UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICAANUL UNIVERSITAR 2014-2015

PROIECTDEZVOLTARE DURABILA

Coordonator: Masterand: Ing. Specializarea:IEMAAnul I:Grupa 11112

CUPRINSCerine:31. Prezentati urmatoarele concepte si implicatiile lor din cel putin doua perspective diferite4Dezvoltare4Durabilitate / Sustenabilitate4Dezvoltare Durabila5Protectia mediului6Impact in mediu6Urma ecologica7Politica de mediu72. Care este fundamentarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila, privind tehnologiile si procesele tehnologice.8Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil93. Care este capitalul pe care Romania il are la dispozitie (resursele), in diferitele lui forme, pentru a-si dezvolta tehnologii, sisteme tehnologice si procese tehnologice cat mai durabile si prietenoase mediului10Capitalul antropic15Capitalul uman16Capitalul social18Bibliografie20

Cerine:

Folosind bibliografia acestui curs precum si resursele oferite, realizati o lucrare in care sa raspundeti la intrebarile/sarcinile urmatoare:

1. Prezentati urmatoarele concepte si implicatiile lor din cel putin doua perspective diferite:

- dezvoltare;- durabilitate/sustenabilitate;- dezvoltare durabila;- protectia mediului;- impact in mediu;- urma ecologica;- politica de mediu.

2. Care este fundamentarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila, privind tehnologiile si procesele tehnologice? (adica de ce este nevoie sa avem o strategie si de ce este nevoie sa dezvoltam in mod durabil tehnologiile si procesele tehnologice in tara noastra, in toate domeniile unde se aplica acestea)

3. Care este capitalul pe care Romania il are la dispozitie (resursele), in diferitele lui forme, pentru a-si dezvolta tehnologii, sisteme tehnologice si procese tehnologice cat mai durabile si prietenoase mediului1. Prezentati urmatoarele concepte si implicatiile lor din cel putin doua perspective diferite

Dezvoltare

Actiunea de a dezvolta si rezultatul ei.Forma revolutionara a miscarii de a trece de la o stare calitativa veche la alta noua prin salturi ,prin intreruperea continuitatii procesului evolutiv ,prin transformarea cantitatii in calitate. Dezvoltarea este actiunea de a spori, de a se extinde dobndind proporii, nsemntate, for, a crete, a se mri.[1] Durabilitate / Sustenabilitate

In general se accepta substibilitatea conceptuala dintre "durabil" si "sustenabil", trebuie totusi acceptate cateva distinctii care se pot dovedi importante, inclusiv din punct de vedere metodologic. In timp ce durabilitatea denota doar despre stationaritate ,sustenabilitatea poate denota si despre creste sau descrestere.Cu alte cuvinte putem avea o "dezvoltare sustenabila" ori o "dezvoltare nesustenabila",sau o "crestere sustenabila" ori o "crestere nesustenabila",dupa cum putem avea si o "descrestere sustenabila" ori o "crestere nesustenabila".Concluzia imediata este aceea ca expresiile "dezvoltare durabila" sau "crestere durabila" reprezinta,din punct de vedere al analizei logice pur si simplu contradictii in termeni[2]

Dezvoltare Durabila

Conceptul de dezvoltare durabila a fost enuntat in anul 1987 in raportul Brundtland ,in conceptul reducerii amprentei ecologice a omului,a echitatii intre generatii,indivizi si natiuni si mentinerea eficacitatii economice.Ulterior conceptul a fost promovat in cadrul Conferintei Mondiale pentru Dezvoltare Durabila ,organizata de Natiunile Unite in anul 1992 la Rio de Janeiro.Conceptul de dezvoltare durabila poate fi caracterizat din mai multe puncte de vedere, prin Economie : crestere, eficienta, stabilitate. Societate : nivel de trai, echitate, dialog social si delegarea responsabilitatilor, protejarea culturii/patrimoniului. Ecologie : conservarea si protejarea resurselor naturale, biodiversitate, evitarea poluarii.Dezvoltarea este durabila cand are la baza atat obiective economice cat si sociale si de mediu.Dezvoltarea este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene.Cele 7 axe prioritare ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila revizuite in 2006 sunt :1) - schimbari climatice si energie;2) - transport durabil;3) - conservarea si managemantul resurselor naturale;4) - consum si productie durabile;5) - sanatate publica;6) - incluziune sociala, demografie si migratie;7) - saracie globala si provocarile dezvoltarii durabile.[3]

