proiect de ulterioare,mts.ro/wp-content/uploads/2015/08/legea-69.pdf · grupei şi cu misiunile pe...

1

PROIECT

de modificare si completare a Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului

Art I. Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare,

se modifică şi se completează după cum urmează:

Nr.

Crt.

Textul normativ din varianta actuală a Legii nr. 69/2000 Propunere de modificare a Legii nr. 69/2000

1. Art. 1

(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate

formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau

independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul

spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea

de rezultate în competiţii de orice nivel.

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele

de activitate fizică sau de activitate intelectuală sportivă menite, printr-o

participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia

fizică şi psihică, confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să

conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.”

2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Educaţia fizică și sportul reprezintă un instrument fundamental pentru

dezvoltarea fizică și psihică, menţinerea și îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.”

2. Art. 2

(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără

nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera

şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive

asociative.

3. La articolul 2, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o

discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera şi voluntară şi se

realizează independent sau în cadrul structurilor sportive de drept public sau de drept

privat.”

3. Art. 6

(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive

înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată de

Federaţia Sportului Şcolar, respectiv de Federaţia Sportului Universitar.

(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar, înfiinţate

în condiţiile legii, au următoarele atribuţii:

a) promovarea valenţelor educative ale sportului;

b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi

studenţilor la practicarea sportului;

c) coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate în unităţile şi instituţiile

de învăţământ, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare;

d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi

naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;

4. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în

condiţiile prezentei legi, a căror activitate se desfășoară sub autoritatea Ministerul

Educaţiei Naţionale și Cercetării Știinţifice şi sub coordonarea Federaţiei Sportului

Şcolar și Universitar.”

5. La articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţată în condiţiile legii, are

următoarele atribuţii:”

6. La articolul 6, alineatul (3), după litera a) se introduce o literă nouă, litera a1),cu următorul cuprins: „a1) elaborarea și susţinerea strategiei organizării și dezvoltării activităţii sportive

școlare și universitare, reprezentarea intereselor Ministerului Educaţiei Naţionale

şi Cercetării Ştiinţifice în raport cu federaţiile sportive;”

2

e) deţinerea competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la

competiţiile oficiale organizate.

4. Art. 7

Educaţia fizică militară este disciplina obligatorie, prevăzută în planul de

instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe

întreaga perioada a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ,

în limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau

civile de specialitate.

7. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de

instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga

perioada a săptămânii din cadrul procesului de instrucţie şi învăţământ, în limita a

cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.

(2) Managementul educaţiei fizice din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale, sub

toate formele de organizare şi desfăşurare, este asigurat de specialişti şi structuri de

specialitate.

(3) Specialiştii în educaţie fizică şi sport din reţeaua Ministerului Apărării

Naţionale, respectiv ofiţerii/subofiţerii licenţiaţi în domeniu, profesorii, antrenorii,

instructorii sportivi de performanţă şi instructorii de educaţie fizică militară,

întocmesc planuri de pregătire în concordanţă cu nivelul dezvoltării motrice a

grupei şi cu misiunile pe care aceasta le îndeplineşte.

(4) Ministerul Apărării Naţionale poate organiza competiţii sportive și aplicativ-

militare interne și internaţionale, prin structurile de specialitate proprii și după caz, în

colaborare cu federaţiile sportive, cu organele administraţiei publice locale și/sau

direcţiile judeţene pentru sport și tineret respectiv a municipiului București.”

5. Art. 10

(3) Pentru coordonarea aplicării Programului naţional <<Sportul pentru

toţi>> se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate,

educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale

pentru Sport, a cărui organizare, funcţionare şi componenta se stabilesc

prin hotărâre a Guvernului.

8. La articolul 10, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Pentru coordonarea aplicării Programului naţional <<Sportul pentru toţi>> se

constituie Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere,

organism consultativ pe lângă Secretariatul General al Guvernului, a cărui organizare,

funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

6.

9. Dupa articolul 13 se introduce un articol nou, articolul 131, cu următorul cuprins: „Art. 131

(1) Principalele drepturi ale sportivilor de performanţă sunt:

a) să li se asigure, de către structura sportivă pe care o reprezintă, condiţii materiale,

tehnice, organizatorice, precum și asistenţă medicală, refacere și recuperare

adecvate pentru antrenamente și competiţii oficiale sau amicale;

b) să beneficieze de un proces fundamentat știinţific de selecţie, pregătire și

participare în competiţii, bazat pe nediscriminare, egalitate de tratament și șanse;

c) să beneficieze, din partea structurii sportive pe care o reprezintă, de sprijin

pentru integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială și profesională pe

întreaga durată a carierei sportive;

3

d) să i se asigure, de către structura sportivă pe care o reprezintă, asistenţă,

consiliere și acces la programe educative privind prevenirea și combaterea

dopajului în sport.

