proiect de dezvoltarescoalamironcristeatoplita.info › wp-content › uploads › 2016 ›...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN HARGHITA Școala Gimnazială ,,Miron Cristea’’ Toplița
Str. Avram Iancu, nr. 4 E-mail: [email protected]
PROIECT DE
DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ
2015-2019 Avizat în Consiliul Profesoral din 16.10.2015
Aprobat în Consiliul de Administrație din 6.10.2015
Nr. înreg. 1295/15.10.2015
Echipa de proiect:
Prof. Ianoși Anda Elena, director
Prof. Nistea Floarea, director adjunct
Înv. Vâlcan Anca Irina, consilier educativ
Înv. Braic Carmen, responsabil CEAC
2
Perioada 2015-2019
”Șanse egale pentru toți copiii noștri.”
Școala Gimnazială ,,Miron Cristea’’
Str. Avram Iancu, Nr. 4, Toplița 535700 Tel/Fax: 0266/342647, E-mail: [email protected]
2015-2019
3
CONŢINUT
ARGUMENT 1. DIAGNOZA
1.a. Repere geografice 1.b. Repere istorice 1.c. Cultura organizațională 1.d. Diagnoza mediului intern și extern 1.e. Analiza nevoilor educaționale în contextul politic, economic, social, tehnologic și ecologic (P.E.S.T.E.) 1.f. Analiza SWOT
2. COMPONENTA STRATEGICĂ
2.a. Viziunea 2.b. Misiunea 2.c. Obiective/ Ținte strategice 2.d. Opțiunile strategice
3. MONITORIZARE ȘI EVALUARE
4
ARGUMENT
Planul de dezvoltare pe termen mediu al unităţii şcolare trebuie să reflecte strategia
educaţională pe termen mediu (4 ani), ţinând cont de strategia educaţională la nivel
naţional, local, de evoluţia economică a zonei în care se află situată şcoala, de mobilitatea şi
cerinţele profesionale ale pieţii muncii.
Şcoala funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a
şcolii, al personalului şcolii, elevilor şi părinţilor, aceştia alcătuind comunitatea educaţională.
Planul de dezvoltare ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia
permite consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi
acţiunilor propuse.
La nivelul fiecărei unităţi şcolare proiectul de dezvoltare instituţională are o
importanţă deosebită deoarece concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei
(dobândirea de abilităţi, aptitudini, competenţe), asigurând concentrarea tuturor domeniilor
funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relaţii
sistemice şi comunitare) şi asigură coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii.
Centrarea actului educaţional pe elevii şcolii:
- strategii didactice abordate, stimularea creativităţii, modernizarea continuă a bazei
materiale;
- stimularea participării la activităţi extraşcolare si extracurriculare menite să lărgească
orizontul elevilor.
Echilibru între cerere şi ofertă:
- oferta educaţională ţine cont atât de resursele umane şi materiale de care dispune
şcoala, cât şi de solicitările elevilor şi părinţilor, precum şi pe domeniile actuale de
interes;
- utilizarea calculatorului;
- comunicarea într-o limbă modernă;
- educaţie pentru sănătate;
- educaţie civică.
Cooperare şcoală-comunitate:
- participare la programele şi acţiunile organizate de Primărie;
- colaborarea cu ONG-uri, Poliţia şi alte autorităţi locale.
5
Concepţia care stă la baza activităţilor managerului de şcoală are în vedere rolul şi
funcţiile în cele patru domenii ale procesului educaţional:
1. Curriculum
2. Resurse umane
3. Resurse financiare şi materiale
4. Dezvoltarea de relaţii comunitare.
Fundamentarea viziunii şi misiunii este astfel realizată încât să se asigure un proces
educaţional de calitate ce are în vedere:
- finalităţile învăţământului preuniversitar în ciclul primar şi gimnazial;
- obiectivele ariilor curriculare;
- dimensiunile noutăţilor introduse de noile curriculumuri.
Pregătirea elevilor se extinde pe parcursul a două cicluri curriculare care au obiective
ce converg spre realizarea finalităţilor preconizate de lege în formarea iniţială a copiilor. Ea
devine astfel deosebit de complexă, necesitând maximă responsabilitate din partea celor
care o gestionează urmărind:
- “aducerea” în şcoală a învăţării;
- monitorizarea progresului şcolar în atingerea standardelor educaţionale prevăzute de
curriculumul şcolar propriu fiecărui nivel de învăţământ;
- evaluarea ieşirilor din sistem plecând de la standardele de evaluare.
6
1. DIAGNOZA
Elemente de identificare a unităţii şcolare
Denumirea şcolii: Şcoala Gimnazială „Miron Cristea"
Adresa: Str. Avram lancu, nr. 4, Topliţa
Tipul şcolii: şcoala cu clasele: clase primare - VIII
Orarul şcolii: 8°°-14°° pentru învăţământul tradiţional
8°°-16°° pentru învăţământul alternativ Step by Step.
Limba de predare: Limba română
Denumirea structurii: Şcoala Primară Moglăneşti
Adresa: Str. A. lancu, nr. 100, Topliţa
Tipul şcolii: şcoala cu clasele l-IV simultan şi grupă mixtă de grădiniţă
Orarul şcolii: 9°°-14°°, învăţământ tradiţional
14°°-17°° învăţământ tradiţional „A doua şansă"
Limba de predare: Limba română
7
1.a. REPERE GEOGRAFICE
Şcoala este situată în centrul municipiului Topliţa aflat în nordul judeţului Harghita,
având în şcolarizare cartiere de case în special dar şi blocuri. În apropiere se află Primăria şi
Consiliul local, Spitalul Municipal, Biserica Catolică.
8
9
Unitatea structură Moglăneşti se află la 3 km distanţă faţă de unitatea cu
personalitate juridică căreia îi este arondată, într-un cartier de case, în apropierea Mănăstirii
Doamnei. Populaţia şcolară este de etnie romă.
10
1.b.REPERE ISTORICE
Învăţământului topliţean datează din sec. XVIII, dezvoltându-se apoi în secolele
următoare. Această dezvoltare a fost influenţată de contextul istoric specific zonei
Transilvaniei şi cel socio- economic. Revenind la istoricul şcolii „Miron Cristea" ne vom referi
la câteva date relevante începând cu prima jumătate a sec XX. Conform actului întocmit în
aprilie 1936 de către Serviciul Arhitecturii către preşedintele Comitetului de Construcţii al
"Şcolii Primare de Stat Nr. 1 din comuna Topliţa" aflăm că în această perioadă exista planul şi
un caiet de sarcini cu devizul lucrărilor de continuare şi terminare a clădirii Şcolii Nr. 1
"Patriarhul Miron Cristea", şi anume " partea din faţă până la aripa din fund, obţinându-se 5
săli de clasă, cancelarii, hol şi subsol pentru pivniţa sub cele trei clase din aripi, în valoare
totală de 1.700.000 lei".
Se face cunoscut că se aprobă proiectele acestei construcţii începută numai cu
parter.