Protectia mediului

Protecia mediului, ca ramur a ecologiei aplicate, reprezint totalitateaaciunilor ntreprinse de om pentru pstrarea echilibrului ecologic local i global,pentru meninerea i ameliorarea calitii factorilor naturali, dezvoltarea valorilormateriale i spirituale n scopul asigurrii condiiilor de via i de munc.Odata cu gazificarea intensa a tarii (intreprinderilor industriale,termocentralelor,si cazangeriilor consumatorilor casnici,transferul treptat al functionarii automobilelor cu gaze naturale comprimate,se imbunatateste si situatia ecologica din republica.Principala componenta a gazului este metanul (CH4) cca.98% ,un gaz fara miros,fara gust si nu e toxic.La ardere gazele naturale necesita un volum de aer minim,si din punct de vedere ecologic este cel mai curat combustibil,ele permit reducerea sporita a principalelor substante nocive produse de cazanele cu gaze ,instalatii cu gaze,motoare cu ardere interna.Volumele gazelor naturale si lichefiate,utilizate in calitate de combustibil ,se afla in crestere permanenta [4]

Impact in mediu

Definitii:Mediu- conditiile inconjuratoare /externe in care functioneaza o organizatie,si care influenteaza existenta oamenilor,animalelor si plantelor.Mediul unei activitati comerciale se extinde de la interiorul locului de munca la ecosistemul global. Impact de mediu- reprezinta orice modificare a mediului inconjurator,nefavorabila sau favorabila,rezultata integral sau partial din activitatile,produsele sau serviciile unei organizatii. Activitati- elemente ale proceselor industriale sau ale serviciilor auxiliare. Aspect de mediu- element din cadrul activitatilor,produselor sau serviciilor,unei organizatii,care poate interactiona cu mediul. Proces- ceea ce produce fabrica.Include procesul de fabricatie,precum si uzinele de tratare a apei reziduale,zonei de depozitare,etc.[5]

Urma ecologica

Pe teritoriul unei tari reteaua de arii protejate trebuie sa fie proiectata astfel incat sa acopere intreaga heterogenitate a structurii ecologice a tarii respective astfel incat aceasta retea sa constituie reteaua cadru a intregului mozaic national de ecosisteme naturale si seminaturale. Un alt aspect esential in studiul proceselor ecologice este studiul succesiunilor care au loc la nivelul diversitatii si la limita acestuia atat in ce priveste componenta faunistica, dar mai ales cea floristica.[6]

Politica de mediu

Prin intermediul Tratatului de la Maastricht (1993), mediul a devenit un domeniu oficial de politic a U.E., s-a introdus procedura de codecizie, iar votul cu majoritate calificat n Consiliu a devenit regul general. Tratatul de la Amsterdam (1999) a stabilit obligaia de integrare a proteciei mediului n cadrul tuturor politicilor sectoriale ale U.E., n vederea promovrii dezvoltrii durabile. Prin intermediul Tratatului de la Lisabona (2009), combaterea schimbrilor climatice i dezvoltarea durabil n relaiile cu rile tere au devenit obiective specifice. o nou personalitate juridic a permis U.E. s ncheie acorduri internaionale. Este recunoscuta pe plan international determinarea Uniunii Europene in ceea ce priveste masurile de protejare a mediului si promovarea dezvoltarii durabile la nivel mondial. Este recunoscuta pe plan international determinarea Uniunii Europene in ceea ce priveste masurile de protejare a mediului si promovarea dezvoltarii durabile la nivel mondial.Conceptul de dezvoltare durabila presupune implementarea unor mecanisme si politici ,care sa permita atat dezvoltarea economica ,cat si conservarea starii mediului totodata,surprinzand atat cresterea gradului de responsabilitate ,cat si cresterea eficientei economice in sensul minimizarii costurilor de reducere a daunelor suferite de mediu datorita consumului uman.[7]

2. Care este fundamentarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila, privind tehnologiile si procesele tehnologice.

Conceptul de dezvoltare durabil are ca premis constatarea c civilizaia uman este un subsistem al ecosferei, dependent de fl uxurile de materie i energie din cadrul acesteia, de stabilitatea i capacitatea ei de autoreglare, politicile publice care se elaboreaz pe aceast baz, precum prezenta Strategie Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei, urmresc restabilirea i meninerea unui echilibru raional, pe termen lung, ntre dezvoltarea economic i integritatea mediului natural n forme nelese i acceptate de societate. Ca stat membru al Uniunii Europene, in Romania dezvoltarea durabil nu este una dintre opiunile posibile, ci singura perspectiv raional a devenirii naionale, avnd ca rezultat statornicirea unei noi paradigm de dezvoltare prin confluena factorilor economici, sociali i de mediu. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent ,cat si pe termen mediu si lung,la un pret cat mai scazut,adecvat unei economii moderne de piata si a unui standard de viata civilizat,in conditii de calitate,siguranta in alimentare,cu respectarea principiilor de dezvoltarii durabile. Dezvoltare durabila:- cresterea eficientei energetice;- promovarea producerii energiei ;- promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare ,in special in instalatii de cogenerare de inlata eficienta;- sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;- reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;- utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

