Adjectivul1 ClasificareAdjective: de clasa I cu trei terminatii: bonus, -a, -um (delinarea I si a II-a) de clasa a II-a : - cu trei terminatii: celeber, -bris, - bre cu doua terminatii: illustris, -e cu o terminatie: felic, felicis Toate adjectivele de clasa a II-a se delcina dupa delcinarea a III-a parisilabila cu ablatoivul singular i.2 Gradele de compartatie Pozitiv Comparativ: -ior, -ius Superlativ: -isssimus, -a, -um3 Comparatia neregulata bonus, malus, magnus, parvus, multi; adjectivele terminate in er formeaza superlativul cu rimus, -a, -um la prima forma a adjectivului : pulcher + rimus = pulcherrimus, - a, -um; adjectivele: facilis, dificilis, similis, dissimilis, gracilis (delicat), humilis (umil) formeaza superlativul adaugand la tema adjectivului limis, -a, -um: facillimus, -a, -um adjectivele terminate in : -eus, -ius, -uus formeaza: comparativul : magis + adjectivul superlativul: maxime + adjectivulEx: strenuus (harnic): - comp.: magis stremus; superlt.: maxime strenuus4 Complementul comparativului si superlativului Comparativului complementul ce urmeaza dupa un adjectiv la comparativ se exprima prin: quam + N; ablativ. Superlativului complementu ce urmeaza dupa un adjectiv la superlativ se exprima prin: genitiv partitiv; inter + acuzativ; ex + ablativ Pronumele 1. Pronumele personal 2. Pronumele reflexiv 3. Pronumele posesiv 4. Pronumele demonstrativ 5. Pronumele relativ 6. Pronumele interogativ 7. Pronumele nehotarat 1. Pronumele personal - persoana I: -sg: ego -pl: nos -persoana a II-a: -sg: tu -pl: vos -persoana a III-a: se (reflexiv) sau is (demonstrativ)

Ego Tu N. ego = eu tu = tuG. mei = de mine tui = de tineD. mihi = mie tibi = tieAc. me = pe mine te = pe tineAbl. me (-cum) = despre mine/cu mine te (-cum) = despre tine/cu tineV. - tu! = tu!

Nos VosN. nos = noi vos = voiG. nostri = de noi vestri = de voi nostrum = dintre noi vestrum = dintre voiD. nobis = noua vobis = vouaAc. nos = pe noi vos = pe voiAbl. nobis (-cum) =despre noi/cu noi vobis (-cum) = despre voi/ cu voiV. - vos! = voi!

2. Pronumele reflexiv: -seN. G. sui = de sineD. sibi = siesiAc. se = pe sineAbl. se (-cum) = despre sine/ cu sine 3. Pronumele posesiv Sg. Pl.Pers. I: meus, -a, -um = al meu noster, -tra, -trum = al nostruPers. a II-a: tuus, -a, -um = al tau vester, -tra, -trum = al vostruPers. a III-a: suus, -a, -um = al sau sui, -ae, -a = al lor

4. Pronumele demonstrativA. Pronumele demonstrativ de apropiere: a) hic, haec, hoc acesta (de langa persona I) Sg. Pl.N. hic, haec, hoc hi, hae, haecG. huius horum, harum, horumD. huic hisAc. hunc, hanc, hoc hos, has, haecAbl. hoc, hac, hoc his b) iste, ista, istud acesta (de langa persoana a II-a) Sg. Pl.N. iste, ista, istud isti, istae, ista G. istius istorum, istarum, istorumD. isti istisAc. istum, istam, istud istos, istas, istaAbl. isto, ista, isto istis

c) is, ea, is acesta (de langa persoana a III-a) Sg. Pl.N. is, ea, is ei (ii), eae, eaG. eius eorum, earum, eorumD. ei eis (is)Ac. eum, eam, id eos, eas, eaAbl. eo, ea, eo eis (is)B. Pronumele demonstrativ de departare: -ille, illa, illud - acela, aceea Sg. Pl.N. ille, illa, illud illi, illae, illa G. illius illorum, illarum, illorum D. illi illisAc. illum, illam, illud illos, illas, illaAbl. illo, illa, illo illisC. Pronumele demonstrativ de identitate -idem, eadem, idem acelas, aceasi Sg. Pl.N. idem, eadem, idem eidem, eadem, eadem G. eiusdem eorundem, earundem, eorundemD. eidem eisdemAc. eundem, eandem, idem eosdem, easdem, eadem Abl. eodem, eadem, eodem eisdem

