Inteligena emoional este capacitatea personal de identificare i gestionare eficient a propriilor emoii n raport cu scopurile personale (carier, familie, educaie etc)

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea: Psihologie si Stiinte ale EducatieiSpecialitatea: PsihologieProiect de cercetare

pe tema :

Relatia dintre inteligenta emotionala si reusita scolara la studenti .

Efectuat : Timotin Anastasia

Profesor : Poting Angela

Grupa : 32, Psihologie 2009Plan

I. Introducere

II. Abordarea teoretica a variabilelor: inteligenta emotionala si reusita scolara.

III. Aparatul stiintific

Scopul

Ipotezele

Metode de cercetare

Esantionul

IV. Procedura

V. Rezultate si discutii

VI. Concluzie

VII. Bibliografie.

I. Introducere

Am hotarit sa abordez tema Relatia dintre Inteligenta Emotionala si Reusita Scolara la studenti deoarece problemele emotionale sunt cele mai frecvente probleme intalnite in secolul nostru. Toata viata noastra este marcata de emotii, ele reprezinta imaginea sufletului nostru, a interiorului nostru si fara ele nu am fi mare lucru. Numai ca, pentru a le da posibilitatea sa isi exercite rolul in mod eficient si pentru a ne permite sa traim liber, trebuie sa le lasam sa se exprime asa cum sunt ele, pozitive sau negative.Dar oare fiecare din noi avem capacitatea de a detecta, intelege si utiliza emotiile, atat cele proprii, cat si ale altor persoane, pentru luarea celor mai bune decizii si punerea lor in practica ?Desigur ca nu este asa, deaceea consider ca ne poate ajuta cel mai bine sa ne ne controlm impulsurile i sentimentele - Inteligenta Emotionala. Inteligenta emotionala este abilitatea de a folosi emotiile intr-un mod pozitiv si constructiv in relatie cu ceilalti, de a sti sa interactionezi cu oamenii intr-un fel care sa ii atraga de partea ta, nu sa-i indeparteze de tine, de a-ti recunoaste propria stare emotionala si a recunoaste starea emotionala a celorlalti. Este vorba despre a sti sa faci alegerile potrivite pe moment, pentru a interactiona bine cu cei din jur, despre a sti sa tratezi oamenii intr-un mod pozitiv si constructiv, dar in primul si in primul rind Inteligenta emotionala presupune constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Stiind toate astea despre EQ apare o alta intrebare : care este relatia dintre EQ si IQ si de ce oameni, cu un coeficient de inteligen mediu sau chiar sczut reueasc n carier si ce ii face pe alii, cu un IQ ridicat, s aib eecuri, s stagneze n carier? Ma intereseaza deasemenea daca exista vreo relatie dintre acestea doua, daca EQ poate fi inbunatatita ? Raspunsul la aceste intrebari doresc sa le aflu nu numai eu dar si subiectii care au participat la acest experiment pentru studenti aceasta fiind o modalitate de a-si imbunatati reusita academica. Cred ca la finalizarea acestui proiect voi gasi raspuns la toate intrebarile .II. Abordarea teoretica a variabilelor: inteligenta emotionala si reusita scolara.

Inteligena emoional este capacitatea personal de identificare i gestionare eficient a propriilor emoii n raport cu scopurile personale (carier, familie, educaie etc). Finalitatea ei const n atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter i intra-personale.Ne-am ntrebat adeseori ce i face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligen mediu sau chiar sczut, s reueasc n carier. Ce ii face pe alii, cu un IQ ridicat, s aib eecuri, s stagneze n carier? Rspunsul la acest aparent paradox este modul n care fiecare dintre ei i folosete inteligena emoional (EQ). Chiar daca o persoan are suficiente cunotine i idei inteligente, daca nu i cunoate i nu reuete s-i gestioneze emoiile i sentimentele, poate ntmpina dificulti n ncercarea de a-i construi relaiile cu ceilali sau o carier profesional de succes. Persoanele cu un nalt grad de autocunoatere i dau seama cum sentimentele lor i afecteaz, att pe ei, ct i pe cei din jur. Dezvoltarea inteligenei emoionale ne permite s ne punem n valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigur reuita, att n plan personal, ct i n cel profesional. Elementele inteligentei emoionale:1. Cunoaterea emoiilor personaleCunoaterea emoiilor personale presupune identificarea i exprimarea lor coerenta, ntr-un context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori ns, ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaii sunt generatoare de conflict.Pentru a le evita este important s putem codifica i decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.2. Gestionarea emoiilorGestionarea emoiilor se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este important s inem cont de: Ce exprimm? Cum exprimm?