Competitivitate:- dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi,certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;- liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;- continuarea procesului de restructurare si privatizare in sectoarele energiei electrice, termice si gazelor naturale;- continuarea procesului de restructurare pentru sectorul lignit, in vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital.[8]

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil, ce reprezint fundamentul Strategiei Naionale a Romniei n domeniu, completeaz Strategia de la Lisabona i se dorete a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaz politici publice i pentru opinia public, n scopul schimbrii comportamentului n societatea european i, respectiv, n societatea romneasc i implicrii active a factorilor decizionali, publici i privai, precum i a cetenilor n elaborarea, implementarea i monitorizarea obiectivelor dezvoltrii durabile.Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene i statelor sale membre, implicnd toate componentele instituionale la nivel comunitar i naional. Este subliniat, de asemenea, importana unei strnse conlucrri cu societatea civil, parteneriisociali, comunitile locale i cetenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltrii durabile.n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: Protecia mediului, prin msuri care s permit disocierea creterii economice de impactul negativ asupra mediului; Echitatea i coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitii culturale, egalitii de anse i prin combaterea discriminrii de orice fel; Prosperitatea economic, prin promovarea cunoaterii, inovrii i competitivitii pentru asigurarea unor standarde de via ridicate i unor locuri de munc abundente i bine pltite; ndeplinirea responsabilitilor internaionale ale UE prin promovarea instituiilor democratice n slujba pcii, securitii i libertii, a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile pretutindeni n lume.[9]

3. Care este capitalul pe care Romania il are la dispozitie (resursele), in diferitele lui forme, pentru a-si dezvolta tehnologii, sisteme tehnologice si procese tehnologice cat mai durabile si prietenoase mediului