D. Pronumele de intarire -ipse, ipsam ipsum insusi, insasi Sg. Pl.N. ipse, ipsa, ipsum = el insusi ipsi, ipsae, ipsa = ei insasiG. ipsius = al lui insusi ipsorum, ipsarum, ipsorum = ale lor insasiD. ipsi = lui insusi ipsis = lor insusiAc. ipsum, ipsam, ipsum = pe el insusi ipsos, ipsas, ipsa = pe ei insasiAbl. ipso, ipsa, ipso ipsis = despre ei insasi 5. Pronumele relativ Pronumele relativ in fraza are rol de element de relatie. In propozitia pe care o introduce are functie sintactica. qui, quae, quod Sg. Pl.N. qui, quae, quod = care qui, quae, quae = careG. cuius = al caruia quorum, quarum, quorum = ale caroraD. cui = caruia quibus = caroraAc. quem, quam, quod = pe care quos, quas, quae = pe careAbl. quo, qua, quo = despre care quibus = despre care

Verbul tema prezentului Diateza activaConjugarea: I: laudo, -are a II-a: video, -ere a III-a: -consonanitica: dico, -ere -vocalica: facio, -ere a IV-a: audio, -ireTema prezentului se obtine inlaturand re de la a doua forma a verbuluiModurile personale: Indicativ: -prezent: -o, -s, -t, -mus, -tis, -nt -imperfect: -ba- + -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt -viitor: - conjugarea I si a II-a : -bo, -bis, -bit, -bimus, -bitis, -bunt - conjugarea a III-a si a IV-a : -am, -es, -et, -emus, -etis, -ent Conjuntivul: -prezent: -conjugarea I (+R): -em, -es, -et, -emus, -etis, -ent -conjucagrea a II-a (+T), a III-a (+R), a IV-a (+T): -am, -as, -at, -amus, -atis, -ant -imperfect: a doua forma a verbului + desinetele de imperfect Imperativul: -prezent - persoana a II-a: -sg: tema prezentului (dic, duc, fac) -pl: tema prezentului +teModurile nepesonale:1. Infinitiv prezent: a doua forma a verbului2. Gerunziu: tema prezentului + -nd + terminatiile delcinarfii a II-a singular (nu are nominativ)3. Gerundiv: tema prezentului + -nd + terminatiile unui adjectiv de clasa I (dincendus, -a, -um, = care trebuie spus, care va fi spus)4. Participiul prezent: tema prezentului + ns,-ntis (declinarea a III-a parisilabica) Diateza pasiva Pentru a conjunga un verb la diateza pasiva la modurile si timpurile derivate din tema prezentului, se inlocuiesc desinentele active cu cele pasive: -r, -ris, -tur, -mur, - mini, -ntur.1. Indicativ: -prezent -viitor -imperfect2. Conjungtiv: -prezent -imperfect3. Inifinitivul: tema prezetului + -riExceptii:1. Verbele de conjugarea a III-a, indicativ prezent, persoana a II-a, sg.duco, -ere: duc +ris = ducires2. Verbele de conjugarea I si a II-a, indicativ viitor, persoana a II-a, sg.laudo, -are: laudabi +ris = laudaberis3. Verbele de conjugarea a III-a, infinitivul prezentlego, -ere: legi Verbul Tema perfectului Diateza activaTema perfectului se obtine prin inlaturarea terminatiei i de la a treia forma a verbului.1) Indicativ: -perfect: -i, -isti, -it, -imus, -istis, -erunt -mai mult ca perfect: -eram, -eras, -erat, -eramus, -eratis, -erant -viitor anterior: -ero, -eris, -erit, -erimus, -eritis, -erunt2) Conjunctiv: -perfect: -erim, -eris, -erit, erimus, -eritis, -erint -mai mult ca perfect: -issem, -isses, -isset, -isssemus, -issetis, -issent3) Infinitivul perfect: -isse