(2) Principalele obligaţii ale sportivilor de performanţă sunt:

a) să respecte, în întreaga activitate, regulile de fair-play şi reglementările privind

prevenirea și combaterea violenţei în sport;

b) să respecte întocmai regulile și reglementările interne și internaţionale privind

prevenirea și combaterea dopajului în sport;

c) să respecte programul de pregătire sportivă și participare în competiţii, stabilit

de structura sportivă pe care o reprezintă, inclusiv în cele în care sunt implicate

reprezentativele naţionale;

d) să respecte statutul și regulamentele structurii sportive pe care o reprezintă;

e) să notifice în scris clubul sportiv la care este legitimat, precum și federaţia

sportivă competentă, cu privire la retragerea din activitatea sportivă oficială.

(3) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se completează cu cele cuprinse

în statutele şi regulamentele structurilor sportive pe care sportivii de performanţă le

reprezintă.”

7. Art. 14

(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în

statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale,

sportivii de performanţă pot fi:

a) amatori;

b) profesionişti.

10. La articolul 14, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi

regulamentele federaţiilor sportive din ţară şi internaţionale, sportivii de

performanţă pot fi:

a) amatori;

b) profesionişti.”

8. Art. 15

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini

pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea

socială şi profesională a sportivilor de performanta, după caz, pe întreaga

perioada a carierei sportive.

11. La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină pregătirea sportivă,

integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de

performanţă, după caz, pe durata carierei sportive, precum şi după încheierea acesteia.”

9. Art. 18

c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate

în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă,

care provin din alocaţii de la bugetul de stat;

...................................................................................

h) propune structura anuala a alocaţiilor de la bugetul de stat;

...................................................................................

12. La articolul 18, alineatul (1), literele c), h), i), ţ), se modifică şi vor avea următorul cuprins: „c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în

administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin

din alocaţii de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului

Tineretului şi Sportului;

...................................................................................................

h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat şi din veniturile

proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;

...................................................................................................

4

i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei

legi, pentru:

- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;

- federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a

programelor sportive ale acestora;

- premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive

internaţionale oficiale;

...................................................................................

ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu

atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi

de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi

controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării

specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii

sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului.

i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;

- federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor

sportive ale acestora;

- premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive

internaţionale oficiale la care participă federaţiile sportive naţionale;

...................................................................................................

ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în

domeniul sportului, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale pentru

susţinerea sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi, pentru asigurarea

unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii

disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru

corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea

dopajului;”.

13. La articolul 18, alineatul (1), după litera j) se introduce o literă nouă, litera j1), cu următorul cuprins: „(j1) autorizează participarea federaţiilor sportive, ca membri fondatori, la

constituirea unor federaţii sau altor organisme sportive internaţionale;”

14. La articolul 18, alineatul (1), după litera t) se introduce o literă nouă, t1), cu următorul cuprins: „t1) colaborează cu Agenţia Naţională Antidoping și cu Comitetul Olimpic și

Sportiv Român în vederea implementării politicilor antidoping la nivel naţional;”

15. La articolul 18, alineatul (1), după litera ţ) se introduce o literă nouă, u), cu următorul cuprins:

„u) recunoaște, în sensul prezentei legi, practicarea oficială a unei ramuri de sport în

România.”

10. Art. 181

(1) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot repartiza

sume din bugetul local pentru:

a) finanţarea activităţii instituţiilor cu specific sportiv din subordinea sa;

b) finanţarea activităţii structurilor sportive locale, constituite ca structuri

nonprofit în condiţiile legii, participante la competiţiile sportive locale,

regionale, naţionale şi internaţionale, organizate în conformitate cu

statutul şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale pe ramură de

sport, în baza contractelor şi a programelor sportive ale acestora care

prevăd promovare, selecţie, participare, pregătire, organizare de

competiţii şi evenimente sportive. Din sumele alocate pot fi finanţate

16. Articolul 181 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 181

Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii specifice în

domeniul sportului:

a) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile publice

din subordinea acestora, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și cu structurile

sportive în vederea punerii în aplicare a strategiei generale a organizării și

dezvoltării activităţii sportive din România;

b) elaborează și susţin planuri proprii de dezvoltare a sportului în unitatea

administrativ-teritorială;

c) asigură funcţionarea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale sportive

proprii din unitatea administrativ-teritorială;

5

toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor şi programelor sportive,

inclusiv cele de natură salarială.

c) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la

competiţiile sportive internaţionale oficiale.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică începând cu anul

competiţional următor intrării în vigoare a prezentei legi.

d) adoptă măsuri privind organizarea și promovarea cercetării știinţifice și a

asistenţei medicale în domeniul sportului din unitatea administrativ-teritorială;

e) încheie acorduri, înţelegeri, protocoale și alte documente de colaborare, în domeniul

sportului, cu structuri similare din alte ţări.”