Cnd exprimm?

Unde exprimm?

Cui exprimm? 3. Direcionarea emoiilor ctre scopScopul este criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce vrem s facem sau s obinem, n mod concret: durata n timp - cnd vrem s atingem scopul

participani - de cine avem nevoie

strategie - ce pai trebuie urmai

resurse - de ce avem nevoie 4. EmpatiaEste capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile celorlali. Empatia nu nseamn s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem pornind de la experienele noastre.5. Capacitatea de a construi relaii interpersonale pozitiveArta inteligentei emoionale se rezum n cadrul acestei componente.Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind elementele menionate pn acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i emoiile n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i identificm emoiile ntr-un mod coerent. Vom fi contieni de responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm eficient. Reusita scolara presupune dezvoltarea aptitudilor, inteligentei si spiritului practic aplicativ si experimental al acestora.Asupra personalitatii studentului actioneaza factori care pot influienta reusita scolara, fie ca acestia sunt factori externi : pedagogici, socio-culturali fie factori interni: biologici si psihologici.

Orientarea scolara reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punctul de vedere al continutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii de asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul sistemului de nvatamint, n vederea unor optiuni corecte scolare. Un rol important n remarcarea reusitei scolare l joaca cadrele didactice care trebuie sa cunoasca potentialele elevului e liceu, sa le forteze daca considera ca este cazul pentru a fi evidentiate ca functionabile angajindu-le n activitati de nvatare. Dezvoltarea personalitatii elevului de liceu, n vederea reusitei scolare, este un proces de lunga durata, cu numeroase determinari obiective si subiective. Foarte important pentru reusita scolara este prevenirea esecului scolar, care presupune interventia ntemeiata pe cunoasterea eventualelor cauze care ar putea genera nereusita n activitatea de nvatare. Principalii factori implicati si cu responsabilitati n consiliere si orientare scolara sunt: scoala, familia, mass-media, alte institutii specializate si personalitatea elevului.

Putem desprinde 2 categorii de factori: - cei care se refera la geneza, organizarea si administrarea solicitarilor obiective (factori socio-pedagogici)Factorii pedagogici reprezinta conditiile externe care actioneaza prin intermediul conditiilor interne, determinind dezvoltarea psihica si comportamentala a elevilor de liceu. -variabilele personalitatii elevului de liceu implicate n procesul de nvatamint (factorii bio-psihologici).III. Aparatul stiintific Scopul: Stabilirea relatiei dintre Inteligenta Emotionala si Reusita Scolara la studenti.

Ipoteza specifica: Exista o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Academica la studenti.

Ipoteza nula: Nu exista nici o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Academica la studenti

Metodele de cercetare : Inteligenta emotionala este calculata pe baza unor teste implicand gradul de implicare in comunicarea cu ceilalti, cunoasterea de sine si intelegerea propriilor sentimente, exprimarea sentimentelor (fie pozitive sau negative), reactia in fata intimitatii, respectul de sine si mandria, gradul de dificultate in a realiza o sarcina si implicarea in realizarea acesteia. EQ-ul poate fi peste medie, mediu sau sub medie. Inteligenta emotionala este, insa, dobandita, adica se poate invata, deoarece se bazeaza pe evolutia persoanei in cadrul social, astfel incat obtinerea unor scoruri mici nu reprezinta neaparat o problema - oamenii care au obtinut astfel de scoruri la teste isi pot imbunatati, in timp, relatia cu sine si cu ceilalti.