Verbul Tema supinului: moduri si timpuri derivate

Ex: laudo, -are, -avi, -atum Tema supinului se obtine prin inlaturarea terminatiei um de la a 4-a forma a verbului (ex: laudat)1. Supinul este un substantiv verbal ce are 2 cazuri: acuzativ si ablativ.Ac.: a 4-a forma a verbului (ex: laudatum = ca sa laud)Abl.: ex: laudatu = de laudat2. Participiu viitor activ: tema supinului + -urus, -a, -um; -uri, -ae, -a (ex: laudaturus, -a, -um; laudaturi, -ae, -a)3. Infinitibul viitor activ: tema supinului + -urum, -am, -um; -uros, -as, -a + esse (laudaturum, -am, -um; laudaturos, -as, -a = ca va lauda; ca vor lauda)4. Infinitivul viitor pasiv: a 4-a forma a verbului + iri (ex: laudatum iri = ca va fi laudat, ca vor fi laudati)5. Participiul perfect pasiv: tema supinului + -us, -a, -um; -i, -ae, -a (ex: laudatus, -a, -um; laudati, -ae, -a = laudat; laudati)6. Infinitivul perfect pasiv: tema supinului + -um, -am, -um; -os, -as, -a + esse (ex: laudatum, -am, -um; laudatos, -as, -a + esse = ca a fost laudat; ca au fost laudati)

Diateza pasiva timpuri trecute Aceste timpuri sunt echivalente cu cele formate de la tema perfectului in cadrul diatezei active. Timpurile trecute ale diatezei pasive sunt compuse din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat si forme ale verbului esse derivate din tema prezentuluil.1. Indicativ: -perfect -mai mult ca perfect -viitor anterio 2. Conjungtiv: -perfect -mai mult ca perfect 3. Infinitiv perfect 1) a) Indicativul perfect amo, -are, -avi, -atum -amatus, -a, -um + sum, es, est (eu am fost iubit) -amati, -ae, -a + sumus, estis, sunt (noi am fost iubiti) b) Indicativ mai mult ca perfect -amatus, -a, -um + eram, eras, erat (eu fusesem iubit) -amati, -ae, -a + eramus, eratis, erant (noi fusesem iubiti) c) Indicativ viitor anterior -amatus, -a, -um + ero, eris, erit (eu voi fi fost iubit) -amati, -ae, -a + erimus, eritis, erunt (noi vom fi fost iubiti) 2) a) Conjungtiv perfect -amatus, -a, -um + sim, sis, sit = eu sa fi fost iubit -amati, -ae, -a + simus, sitis, sint = noi sa fi fost iubiti b) Conjungtiv mai mult ca perfect -amatus, -a, -um + essem, esses, esset = eu sa fi fost iubit -amati, -ae, -a + essemus, essetis, essent = noi sa fi fost iubiti 3) Infinitivul perfect pasiv -amatum, -am, -um + esse = ca a fost iubit -amatos, -as, -a +esse = ca a fost iubit

