Colegiul Naţional ,,Ion Luca Caragiale” Ploieşti

Gramatica limbii

latine

PROFESOR: Vladoi Tudor

Clasa a IX-a I

Gramatica limbii latine

I. Substantivul

Teorie (definiţia substantivului) Declinarea I ; Excepţii Declinarea a II-a + substantive neutre ;Excepţii Declinarea a III-a + substantive neutre:-parisilabice

-imparisilabice Declinarea a IV-a + substantive neutre Declinarea a V-a

II. Adjectivul

Teorie Adjective de cls. I Adjective de cls. a III-a Gradele de comparaţie

III. Pronumele

IV. Numeralul

V. Verbul

Teorie (cum se enunţa un verb) Moduri Conjugări Indicativul prezent Indicativul imperfect Indicativ viitor Conjunctiv prezent Gerunziu

1

Substantiv

Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeşte fiinţe, obiecte, nume, etc.

Substantivele se enunta obligatoriu cu formele de la N si G singular, terminatia de la G fiind cea care indica declinarea substantivului si ajuta la aflarea temei unui substantiv.

Declinarea I

Cuprinde substantive feminine cu terminatii specifice : N - aG - ae

E.g: silva,-ae ; vita,-ae ; capra,-ae ; magistra,-ae ; terra,-ae , villa,-ae .

Model de declinare: silva,-ae

N:silva N:silvaeG:silvae G:silvărumD:silvae D:silvisAc:silvam Ac:silvasV:silva V:silvaeAbl:silvă Abl:silvis

N.B.! Vocala tematică este:-a

Exceptii:

1. nume de barbati : Nerva,-ae ; Numa,-ae ; Puma,-ae ; Cinna,-ae2.preocupari barbatesti: agricola,-ae ; poeta,-ae ; incola,-ae , auriga,-ae3.nume de fluvii: Matrona,-ae ; Garumna,-ae ; Bequana,-ae4.nume de popoare (se enunta cu N-pl si G-pl si se scriu cu majuscule): Belga,-arum ; Getae,-arum

! Alaturi de substantivele de la DI se declina si forma in ,,-a” de la adj de cls I cu trei terminatii: bonus;-a;-um , rarus;-a;-um

2

Declinarea a II-a

Cuprinde substantive neutre si masculine cu terminatia specifica G sg - i

M: N -us, -er, -ir E.g : amicus,-i , lupus,-i , puer,-i G - i, -i, -i

N: N - um G - i E.g : verbum,-i , templum,-i

Model de declinare: amicus,-i

N: amicus N:amiciG:amici G:amicorumD:amico D:amicisAc:amicum Ac:amicosV:amice V:amiciAbl:amico Abl:amicis

N.B.! D pl=Abl pl= -is

Exceptii:

Desi au terminatia specifica ,,-us” ca cele masculine sunt feminine cele care arata:1.nume de arbori,pomi fructiferi : prunus,-i ; ulmus,-i ; malus,-i2.nume de tari,orase,insule:Rhodus,-I ; Aegyptus,-i ; Corinthus,-i

! Dupa substantivele de la D II se declina forma in ,,-us” de la adjectivele de cls I cu trei terminatii: bonus,-a,-um ; magnus,-a,-um Eg: fragus alta , fragi altae DII DI DII DI

Substantivele neutre de la DIIN sg= -umN sg=Ac sg =V sg= -umN pl=Ac pl =V pl= -a

Model de declinare: factum,-i

N:factum N:factaG:facti G:factorum

3

D:facto D:factisAc:factum Ac:factaV:factum V:factaAbl:facto Abl:factis

Declinarea a III-a

Cuprinde substantive de toate genurile cu terminatia specifica la G-sg - isIn functie de nr. de silabe de la G sg, aceste substantive pot fi:

1.PARISILABICE:civis,-is ; apis,-is ; ovis,-is2.IMPARISILABICE:doctor,-oris ; corpus,-oris ; genus,-eris