Testul pentru Inteligen Emoional varianta pentru aduli adaptat de M. Rocco dup Bar-On i D. Goldman. Testul are 10 itemi ce constau in prezentarea unor scenarii in care se poate afla o persoan. Completarea testului cere transpunerea persoanei in situaie respectiv i apoi alegerea uneia dintre variantele de rspuns (din 4 posibile). Aceste variante reprezint modaliti concrete in care se poate reaciona in situaiile test. 1. Persoana se afl intr-o situaie critic care ii amenin viaa. Trei dintre variantele de rspuns privesc capacitatea de a fi contient de emoiile personale, a cunoate situaia d.p.d.v. afectiv i a rspunde echilibrat la situaiile neobinuite, critice sau stresante. 2. Un copil este foarte suprat, iar adulii din preajm incearc s-l ajute s depeasc starea emoional negativ. Se urmrete educarea emoional, antrenarea emoional a copilului in inelegerea strii emoionale negative. 3. Un adult se afl intr-o situaie care trebuie modificat in vederea obinerii unor beneficii. Itemul se refer la motivaia proprie, capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole. Apare sperana ca dimensiune a IE. 4. O persoan care are eecuri repetate intr-o anume situaie. Una dintre variantele de rspuns se refer la optimism. 5. Se urmrete comportarea persoanei fa de minoriti, atitudinea privind diversitatea etnic, cultural. Una dintre variantele de rspuns indic modul optim de a crea o atmosfer deschis pentru diversitate. Implicit se pune problema prejudecilor i a toleranei. 6. Modul cum se poate calma o persoan furioas. Varianta de rspuns semnificativ se refer la capacitatea empatic a persoanei i modalitile de stpinire a furiei. 7. Unul dintre personajele situaiei prezentate este stpinit de agresivitate i furie. Rspunsul scontat est cel care indic luarea unei pauze pentru a permite calmarea. 8. Intr-un colectiv trebuie gsit o soluie pentru o problem delicat sau plicticoas. Rspunsul scontat se refer la faptul c membrilor trebuie s li se asigure relaii armonioase, confort psihic i exprimarea personal. 9. Un copil un tinr sau un adult se pot afla in situaii relativ stresante datorit pe de o parte timiditii, pe de alta situaiei noi, neobinuite care accentueaz starea de team. Rspunsul scontat implic atragerea treptat in relaii interpersonale. 10. O persoan care prezint o iniiativ de schimbare in activitatea sa este mult mai pregtit s se angajeze cu plcere intr-un gen nou de aciuni, inva mai repede cum s obin performane superioare. Este implicat capacitatea de a incerca si altceva decit ceea ce faci in mod curent, pentru a aduce la suprafa noi abiliti, talente ascunse. Cei 10 itemi ai testului urmresc 5 trsturi caracteristice pentru QE: cunoaterea emoiilor proprii, controlul emoiilor, motivarea personal; empatia; dirijarea relaiilor personale. EsantionulTestul a fost aplicat pe 20 de persoane, de ambele sexe, toti studenti la Usm.IV. ProceduraUnui numar de 20 de studenti de ambele sexe, de la USM, facultatea Psihologie si Stiinte ale Comunicarii le-au fost administrate individual testul la care acestea trebuiau sa raspunda cit mai sincer transpunindu-se in situaie respectiv i apoi alegind una dintre variantele de rspuns (din 4 posibile).La a doua etapa subiectii trebuiau sa scrie media anuala pentru anul 2008-2009 .

V. Rezultate si discutii1.Rezultatele brute obtinute la teste : Tabelul 1SubiectiiInteligenta Emotionala Reusita Scolara(media anuala pe anul de studiu 2008-2009)

Numarul de puncteNivelul

1.120Nivel mediu9.83

2.90Nivel Sub mediu9.33

3.105Nivel mediu8.16

4.125Nivel mediu8.50

5.105Nivel mediu 8.66

6.105Nivel mediu8.83

7.60Nivel sub mediu7.83

8.45Nivel sub mediu9.16

9.105Nivel mediu9.16

10.60Nivel sub mediu6.30

11.80Nivel sub mediu8.00

12.40Nivel sub mediu8.50

13.70 Nivel sub mediu8.15

14.100Nivel mediu9.16

15.45Nivel sub mediu7.50

16.80Nivel sub mediu8.33

17.80Nivel sub mediu8.15

18.105Nivel mediu7.81

19.120Nivel mediu8.30

20.80Nivel sub mediu9.00

2. Analiza discripiva a datelor : EQ media = 86

Reusita scolara media = 8.28

Tabelul 2 Aflarea abaterii standard.