11. 17. Dupa articolul 181 se introduce un articol nou, articolul 182, cu următorul cuprins: „Art. 182

(1) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot repartiza sume din

bugetul local pentru finanţarea activităţii instituţiilor cu specific sportiv din

subordinea sa.

(2) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot repartiza sume din

bugetul local şi pentru:

a) finanţarea programelor sportive de interes public ale cluburilor sportive de

drept public din unitatea administrativ-teritorială;

b) finanţarea programelor sportive de interes public ale cluburilor sportive de

drept privat din unitatea administrativ-teritorială, constituite ca persoane juridice

fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c) finanţarea programelor sportive de interes public organizate în unitatea

administrativ-teritorială de către asociaţiile judeţene/municipiului București pe

ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive corespondente;

d) finanţarea programelor sportive de interes public desfășurate în unitatea

administrativ-teritorială de către federaţiile sportive ori de direcţiile judeţene

pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București;

e) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile

sportive interne şi internaţionale oficiale.”


Din sumele repartizate conform art. 182, alin.(2) se pot finanţa următoarele

categorii de cheltuieli eligibile:

a) cheltuieli ocazionate de cazarea, transportul şi masa sportivilor şi oficialilor

participanţi;

b) cheltuieli de transport internaţional pentru sportivii și oficialii structurilor

sportive din unitatea administrativ-teritorială care participă la competiţii sportive

internaţionale oficiale;

c) cheltuieli privind plata arbitrilor, serviciilor medicale și a celor auxiliare

necesare organizării și desfășurării unei competiţii sportive și prevăzute în

regulamentul de desfășurare al acesteia;

6

d) cheltuieli pentru achiziţionarea de materiale și echipament sportiv;

e) alte cheltuieli pentru realizarea programelor sportive de interes public:

închirierea de spaţii și aparatură necesară organizării competiţiei, contractarea de

servicii de promovare și publicitate, acordarea de premii în bani și/sau obiecte,

plata taxelor de înscriere și/sau de participare ori a taxelor de organizare percepute

de federaţiile sportive internaţionale la care organizatorul programului sportiv

este afiliat, realizarea de studii și cercetări în domeniul sportului, de materiale

promoţionale, editarea şi tipărirea materialelor necesare desfășurării competiţiei

conform regulamentului acesteia;

f) indemnizaţii sportive.”

13. Art. 20

(1) Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,

au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

a) ţin evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică din judeţ,

prin înscrierea acestora în Registrul sportiv;

b) finanţează, pe bază de contract, programele sportive ale asociaţiilor

judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport şi ale cluburilor

sportive de drept privat, aflate în raza administrativ-teritorială respectivă,

în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această

destinaţie;

c) colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a sumelor

acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă

în teritoriu;

d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile

administraţiei publice locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a

bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general

şi a sportului de performanţă în teritoriu, finanţează unele programe

speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-

teritorială;

e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu

instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea

sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea

pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;

f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările

sportive organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;

g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru

toţi;

19. Articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt

servicii publice deconcentrate ale Ministerului Tineretului şi Sportului, cu

personalitate juridică.”

7

h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere tehnico-metodic şi de

specialitate, structurile sportive din judeţ;

i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul

public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale,

precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în

circuitul privat.

(2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele

aprobate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative

specifice domeniului lor de activitate.

20. Articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti

sunt finanţate de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare.”

21. La articolul 20,după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al

ministrului tineretului şi sportului.”

14. Art. 202

(2) Comitetul Olimpic Român susţine financiar, pe bază de contracte de

finanţare, activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor.

Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează şi coordonează

activitatea acestor centre. Agenţia Naţională pentru Sport, Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Inovării, autorităţile administraţiei publice

centrale şi locale colaborează şi sprijină activitatea centrelor olimpice

naţionale de pregătire a juniorilor.

22. La articolul 202, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român susţine financiar, pe bază de contracte de

finanţare, activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor și a centrelor

naţionale de pregătire pentru tineret. Federaţiile sportive naţionale conduc,

organizează şi coordonează activitatea acestor centre. Ministerul Tineretului şi

Sportului şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină

activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor și activitatea centrelor

naţionale de pregătire pentru tineret.”

15. Art. 21

.............................................................

f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv

şi karting sportiv;

g) alte organizaţii sportive naţionale.

(3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite

prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv,

atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi

Certificatul de identitate sportivă.

23. La articolul 21, alineatul 1), litera f) se abrogă.

24. La articolul 21, alineatul 1), litera g) se abrogă. 25. La articolul 21, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta

lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri

înscrise un număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă. Suplimentar,

federaţiilor sportive naţionale li se acordă Brevetul de Federaţie Sportivă Naţională.”

16. Art. 22

(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept

privat sau instituţii de drept public, constituite sau înfiinţate, după caz, în

26. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt entităţi de drept privat sau

instituţii de drept public, constituite sau înfiinţate, după caz, în scopul organizării

8

scopul organizării şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept

obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea

acestora de către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile

sportive.

şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia

sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi

participarea la activităţile şi competiţiile sportive.”


„(3) Structurile sportive au obligaţia de a respecta drepturile sportivilor de performanţă

prevăzute la art. 131 alin. (1).”

17. Art. 23:

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma

juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de

atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de

identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.


(1) Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică,

se înscriu în Registrul sportiv.

(2) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedeşte

prin Certificatul de identitate sportivă. Suplimentar, recunoaşterea statutului de

federaţie sportivă naţională se dovedeşte cu Brevetul de Federaţie Sportivă

Naţională, eliberat potrivit dispoziţiilor art. 35.

(3) Procedurile de înregistrare şi de atribuire a numărului de identificare, a

Certificatului de identitate sportivă şi, după caz, a Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

18. Art. 24

(1) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se

dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile

prezentei legi.

(2)

............................................................

b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit

prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale

naţionale sau internaţionale.

29. Alineatul (1) al art. 24 se abrogă.

30. La articolul 24, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) la federaţia sportivă corespunzătoare, constituită în condiţiile prezentei legi, pentru

participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale.”

19. Art. 27

Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane

juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau

polisportive.


Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice constituite

ca structuri mono- sau polisportive.”

20. Art. 28

(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de

prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi

32. La articolul 28, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta

lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor

sportive şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.”

9

regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste

din ramura de sport respectiva.


„(7) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare şi de apartenenţa la federaţiile

sportive, pot organiza competiţii sportive proprii, cu obligaţia respectării

regulamentelor federaţiilor sportive de specialitate, a prevederilor legale privind

prevenirea și combaterea dopajului în sport și celor referitoare la prevenirea și

combaterea violenţei în sport.”

21. Art. 29

(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca

instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat sau a

instituţiilor de învăţământ superior de stat şi au drept obiect de activitate

performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi

internaţionale.

(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive de drept

public în subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face

prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la solicitarea acestora.

34. La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca

instituţii publice în subordinea organelor administraţiei publice centrale,

administraţiei publice locale sau a instituţiilor de învăţământ superior de stat şi au

drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la

competiţii interne şi internaţionale.”

35. La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Cluburile sportive de drept public din subordinea administraţiei publice

centrale se pot constitui și funcţiona numai pentru disciplinele sportive/ramurile

de sport cuprinse în obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale.”

36. La articolul 29, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive de drept public în

subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face prin ordin al ministrului

educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, la solicitarea acestora.”

22. CAP. V

Federaţiile sportive naţionale

37. Titlul Cap. V – „Federaţiile sportive naţionale” se modifică și va avea următorul cumprins:

„Cap. V – Federaţiile sportive”


(1) Federaţiile sportive sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor

și asociaţiilor judeţene și ale municipiului București, pe ramuri de sport.

(2) Federaţiile sportive sunt persoane juridice de drept privat, autonome,

neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

(4) Federaţiile sportive se constituie numai cu avizul expres şi prealabil al

Ministerului Tineretului şi Sportului.

10

(5) Înfiinţarea federaţiilor sportive fără respectarea dispoziţiilor alin. (4) este nulă

de drept.

(6) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură

federaţie sportivă.

(7) Automobil Clubul Român şi Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

din România sunt asimilate federaţiilor sportive pentru ramurile de sport automobilism

și karting şi, respectiv, pentru activităţile de vânătoare și pescuit sportiv.”


(1) Federaţiile sportive se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu

elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor

internaţionale corespondente.

(2) Participarea federaţiilor sportive, ca membri fondatori, la constituirea unor

federaţii/organisme sportive internaţionale sau afilierea lor la acestea ori la alte

foruri europene sau mondiale este permisă numai cu autorizarea prealabilă a

Ministerului Tineretului şi Sportului. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage

nulitatea de drept a participării sau afilierii şi la suspendarea temporară, pe durata

stabilită prin ordin al ministrului tineretului si sportului, a Certificatului de

identitate sportivă.

(3) Orice modificare a statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiior sportive

se face cu respectarea procedurilor prevăzute de lege, în baza avizului expres şi

prealabil al Ministerului Tineretului și Sportului și se înregistrează în Registrul

Sportiv.

(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive fără

respectarea dispoziţiilor alin. (3) este nulă de drept și conduce la suspendarea temporară

a Certificatului de identitate sportivă.”


(1) Federaţiile sportive au următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează

aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile şi competiţiile

sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe disciplină/ramuri

de sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea

acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;

11

d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de

performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile

internaţionale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit

statutelor şi regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional care au

loc pe teritoriul României, cu autorizarea Ministerului Tineretului şi Sportului;

g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei

Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi/sau cu instituţiile din structurile acestora

pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise

şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial

capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate

direct la nivel naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor

internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale

Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menţionate

sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru

promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.