Din adresa din 14 mai 1936 a Ministerului Instrucţiunii Cultelor şi Artelor către
primarul comunei Topliţa aflăm că s-a aprobat cedarea terenului comunei pe care urmează
să construiască localuri de Şcoală Primară.
Din procesul verbal din 12 iunie 1936 aflăm că obiectul şedinţei era : "edificarea
şcoalei din centru "Miron Cristea".
A început construirea fundamentului clădirii nr 3.
Participă la inaugurare: Nistor Florian, Sighartău T., Boţan, Coman Florea,Zbarcea
Nicolae. Se pare că această construcţie a fost începută la iniţiativa patriarhului Miron Cristea.
După Dictatul de la Viena a fost înfiinţată Şcoala de Stat cu 8 clase în limba maghiară
în care au umblat atât copii români cât şi maghiari din centrul comunei.
După 23 august 1944, Nistor Florian a fost numit director la şcoala actuala "Miron
Cristea", care din nou a devenit Şcoala de Stat în limba română cu 7 clase. A fost singurul
învăţător până la sfârşitul războiului. Totodată a coordonat activitatea şcolilor din plasa
Topliţei a judeţului Mureş ca revizor şcolar. A funcţionat până în 1946 când, după 37 ani de
serviciu s-a pensionat cu pensie de oraş.
Şcoala devine treptat cea mai importantă şcoală elementară din oraş. Dintre cadrele
didactice amintim pe: Platon loan, Zichi Farcaşanu, Aurelia Păcuraru.
11
Precizăm că această şcoală s-a mutat din clădirea veche în actuala clădire a Şcolii
Generale "Miron Cristea" şi avea 3 săli de clasă.
În vechea clădire a şcolii confesionale greco-orientale s-au păstrat clasele l-IV încă un
timp, în orice caz în 1945 acolo a funcţionat o şcoală elementară în limba română.
În 1 septembrie 1945 s-au înfiinţat şi a funcţionat până la reforma învăţământului din
august 1948, Gimnaziul în limba română care avea anii I, II, III. Poate fi considerat ca un curs
inferior de liceu, cu alte cuvinte, gimnaziul a corespuns ciclului II, respectiv claselor V-VII, dar
clasele V-VII s-au păstrat la şcolile elementare din Topliţa şi în timpul gimnaziilor.
Anul 1958 a marcat saltul calitativ în dezvoltarea învăţământului din Topliţa prin
înfiinţarea Liceului Teoretic în limbile română şi maghiară la 1 septembrie, numit „Vasile
Roaită". După mutarea liceului într-o nouă locaţie în clădirile existente au funcţionat clasele
I- VIII, primar şi gimnazial.
În perioada 1962-1973 Şcoala Generală Nr 8 "Miron Cristea"a funcţionat cu 317 elevi
la secţia română, 243 elevi la secţia maghiară. După anul 1989 secţia maghiară s-a separat de
secţia română, iar în anul 1995 Şcoala Generală nr 8 a fost botezată „Miron Cristea" , după
numele primului patriarh al României, născut pe aceste meleaguri.
Şcoala Gimnazială „Miron Cristea" are astăzi un nr. de 32 cadre didactice şi 4 didactic-
auxiliare şi 452 elevi.
Din 1936, respectiv 1960 de când şcoala funcţionează în local propriu, populaţia
şcolară a fost atrasă în principal de patru factori decisivi:
a) dezvoltarea continuă a bazei materiale;
b) creşterea competenţei profesionale a colectivului didactic;
c) rezultatele deosebite obţinute în actul instructiv-educativ;
d) creşterea continuă a prestigiului scolii pe plan judeţean şi naţional.
Anul 2008 a adus cu sine o serie de transformări benefice, printre care şi renovarea
clădirilor şcolii. Aceasta a vizat mai multe aspecte printre care înlocuirea şarpantei şi
montarea tâmplăriei termopan. Cancelaria, laboratorul de informatică, secretariatul,
cabinetele directorilor au captat o nouă imagine, prin culoare şi achiziţionarea unui mobilier
nou şi modem.
Unitatea noastră beneficiază de serviciile unui cabinet de asistenţă psiho-pedagogică,
în care se soluţionează probleme specifice, sub îndrumarea unui personal calificat.
12
Pentru o activitate didactică tot mai fructuoasă, din anul 2008 găzduim un spaţiu
modern destinat activităţilor cultural-artistice, o sală de spectacol cu 100 de locuri.
În interiorul clădirii şcolii au fost amenajate o serie de laboratoare şi cabinete cum
sunt: laboratorul de chimie şi fizică, dotat cu aparatură modernă, substanţe şi materiale
didactice necesare procesului de învăţământ. S-au construit şi amenajat două cabinete de
informatică dotate cu tehnică modernă. S-a amenajat biblioteca, care are în prezent peste
16.000 volume.
1.c. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice,
proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-
şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională. Înainte de a-şi propune una
din alternative, trebuie să identifice tipul de cultură, s-o înţeleagă ca pe propria
personalitate.
Tipul dominant de cultură al organizaţiei noastre este cultura de tip sarcină. Acest tip
de cultură este centrat pe exercitarea sarcinii şi orientat spre persoană.
Sarcinile sunt distribuite în raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a
acestora fiind una din valorile de bază.
Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori
cum ar fi încrederea în om, în capacităţile sale creative şi de autocontrol. Cadrele didactice
se simt implicate stimulativ în procesul educaţional şi totodată au încredere în organizaţie.
Din analiza datelor în organizaţie există o stare de echilibru şi un climat favorabil.
Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt, un
management strategic în continuă perfecționare, de practicarea leadership-ului prin
valorizarea învățării instituționale.
Valorile sunt: egalitatea de șanse, cooperarea, munca în echipă, atașamentul față de
elevi, respect reciproc și pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou,
entuziasm, dorința de afirmare.
Climatul organizației este deschis, dinamic și cu angajament al membrilor instituției.
Este un climat stimulativ care oferă satisfacții, relațiile dintre cadrele didactice fiind deschise.
Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor
didactice.
13
1.d. Diagnoza mediului intern şi extern
Informaţii de tip cantitativ
Populaţia şcolară
Număr total de elevi: 453
- Ciclul primar: 301
- Ciclul gimnazial: 152
- Număr de clase: 26
- Clasa 0-IV: 10 clase
- Clasa V-VIII: 6 clase
- Grupe de grădiniţă: 1 mixtă
- Clasă „A doua şansă": 1 la ciclul primar (cls. a lll-a)
- Clase de tip vocaţional: 2 (1 la clasele l-IV şi 1 la clasele V-VIII) - arte vizuale
- Clase de tip vocațional (pian + vioară): 3 clase pian, 3 clase vioară
Structura etnică a elevilor din unitate
0
50
100
150
200
250
300
români
maghiari
romi
Mediul social de provenienţă al elevilor:
- Majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici,
şomaj, condiţii modeste de viaţă)
- Condiţii grele de trai, locuinţe necorespunzătoare, probleme sanitare, număr mare de
copii în aceeaşi familie, mediu ambient necorespunzător, lipsă locuri de joacă amenajate;
- Nivelul scăzut de cultură şi educaţie
14
- Lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi îndrumare;
- Modele comportamentale negative: abandon şcolar, beţie, furturi, complăcere în
murdărie, nerespectarea normelor de igienă, vorbire vulgară;
- Aparenţa şi adâncirea diferenţelor dintre săraci şi bogaţi generatoare de posibile
conflicte.