EQReusita scolara

xx-mx- m 2yy-my-m 2

80-6369.831.552.40

1203411569.331.051.10

105193618.16-0.120.01

80-6368.500.220.04

1203411568.660.380.14

904168.830.550.30

80-6367.83-0.450.20

45-4116819.160.880.77

100141966.30-1.983.92

70-162569.160.880.77

40-4621168.00-0.280.07

80-6368.500.220.04

60-266769.160.880.77

105193618.15-0.130.01

45-4116817.50-0.780.60

60-266768.330.050.002

105193618.15-0.130.01

105193617.81-0.470.22

1253915218.30-0.020.0004

105193619.000.720.51

In urma efectuarii calculelor am obtinut: - media rezultatelor la testul de inteligenta emotionala(EQ) m = 86 si abaterea standart = 0.82

- media notelor anuale a subiectilor m = 8.28 si abaterea standart = 0.83; 3. Manifestarea frecventelor la ambele variante.

Tabelul 3 Mnifestarea frecventelor la Inteligenta Emotionala

xfrecventa absoluta f (a)frecventa relativa raportata la o unitate fr (1)frecventa relativa procentuala fr %

Nivel mai jos de medie

0-100 puncte

11 0.5555 %

Nivel mediu

100-125 puncte 90.4545 %

Nivel mai inalt de medie

125- 175 puncte0 00

Am aflat frecventa absoluta si frecventa relativa procentuala pentru subiectii cu media anuala a reusitei scolare impartiti pe urmatoarele nivele: 5-6; 7-8; 9-10.

Tabelul 4 Mnifestarea frecventelor la Reusita Scolara

yfrecventa absoluta f (a)frecventa relativa raportata la o unitate fr (1)frecventa relativa procentuala fr %

5-6 10.055 %

7-8 90.4545 %

9-10 10 0.5050 %

Am aflat frecventa absoluta, si frecventa relativ procentuala care exprima procentul valorilor pentru subiectii cu media inteligentei emotionale impartiti pe trei nivele propuse de test: - nivel mai jos de medie; - nivel mediu; - nivel mai inalt de mediu.

4. Clasificarea subiectilor pe nivele din punct de vedere a iteligentei emotionale si a reusitei scolare

Subiectii cu nota medie in perimetrul 5 6 au primit urmatoarele rezultate la test:

nivel sub medie/ jos (0-100p) - 1 persoana 100% = 1 1x = 100 x = 1 x = 100%

nivel mediu (100-125p) 1 persoane

100% =1 1x = 0 . x = 0 x =0 %

nivelul mai sus de medie (125-175p) 1 persoana . 100% = 1 1x = 0 . x = 0 x = 0 % Subiectii cu nota medie in perimetrul 7 8 au primit urmatoarele rezultate la test:

nivel sub medie/ jos (0-100p) - 6 persoane 100% = 9 9x = 600 x = 6 x = 66.6% = 67 %

nivel mediu (100-125p) 3 persoane

100% =9 9x = 300 . x = 3 x =33.33% = 33 %

nivelul mai sus de medie (125-175p) 1 persoana . 100% = 9 9x = 0 . x = 0 x = 0%

Subiectii cu nota medie in perimetrul 9 10 au primit urmatoarele rezultate la test:

nivel sub medie/ jos (0-100p) - 4 persoane 100% = 10 10x = 400 x = 4 x = 40%

nivel mediu (100-125p) 6 persoane

100% = 10 10x = 600 . x = 6 x = 60%

nivelul mai sus de medie (125-175p) 1 persoana . 100% = 10 10x = 0 . x = 0 x = 0%

Am transformat datele obtinute in % pentru a construi graficul de tip bara:

5-6x-mx-m2

60

0

0

5. Aflarea abaterilor standard pe nivele

Tabelul 5 Abaterea standard pe nivele 9-10x-mx-m2

12028.5812.2

90-1.52.25

12533.51122.2

10513.5182.2

10513.5182.2

45-46.52162.2

10513.5182.2

40-51.5-2652.2

1008.572.2

80-11.5132.2

7-8

x-m

x-m2

10522.3479.2

60-22.7515.2

80-2.77.29

70-12.7161.2

45-37.71421.2

80-2.77.29

80-2.77.29

10522.3479.2

12037.31391.2

6. Intocmesc tabelul pentru toate 3 nivele Tabelul 6Elevi cu insusita

5-6Media la test 60Nivel sub medie

Elevi cu insusita

7-8Media la test 83Nivel sub medie

Elevi cu insusita

9-10Media la test 92Nivei sub medie

Graficul de tip bara a mediilor nivelelor pentru subiectii care au prticipat la cercetare

x

x-mx-m2yy-my-m2(x-m)(y-m)

80-6369.831.552.40-9.3

1203411569.331.051.1035.7

105193618.16-0.120.01-2.28

80-6368.500.220.04-1.32

1203411568.660.380.1412.92

904168.830.550.302.2

80-6367.83-0.450.202.7

45-4116819.160.880.77-36.08

100141966.30-1.983.92-27.72

70-162569.160.880.77-14.08

40-4621168.00-0.280.0712.88

80-6368.500.220.04-1.32

60-266769.160.880.77-3.38

105193618.15-0.130.01-16.72

45-4116817.50-0.780.6040.22

60266768.330.050.002-1.3

105193618.15-0.130.01-2.47

105193617.81-0.470.22-8.93

1253915218.30-0.020.0004-0.78

105193619.000.720.5113.68

7. Calculez coeficientul de corelatie.Tabelul 7 Calcularea coeficientului de corelatieIn cazul dat Coeficientul de corelatie (r) este egal cu 0.42, deci este mai aproape de 0 si din asta rezulta ca relatia dintre aceste 2 variabile este slaba si nesemnificativa. Ipoteza specifica Exista o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Academica la studenti nu sa confirmat, dar aceasta nu inseamna ca se confirma ipoteza nula Nu exista nici o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Academica la studenti VI. Concluzie

In urma studierii temei date am ajuns la concluzia ca intre Inteligenta Emotionala si Reusita Academica nu exista nici o relatie adica din asta reese ca o persoana poate sa aiba rezultate foarte frumoase la invatatura insa sa identifice si gestioneze cu dificultate emotiile proprii si invers. Totusi Inteligenta Emotionala poate fi imbunatatita si cultivata chiar la virsta adulta prin cunoasterea si aplicarea unor tehnici speciale una dintre care este: autocunoasterea. Cu toate ca in literature de specialitate se spune foarte mult despre aceea ca exista o relatie foarte strinsa intre EQ si Reusita Academica nu am putut demonstra asta (cu parere de rau ). Inteligenta Emotionala ocupa un loc foarte important in viata noastra ea ne ajuta la perceperea corect a propriilor emoii, exprimarea i reglarea lor, ca i cunoaterea i nelegerea emoiilor celorlali, crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale, crestere semnificativa a calitatii vietii deaceea nu in ultimul rind trebuie sa-I acordam o atentie deosebita si in goana dupa cunostinte academice sa nu uitamca a avea un IQ ridicat nu inseamna sa fii un om de succes.VII. Bibliografie.

1. Mihaela Roco Creativitatea si Inteligenta Emotionala Polirom, Iasi 2001 2. Metode si tehnici de psihodiagnoza profesor universitar doctor Mihaela Minulescu.

3. Daniel Goleman Inteligenta Emotionala traducere de Irina Margareta Nistor , Curtea Veche, Bucuresti 2001.

4. Andrei Cosmovici si Luminita Iacob Psihologie Scolara Polirom, Iasi 1991

5. Steven J. Stein si Howard E. Book Forta inteligentei emotionala, Inteligenta Emotionala si succesul vostru traducere Monica Sibinescu, Editura Allfa

PAGE 15