proiect - economia firmei

5/17/2018 Proiect - Economia firmei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-economia-firmei 1/25

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Economie Generală

PROIECT

Posibilităţi de aplicare a metodei S.C.O.P.

la S.C. LASTING System S.R.L.

Student: Rusu Liviu-Cătălin

Grupa: 1412Anul: II



Posibilitati de aplicare a metodei S.C.O.P. la S.C. LASTING System S.R.L. Rusu Liviu-Catalin

Bucureşti- 2000 -

Prezentarea generală aS.C. LASTING Sytem S.R.L.

S.C. LASTING System S.R.L. este o societate comercială cu capital

privat, 100% român şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului la data

04.08.1995.

Societatea are drept obiect de activitate producerea şi comercializarea de

sisteme şi componente informatice, precum şi distribuţia de software şi

implementarea de soluţii informatice pentru companiile din ţară.

Încă de la începutul existenţei sale, LASTING System şi-a construit

structura pe care se clădeşte organizaţia. Sistemul este suficient de rigid pentru a

putea susţine diferitele direcţii de dezvoltare, dar totodată şi suficient de flexibil

pentru a permite adaptarea la modificările survenite în mediul extern.Compania are o organigramă matricială, cu patru direcţii de dezvoltare

(corespunzător cu patru modele de afaceri diferite), care îşi împart doar resursele

administrative, restul fiind independente.

Pentru cele patru departamente, segmentele de piaţă sunt următoarele:

- memorii – firma se adresează tuturor celor care doresc o

memorie de bună calitate, dar în mod special distibuitorilor de

sisteme brand-name şi servere;- distribuţie – firma are o reţea de distribuţie la nivel naţional,

formată din firme din domeniul IT (tehnologia informaţiei),

care revând produsele la nivel local;

- software – piaţa ţintă pentru colectivul de software din

LASTING System sunt firmele de IT, specializate în

comunicaţii şi Internet din Europa de Vest şi America de

Nord;

2




- soluţii – este cel mai „tânăr” departament din cadrul firmei,

dar cu o rată de creştere extrem de bună. Firma oferă o gamă

largă de produse şi servicii specifice IT-ului, în special

companiilor transnaţionale, firmelor mari, instituţiilor de

învăţământ, regiilor autonome.

Reţeaua de distribuţie este axată în jurul brand-ului TARGA (PC,

monitoare, notebook-uri, etc.). Binenţeles, este disponibilă toată gama de elemente

standard care intră în componenţa unui PC, firma bazându-se pe suportul primit de

la unul dintre cei mai mari distribuitori de IT din Europa, Actebis GMBH.

LASTING System a fost desemnată pentru a realiza reţeaua de distribuţie pentru

produsele Fujitsu-Siemens. În ceea ce priveşte software-ul, firma este în tratative

avansate în vederea deschiderii unei reprezentanţe de vânzări şi marketing în

Germania, ţara cu care are cele mai multe relaţii de afaceri.

Principalele brand-uri pe care firma le propune pieţei autohtone sunt:

memorii Memory Card Technology, marcă aparţinând firmei daneze cu acelaşi

nume, una dintre cele mai mari din lume la ora actuală în acest domeniu. În privinţa

sistemelor şi componentelor – TARGA, brand-ul firmei germane Actebis, numărul

4 european în distribuţie. LASTING System este „Authorized TARGA Assembler”şi „TARGA Dealer” pentru România. La PC-uri şi servere – brand-ul Fujitsu-

Siemens, unul dintre cele mai noi existente pe plan mondial, cu ambiţii foarte mari

atât la nivel mondial, cât şi naţional. El se caracterizează îndeosebi prin înaltă

tehnologie şi o fiabilitate extrem de ridicată, trăsături de bază ale culturilor germană

şi japoneză.

Furnizorii au fost atent selecţionaţi din punct de vedere al calităţii

produselor oferite. În mod cert, aceste brand-uri se vor impune de la sine.LASTING System şi-a creat o reţea de parteneri în toată ţara, încă de la

începutul existenţei sale. Un punct important în câştigarea acestor firme pentru

colaborare a fost prezenţa unui concept, un mod profesional în care s-au pus bazele

cooperării. Totul pe bază de contract, cu drepturi şi obligaţii, ţinte şi obiective,

bonusuri şi penalizări. Un alt punct esenţial a fost tratarea cu responsabilitate şi

respect a fiecărui client în parte.

3




Noul sediu din Bucureşti propune, pe de o parte, suport logistic

îmbunătăţit pentru colaboratorii tradiţionali din capitală şi oferirea acestui suport şi

firmelor din sud-estul ţării, pe de altă parte.

Totodată, biroul îşi propune oferirea de soluţii pentru „big accounts”, cu

protecţia cuvenită pentru parteneri. Soluţiile se vor baza în special pe produse

Fujitsu-Siemens (pentru care s-a realizat un centru de competenţe în cadrul firmei)

şi TARGA.