N.B.! Substantivele parisilabice si cele imparisilabice se declina la fel la toate cazurile, in afara de G-pl, unde fiecare au terminatii specifice: -ium (parisilabice) -um (imparisilabice)Model de declinare:

a)imperator,-oris(imparisilabic) b)parisilabic:ovis,-is

N:imperator N:imperatores N:ovis N:ovesG:imperatoris G:imperatorum G:ovis G:oviumD:imperatori D:imperatoribus D:ovi D:ovibusAc:imperatorem Ac:imperatores Ac:ovem Ac:ovesV:imperator V:imperatores V:ovis V:ovesAbl:imperatore Abl:imperatoribus Abl:ove Abl:ovibus

N.B.! N pl=Ac pl= -esD pl=Abl pl=-ibus

Substantive neutre imparisilabice:-au terminatia ,,-is” la G sg; au trei cazuri identiceLa N sg au terminatii specifice:-men: flumen,-inis ; carmen,-inis-us: tempus,-oris ; genus,-eris-ut: caput,-itis-s: os,osis

Model de declinare: corpus;-oris

N:corpus N:corporaG:corporis G:corporumD:corpori D:corporibusAc:corpus Ac:corporaV:corpus V:corporaAbl:corpore Abl:corporibus

N.B.! N sg=Ac sg=V sg

4

N pl=Ac pl=V pl= -a

Substantive neutre parisilabice

N sg= -eCaracteristica: trei cazuri identice:N pl=Ac pl=V pl= -ia Ca aceste substantive se declina si cateva false neutre imparisilabice:animal,-is ; tribunal,-is ; calcar,-is ; nectar,-is ; exemplar,-is

Model de declinare:

mare,-is tribunal,-alisN:mare N:maria N:tribunal N:tribunaliaG:maris G:marium G:tribunalis G:tribunalium D:mari D:maribus D:tribunali D:tribunalibus Ac:mare Ac:maria Ac:tribunal Ac:tribunalia V:mare V:maria V:tribunal V:tribunaliaAbl:mari Abl:maribus Abl:tribunali Abl:tribunalibus

Dupa aceste substantive se declina si adj de cls a II-a cu doua terminatii de tipul:-is , -e sau cu o terminatie comuna tuturor genurilor.E.g: fortis,-e felix,-icis util, -e atrox,atrocis omnis,-e sagox,sagacis m,f n m,f,n

Aceste adj. se declina dupa subst. parisilabice, avand intotdeauna Abl sg in ,,-i” si G pl in ,,-ium”.

Exceptii de la declinarea a III-a

False imparisilabice: False parisilabice: False neutre mons,montis=munte mater,-tris tribunal,-alispons,pontis=punte pater,-tris animal,-isfons,fontis=izvor frater,-tris nectar,-isars,arctis=fortareata senex,senix calcar,-isnix,-vis=zapada panis,-is exemplar,-isurbs,urbis=oras canis,-is Dupa,,tres,tria” G pl=-ium G pl= -um Npl=Acpl=Vpl

5

Declinarea a IV-a

Cuprinde substantive de toate genurile cu term. la G sg – us.Neutrele se recunosc dupa faptul ca au la N sg – u.

Masc si fem: N=-us G=-us

Model de declinare: excercitus,-us

N:exercitus N:exercitusG:exercitus G:exercituumD:exercitui D:exercitibusAc:exercitum Ac:exercitusV:exercitus V:exercitusAbl:exercitu Abl:exercitibus

E.g: sensus,-us ; senatus,-us ; lacus,-us ; socrus,-us

Neutre: genu,-us gelu,-us cornu,-us

Exceptii:quercus,-us(stejar)ficus,-us(smochin) D si Abl pl= -ubustribus,-usacus,-uslacus,-us

Model de declinare: genu,-us

N:genu N:genuaG:genus G:genuumD:genui D:genibusAc:genu Ac:genuaV:genu V:genuaAbl:genu Abl:genibus

6

Declinarea a V-a

Cuprinde numai doua substantive care au forme la toate cazurile, dar si alte substantive care au forme doar la anumite cazuri.G sg -ei

E.g: res,rei=lucru,situatie,problema dies,diei=zi,termen,data(,,Sine die!”)

N.B.! Acestea au forme pentru toate cazurile.