(2) Federaţiile sportive asigură reprezentarea României în competiţiile sportive și în

organismele internaţionale la care sunt afiliate, numai după ce s-a obţinut autorizaţia

Ministerului Tineretului și Sportului.”

26. 41. Dupa articolul 343 se introduce un articol nou, articolul 344, cu următorul cuprins:

„Art. 344

(1) Federaţiile sportive au organisme proprii de administrare şi gestionare a

bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi propriilor statute

şi regulamente.

(2) Federaţiile sportive se supun verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor

proprii.

(3) Federaţiile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia

contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte

juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

(4) Federaţiile sportive pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate

total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinaţia acestora

numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.”

27. 42. Dupa articolul 344 se introduce un articol nou, articolul 345, cu următorul cuprins:

„Art. 344

12

În cazul dizolvării unei federaţii sportive lichidarea patrimoniului se face potrivit

dispoziţiilor legale în vigoare.”

28. Art. 35

(1) Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes

naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor

judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.

(2) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane

juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome,

neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

43. Articolul 35se modifică şi va avea următorul cuprins:: „Art. 35

(1) O federaţie sportivă poate dobândi statut de federaţie sportivă naţională dacă

funcţionează pentru o disciplină/ramură de sport recunoscută de Comitetul

Internaţional Olimpic şi dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

a) are ca membri cel puţin 30 de cluburi sportive active și cel puţin 600 de sportivi

legitimaţi activi;

b) a participat la una dintre ultimele trei ediţii ale Jocurilor Olimpice sau Jocurilor

Olimpice de Tineret.

(2) Potrivit prezentei legi, federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de

interes naţional și de utilitate publică.

(3) Data dobândirii statutului de federaţie sportivă naţională este data emiterii de

către Ministerul Tineretului şi Sportului a Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională.

(4) Brevetul de Federaţie Sportivă Naţională se înregistrează într-o secţiune

specială a Registrului Sportiv.

(5) Statutul de federaţie naţională este supus confirmării anuale din partea

Ministerului Tineretului şi Sportului. Confirmarea este refuzată, iar Brevetul de

Federaţie Naţională este retras dacă federaţia sportivă nu mai întruneşte una

dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b). De asemenea, statutul de

federaţie sportivă naţională se pierde oricând în cazul în care disciplina/ramura de

sport pentru care funcţionează federaţia sportivă naţională încetează să mai fie

recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic.

(5) Procedura emiterii, confirmării şi retragerii Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

29. Art. 36

(1) Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul

expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, în condiţiile legii,

o singura federaţie sportivă naţională.

(3) Prin excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională

«Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru

persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat,

44. Articolul 36 se abrogă.

13

de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane

juridice cu activitate specifică în domeniu.

(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor

sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după

ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.

(5) Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în

baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile

prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale

corespondente.

(6) Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea

statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea

dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.

30. Art. 37

(1) Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi

controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile şi

competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi

regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de

sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi

promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;

d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a

sportivilor de performanta români din cadrul reprezentativelor naţionale

la competiţiile internaţionale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi

potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional

care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi

Sportului;

g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi/sau cu instituţiile din structurile

acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul

sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor

interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod


Pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 343, federaţile sportive naţionale sunt

autorităţi competente, acolo unde legea specifică și au atribuţii în ceea ce privește

formarea, pregătirea și perfecţionarea specialiștilor, indiferent de forma de

exercitare a profesiei, pe ramuri de sport.”

14

artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele

competiţiilor organizate direct la nivel naţional, în concordanţă cu

reglementările federaţiilor internaţionale, ale Comitetului Internaţional

Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce

contravin reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi

pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea

sportivă.

(2) Federaţiile sportive naţionale asigura reprezentarea României în

competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.

31. Art. 38

(1) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru

obţinerea Certificatului de identitate sportivă.

(2) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive

internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat

de Ministerul Tineretului şi Sportului.

46. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.38

(1) Prin excepţie de la prevederile prezentei legi, sunt asimilate federaţiilor

sportive naţionale Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul

Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de

drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane

juridice cu activitate specifică în domeniu.”

(2) Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic

îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de la

Guvern.”

32. Art. 39

(1) Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi

gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum

şi propriilor statute şi regulamente.

(2) Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit

legii şi statutelor proprii.

(3) Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea

lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu

condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului

de activitate.

(4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile

sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe,

sau pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului

Tineretului şi Sportului.


33. Art. 40

În cazul dizolvării unei federaţii sportive naţionale lichidarea

patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.


15

34. Art. 41

Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional

Paralimpic beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive

naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale,

finanţate prioritar de la Guvern.