Sintaxa cazurilor 1.Sintaxa nominativului Subiect: Romulus Romam condit. Nume predicativ: Conditor Romae Romulus fuit. Apozitie un atribut subtantival care in latina se afla in acelas caz cu substanticul determinat : Romulus, conditor Romae, frater Remi fuit. 2.Sintaxa genitivului Atributa) Genitiv posesiv : Liber amici.b) Genitiv calitativ: homo magnae virtutesc) Genitiv explicativ: urbs Romaed) Gentivit partitiv exprima intregul de unde se ia o parte: pars puerorume) Genitiv subiectiv exprima subiectul unei actiuni exprimate de un subtantiv verbal: amor patrisf) Genitiv obiectiv exprima obiectul unei actiuni exprimate de un subtantic verbal: amor patriae Complement cerut de:a) adjective care exprima:-dorinta: cupidus (dornic), avidus (lacom)-amintirea, uitarea: memor (care isi aminteste), immemor (care uita)-priceperea: peritus (priceput la)-abundenta: copiosus, plenus (plin)-lipsa: inanis (lipsit de)b) verbe care exprima:-amintirea, uitarea: memini (imi amintesc), obivisci (uit)-acuzarea, condamnarea: accuso (acuz), damno (condamn)c) participii cu valoare adjectivala: appetens (doritor), patiens (rabdator) 3.Sintaxa dativului Complement indirect cerut de:I. Verbe:a. Dativ de atribuire cerut de: dare (a da), mitere (atrimite)b. Dativ cerut de verbele intranzitive in romana, dar tranzitive in latina: suadere (a sfatui), persuadere (a convinge), studere (a se ocupa cu), ignoscere (a ierta)c. Dativ cerut de verbe compuse cu prepozitiile: ad-, ante-, antes-, cum-, in-, inter-, prae-, sub-, super- (ex.: anteponere = a prefera).d. Dativul interesului sau al pagubei (comodi vel incomodi) exprima persoana in interesul sau in paguba careia se realizeaza actiunea: Non scholae, sed vitae discimus. = Noi invatam nu pentru scoala, ci pentru viata.e. Dativil final exprima scopul actiunii.f. Dativul posesiv: sum pro Habeo = verbul a fi in locul verbului a avea exprima persoana careia ii apartine ceva; se foloseste verbul esse si posesorul in cazul dativ in locul verbului habere si posesorul in nominativ.II. Adjective: bunavointa sau dusmania: amicus (prietenos), iminicus (dusmanos), molestus (daunator), infesus (ostil) asemanarea sau deosebirea: similis (asemanator), dissimilis (neasamantor, diferit) apropierea sau departarea: vicinus (vecin), finitimus (invecinat), propinquus (apropiat, inrudit), proximus (cel mai apropiat) folosul sau paguba: utilis (folositor), inutilis (nefolositor), noxius (vatamanator) 4.Sintaxa acuzativului Complement direct cerut de:i. Verbe tranzitive in romana si latina: mitere, dare.ii. Verbe tranzitive in latina, dar intrazitive in romana: timere, metuere (a se teme), cavere (a se pazi), vitare, evitare (a evita), fugere, effugere ( a fugi de).iii. Verbe care admit un dublu coplement direct (unul al persoanei si altul al obiectului): rogare, poseere, orare ( a cere), docere (a invata pe cineva), vocare (a chema).iv. Verbe care cer un complement intern (obiect intern), ce este exprimat printr-un subtantiv care are aceias radacina cu verbul: somnium somniare (a visa un vis) valoare stilistica Complement circumstantial:1) De loc: directia: quo? (incotro?) substantive comune si nume de tari: in, ad, apud + Ac. -nume de orase + domus (casa), humus (pamant), rus (tara): Ac. Spatiul strabatut: qua? (pe unde?) per + Ac.2) De timp: durata: quandium? (cat timp?) Ac. Momentul actiunii: quando? (cand?): ante, post + Ac. (ex.: ante meridium, post meridium)3) De cauza ob metum (din cauza fricii), de mod per vim (prin forta), instrumenrtal per exploratores (prin iscoade) Subiect in completiva infinitivala

5. Sintaza ablativuluiA. Cu rol de complement circumstantial, ablativul poate exprima: Complement circumstantial de loc Ablativul separativ (al punctului de plecare) indica locul unde porneste actiunea exprimata de verb. (unde? = pe unde?). Subtantivele comune si numele de tari sunt precedate de prepozitiile ab, ex; numele de orase si domus, humus, rus, se folosesc in ablativ fara prepozitie.Caesat e castris egressus est.Cezar a iesit din tabara.