Indicatori de evaluare a performanţei
- Rata de promovabilitate: 87%
- Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune: 72%
- Procentul de promovabilitate la testele naţionale: 78%
- Rata abandonului şcolar: 1,2%
Rata de promovabilitate pe ani școlari
82% 84% 86% 88% 90% 92%
2011-2012
2012-2013
2013-2014
2014-2015
2015-2016
Personalul şcolii
- De conducere: 1 director, 1 director adjunct
- Didactic:
- Învăţători - titulari: definitivat: 2, gradul II: 3, gradul I: 7, debutanţi: 1
- Suplinitori: calificaţi: 5, necalificaţi –
- Profesori: - titulari: - definitivat: 2, gradul II: 1, gradul I: 7, debutanţi -
- Suplinitori: calificaţi: 2, necalificaţi: 3
Norme didactice 29,50 în anul școlar 2014-2015.
15
- De conducere: 1 director, 1 director adjunct
- Didactic:
- Învăţători - titulari: definitivat: 2, gradul II: 1, gradul I: 9, debutanţi: 1
- Suplinitori: calificaţi: 5, necalificaţi –
- Profesori: - titulari: - definitivat: 2, gradul II: 1, gradul I: 7, debutanţi -
- Suplinitori: calificaţi: 3, necalificaţi: 2
Norme didactice 29,65 în anul școlar 2015-2016.
0
2
4
6
8
10
12
14
Distribuția pe grade didactice a personalului
didactic angajat
doctorat
grad I
grad II
definitivat
debutanți
necalificați
- Didactic auxiliar: 1 secretar şef, 1 informatician, 1 bibliotecar, 1 contabil şef, 1
mediator şcolar
- Nedidactic: muncitori 2, îngrijitori 4, fochişti 2.
Încadrarea unității școlare cu personal, pe categorii
73%
10%
17%
didactic didactic auxiliar nedidactic
Număr total posturi: 45 în anul școlar 2014-2015
Număr total posturi: 45,15 în anul școlar 2015-2016
16
Calitatea personalului
Cadrele didactice sunt bine pregătite profesional, fapt constatat în urma
inspecţiilor frontale sau de specialitate, rezultatelor obţinute personal sau cu elevii în
examene, concursuri.
Managementul unităţii şcolare se desfăşoară pe baza planului managerial, în
colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Profesoral.
Cadrele didactice sunt organizate în comisii pe arii curriculare, fiecare arie având
un responsabil.
Există comisii de lucru pe probleme de interes.
Responsabilii de arie curriculară şi cu comisii de lucru întocmesc planul managerial
al comisiei de care răspund.
RESURSE MATERIALE
Unitatea şcolară dispune de 5 clădiri, din care:
A. Clădirea I, având o suprafaţă desfăşurată de 670 mp, în care se află:
- 8 săli de clasă dotate în mare parte cu mobilier modern
- Un laborator de fizică/chimie
- 1 laborator de informatică cu calculatoare conectate în reţea/ unele relativ
perimate moral
- 3 birouri
B. Clădirea II, având o suprafaţă desfăşurată de 520 mp cu:
- 9 săli de clasă
- Cabinet de consiliere psihologică
- 1 birou
C. Clădirea III cu o suprafaţă desfăşurată de 532 mp cu:
- 2 săli de clasă
- 1 sală festivă cu 100 de locuri
- 1 bibliotecă
D. Sala de sport de tip A cu o suprafaţă desfăşurată de 382 mp.
E. Unitatea structură - Moglăneşti cu o suprafaţă desfăşurată de 210 mp cu:
- 4 săli de clasă
- 1 sală de sport improvizată într-o sală de clasă
17
Starea clădirilor
S-au executat lucrări de reparaţii şi amenajări în interior din bugetul alocat şcolii şi
cu ajutorul părinţilor şi reabilitarea exterioară, termoizolaţii la trei clădiri din surse
obţinute prin hotărâre de guvern. Datoria către constructor s-a achitat în totalitate.
Şcoala are cinci clădiri în administrare, sală de sport şi teren de joacă în curs
de amenajare.
Există laboratoare (fizică-chimie-biologie, informatică, sală multimedia), cabinet
psihopedagogie, cabinet învăţător de sprijin, camera dovezilor pentru comisia CEAC, sală
amenajată pentru grupe în regim suplimentar de arte vizuale și muzică sală festivă cu 100
locuri, bibliotecă cu peste 16.000 d volume.
Nivelul dotărilor cu resurse educaţionale
Şcoala are în dotare planşe, hărţi, aparate de proiecţie, materiale didactice
specifice laboratoarelor - calculatoare, televizoare, fax, copiatoare.
Laborator Informatică
18
Laborator Biologie
Laborator Fizică – Chimie
19
Sală Multimedia
Bibliotecă
20
Sala Festivă (100 de locuri)
Sala de sport
21
Resurse financiare:
Anul 2014 2015 2016
Cheltuieli de personal 1.546.000 lei 1.763.000 lei 1.467.000 lei
Bunuri și servicii 200.500 lei 235.000 lei 251.000 lei
Burse 8.670 lei 8.760 lei 8. 760 lei
Ajutoare sociale - - 15.080 lei
Investiții 10.000 lei - -
Informaţii de tip calitativ
Ambianţa în unitatea şcolară
Cultura predominantă este de tip sarcină, atmosfera este relaxantă, nu există
conflicte majore.
Relaţia directori - personal angajat, profesori - profesori, învăţători - învăţători,
profesori - învăţători, cadre didactice - elevi, cadre didactice - părinţi, se bazează pe
comunicare, colaborare, respect reciproc.
Relaţia cu comunitatea
Implicarea părinţilor în activitatea managerială e foarte bună. Avem o bună
relaţionare cu Comitetul reprezentativ al părinţilor. Există disponibilitate din partea cadrelor
didactice în ceea ce priveşte asistenţa acordată părinţilor ( se organizează lunar întâlniri,
audienţe săptămânale pentru părinţi, activităţi de tip „After school" pentru o mai bună
supraveghere a timpului liber al elevilor. Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţă de
şcoală şi educaţia elevilor.
Un rol important în contracararea acestor disfuncţionalităţi îl are profesorul
psihopedagog şi profesorul de religie, a cărui activitate este în strânsă activitate cu
Biserica.
Colaborarea cu Poliţia dă bune rezultate pentru siguranţa elevilor.
Colaborarea cu autoritatea locală conduce prezenţa şcolii în acţiunile promovate de
aceasta.