LASTING System deţine o poziţie puternică pe piaţa tehnologiei

informaţiei din România. La sfârşitul anului 1999, ea s-a situat pe locul 5 între

integratorii de sisteme informatice din ţară. Firma deţine numeroase certificări

internaţionale. Colaborarea cu firme internaţionale de renume, precum Actebis

GMBH, Siemens, Fujitsu, Biostar Microtech International Corporation şi Memory

Card Techology i-au facilitat obţinerea titlurilor Microsoft System Builder Program

Partner, Intel Authorized Solution Provider, Microsoft Certified Solution Provider,

includerea în Windows 2000 Hardware Compatibility List, precum şi acordarea

certificărilor ISO 9001/9002.

Firma deţine spaţii de producţie de 2170 mp, dintre care o mare parte este

destinată departamentului de asamblare de sisteme de calcul. Societatea deţine un parc auto propriu, compus din 95 de autoturisme şi autoutilitare, fapt ce îi conferă

mobilitate ridicată în relaţiile cu clienţii şi distribuitorii autorizaţi, precum şi o

reducere sensibilă a costurilor cu transporturile şi distribuţia.

Firma are în prezent un număr de 130 de angajaţi, cu o medie de vârstă

sub 35 de ani. Personalul are un înalt grad de calificare, o mare parte dintre angajaţi

deţinând diplome „Microsoft Certified Professional”. De asemenea, angajaţii

departamentului de soluţii informatice au urmat stagii de pregătire în Germania.În cadrul activelor fixe corporale, S.C. LASTING System S.R.L. deţine:

- magazii de depozitare a materialelor;

- spaţii de asamblare a sistemelor;

- ateliere de service;

- birouri;

- magazine de desfacere, etc.

4




Evoluţia principalilor indicatori ai firmei în

perioada 1998-1999

5




Indicatorul 1998 (mii lei) 1999 (mii lei) Evoluţia (%)Cifra de afaceri 1.232.577 2.050.865 +66,38

Număr salariaţi 87 130 +49,42Fond salarii 712.031 1.022.030 +43,53

Capital fix 895.757 917.440 +2,42Capital circulant 366.791 500.812 +36,53Profit 11.008 18.529 +68,32

6




Rata profitului 8,93% 9,03% +1,12

7




Aplicarea metodei „Sistem Cost Oră

Producţie” la S.C. LASTING System S.R.L.

Caracterizarea centrelor de producţie

8




Denu-mirea

centruluide

producţie

Nr.locuri

demuncă

Valoarelocuri

demuncă

(mii lei)

Amorti-zare

(mii lei)

Suprafa-ţa (mp)

Putereinsta-lată

(kW)

Ore delucru

(mii ore)

Consum energieCantitativ

(kWh)Valoric(mi1 lei)

SA1 49 44.556 3.118,92 778 300 57.330 68.796.000 34.398.000

SA2 28 25.4661.782,6

2 411 210 32.760 27.518.400 13.759.200

SA3 34 30.9222.164,5

4 702 275 39.780 43.758.000 21.879.000

SPS1 10 9.095 636,65 170 150 11.700 7.020.000 3.510.000

SPS2 9 8.186 573,02 109 150 10.530 6.318.000 3.159.000

9




Total - 118.225 8.275,75 2.170 1.085 152.100 153.410.400

76.705.200

10




Tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1

SA1~SA3 – Spaţii de asamblare

SPS1 – SPS2 – Spaţii producere software

Norma de amortizare unică = 7%

Ore de lucru = Nr. locuri de muncă * Td

Td = Timp disponibil

Td = [Timp calendaristic – (Duminici + Sâmbete libere + Sărbători legale)] * Nr.Schimburi * Nr. Ore / Schimb – Ore Intrerupere

Td = [365 – (52 + 52 + 6)] * 1 * 6 – 360 = 1170

Consum de energie:

- cantitativ = Pi * Tf * K s * F p * (1 – p) / R,

unde:

Pi = puterea instalatăTf = timp de funcţionare (ore lucru)

K s = coeficientul de simultaneitate în funcţionarea utilajelor = 0,8

F p = factorul de putere = 0,9

R = randamentul = 0,9

P = procentul de pierdere în reţea = 4%

- valoric = consum cantitativ * preţ / kWh (500 lei / kWh)

Numărul de salariaţi şi fondul de salarii

11




Denu-mirea

centruluide

producţie

Nr.locuri

demuncă

Ore delucru(miiore)

Timpde lucru

pt.angajaţi

Nr.angajaţidirect

productivi

Salarii(miilei)

Impozitpe

salarii(mii lei)

C.A.S.(miilei)

Impozit+ C.A.S(mii lei)