35. Art. 46

(1) ............................................................................

a) competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de

supraveghere şi control al structurilor sportive de către organul

administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport;

50. La articolul 46, alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: „a) competenţelor date de lege Ministerului Tineretului şi Sportului pentru

exercitarea dreptului de supraveghere şi control cu privire la structurile sportive”;

36. Art. 48

(1) Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de

competenţa Agenţiei Naţionale pentru Sport şi se va produce în

următoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a

devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei

naţionale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel

pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor

statutare, actelor constitutive şi ale legii;

d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionarii, ca urmare a dizolvării

şi lichidării unei structuri sportive.

(2) Revocarea recunoaşterii funcţionarii unei structuri sportive se face

prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor

rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi

are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate

sportivă sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.

(3) Împotriva ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionarii unei

structuri sportive, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care

se considera nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecata în termen de

30 de zile.

(4) De la data declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la

pronunţarea hotărârii definitive a instanţei de judecata ordinul de

suspendare temporară a Certificatului de identitate sportivă sau de

revocare a structurii sportive în cauza se suspenda.


(1) Suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă se dispune, prin

ordin al ministrului tineretului şi sportului, în următoarele cazuri:

a) cazul prevăzut la art. 342 alin. (2);

b) cazul prevăzut la art. 342 alin. (4);

c) hotărârile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare,

actelor constitutive sau ale legii;

d) structura sportivă îşi desfăşoară activitatea cu nerespectarea prevederilor

propriului statut sau ale dispoziţiilor prezentei legi;

e) structura sportivă nu respectă sau nu pune în aplicare prevederile legale

privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

(2) Pe durata suspendării Certificatului de identitate sportivă se suspendă orice

sprijin financiar de la bugetul de stat sau de la bugetul local, după caz, și nu se mai

autorizează participarea la competiţiile internaţionale oficiale.

(3) Pentru federaţiile sportive naţionale, suspendarea Certificatului de identitate

sportivă are drept consecinţă și suspendarea, pe aceeaşi durată, a Brevetului de

Federaţie Sportivă Naţională.”

16

(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului

sesizează instanţa competenta, în vederea pierderii personalităţii juridice

a structurii sportive.


(1) Ordinul de suspendare temporară a Certificatului de identitate sportivă al unei

structuri sportive se emite în baza constatărilor rezultate în urma supravegherii şi

controlului organelor menţionate la art. 46 sau, după caz, la solicitarea motivată a

Agenţiei Naţionale Antidoping.

(2) Durata suspendării Certificatului de identitate sportivă nu poate fi mai mică

de 30 de zile şi mai mare de 90 de zile.

(3) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), suspendarea

Certificatului de identitate sportivă al unei structuri sportive poate înceta anterior

duratei dispuse prin ordinul ministrului tineretului şi sportului, dacă structura

sportivă face dovada înlăturării cauzei care a determinat suspendarea.

(4) Certificatul de identitate sportivă al structurii sportive se revocă de drept în cazul

în care suspendarea a fost dispusă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 48 alin.

(1) lit. b)-e), iar structura sportivă nu comunică Ministerului Tineretului şi Sportului,

până la data expirării termenului suspendării, dovada înlăturării cauzei care a

determinat suspendarea.”


(1) Măsura suspendării temporare a Certificatului de identitate sportivă, dispusă

în condiţiile art. 48 şi art. 481, poate fi contestată la instanţa competentă în termen

de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia suspendă executarea măsurii dispuse până la data soluţionării definitive

a acesteia.”


(1) În cazul dizolvării unei structuri sportive, radierea din Registrul sportiv

operează de drept.

(2) O structură sportivă se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea

Ministerului Tineretului şi Sportului, în cazul prevăzut la art. 481 alin. (4).

(3) O structură sportivă se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei

persoane interesate, în cazul în care scopul sau obiectul de activitate al structurii

17

sportive a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice sau siguranţei

naţionale.”

40. Art. 49

(2)

............................................................

b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile

judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile

profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport

respectiva.

55. La articolul 49, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) federaţiile sportive, pentru cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale

municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive

profesioniste sau pentru orice altă formă de exercitare a profesiei din cadrul ramurii de

sport respective.”

41. Art. 59

(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv,

în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri

organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, şi de alte persoane juridice interesate, în

condiţiile legii.

56. La articolul 59, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în

condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de alte

persoane juridice interesate, în condiţiile legii.”

42. Art. 60

57. La articolul 60, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu

următorul cuprins: „(3) Reglementarea calificării de instructor sportiv se face prin ordin al ministrului

tineretului și sportului.”

43. Art. 64

(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, de argint sau

de bronz în probele individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor

Olimpice, al Jocurilor Paralimpice sau o medalie de aur la campionatele

mondiale şi europene de seniori, probe olimpice ori paralimpice, are

dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului,

la o rentă viageră.

(11) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la

campionatele mondiale şi/sau campionatele europene de seniori, la o

probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor

Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, are dreptul, la cerere, la o rentă

viageră.