22
Parteneri sociali:
Primăria
Consiliul Local
Direcţia de protecţie a consumatorilor
Clubul elevilor
Şcolile şi grădiniţele
Biserica
Asociaţia învăţătorilor
Ansamblul „Rapsodia Călimanilor"
Centrul Cultural
Poliţia
Jandarmeria
Poliţia comunitară
23
REZULTATE OLIMPIADE ȘCOLARE, CONCURSURI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE
AN ȘCOLAR 2015-2016
Numele și prenumele elevului
Clasa Olimpiada / concursul Premiul
ȘIPOȘ ALEXANDRA II Comunicare.ro / națională
I
BUZILĂ SANDA TEODORA III Comunicare.ro / națională Mascota snac/jud. Festivalul concurs de teatru școlar
III III II
COTFAS ANDREEA RALUCA III Comunicare.ro / națională Festivalul concurs de teatru școlar
MENȚIUNE II
PUI ALIN ANDREI III Mascota snac/jud. Festivalul concurs de teatru școlar
III II
COTRIGĂȘANU RAREȘ ȘTEFAN
III Mascota snac/jud. Festivalul concurs de teatru școlar
III II
CSATLOS SEBASTIAN III Festivalul concurs de teatru școlar
II
APETROAIE BOGDAN III Festivalul concurs de teatru școlar
II
COTFAS RAISA III Festivalul concurs de teatru școlar
II
DIMA FLAVIUS SEBASTIAN III Festivalul concurs de teatru școlar
II
ANTAL REBECA MARIA III Festivalul concurs de teatru școlar
II
ANTAL SEBASTIAN DAVID III Festivalul concurs de teatru școlar
II
DIMA MIHAI ȘTEFAN III Festivalul concurs de teatru școlar
II
MARTON DELIA ANDREEA III Festivalul concurs de teatru școlar
II
UNGUREAN RĂZVAN III Festivalul concurs de teatru școlar
II
GABOR ROBERT GABRIEL III Festivalul concurs de teatru școlar
II
ȚEPELUȘ CRINA ANDREEA IV A Comunicare.ro / națională
MENȚIUNE
CAIA LARISA ANDREEA IV A Olimpiada de educație civică/jud. Festivalul concurs de teatru școlar
II I
24
TROFIN ANDRA IV A Festivalul concurs de teatru școlar
I
CSIKI DENNIS IV B Olimpiada de educație civică/jud.
II
SZOCS BRAIC DARIUS IV B Olimpiada de matematică / jud. Fii inteligent la matematică/naț. SNAC – Scrisoare unui prieten / jud. Campionatul de șah 1 IUNIE Copiii au talent – 1IUNIE
I I I II I
ROMAN MĂDĂLINA IV B Copiii au talent – 1IUNIE
II
BUCUR JUSTINA IV B Campionatul de tenis de câmp
II
BUZILĂ MONICA SONIA IV B Fii inteligent la matematică/ naț. Și tu poți salva o viață
I MENȚIUNE
VLAD DALIA MARIA IV B Fii inteligent la matematică/ naț.
MENȚIUNE
CÎMPEAN LARISA IV B Comunicare.ro / națională Jucării din materiale refolosibile Și tu poți salva o viață
II III
BANDA DES.
RÂPAN LARISA IV B Și tu poți salva o viață
MENȚIUNE
FĂRCAȘ FLORINA IV B Și tu poți salva o viață
MENȚIUNE
VODĂ DENIS IV B Și tu poți salva o viață MENȚIUNE
TRUȚA DANIEL IV B Și tu poți salva o viață
MENȚIUNE
TAMAS EVELYN IV B Comunicare.ro / națională Snac – scrisoare unui prieten / jud.
III MENȚIUNE
BUCUR ALEXIA CĂTĂLINA IVB Comunicare.ro / națională
MENȚIUNE
PANTEA VICTORIA VII ”Și tu poți salva o viață”/zonală Olimpiada de științe socio-umane/jud. Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Concurs național de literatură ”Jenică Andrei”
II II
84P.
PARTIC.
TRUȚA ROXANA VII Olimpiada de științe socio-umane/jud. Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Cultură și spiritualitate românească/naț.
II 100.5
80 P.
25
GREAB ALEXANDRA VII Olimpiada de religie / jud.
MENȚIUNE
COJA OANA MARIA V B Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concurs național de literatură ”Jenică Andrei”
83 P.
39 P.
III
PANTEA DRAGOȘ VB Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concurs național de literatură ”Jenică Andrei” The hour of code/internaț. Concurs național de geografie ”TERRA” Festivalul concurs de teatru școlar
87,5/ MENȚIUNE
46 P. MENȚIUNE
PARTIC.
PARTIC.
III
TIMAR LAURENȚIU VB Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concurs național de literatură ”Jenică Andrei” Festivalul concurs de teatru școlar
97,5
49,5
PARTIC.
III
PLATON DANIELA VI Olimpiada de limba și literatura română/ zonală Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
54,5
80 P. I
ZORI PAULA ELISA VI Olimpiada de limba și literatura română – jud. Olimpiada de limba și literatura română – naț. Olimpiada - lectura ca abilitate de viață/jud. Cultură și spiritualitate românească/jud. Cultură și spiritualitate românească/naț. Concurs naț. SNAC – Scrisoare către prietenul meu Concurs național de creație artistică ”AMÂNDOI ÎN ABURUL PÂINII”
I
83,25 P.
II I
MENȚIUNE I I
26
Concurs național de creație literară”Ion Creangă” Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
II I
ORDOG INGRID PREG. Cros 1 IUNIE
I
SAVU ALEXANDRU PREG. Cros 1 IUNIE
I
BOBRIC BOGDAN PREG. Cros 1 IUNIE
III
CLONOSCHI ALEXIA ELENA I Cros 1 IUNIE
III
POP CĂTĂLIN IV A Cros 1 IUNIE
II
RICEAN PAVEL VB Cros 1 IUNIE Campionatul de fotbal –1 iunie
II I
TRUȚA ROXANA VA Cros 1 IUNIE
I
APOSTOL ȘTEFAN VI Cros 1 IUNIE
I
FĂRCAȘ CLAUDIU VII Campionatul de baschet – 1 IUNIE
MENȚIUNE
BUKSZAR VLAD VII Campionatul de baschet – 1 IUNIE
MENȚIUNE
KOSA ERVIN VII Campionatul de baschet – 1 IUNIE
MENȚIUNE
VARGA RAUL VII Campionatul de fotbal –1 IUNIE
I
CZUCZUKA ROBERT VII Campionatul de fotbal –1 IUNIE
I
CHIOREAN RĂZVAN VB Campionatul de fotbal –1 IUNIE
I
ROSTAȘ CRISTIAN VB Campionatul de fotbal –1 IUNIE
I
MOLDOVAN PAUL VA Campionatul de fotbal –1 IUNIE
I
ANTAL DARIA VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
I
GĂNCEAN GEORGIANA VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
I
27
CRISTEA IONUȚ VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
I
MARCU RAREȘ VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
I
YILMAZ MERVE MELISA
VI Concursul național de educație pentru mediu ,,DAVID ÎMPOTRIVA LUI GOLIAT” secţiunea proiect ecologic
I
ȘANDOR SIMION IV MOGL.