Ablativul locativ arata locul unde se petrece actiunea, starea pe loc (ubi? = unde?). Substantivele comune si numele de tari se folosesc in ablativ precedate de prepozitia in; numele de orase si substantivele care denumesc idea de loc (loco, parte, regione( se folosesc fara prepozitie.In urbe sum.Sunt in orasComplementul circumstantia de loc este exprimat in cazul numelor de orase de declinarea I si a II-a singular si al substantivelor domus, humus, rus, prin locativ (vechi caz indo-european, cu desintentele ae la declinarea I si i la declinarea a II-a si a III-a)Caesar Romae manebit.Cezar va ramane la Roma. Ablativul porosecutiv raspunde la intrebarea qua? = pe unde? si exprima idea de strabatere. Se foloseste ablativul fara prepozitie,Caesar flumen vado transit.Cezar trece fluviul prin vad. Complementul circumstantial de timp exprima momentul cand se petrece actiunea; raspunde la intrebarea quando? = cand?. Se foloseste ablativul cu prepozitie (in), cu exceptia subtantivuvelor care vor exprima notiunea de timp (tempore, die, luce)In puentatia Germani labori studebant.In copilarie, germani se ocupau cu munca. Complementul circumstantial de cauza arata motivul actiunii indicate de verb poate fi exprimat prin ablativ cu sau fara prepozitie,Miles ex vulneribus perivit.Soldatul a murit din cauza ranilor. Complementul circumstantia de mod arata modul in care se desfasoara actiunea verbala. Se poate exprima cu sau fara prepozitie (cum, sine)Germnai magna audacia in bello contendunt.Germanii upta in razboi cu mare curaj. Ablatiul instrumental indica instrumentul prin care se realizeaza actiunea verbului. Ablativul instrumental propriu-zis este exprimat prin ablativ fara prepozitie (cand mijlocitorul este o persoana, se foloseste cazul acuzativ precedat de prepozitia per)Milites gladiis pugnant.Soldatii lupta cu sabiile. Ablativul instrumental cerut de verbe: utor = ma folosesc, fruor = ma bucur, vescor ma hranesc.Germani rhenonum tegumentis utontur.Germanii se folosesc de vesminte din piele de ren. Ablativul sociativ arata fiinta sau lucrurl care insotesc subiectul sau complementu la savarsirea actiunii verbale. Se exprima prin ablativ precedat de prepozitia cum.Dux cum bis legatis venit.Comandatul a venit vu acesti soli. Ablativul originii s-a format din ablativul separativ; arata familia, ranful, originea cuiva, fiind cerut de verbele: nascor, orior = a se naste sau participiile natus, ortus = nascut.Hic nobili genere natusest.Acesta s-a nascut intr-un neam nobil.B. Complementul de agent ( subiect logic) este cerut de verbele la diateza pasiva. Cand agentul este o fiinta, se exprima prin ablativul precedat de prepozitiile a, ab; cand agentul este un, se foloseste ablativul fara prepozitue.Milites a Cesare laudantur.Soldatii sunt laudati de Cezar.C. Ablativul complementului al comparativului si superlativului este cerut de adjectivele la comparativ sau superlativ.Germanii Gallis fortoves sunt.Germanii sunt mai puternici decat Gali.D. Ablativul subiect al ablativului absolut.