Model de declinare:

~ res,rei~

N:res N:resG:rei G:rerumD:rei D:rebusAc:rem Ac:resV:res V:resAbl:re Abl:rebus

~dies,diei~

N:dies N:diesG:diei G:dierumD:diei D:diebusAc:diem Ac:diemV:diei V:diesAbl:die Abl:diebus

Alte substantive:facies,-ei->facia=fataspes,-ei=sperantaglacies,-ei=gheataeffigies,-ei=infatisare

7

N.B.! Nu exista adjective care sa se decline dupa substantivele de la declinarea a IV-a si

Adjectiv

Adjectivul

In functie de terminatiile de la N sg, adjectivele se impart in doua clase:

1.Clasa I cu trei terminatii:

-us,-a,-um-er,-ra,-rum-er,-era,-erum m f n DII DI DII n.

E.g: clarus,-a,-um longus,-a,-um miser,-era,-erum pulcher,-ra,,-rum

Model de declinare: miser,-era,-erum

M: F: N:

N:miser N: misera N:miserumG:miseri G: miserae G:miseriD:misero D:miserae D:miseroAc:miserum Ac: miseram Ac:miserumV:miser V:misera V:miserumAbl:misero Abl: misera Abl:misero

N:miseri N:miserae N:miseraG:miserorum G:miserarum G:miserorumD:miseris D:miseris D:miseris

8

Ac:miseros Ac:miseras Ac:miseraV:miseri V:miserae V:miseraAbl:miseris Abl:miseris Abl:miseris

Adjectiv 2.Clasa a II-a:

-cu doua terminatii:-is,-e E.g: utilis,-e facilis,-e fortis,-e

-cu o terminatie : atrox,-ocis felix, -icis sagax,-acis N-m,f,n G-m,f,n

N.B.! Adjectivele de clasa a II-a se declina dupa substantivele de la DIII parisilabic, avand Abl sg in,,i”si G pl in,,ium”.

Model de declinare:

fortis,-e(cu doua terminatii) prudens,-is(cu o terminatie)

M,F N M,F N

N:fortis forte N:prudens prudens G:fortis fortis G:prudentis prudentisD:forti forti D:prudenti prudentiAc:fortem forte Ac:prudentem prudens V:forti forte V:prudens prudensAbl:forti forti Abl:prudenti prudenti

N:fortes fortia N:prudentes prudentiaG:fortium fortium G:prudentium prudentiumD:fortibus fortibus D:prudentibus prudentibusAc:fortes fortia Ac:prudentes prudentiaV:fortes fortia V:prudentes prudentiaAbl:fortibus fortibus Abl:prudentibus prudentibus

9

Adjectiv

Gradele de comparatie

1.Pozitiv (forma din dictionar)2.Comparativ3.Superlativ

Gradul pozitiv

Exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment.

E.g:bonus,-a,-umclarus,-a,-umpulcher,ra,-rummiser,-era,-erumfortis,-ealtus,-a,-um

Gradul comparativ

Exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate.

Se formeaza din tema adj + ior(N sg. m/f) +ius(N sg. n) +ioris(G pl. m,f,n)

E.g: atrocioris,atrociorrarius,rarioris

10

N.B.! Formele de la comparative se declina dupa DIII imparisilabica cu Abl sg in ,,e”.

Adjectiv

Model de declinare: fortis,forte

m,f n m,f nN:fortior fortius N:fortiores fortioraG:fortioris fortioris G:fortiorum fortiorumD:fortiori fortiori D:fortioribus fortioribusAc:fortiorem fortius Ac:fortiores fortioraV:fortior fortius V:fortiores fortioraAbl:fortiore fortiori Abl:fortioribus fortioribus

Gradul superlativ

Se formeaza adaugand la tema adjectivului respective terminatiile:-issimus,-a,-um pt.adj. cu term –us si rimus,-a,-um pt adj. cu term –er,-era,-erum.

Acestea se declina ca orice adjective de la gradul pozitiv.

N.B.! Se poate traduce in lb.romana fie cu superlativul absolute, fie cu superlativul relativ.

Sase adjective formeaza superlativul cu terminatiile:-limus,-lima,-limumSe scriu cu 2,,l”la superlative:-facilis,-edifficilis,-e

similes,-edissimilis,-e

humilis,-egracilis,-e

Eg:facillimus,-lima,-limum

11

N.B. Exista si unele adj. care formeaza total diferit comparativul si superlativul. Acestea se cunosc dupa faptul ca au terminatia:-uus,-eus.