În așteptarea lui Moș Nicolae/regional I
KALANYOS LOREDANA IV MOGL.
În așteptarea lui Moș Nicolae/regional I
KALO EDIT IV MOGL.
În așteptarea lui Moș Nicolae/regional I
KALO EDIT IV MOGL.
Clipe de toamnă III
28
AUDITUL
Diagnoza mediului intern şi extern
1.e. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ÎN CONTEXTUL POLITIC, ECONOMIC, SOCIAL, TEHNOLOGIC Şl ECOLOGIC (P.E.S.T.E.)
CONTEXTUL POLITIC
Din punct de vedere legislativ şi organizatoric, învăţământul preuniversitar românesc este reglementat prin:
• Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011
• ROFUIPnr.4925/2005;
• Legea calităţii pentru educaţie;
• Alte acte normative în domeniu.
Politica educaţională derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul şcolii şi din viziunea comună a diferitelor grupuri de interes:
elevi, părinţi, cadre didactice, comunitate locală.
Modificările legislative introduse în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi proiectele conturează tendinţe noi în dezvoltarea
politicii educaţionale pe termen lung, cu efecte importante asupra întregului sistem educaţional:
• Calitatea sistemului educaţional impusă de integrarea;
• Siguranţa oferită de Statutul de membru NATO;
• Posibilitatea selectării politicilor educaţioanle specifice şcolii;
• Democratizarea relaţiilor din interiorul sistemului;
• Legea nr.87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
• OMECTS nr.4390/07.06.2012 privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru prevenirea şi combatereaviolenţei în mediul şcolar;
29
• Rolul educaţiei şi formării în materializarea strategiei "Europa 2020".
CONTEXTUL ECONOMIC
• Relansarea economică la nivel naţional;
• Insuficienta cunoaştere de către elevi şi părinţi a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor făcute de
aceştia la admitere: specialităţile teoretice sunt în continuare cele mai căutate;
• Situaţia materială precară a unor părinţi are consecinţe negative asupra interesului elevilor faţă de şcoală (absenteism, până la posibilul
abandon şcolar);
• Efectul pozitiv, în acest context economic, îl are extinderea programelor sociale (corn şi lapte, rechizite, EURO 200).
CONTEXTUL SOCIAL
• Familia şi comunitatea locală sprijină, în general, eforturile şcolii în educarea copiilor;
• Majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social care apreciază şi favorizează educaţia;
• Scăderea demografică s-a făcut simţită în ultimii ani, având ca efect imediat scăderea număruluide copii şcolari din zonă;
• Şomajul;
• Familii dezorganizate;
• Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate , consum de alcool în familie, influenţa negativă a mass-media (articole de
presă, televiziune) asupra învăţământului românesc.
30
CONTEXTUL TEHNOLOGIC
• Introducerea folosirii computerului în şcoală, prin programul AEL;
• Conectarea şcolii la internet;
• Insuficienta pregătire a tuturor cadrelor didactice în folosirea computerului şi reticenţa unora dintre aceştia înceea ce priveşte utilitatea
îmbinării metodelor tradiţionale cu acest mijloc modem potrivit predării-învăţării interactive;
• Varietatea şi multitudinea ofertei de cursuri de formare-perfecţionare pentru cadrele didactice prin Casa Corpului Didactic,
Universităţi şi partenerii acestora.
CONTEXTUL ECOLOGIC
Nu există indicatori de poluare ridicaţi la calitatea aerului, apei şi a solului, care să influenţeze starea generală de sănătate a copiilor;
Există spaţii verzi.
31
1.f. ANALIZA SWOT
Curriculum
CU
RR
ICU
LUM
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
Şcoala dispune de:
• material curricular (planuri cadru pentru
clasele CP-VIII, programe şcolare, manuale
alternative), auxiliare curriculare (caiete de
lucru, ghiduri de aplicare, îndrumătoare);
• consilierea elevilor în vederea selectării
disciplinelor opţionale;
• program de pregătire suplimentară pentru
recuperare / performanţă cu elevii;
• CDŞ atractiv;
• existenta softurilor educaţionale
• stimularea elevilor cu rezultate deosebite
(premii, sponsorizări, vizite de studiu);
• conducere managerială cu deschidere spre
reformă, calitate, performanţă;
• bază materială nouă şi în continuă
schimbare.
• utilizare insuficientă
a echipamentelor
moderne în procesul
instructiv-educativ;
• centrarea proiectelor
didactice, uneori, pe
conţinuturi şi nu
pe competenţe;
utilizarea în prea
mică măsură a metodelor
de predare-învăţare-
evaluare centrate pe elevi;
• număr mic de
activităţi extraşcolare, la
unele clase.
• Legea Educaţiei Naţionale Nr.
1/2011
• Existenta unui cadru legal
pentru obţinerea de fonduri
extrabugetare;
• prestigiul şcolii în comunitate;
• accesul unui număr apreciabil
de absolvenţi la licee de
prestigiu
• valorificarea abilităţilor
individuale ale elevilor prin CDŞ;
• schimburi de experinţă cu
unităţi dinTopliţa şi din ţară
• Implicarea elevilor din şcoală
în programe şi proiecte
• manuale
degradate
transfer de
populaţie şcolară la
clasa a V-a
32
Resurse umane
RES
UR
SE U
MA
NE
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
personal didactic calificat 93,75%;
ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul
didactic I 51%;
ponderea cadrelor didactice cu performanţe în
activitate 58 %;
• personalul didactic este interesat de calitatea
procesului instructiv-educativ;
• relaţiile interpersonale pozitive existente
favorizează crearea unui climat educaţional
deschis, stimulativ;
• interesul cadrelor didactice pentru
perfecţionare şi formare continuă;
• delimitarea clară a responsabilităţii fiecărui
cadru didactic prin fişa postului;
• personal suplinitor tânăr, bine pregătit, cu
grade didactice s-au înscris pentru obţinerea
gradelor didactice.
• existenţa consilierului psihopedagog şi a unui
cabinet de consiliere;
• director format în managementul educaţional;
• proiectarea planului de școlarizare pornind de la
evoluții demografice, dezvoltare economică
regională și opțiunea elevilor.
• conservatorism şi
rezistenţă la schimbare a
unor cadre didactice;
• slaba preocupare
din partea unor cadre
didactice pentru propria
dezvoltare profesională;
• 0,5 normă de
psihopedagog;
• elevi proveniţi din
familii dezorganizate sau
cu părinţii plecaţi la
muncă în străinătate;
• supraîncărcarea
fişei postului a
personalului de
conducere, cadre
didactice etc;
• suprapunerea
lucrărilor urgente şi
termene nerealiste
pentru unele lucrări
solicitate.