Sintaxa frazei Fraza este alcatuita din doua sau mai multe propozitii, dintre care obligatoriu o propozite principala (fraza = propozitie princapala + propozitie subordonata). Raporturile dintr-o fraza pot fi: -raporturi de coordonare -raporturi de subordonare 1. Raportul de coordonare se stabileste intre doua propozitii principale sau doua propozitii subordonate. Raportul de coordonare se realizeaza prin:a) juxtapunere (virgula)b) prin conjungtii coordonatoare-conjunctii copulative: et, atque, -que (enclitic) = si; nec, ne que = si nu, nici-conjungtii disjungtive: aut, vel, sive = sau, ori, fie-conjungtii adversative: at, autem, sed = insa, dar-conjungtii conclusive: ergo, igitur = asadar, deci-conjungtii explicative: nam, enim = caci 2. Raport de subordonare se stabileste intre o propozitie subordonata si regenta ei (propozitia de care depinde o subordonata; ea poate fi principala sau subordonata) Propozitiile subornodate:a) Propozitiile participiale: -relative -absolute b) Propozitiile relative: -atributive -circumstantiale c) Propozitiile completive: -infintivala -conjungtivala -interogativa indirecta - cu conjunctia quod d) Porpoztiile circumstantiale: -temporala -comparativa (modala) -cauzala -finala -concesiva -conditionala -consecutiva I. Propozitiile participiale Trasaturi: -predicatul este la modul participiu -nu au element de relatie -au valuare circumstantiala sau atributiva -sunt de 2 feluri: relative si absolute In limba latina, propozitiile participiale constituie o alta modalitate de exprimare a propozitiilor circumstantiale: temporala, cauzala, concesiva, conditionala.Participiul: -prezent: tema prezentului + -ns (N), -ntis (G); ex: dicens, dicentis ( conjugarea a 3-a parisilabica) -perfect: tema supinului + -us, -a, -um; -i, -ae, -a1. Prarticipiala relativa O subordonata circumstantiala poate fi inlocuita printr-o participiala relativa cand subiectul ei se regaseste in regenta, ca subiect sau cu alta functie sintactica. Inlocuirea se face astfel:a) Conjungtia subordonatei se inlaturab) Predicatul va sta la modul participiu prezent (pentru diateza activa) sau perfect (pentri diateza pasiva), acordat cu elementul din regenta pe care il determinac) Celelalte parti de propozitie raman neschimbateTraducerea participiale:A. Cu un verb la modul gerunziu, diateza activa (pentru participiu prezent) sau diateza pasiva (pentru participiu perfect)B. Printr-o circumstantiala cauzala, concesiva, conditionala, temporala sau o propozitie atributiva2. Participiala absoluta (ablativ absolut)Cand subiectul unei circumstantiale (concesiva, cauzala, conditionala, temporala) nu se regaseste in regenta, subordonata poate fi inlocuita printr-o participiala absoluta.Inlocuirea:a) Elementul de relatie se inlaturab) Subiectul, atributul sau si numele predicativ vor sta in cazul ablativc) Predicatul va fi la modul participiu prezent sau perfect, acordat cu subiectul, deci in cazul ablativTraducerea: A. Printr-un verb la gerunziu, diateza activa (participiu prezent) si diateza pasiva (participiu perfect)B. Printr-o circumstantialaC. Printr-un substantiv din familia lexicala a verbului, precedat de o prepozitie: dupa, sub, in timpul, din cauza, si urmat de subiectul subordonatei in cazul genitiv II.Propozitia relativa Este o propozitie subordonata care se introduce prin: a) pronumele relativ: qui, quae, quod b) adverbul relativ: ubi (unde), quo (incotro), qua (pe unde), unde (de unde), quando (cand) Propozitia relativa este de 2 feluri: 1) Atributiva (reala/determinativa) + indicativEx: Romulus urbem1/ quam condit2/ Romam vocat1/. Romulus numeste orasul pe care il intemeiaza Roma.2) Circumstantiala (finala, consecutiva, cauzala, conditionala, concesiva) de introduce prin acelas element de relatie, dar predicatil acesteia va fi la modul conjungtiv.Ex: Milites venerunt1/ qui auxilium darent.2/ Soldatii au venit ca sa dea ajutor./ Au venit soldatii care sa dea ajutor.

IV. Completiva conjungtivalaVerbe regenteConjungtiiModul verbului

-a cere, a ruga: oro, peto, rogo etc.-a indemna: hortor, moneo, suadeo, etc.- a porunci: impero etc.-a hotari: decerno, statuo etc.-a se teme: metuo, timeo etc.-a permite: concedo, permitto, sino etc.-a vrea, a dori: cupio, malo, nolo, opto -a opri/impiedica: impedio, opso, retineo-a se intampla: accidit, evenit, fit etc.-verbe si expresii impersonale: licet, mos est, proper est, verum est etc.(dupa ultimele doua categorii de verbe conjungtivala are rol de subiect)ut = sa, ca sane = sa nu

ut non ut ne = ca nu ne nonquin = caquominus = ca

(dupa verbele regente cu forma negativa sau dupa verbele de obstacol/indoiala)

Conjungtivul

V. Completiva interogativa indirecta Elemente de relatie

Pronume interogativePronume nehotarateAdverbe interogativeParticule interogative

quis, quidqui, quaequodcare?cine, ce?care, ce?quiquisaliquisquisnametc.ubi undequo incotroquantum cat deunde de undequomodo cumsimpleduble

an daca-ne dacanonne oare nunum oare

utrum...an-ne...an-...an-...ne

Modul verbului: Conjungtivul

Ceruta de verbe regente ce exprimaConjungtiaModul verbului

-evenimente: accidit, evenit, fit-adaos/omitere: addo, omitto-sentimente: dolceo, qaudeo, indignorQuodcaIndicativ