E.g: C:magis idoneus>mai potrivit

Pronumele

Pronumele personal

Persoana IN:ego N:nosG;mei G:nostriD:mihi D:nobisAc:me Ac:nosV:- V:-Abl:me Abl:nobis

Persoana a II-a N:tu! N:vosG:tui G:vestri,vestrumD:tibi D:vobisAc:te Ac:vosV:tu! V:vos!Abl:te! Abl:vobis

N.B.! Formele de la Abl sg pot fi scrise unindu-le cu prepozitia,,cum”.

mecum=cu minetecum=cu tineNobiscum=cu noiVobiscum=cu voi

Pronumele posesiv

Inlocuieste numele posesorului sau al obiectului posedat.Aceste pronume sunt in acelasi timp si adjective posesive si se declina ca adj. de cls I cu trei terminatii.

Persoana I:

12

meus,mea,meum=al meu,a meanoster,nostra,nostrum=al nostru,a noastra

Persoana a II-a:

tuus,tua,tuum=al tau,a tavester,vestra,vestrum=al vostru,a voastra

Persoana a III-a:

suus,sua,suum=al sau,a sasui,suae,sua=al lor,a lor

N.B.! V sg a lui „meus” este „mi” cand insoteste un substantiv care are vocativul terminat tot in,,-i”.

E.g:Mi fili!=Fiul meu!

Ablativele meo, mea, suo, sua, accentuate se intaresc uneori prin particula,,-pte” cu sensul propriu:

meapte manu=cu mana mea proprie

Pronumele reflexiv

Declinare

Numar/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ AblativSingular/Plural - sui sibi se se

     Observatii:

     1. Ca in limba romana, pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul).      2. Genitivul -SUI- are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el).      3. Prepozitia -CUM- se pune dupa pronume: secum = cu sine.

13

     4. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda.

Numeralul

1) Numeralul cardinal

I-unus, -a, -umII-duo, -duae, -duoIII-tres, -triaIV-quattuovV-quinque C-centumVI-sex M-milleVII-septem D-500VIII-octo XX-vigintiIX-novem X-decem

2) Numeralul ordinal

primus, -a, -umsecundus, -a, -umtertius, -a, umquartus, -a, -umquintus, -a, -umsextus, -a, -umseptimus, -a, -um

14

Verbul

Verbele regulate se enunta cu patru forme, fiecare forma reprezentând moduri si timpuri diferite.

I.Indicativ prezent II.Infinitiv prezent

Pers.I sg.; term =-o term=-re

rogo rogo, -are teneo teneo, -ēre dico dico, -ĕre facio facio, -ĕre venio venio, -ere

III.Indicativ perfect IV.Supin-acuzativ

Pers.I sg.;term=-I

rogo, -are, -avi rogo, -are, -avi, -atum teneo, -ēre, -tenui teneo, -ēre, -tenui, -tentum dico, -ĕre, -dixi dico, -ĕre, -dixi, -dictum facio, -ĕre, -feci facio, -ĕre, -feci, -factum venio, -ire, -veni venio, -ire, -veni, -ventum

N.B.! Daca inlaturam term. “-re” de la infinitiv prezent obtinem tema de prezent a verbului respectiv (ex:audio, -ireaudi=tema)N.B.! Daca inlaturam terminatia de la indicativ perfect, obtinem tema de perfect. Un verb latinesc are trei teme: de prezent, de perfect si de supin. De la fiecare tema se formeaza moduri si timpuri diferite (in total sunt 24).

In functie de vocala cu care se termina tema de prezent, aflam carei conjugari apartine verbul respectiv.

Conj. I -a- :laudo, -are

15

Conj. a II a -ē- :hobeo, ēre

Conj. a III a -ĕ- :dico, -ĕre

Conj. a IV a -i- :venio, -ire

N.B.! La conjugarea a III-a avem doua categorii: a)vocalica :facio, -ĕre (au “i” inaine de “o” final) b)consonantica (nu au “i”) :dico, -ĕre.

1) Indicativ prezent

Indicativul prezent se formeaza din tema de prezent a verbului plus desinentele verbale:

Singular:-m, -s, -tPlural:-mus, -tis, -nt Aceste desinente arata persoana si numarul unui verb si se obtin de la indicativul prezent al verbului “a fi”.sum sumuses estisest sunt

N.B.! Desinenta “m” nu apare la indicativ prezent.