58. La articolul 64, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, de argint sau de

bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice

sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau

europene de seniori la o probă sportivă individuală sau pe echipe ce a fost inclusă

cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, are

dreptul, la cerere, la o rentă viageră.”

59. Alineatul (11) al art. 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(11) Poate beneficia de rentă viageră în condiţiile alin. (1) sportivul de

performanţă care îndeplinește cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a retras din activitatea sportivă;

b) a împlinit vârsta de 30 de ani;

c) are cetăţenie română, atât la data obţinerii performanţelor sportive cât și la data

solicitării și acordării rentei viagere;

d) performanţele sportive pentru care solicită rentă viageră au fost obţinute

concurând pentru România.”

60. La articolul 64, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

18

(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată

potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii

medii brute pe economie, după cum urmează:

a) - 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice sau la

jocurile paralimpice;

- 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice, la

jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la

campionatele mondiale;

- 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice, la

jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la

campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit.

a) pentru medaliile de aur şi argint obţinute la jocurile olimpice, la jocurile

paralimpice şi pentru medaliile de aur obţinute la campionatele mondiale

sau la campionatele europene.

(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion sau vicecampion

olimpic ori paralimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul

de campion mondial cu cel european, renta viageră acordată pentru cea

mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară,

potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b).

„(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată

potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii

brute pe economie, după cum urmează:

a) - 100% pentru o medalie de aur obţinută la jocurile olimpice sau la jocurile

paralimpice;

- 80% pentru o medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice sau Jocurile

Paralimpice ori pentru o medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

- 70% pentru o medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice sau Jocurile

Paralimpice ori pentru o medalie de aur obţinută la campionatele europene;

b) Pentru sportivii care cumulează două sau mai multe medalii dintre cele

prevăzute la litera a) renta viageră se calculează astfel:

- pentru prima cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul prevăzut la litera

a)

- pentru fiecare dintre celelalte medalii, de valoare egală și/sau inferioară, se

acordă 50% din cuantumul prevăzut la litera a).

c) Valoarea maximă a rentei viagere calculată potrivit literei b) nu poate depăși

echivalentul a cinci câștiguri salariale medii brute.”

61. Alineatul (6) al articolului 64 se abrogă.

44. 62.Dupa articolul 64 se introduce un articol nou, articolul 641, cu următorul cuprins: „Art. 641

(1) În cazul retragerii de către organismul internaţional competent, din orice

cauză, a medaliei sau a medaliilor în considerarea căreia/cărora sportivului i-a fost

acordată sau, după caz, majorată renta viageră, dreptul la rentă viageră încetează

sau, după caz, se recalculează de drept cu începere de la data primirii de către

Ministerul Tineretului şi Sportului a comunicării oficiale din partea federaţiei

sportive pe care sportivul o reprezintă. Sub sancţiunea suportării de către federaţia

sportivă a daunelor cauzate prin întârziere, comunicarea către Ministerul

Tineretului şi Sportului se face în termen de cel mult 5 zile de la data la care

federaţia sportivă este înştiinţată de federaţia sportivă internaţională asupra

retragerii medaliei/medaliilor. În acest caz, sportivul are obligaţia restituirii, cu

începere de la aceeaşi dată, a tuturor sumelor încasate cu titlu de rentă viageră

pentru medalia/medaliile retrasă/retrase.

(2) De asemenea, dreptul la rentă viageră încetează în cazul:

19

a) pierderii de către sportiv a cetăţeniei române, cu începere de la data pierderii

acesteia;

b) decesului sportivului, cu începere de la data decesului.

(3) Intervenirea situaţiilor prevăzute la alin. (2) se comunică în scris, în termen de 15

zile, Ministerului Tineretului şi Sportului de către sportiv sau, respectiv, moştenitorii

acestuia, împreună cu copia dovezii pierderii cetăţeniei sau, respectiv, certificatului de

deces. Sumele încasate cu titlu de rentă viageră după data prevăzută la alin. 2 sunt

supuse restituirii.”

45. Art. 66

Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază

şi de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la

sindicate.

63.Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 66

Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de

celelalte drepturi conferite de Legea 62/2011 a dialogului social.”

46. Art. 67

(5) Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe

locale.

64.La articolul 67, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) Structurile sportive fără scop lucrativ de drept public, de drept privat și Comitetul

Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de impozite şi taxe locale.”

47. 65.Dupa articolul 70 se introduce un articol nou, articolul 701, cu următorul cuprins: „Art. 701

(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive provin din:

a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele

încheiate cu organele administraţiei publice locale;

b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi

obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi

regulamentelor proprii;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne și internaţionale ale sportivilor,

care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii și juniori,

inclusiv a celor din cluburile școlare

f) alte venituri, în condiţiile legii;

g) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

h) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

(2) Pe lângă sursele de finanţare prevăzute la alin. (1), federaţiile sportive naţionale

beneficiază de sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în

contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale.”