VI. Completiva cu quod

Sintaxa gerunziala Sintaxa gerunziala este o expresie alcatuita dintr-un verb la modul gerunziu si un complement direct. Gerunziu: tema prezentului + -nd + terminatiile declinarii a II-a, singular. G.: legendi libros (cauza) = de a citi carti D.: legendo libros = spre a citi carti Ac.: (ad) legendum libros = pentru a citi carti Abl.: legendo libros = citind carti

Sintaxa gerundivala Gerundiv: tema prezentului + -nd + terminatiile adjectivului de clasa I Legendus, -a, -um (care trebuie citit/ care va fi citit) Inlocuirea sintagmei gerunziale cu sintagma gerundivala se face astfel: 1. Complementul direct i-a cazul gerunziului. 2. Gerunziul se transforma in gerundiv si se acorda in gen, nr si caz cu complementul transformat. G.: librorum legendorum (cauza) = ale cartile care vor fi citite D.: libris legendis = cartilor care vor fi citite Ac. libros legendos = pe cartile care vor fi citite Abl. libris legendis = despre cartile care vor fi citit/ca sa citeasca niste carti

Concordanta timpurilor(Consecutio temporum) Este o relatie ce se stabileste intre predicatul la modul conjungtiv din subordonata si predicatul propozitiei regente.Timp regentaActiune/raportNVT subordonata

1. Prezent/viitora) simultaneitate ->b) anterioritate ->c) posterioritate->Conjungtiv prezentConjungtiv perfectConjungtiv prezent al perifrazicii active

2.Trecut (pefect, imperfect, m.m.c.p)a) simultaneitate ->b) anterioritate ->c) posterioritate->Conjungtiv imperfectConjungtiv m.m.c.pConjungtiv perfect al perifrazicii active

Propozitia conditionala Exprima o conditie de indeplinirea careia depinde realizarea actiunii din regenta. Aceasta se introduce prin: si (daca) si non, sin, ni (daca nu) dum, dummodo + conjungtiv (numai daca, numai sa)Actiunea din conditionala poate fi:a) Reala -> Indicativ: b) Posibila -> Conjunctiv: - prezent => actiune simultana - perfect => actiune anterioarac) Ireala -> Conjungtiv: - imperfect => actiune simultana - mai mult ca perfect => actiune anterioaraAlte modalitati de redare a conditionalei:1. Participiala absoluta2. Relativa circumstantiala cu valoara conditionala Supordonata comparativa Arata modul in care se realizeaza actiunea din regenta in comparatie cu cea din subordonata.Adverbe corelative in regentaConjungtiiModul verbului

ita, sic = asaut, sicut, velut, quomodo, quemadmodum = cum, precum, dupa cum

Indicativul-comparativa reala-

talis = asa, astfel dequalis = precum

tantus = atat, atat de marequantus = cat, cat de mare

tantum, tanto = pe atatquantum, quanto = pe cat

tot= atat, atatiquot = cat, cati

ut si, velut si, quasi = ca si cumConjungtiv -comparativa ireala-

quam = decatIndicativ sau conjungtiv

Propozitia concesiva Exprima o piedica in ciuda careia se realizeaza actiunea din regenta. Adverbele corelative din regenta sunt: tamen (totusi), at (dar), certe (cu siguranta). Se introduce prin conjunctiile: a) quamquam + indicativ = desi, cu toate ca, macar ca b) etsi, etiamsi, tametsi + indicativ, conjungtiv = ---||--- c) ut (ne), cum, quamvis, licer + conjunguiv = ---||--- In toate subordonate contruite cu modul conjungtiv se aplica concordanta timpului. Alte modalitat de redare a concesivei sunt: 1. Participiala absoluta 2. Participiala relativa 3. Relativa circumstantiala Propozitia Temporala 1. Actiune anterioara: ut primum, ubi primum, cum primum + indicativ = de indata ce postquam + indicativ = dupa ce cum + conjungtivul m.m.c.p = dupa ce 2. Actiune simultana: ut, ubi, cum + indicativul = cand dum, donec, quoad + indicativul = in timp ce cum + conjungtivul imperfect = pe cand3. Actiune posterioara: antequam, priusquam + indicativ/conjungtiv = inainte de a, inainte sa dum, donec, quam + conjungtiv = pana cand, pana sa Alte modalitati de redare a temporalei: 1. Participiala absoluta 2. Participiala relativa