• autonomie în
selecţia şi angajarea
personalului didactic
auxiliar şi a
personalului
nedidactic;
• varietatea
cursurilor de formare
şi perfecţionare
organizate de CCD,
ONG, Universităţi.
• regresul demografic
având drept
consecinţă scăderea
numărului de elevi;
• fluctuaţia domiciliară a
populaţiei şcolare;
• şcoli concurente
în zonă;
• lipsa unor prevederi
speciale în legislaţia
şcolară care să permită
atenţionarea /
sancţionarea cadrelor
didactice dezinteresate
faţă de propria dezvoltare
profesională.
33
Resurse materiale şi financiare
RES
UR
SE M
ATE
RTA
LE Ş
l FIN
AN
CIA
RE
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
• starea fizică a clădirii;
• spaţii şcolare amenajate în conformitate cu
standardele europene (parchet, lambriuri,
mobilier);
• existenţa cabinetelor funcţionale (fizică,
biologie, chimie, informatică); lb. română,
muzică
• bibliotecă dotată cu un număr de peste
16000 de volume
• existenţa unor spaţii ce pot fi închiriate în
afara orarului şcolii ca sursă de venit
extrabugetar;
• material didactic, documentar şi
informaţional;
• conectare la internet
• interesul scăzut al
agenţilor economici în
acordarea de
sponsorizări sau donaţii.
• utilizare insuficientă a
echipamentelor
moderne în procesul
instructiv-educativ;
• curtea şcolii
neamenajata cu parc
școlar și teren de sport.
• dezvoltarea unor
activităţi extra- curriculare;
• posibilitatea accesării
unor proiecte cu finanţare
naţională şi in-
ternaţională,
• interes din partea
comunităţii şcolare faţă de
oferta educaţională a
şcolii;
• posibilitatea obţinerii de
fonduri extrabugetare.
• ritmul accelerat al
schimbărilor tehnologice
conduce la uzura morală
a echipamentelor
existente;
• preţul ridicat al
materialelor didactice şi
fondurile băneşti limitate
nu permit dotarea
corespunzătoare
• conştiinţa morală a
elevilor privind păstrarea
şi menţinerea spaţiilor
şcolare.
34
Relaţii cu comunitatea
R
ELA
ŢII C
U C
OM
UN
ITA
TEA
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
• relaţii foarte bune cu Consiliul Local,
Primăria, Poliţie, Biserica, Jandarmeria,
Pompierii;
• sprijinul prompt dat de reprezentanţii
Poliţiei şi ai Poliţiei Comunitare pentru
soluţionarea problemelor ce apar;
• construirea unui mediu şi a unei
atitudini prietenoase faţă de părinţi, folosind
aserţiunea „Aceasta este şcoala potrivită şi
pentru copiii mei";
• informarea părinţilor în legătură cu
evenimentele desfăşurate în şcoală;
• deschiderea şcolii spre un parteneriat
activ şi real cu familia;
• existenţa parteneriatelor şi
programelor educaţionale între şcoală şi
comunitate;
• programe educaţionale pe teme de
igienă personală;
• derularea a numeroase programe,
proiecte şi parteneriate cu comunitatea.
• nevoia crescută de
comunicare cu comunitatea
locală;
• slaba implicare a
unor părinţi în problemele
şcolii;
• slaba colaborare cu
Consiliul Reprezentativ al
Părinţilor;
• activităţi de educare
civică insuficiente şi lipsite
de finalitate uneori;
• lipsa unui program
de activitate pentru timpul
liber al elevilor (în special în
vacanţe);
• demersuri
nefinalizate de implicare în
programe internaţionale .
• comunicare bună cu
partenerii şcolii;
• menţinerea unei
stări de disciplină şi
securitate a elevilor
• facilitarea
colaborării cu specialişti din
domenii diverse pentru un
învăţământ de calitate;
• colaborare eficientă
şi promptă cu instituţiile
administraţiei publice
locale;
• dezvoltarea şi
promovarea imaginii
pozitive a şcolii;
• dezvoltarea unor
parteneriate cu
comunitatea locală şi
implicarea în proiecte
europene.
• influenţă
negativă a culturii de
cartier asupra
elevilor („Cultura de
lângă bloc" a
timpului liber);
• nivel de
educaţie limitat la
unii părinţi;
• dezinteresul
unor familii pentru
educaţia copiilor;
• agresiuni din
partea comunităţii
către elevi (morale,
verbale, fizice);
• deteriorări de
bunuri materiale.
35
2. COMPONENTA STRATEGICĂ
2.a.VIZIUNEA
Dezvoltarea şi implementarea unui management educaţional de calitate atât la
nivelul şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare, care să aibă ca finalitate un învăţământ viabil
şi competitiv, astfel încât elevii şcolii să atingă performanţele cuprinse în standardele de
evaluare având la baza următoarele obiective:
- Formarea unui corp profesoral de elită;
- Promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate, centrat pe elev, prin
care şcoala să se constituie într-un real furnizor de servicii educaţionale, astfel încât
procentul de promovabiliate a elevilor la testele naţionale să fie cu cel puţin cinci
procente peste media pe judeţ; toţi absolvenţii să fie cuprinşi într-o nouă formă de
învăţământ;
- Realizarea unui management financiar eficient şi competitiv;
- Echipa managerială va stabili şi menţine relaţii de colaborare permanente, deschise,
transparente cu întregul colectiv, cu reprezentanţii Primăriei, cu membrii Consiliului
Local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, cu reprezentanţii O.N.G.-urilor, cu
Poliţia de Proximitate etc.;
- Crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice unui
învăţământ de calitate;
- Formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare, în scopul unei
orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi calităţile
educaţionale de care dispune elevul;
- Atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele
educaţionale ale societăţii, în contextul definirii idealului educaţional al şcolii
româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualităţii umane în
formarea personalităţii autonome şi creative;
- Atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltării bazei materiale, stimulării şi
motivării elevilor, prin activităţi extraşcolare, parteneriate, colaborări, sponsorizări.
36
„Caracterul unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai
mult decât ştie însuşi profesorul.”
Mihai Eminescu
Viziunea școlii s-a construit pornind de la înțeleptele vorbe ale lui M. Eminescu:
,,Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi.’’
În acest scop, este necesară o foarte bună cunoaştere a personalităţii fiecărui elev,
pentru a forma, pornind de la aptitudinile şi talentele sale, caractere puternice,
capabile, în perspectivă, să-şi identifice singure nevoile. Şcoala are, astfel, rolul de a se
constitui într-un sistem complet şi complex ale cărui componente să funcţioneze într-o
deplină armonie. Dascălul, componenta esenţială a acestui sistem, trebuie să fie conştient
de faptul că a rămâne în afara studiului atrage după sine descalificarea, deoarece nimic nu
este mai dăunător pentru viitorul dascăl decât formarea sentimentului de suficienţă de sine.