48. Art. 71

(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din:

66.Alineatul (1) al art. 71 se abrogă.

20

a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în

contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau

locale, după caz;

b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătura cu

scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi

regulamentelor proprii;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) abrogată;

f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale

sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive

pentru copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile şcolare;

g) alte venituri, în condiţiile legii;

h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul

acestora.

49. Art. 73

(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale

sportive pe acţiuni realizează venituri proprii din activităţile prevăzute la

art. 31 alin. (1).

67.La articolul 73, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe

acţiuni realizează venituri proprii conform prevederilor art. 31 alin. (3).”

50. Art. 86

(2) Pentru punerea în aplicare a politicii şi acţiunilor cuprinse în

Programul naţional antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională

Antidoping, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea

Guvernului, coordonată de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-

Ministru, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul

de stat.

(3) Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi pune în aplicare

Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei

antidoping a Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale Antidoping şi

Codului mondial antidoping. Programul naţional antidoping se aprobă

prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.

(4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale Antidoping

se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(5) Normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului

doping şi sancţiunile care se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite

că sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în conformitate cu reglementările

68.La articolul 86, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Toate structurile sportive au obligaţia să întreprindă măsuri pentru

prevenirea dopajului în sport și să respecte toate reglementările legale privind

prevenirea și combaterea dopajului în sport.”




21

federaţiilor sportive internaţionale, ale Comitetului Internaţional

Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping.

51. Art. 88

k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g).

72.La articolul 88, litera k) se abrogă.

52. Art. 89

a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane

juridice, şi cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane

fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

.........................................................................

c) cu amendă de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane

juridice, şi cu amendă de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane

fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);

d) cu amendă de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele

juridice, faptele prevăzute la art. 88 lit. k).

73.La articolul 89, alineatul (1), literele a) și c), se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de

la 300 lei la 1.500 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

..............................................................................

c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de

la 300 lei la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);”

74. La articolul 89, alineatul 1), litera d) se abrogă.

53. Art. 93

Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) şi ale art. 42

alin. (7) determina nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive în

culpa.


Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6), ale art. 341 alin. (6) şi ale art. 42 alin. (7)

determină nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive în culpa.”

Art. II. La articolul 13 alineatul (4) și alineatul (5), articolul 14 alineatul (21), alineatul (4), alineatul (6), alineatul (7), alineatul (8), alineatul (9) și alineatul (10), articolul 16,

articolul 18 alineatul (1) litera j), articolul 21 alineat 1 lit. e), articolul 31 alineatul (1), articolul 34 alineatul (1), și alineatul (5), articolul 42 alineatul (4), alineatul (5), alineatul

(6) și alineatul (9), articolul 46 alineatul (1), articolul 50, articolul 60 alineatul (1), articolul 65 alineatul (3), articolul 80 alineatul (14), articolul 82, articolul 85 alineatul (1) și

articolul 88, literele a) și e), sintagmele „federaţie sportivă naţională” şi, respectiv, „federaţii sportive naţionale” se înlocuiesc cu sintagmele „federaţie sportivă” şi, respectiv,

„federaţii sportive”.

Art. III. În tot cuprinsul Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare:

Sintagma „Agenţia Naţională pentru Sport” se înlocuieşte cu „Ministerul Tineretului şi Sportului”;

Sintagma „Federaţia Sportului Şcolar şi Fereraţia Sportului Universitar” se înlocuieşte cu „Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar”;

Sintagma „Ministerul Educaţiei, Cercetării Ştiinţifice şi Inovării” se înlocuieşte cu „Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Știinţifice”;

Sintagma „Comitetul Olimpic Român” se înlocuieşte cu „Comitetul Olimpic şi Sportiv Român”;

Sintagma „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale” se înlocuieşte cu „Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”.

22

Art. IV. În termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr.

69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului modificarea şi completarea

corespunzătoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001.

Art. V. În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000,

cu modificările şi completările ulterioare, se iniţiază procedura de acordare a brevetelor de federaţie sportivă naţională.

Art. VI. Rentele viagere aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi de modificare și completare a Legii educaţiei fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și

completările ulterioare, se recalculează în conformitate cu dispoziţiile articolului 64. Renta viageră rezultată în urma recalculării nu poate fi mai mică decât cea aflată în plată

la data intrării în vigoare a prezentei legi de modificare și completare a Legii educaţiei fizice și sportului nr. 69/2000.

Art. VII. Dispoziţiile alineatului 11 litera b) al art. 64 nu se aplică sportivului de performanţă care, în mod întemeiat, a formulat cerere pentru acordarea rentei viagere anterior

intrării în vigoare a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă plata acesteia

nu a avut loc sau a fost suspendată ca urmare a revenirii titularului în activitatea sportivă.

proiect de ulterioare,mts.ro/wp-content/uploads/2015/08/legea-69.pdf · grupei şi cu misiunile pe...

Documents