SA1 49 57.330 45.864 34 73.500 13.230 10.290 23.520SA2 28 32.760 26.208 20 42.000 7.560 5.880 13.440

SA3 34 39.780 31.824 24 51.000 9.180 7.140 16.320

SPS1 10 11.700 9.360 7 15.000 2.700 2.100 4.800

SPS2 9 10.530 8424 7 13500 2430 1890 4320

12




Total 152.100 121680 92 195000 35100 27300 62400

13




Tabelul nr. 2

Tabelul nr. 2

Timp de lucru pentru angajaţi = 0,8 din timpul de lucru al maşinilor

Nr. angajaţilor direct productivi = Timp de lucru / Td

Td = [Timp calendaristic – (Duminici + Sâmbete libere + Sărbători legale +

Concedii + Alte întreruperi legale)] * Nr. de ore

Td = [365 – (52 + 52 +6 + 25 +3)] * 6 = 1362

Impozit pe salariu = 18%

C.A.S. = 14%

Bugetul de cheltuieli

14




DENUMIREA CHELTUIELILOR NIVELUL CHELTUIELILOR (mii lei)A. Materii prime, materiale şi semifabricate 1.755.193B. Cheltuieli pe baza cărora se calculeazăC.O.P. pe centre

702.353

1. Cheltuieli repartizate direct 410.810- salarii directe 195.000- impozit + CAS asupra sal. directe 62.400- energie pt. forţa motrică 153.410

2. Chelt. repartizate în funcţie de suprafaţă 32.743- amortizare clădiri şi alte (CF) 10.564- energie pentru iluminat 12.177- combustibil 10.002

3. Chelt. repartizate în fcţ. de val. maşinilor 135.833- chelt. cu reparaţiile 50.233- materiale auxiliare 85.600

4. Chelt. repartizate în fcţ. de nr. de ore defuncţionare

111.596

- uzura SDV şi a obiectelor de inv. 80.600- alte cheltuieli materiale 30.996

5. Chelt. repartizate în fcţ. de nr. de angajaţi 11.871- sal. suplimentare şi sal. TESA 6.000- impozite şi CAS 2.144- cercetări inovare 2.008- protecţia muncii 1.219- alte cheltuieli cu munca vie 500

15




TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE 2.457.546

16




Tabelul nr. 3

Situaţia repartizării cheltuielilor

1. În funcţie de suprafaţă

17




Denumire centru Suprafaţa Cheltuieli repartizateSA1 778 11.732,24SA2 411 6.197,88SA3 702 10.586,16

SPS1 170 2.563,6SPS2 109 1.643,72

18




Total 2.170 32.743

19




Tabelul nr. 4

K s = Cheltuieli totale / Suprafaţa totală = 15,08

2. În funcţie de valoarea maşinilor

20




Denumire centru Valoare maşini Cheltuieli repartizateSA1 44.556 50.793,84SA2 25.466 29.031,24SA3 30.922 35.251,08

SPS1 9.095 10.368,3SPS2 8.186 9.332,04

21




Total 118.225 135.833

22




Tabelul nr. 5

K vm = Cheltuieli totale / Val. totală maşini = 1,14

3. În funcţie de numărul de ore de funcţionare

23




Denumire centru Ore lucru Cheltuieli repartizateSA1 57.330 41.850,9SA2 32.760 23.914,8SA3 39.780 29.039,4

SPS1 11.700 8.541SPS2 10.530 7.686,9Total 152.100 111.596

Tabelul nr. 6

Kore = Chelt. totale / Nr. total ore lucru = 0,73

4. În funcţie de nr. de angajaţi

Denumire centru Nr. Angajaţi Cheltuieli repartizateSA1 49 4.474,19SA2 28 2.556,68SA3 34 3.104,54SPS1 10 913,1SPS2 9 821,79Total 130 11.871

Tabelul nr.7

Costul de producţie pe fiecare centru

Centreprod.

Chelt. repartizate direct Chelt. repartizate indirectAmort. Sal.

di-re-cte(miilei)

Imp. +CAS

Energ.Pt.

forţamotrică

În fcţ.supr.

În fcţ. val.m.

In fcţ.nr. ore

In fcţ.de

anga- jaţi

SA1 3118,92 73,5 23.520 187.500 11732,24 50793,84 41850,9 4474,19

SA21782,62 42 13.440 197.520 6.197,88 29031,24 23914,8 2556,68

SA3 2164,54 51 16.320 200.050 10586,16 35251,08 29039,4 3104,54

SPS1 636,65 15 4.800 230.144 2.563,6 10368,3 8541 913,1

SPS2 573,02 13,5 4.320 227.156 1643,72 9332,04 7686,9 821,79

Total 8275,75 195 62.400 1042370 32.743 135.833 111596 11871Tabelul nr. 8a

24




Centre producţie Total chelt. pecentru (mii lei)

Ore-maşină (mii) Cost-oraproducţie (lei)

SA1 396.490,09 57.330 6,91SA2 316.443,22 32.760 9,65

SA3 347.515,72 39.780 8,73SPS1 272.966,65 11.700 23,33SPS2 265.033,47 10.530 25,16Total 1.598.449,15 152.100 10,50

Tabelul nr. 8b

25

proiect - economia firmei

Documents