2.b.MISIUNEA
Şcoala noastră promovează identificarea și dezvoltarea calităţilor și aptitudinilor
fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei
societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ specific, prin crearea de competenţe de
comunicare socială, prin centrarea managementului resurselor umane pe motivarea
profesorilor cu rezultate deosebite, prin asigurarea accesului tuturor elevilor la tehnologia
modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum adecvat unei bune educaţii
a elevilor prin directa implicare a părinţilor.
Şcoala ,,MIRON CRISTEA”este deschisă pentru toţi cei care au nevoie de educaţie,
întrucât, în opinia noastră, educaţia nu este un privilegiu pentru câţiva, ci este un drept al
tuturor.
Şcoala satisface nevoia elevului de a se simţi competent, integrat în colectiv şi
independent, de aceea avem ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în
schimbare, formându-le capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le permită să-şi
găsească locul şi menirea socială.
Fiind consecvenți ideii că nu e firesc să renunțăm la lupta da a le arăta învățăceilor
calea, rămânem loiali mottou-lui: ,,Ai reușit, continuă. N-ai reușit, continuă’’. (Nansen)
37
2.c. OBIECTIVE/ȚINTE STRATEGICE
1. Promovarea şi creşterea imaginii şcolii în comunitate
2. Promovarea unui învăţământ modern, inovativ, competitiv, care să răspundă nevoilor de
formare ale elevilor
3. Motivarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării profesionale şi modernizării
procesului de predare-învăţare-evaluare
4. Amenajarea unei baze materiale care să răspundă exigenţelor cadrelor didactice şi
elevilor pentru îndeplinirea unui act educativ la nivelul standardelor europene
5. Afirmarea şcolii pe plan european prin realizarea de parteneriate şcolare cu instituţii de
învăţământ din spaţiul comunitar european
2.d. OPŢIUNILE STRATEGICE
ŢINTA STRATEGICĂ
OPŢIUNEA STRATEGICĂ
OPŢIUNEA CURRICULARĂ OPŢIUNEA FINANCIARĂ A
DOTĂRILOR MATERIALE
OPŢIUNEA INVESTIŢIEI ÎN
RESURSA UMANĂ
OPŢIUNEA RELAŢII COMUNITARE
RESPONSABIL TERMENE DE
REALIZARE
1. Promovarea şi creşterea imaginii şcolii în comunitate
Popularizarea realizărilor şcolii şi a ofertei educaţionale prin: editarea de pliante şi afişe, articole în presă, interviuri şi emisiuni TV, cercuri pedagogice Creşterea numărului de elevi înscrişi Implicarea şcolii în parteneriate şi proiecte educaţionale la nivel judeţean, naţional şi internaţional Organizarea de lectorate cu părinţii conform unei planificări semestriale Îmbunătăţirea comunicării interne şi externe Actualizarea permanentă a site-ului şcolii care să reflecte activitatea la zi a şcolii
Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor promoţionale şi a activităţilor parteneriatelor şi a proiectelor educaţionale; Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi diseminarea a informaţiilor; Bugetul va prevedea fonduri pentru realizarea comunicării interne şi externe
Motivarea implicării cadrelor didactice şi a elevilor în activităţi de creştere a prestigiului şcolii prin acordarea de premii, diplome, adeverinţe etc. Evidenţierea contribuţiei factorilor implicaţi: rapoarte semestriale şi anuale,adeverinţe, premii, diplome etc.
Implicarea activă a părinţilor şi a autorităţilor locale în actul decizional Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat cu instituţii de interes local, naţional şi internaţional
C.A. CEAC Comisia de curriculum Serviciul contabilitate Comisia de programe comunitare Comisia „Consiliere şi orientare” Serviciul Secretariat Serviciul Informatizare Responsabili comisii metodice
Permanent
39
2. Promovarea unui învăţământ modern, inovativ, competitiv, care să răspundă nevoilor de formare ale elevilor
Centrarea procesului instructiv-educativ pe nevoile de formare ale elevului Utilizarea metodelor activ- participative Realizarea unor programe de învăţare diferenţiată pentru a preîntâmpina fenomenul eşecului şcolar
Creşterea: - calităţii actului educativ - interesului elevilor pentru propria formare - procentului de promovabilitate - Implicarea elevilor şi părinţilor în elaborarea ofertei educaţionale a şcolii
Aplicarea de chestionare elevilor şi părinţilor acestora privind gradul de satisfacţie faţă de oferta educaţională a şcolii în anul şcolar precedent Interpretarea chestionarelor si propunerea de măsuri corective Utilizarea softurilor educaţionale şi a suporturilor didactice multimedia în procesul de predare-învăţare-evaluare
Folosirea eficientă a materialului didactic şi a mijloacelor de învăţământ din dotare Identificarea surselor de finanţare Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi mijloace de învăţământ şi material didactic
Evidenţierea, motivarea şi stimularea materială a cadrelor didactice şi a elevilor care obţin rezultate la competiţiile naţionale: rapoarte semestriale şi anuale, adeverinţe, gradaţii de merit, premii, diplome etc.
Activităţi de parteneriat cu liceele în vederea popularizării ofertei educaţionale a acestora şi a unei mai bune orientări a absolvenţilor şcolii
CA
CEAC
Comisii
metodice
Cadre didactice
Consiliul
reprezentativ
al părinţilor
Serviciile
Contabilitate,
Informatizare
şi Secretariat
Permanent
40
Încurajarea inovării didactice Utilizarea metodelor alternative de evaluare Pregătirea suplimentară a elevilor pentru promovarea examenelor naţionale Realizarea de programe de pregătire suplimentară pentru elevii capabili de performanţă şi pentru recuperarea decalajelor apărute în procesul de învăţare Elaborarea planurilor anuale ale activităţilor comisiilor metodice Realizarea de inspecţii curente conform unei planificări semestriale
3. Motivarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării profesionale şi modernizării procesului de predare-învăţare-evaluare
Crearea unei baze de date care să cuprindă cursurile de formare şi gradele didactice obţinute de cadrele didactice din şcoală Identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice Elaborarea planului anual al Comisiei de perfecţionare metodică Promovarea ofertei de formare a CCD şi a altor centre de formare Încurajarea cadrelor didactice
Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea activităţilor parteneriatelor Asigurarea sumelor necesare pentru perfecţionare cu plata de la bugetul local
Stimularea materială a cadrelor didactice care realizează discipline opţionale şi activităţi extracurriculare de calitate Participarea la programe de formare în specialitate a cadrelor didactice Perfecţionarea
Colaborarea cu instituţii furnizoare şi responsabile cu formarea pentru cadrele didactice: CCD, ISJ, centre universitare, centre de formare europene etc.