Model de conjugare

Conj. I : sano, -are Conj. a II-a : maneo, -ēre

sano sanamus maneo manemussanas sanatis manes manetissanat sanant manett manent

Conj. a III-a V. :facio, -ĕre Conj. a III-a C. : lego, -ĕre

facio facimus lego legimusfacis facitis legis legitisfacit faciunt legit legunt

Conj. a IV-a :audio, -ire

audio audimus

16

audis auditis audit audiunt

2) Indicativ imperfect

Indicativul perfect reprezinta o actiune trecuta si neterminata .-se formeaza din tema de prezent si terminatiile :

singular:-bam, -bas, -batplural: -bamus, -batis, -bant

N.B.La verbele de conj. a III-a vocalica si a IV-a apare si vocala de legatura “e”Singular: -ebam, -ebas, -ebatPlural: -ebamus, -ebatis, -ebant

Model de conjugare

Conj. I: narro -are Conj. a II-a: tacio, -ere

narrabam narrabamus tacebam tacebamusnarrabas narrabatis tacebas tacebatisnarrabat narrabant tacebat tacebant

Conj. a III-a cons.: credo, -ere Conj.a III-a voc.:facio, -ere

credebam credebamus faciebam faciebamuscredebas credebatis faciebas faciebatiscredebat credebant faciebat faciebant

Conj. a IV-a: venio, -ire veniebam veniebamus veniebas veniebatis veniebat veniebant

17

3) Indicativul viitor

Indicativul viitor se formeaza din tema de prezent plus terminatia.1.pentru verbele de conj. I si a II-a: -bo, -bis, -bit (sg) -bimus, -bitis, -bunt (pl)2.pentru vb de conj. a III-a si a IV-a: -am, -es, -et (sg) -emus, -etis, -ent (pl)

Model de conjugare:

Conj. I : narro –are Conj. a II-a: placeo, -ere

narrabo narrabimus placebo placebimusnarrabis narrabitis placebis placebitisnarrabit narrabunt placebit placebunt

Conj. a III-a voc.:fugio, -ere Conj. a III-a cons.:ago, -ere

fegiam fegiemus agam agemusfegies fegietis ages agetisfegiet fegient aget agent

Conj.a IV-a: audio, -ire audiam audiemus audies audietis audiet audient

18

4) Conjunctiv prezent

Conjunctivul prezent exprima o posibilitate, o dorinta de indeplinit.

Se formeaza din tema de prezent plus terminatiile:1.pentru verbele de conj. I :sg:-em, -es, -et pl:-emus, -etis, -ent2.pentru verbele de conj. a II-a, a III-a, a IV-a:sg:-am, -as, -at pl:-amus, -atis, -ant

Model de conjugare

Conj. I :laudo, -are Conj. a II-a:habeo, -ere laudem laudemus habeam habeamuslaudes laudetis habeas habeatislaudet laudent habeat habeant

Conj. a III-a cons.: lego, -ere Conj. a III-a voc.:facio, -ere

legam legamus faciam faciamuslegas legatis facias faciatislegat legant faciat faciant

Conj. a IV-a :audio, -ire

audiam audiamus audias audiatis audiat audient

19

5) Gerunziul

Gerunziul = substantiv verbal (mod care se declina dupa subst. de la declinarea a II-a) Se formeaza din tema de prezent a unui verb + suf. – nd- + term. de la declinarea a II-a.- nu are forma pentru N sg.- nu are forma pentru cazurile de la pl.

Model de conjugare

Conj. I : rogo, -are Conj. a II-a : habeo, -ere

N. rogave N. habereG. rogando G. habendiD. rogando D. habendoAc. ad rogandum Ac. ad habendumAbl. rogando Abl. habendo

Conj. a III-a voc. :capio, -ere Conj. a III-a cons. :dico,-ere

N. capere N. dicere G. capiendi G. dicendiD. capiendo D. decidoAc. ad capiendum Ac. ad dicendumAbl. capiendo Abl. dicendo

Conj. a IV-a: venio, -ire N. venire G. veniendi D. veniendo Ac. ad veniendum Abl. veniendo

20