Propozitia finala Finala exprima scopul actiunii din regenta. In limba latina e introdusa prin conjungtiile: 1. ut = sa, ca sa | 2. ne = sa nu, ca sa nu | + conjungtiv 3. quo cand exista un adverb sau adjectiv la comparativ | Alte modalitati de redare a finalei: 1. Relativa circumstantiala 2. Sintagme gerunziale si gerundivale 3. Supinul si Participiu viitor activ (dupa verbe de miscare) Propozitia cauzala Adverbe corelative in regenta: eo, ideo, propterea = de aceea ob eam rem, ob eam causam, qua de causa = de aceasta cauza Se introduce prin conjungtiile: quod, quia, quoniam = deoarece, fiidnca, pentru ca + indicativ (actiune reala) + conjungtiv (actiune ireala, posibila) cum = ---||--- +conjungtiv Inlocuirea cauzalei: 1. Participiala absoluta 2. Participiala relativa 3. Relativa circumstantiala Propozitia consecutiva Exprima consecinta, urmarea unei actiuni prin regenta. Adverbe corelative in regenta: tam, adeo, ita, sic = asa, atat astfel talism tale = asemenea tantus, -a, -um = atat de mare Conjungtii: ut= incat ut not= incat sa nu Modul verbului Conjungtiv; Substituirea subordonatei consecutive - relativa circumstantialaValorile conjungtiilor ut si cum 1.Valorile lui ut: a) Indicatic: - comparativ: cum, dupa cum - temporal: cand, indata ce b) Conjunctiv: - completiv: sa - concesiv: desi - final: ca sa - consecutiv: incat 2. Valorile conjunctiei cum: a) Indicativ: - temporal: cand b) Conjungtiv: - temporal: pe cand (imperfect), dupa ce (m.m.c.p) - cauzal: fiindca - concesiv: desi, cu toate ca Varia dicta1. Nota bene = Noteaza bine, Nu uita! (o informatie sau o explicatie importanta)2. stricto senso = in sens restrans3. post scriptum = dupa scriere, text adaugat la o scrisoare dupa iscalitura4. proximo = cat mai curand, la un termen foarte apropiat5. uti, non abuti = sa te folosesti de ceva, dar sa nu abuzezi6. acta, non verba = fapte, nu vorbe7. in memoriam = in amintire, spre amintire8. grammatici certant = invatatii inca mai discuta (asupra unei probleme)9. tale quale = asa cum este in realitate10. exempli gratia = de exemplu, de pilda11. non multa, sed multum = nu multe, ci mult12. festina lente = grabeste-te incet13. honoris causa = pentru onoare, in semn de onoare, de respect14. ante/post meridiam = inainte de/ dupa. Amiaza15. per fas et nefas = pe cai drepte si nedrepte16. pauca, sed bona = lucruri putine, dar bune17. In vino veritas! = Adevarul este in vin (Omul, la bautura, spune adevarul)18. nec plus ultra = (nu exista) nimic mai bun, unic19. mea culpa = din vina mea20. cum grano salis = cu un pic de sare, cu un strop de haz, de umor21. Rasa avis in terris = Pasare rara pe pamant (fiinta cu insusiri deosebite sau lucruri intalnire foarte rar)22. aequo animo = cu sufet echilibrat, cu hotarare23. sictur, ad astra = astfel se ajunge la stele, la realizari marete24. inter canem et lupum = prins itre caine si lui (intre ciocan si nicovala)25. manu propria = cu mana proprie, autentic26. lapsus linguae = greseala de pronuntie27. more maiorum = dupa obiceiuri stramosilor28. verba volant, scripta manent = cuvintele zboara, cele scrise raman29. curriculum vitae = cursul vietii, rezumat al activitatii (proprii cel mai adesea)30. fama volat = zvonul zboara, se transmite din gura in gura