CA Comisia de perfecţionare metodică Comisia de programe comunitare Cadre didactice Comisii metodice Serviciile Contabilitate, Informatizare şi Secretariat
Permanent
41
de a se perfecţiona în mod continuu prin participarea la cursuri de formare, seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale Participarea cadrelor didactice la proiecte de dezvoltare sau de cercetare ştiinţifică şi metodică Activităţi de diseminarea a rezultatelor în cadrul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice sau in mass-media Introducerea noutăţilor ştiinţifice şi metodice în procesul de învăţământ Publicarea de articole de specialitate, ghiduri metodice, auxiliare didactice şi manuale de bune practici Realizarea unor activităţi didactice demonstrative la nivelul comisiilor metodice şi al cercurilor pedagogice Activităţi de mentorat pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei didactice Realizarea unor parteneriate cu instituţii similare din ţară axate pe schimbul de bune practici pedagogice
cadrelor didactice în problematica managementului clasei; Elaborarea de materiale şi ghiduri metodice în comisiile metodice
42
4.Amenajarea unei baze materiale care să răspundă exigenţelor cadrelor didactice şi elevilor pentru îndeplinirea unui act educativ la nivelul standardelor europene
Identificarea nevoilor de dotare ale şcolii Achiziţionarea mijloacelor didactice necesare conform normativelor de dotare minimală Dotarea spaţiilor şcolare cu noile materiale didactice Asigurarea accesibilităţii elevilor şi cadrelor didactice la noile mijloace didactice Identificarea titlurilor necesare procesului educativ Creşterea cantitativă şi diversificarea fondului de carte Actualizarea şi înnoirea fondului de carte Asigurarea unui număr adecvat de titluri la numărul de elevi Creşterea calităţii actului educativ Motivarea elevilor pentru studiul individual Stimularea elevilor pentru lectura şcolară Asigurarea accesibilităţii elevilor şi cadrelor didactice la noile titluri
Estimarea costurilor Identificarea resurselor materiale necesare Atragerea de fonduri extrabugetare Analizarea ofertelor Achiziţionarea mijloacelor didactice Înregistrarea noilor achiziţii în patrimoniul şcolii
Evidenţierea, motivarea şi stimularea materială a factorilor implicaţi: rapoarte semestriale şi anuale, adeverinţe, salarii de merit, gradaţii de merit, premii, diplome etc.
Colaborare cu instituţiile furnizoare de mijloace didactice Contracte de sponsorizare Parteneriate cu: Biblioteca municipală, Primăria , ISJ HR
CA
CEAC
Comisii
metodice
Comisia de
analizare a
ofertelor
Serviciul
Contabilitate
Permanent
43
5.Afirmarea şcolii pe plan european prin realizarea de parteneriate şcolare cu instituţii de învăţământ din spaţiul comunitar european
Implicarea şcolii în proiecte comunitare Încurajarea implicării elevilor şi cadrelor didactice în realizarea de proiecte comunitare Încurajarea cadrelor didactice pentru accesarea burselor de formare ERASMUS Organizarea de activităţi de promovare: seminarii de informare, activităţi demonstrative, activităţi de diseminare, ateliere de lucru Realizarea unei baze de date cu informaţii referitoare la proiectele comunitare derulate în şcoală Diseminarea rezultatelor proiectelor comunitare derulate: consilii profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice, şedinţe cu părinţii, mass-media etc. Afişarea la loc vizibil a proiectelor comunitare
Estimarea costurilor Atragerea de fonduri comunitare şi extrabugetare pentru derularea proiectelor iniţiate
Evidenţierea, motivarea şi stimularea materială a factorilor implicaţi: rapoarte semestriale şi anuale,adeverinţe, gradaţii de merit, premii, diplome etc.
Identificarea partenerilor în vederea realizării de proiecte comunitare Parteneriate cu instituţii locale pentru atingerea obiectivelor proiectelor comunitare
C.A.
Comisia de
programe
comunitare
Serviciul
Contabilitate
Permanent
44
Programe de dezvoltare a bazei materiale: Continuarea dotării școlii cu calculatoare, în vederea informatizării procesului didactic.
Ne propunem să finalizăm:
- 450 mp bitum pentru terenul de baschet/handbal
- Lambriuri în sălile de clasă
- achiziționarea unui număr de 13 calculatoare pentru laboratorul de informatică
- izolarea termică a clădirii școlii structură
- amenajarea coridoarelor cu gresie.
Programele de dezvoltare a relațiilor cu partenerii externi vor viza:
- menținerea legăturilor cu organizații, instituții și alți parteneri sociali;
- inițierea de programe comunitare
- dezvoltarea și menținerea legăturilor cu părinții;
- promovarea imaginii școlii;
- organizarea de activități extracurriculare, în care să fie implicați agenți educaționali din
comunitatea locală și din afara acesteia.
Programe privind climatul de muncă din școală:
- împreună cu liderul sindical, vor fi luate măsurile necesare pentru a se preîntâmpina
conflictele;
- întreaga activitate din școală va fi direcționată către:
colaborarea permanentă cu toți membrii colectivului
recunoaștere și respect
recunoașterea valorilor
conștientizarea faptului că ceea ce ne constrânge libertatea este pentru binele
colectiv.
Vom promova un management participativ, în care vor fi antrenați toți membrii
colectivului.
45
3. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA
Implementării Proiectului de Dezvoltare Instituțională
Proiectul va fi monitorizat prin planificările periodice pe arii curriculare de activitate
didactică și managerială și evaluări interne realiste ale factorilor implicați. Comisia de
Evaluare și Asigurare a Calității, Consiliul de Administrație, Inspectoratul Școlar Județean
Harghita prin pârghii specifice vor constata periodic măsura în care se realizează țintele
strategice și vor interveni pentru reglarea demersurilor. Fiecare domeniu funcțional va fi
analizat și se va interveni în stabilirea priorităților la un moment dat. Realizările sau
nerealizările Planului de Dezvoltare Instituțională se vor regăsi în analiza managerială și vor
fi aduse în discuția consiliului educațional al școlii. Principala grijă în monitorizare va fi
urmărirea impactului asupra grupurilor țintă cărora ne adresăm și la care ne raportăm:
elevii, părinții, cadrele didactice și nedidactice, comunitatea locală și partenerii de proiecte
pentru a corecta din mers eventualele disfuncții. Evaluarea finală a proiectului se va face
prin măsurarea gradului de realizare a descriptorilor stabiliți. Implementarea Proiectului de
Dezvoltarea Instituțională va fi realizată de către întregul personal al școlii.
Se va urmări sistematic:
Corespondența între ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a planificat;
Realizarea de acțiuni corective în cazul nerespectării termenelor sau neîndeplinirii unor
indicatori de calitate.
Procesul de evaluare va fi asigurat de echipa managerială și echipa de realizare
(actualizare) prin:
Întâlniri și ședințe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
Includerea de acțiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de Administrație, al
Consiliului Profesoral, al tuturor comisiilor;
Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de
Administrație;
Revizuirea periodică și corecții.
Activitățile de monitorizare și evaluare vor consta în:
Realizarea procedurilor de monitorizare a țintelor;
Discuții cu cadrele didactice și elevii asupra schimbărilor care au avut loc în procesul de
predare – învățare – evaluare;
46
Monitorizarea periodică a implementării acțiunilor individuale;
Comunicarea acțiunilor corective prin raportare la rezultatele obținute;
Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a țintelor;
Stabilirea impactului asupra comunității.