Capitalul natural

Romania este o tara de dimensiuni medii in contextul Uniunii Europene, cu osuprafata de 238.391 kilometri patrati (aproximativ egala cu cea a Marii Britanii) si opopulatie de 21.584.365 locuitori (aproximativ egala cu cea a Ungariei si Republicii Cehe luate impreuna, la nivelul anului 2006), localizata in bazinele hidrografice ale Dunarii si Marii Negre si traversata de lantul muntos carpatic.Teritoriul Romaniei se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei: alpina, continentala, panonica, pontica si stepica si se afla, de asemenea, la jonctiunea dintre sub zonele floristice si faunistice palearctice: mediteraneana, pontica si eurasiatica. Pozitia geografica, complexitatea fiziografica si litologica si distribuirea radiala a gradientilor altitudinali ai formelor de relief creaza o mare diversitate de conditii mezo- si microclimatice si pedologice. Aceasta variabilitate a compozitiei si structurii substratului si conditiilor abiotice determina bogatia, distributia si nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul Romaniei. Din cele 198 habitate inventariate pe continentul european (dintre care 65 prioritare) in Romania se regasesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri identificate la nivel mondial 5 se afla in Romania: paduri temperate de conifere, paduri temperate de foioase, pasuni, sisteme montane mixte si lacuri. Se constata existenta unei varietati remarcabile de specii si taxoni superiori deplante si animale si tipuri de ecosisteme, desi inventarul este inca incomplet in cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se afla intr-o faza incipienta. Varietatea si proportionalitatea relativa a formelor de relief prezinta caracteristici unice in Europa si rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri si podisuri (altitudine intre 300 si 1.000 m) si 30% campii (altitudine sub 300 m).In Romania se afla 54% din lantul Muntilor Carpati, de o altitudine mijlocie (in medie 1.136 metri), doar cateva piscuri depasind 2.500 m. Muntii reprezinta portiunea cea mai putin modificata antropic, cu o densitate redusa a populatiei stabile si localitati mici, aflate in curs de depopulare datorita migratiei interne si externe in urma disparitiei unor indeletniciri traditionale. Aceasta explica si amplasarea in regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri nationale si 9 din cele 14 parcuri naturale. Zona de dealuri si podisuri a suferit interventii mai extinse ale activitatii umane (asezari urbane si rurale, elemente de infrastructura, plantatii de vii si pomi fructiferi, culturi de plante tehnice si cereale, cresterea animalelor, exploatari forestiere, extractie de 19 hidrocarburi, minerit, intreprinderi industriale), fiind supusa unor fenomene mai accentuate de deteriorare prin despaduriri, eroziune, alunecari de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea de dealuri si podisuri inalte contine o gama variata de zone ocrotite si prezinta un potential insemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic.Resursele de apa ale Romaniei prezinta particularitatea ca o proportie 97,8% din reteaua hidrografica este colectata de fluviul Dunarea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul tarii (din totalul de 2.860 km). Resursa hidrologica (naturala) exprimata prin stocul mediu multianual al apelor curgatoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din raurile interioare iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romaniei din stocul mediu multianual al Dunarii. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. Romania dispune de un potential considerabil in privinta apelor minerale naturale de calitate, cu o rezerva exploatabila de circa 45 milioane metri cubi pe an din care se valorifica doar 40% (peste 2.000 de izvoare naturale si resurse de adancime in circa 500 de locatii). De-a lungul anilor, activitatile antropice au afectat calitatea apelor de suprafata sicelor subterane, indeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate calitativ reprezinta ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizata cu apa potabila. Clima Romaniei este temperat continentala, cu variatiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive in zonele sudice si de litoral fata de 4 luni in zonele montane inalte). Se inregistreaza destul de frecvent valuri de caldura, cu temperaturi de peste 40 grade C (trei asemenea valuri la Bucuresti in vara 2007) si de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, in special in depresiunile intramontane.Precipitatiile, cu o medie multianuala de 640 milimetri la nivelul intregii tari, prezinta, de asemenea, diferente notabile intre regiuni (intre 1.200-1.400 mm pe an in zonele alpine si sub 400 mm in principalele zone agricole din jumatatea sudica) precum si in timp, perioadele de uscaciune si seceta severa alternand, uneori chiar in cursul aceluiasi an, cu perioade cu umiditate excedentara care produc daune insemnate (inundatii, alunecari de teren).Existenta unor locatii unde media anuala a vitezei vantului depaseste 4 metri pe secunda si a altor zone extinse unde durata de stralucire a soarelui depaseste 2.000 ore anual indica un potential considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie. Romania se situeaza printre tarile europene cu risc seismic mare, avand pe teritoriu o zona tectonica activa (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de peste 7 grade pe scala Richter.Dupa nivelul si modul de interventie al populatiei umane, fondul funciar al Romaniei cuprinde: 61,8% din total reprezinta terenuri destinate activitatilor cu specific agricol (circa 14,7 milioane hectare), din care 64% teren arabil folosit extensiv si intensiv pentru culturi agricole, 22,6% terenuri cu vegetatie ierboasa folosite ca pasuni naturale si semi-naturale, 10,4% terenuri cu vegetatie ierboasa folosite in regim semi-natural pentru producerea furajelor, 3% terenuri folosite pentru plantatii si pepiniere viticole si pomicole; 28,3% din suprafata este ocupata de paduri (circa 6,75 milioane hectare), din care 3% (aproximativ 200 mii ha) inregistrate ca paduri primare si restul de 97% ca paduri secundare si terenuri cu vegetatie forestiera; daca se iau in consideratie numai padurile ecologic functionale, gradul de impadurire este de numai 23%, cu mult sub cel al altor tari europene cu conditii naturale similare (Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41%), reprezentand circa jumatate din proportia optima pentru Romania (40-45%); 3,53% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de apa de suprafata (rauri, lacuri, balti) la care se adauga platoul continental al Marii Negre; 1,9% (447,5 mii ha) il constituie terenurile degradate sau cu potential productiv foarte scazut; 4,47% (circa 1,06 milioane ha) reprezinta terenuri folosite pentru infrastructura fizica (capitalul fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic.In ceea ce priveste structura ecologica a capitalului natural, se constata ca actuala configuratie (compozitie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distributia spatiala) detine inca 53% de ecosisteme naturale si semi-naturale care isi mentin in buna parte caracterul multifunctional si genereaza pe cont propriu o gama larga de resurse si servicii pentru sustinerea si alimentarea populatiei si activitatilor economice. O gama de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, diferentiate in functie de specia sau grupul de specii dominante de arbori din componenta covorului vegetal, tipul si cantitatea de humus in sol, regimul hidric si ionic al solului etc.; 227 tipuri de padure in care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub-arbustiv; 364 tipuri de statiuni; O gama larga de ecosisteme terestre cu vegetatie ierboasa (pasuni alpine, pasuni si fanete din zonele de deal si munte, pasuni de stepa, pasuni si fanete de lunca); O mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 rauri (62% permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri si balti in zona de campie, lunci inundabile, delta Dunarii; 129 corpuri de apa subterana si acvatoriul marin de pe platoul continental al Marii Negre.In jur de 45% din structura ecologica a capitalului natural este in prezent constituita din ecosisteme agricole preponderent mono-functionale care au fost organizate, inainte de 1990, pentru productia intensiva de resurse alimentare de origine vegetala si animala sau de materii prime pentru industria alimentara si textila. In ultimii 18 ani, marile exploatatii agricole de stat sau colective si infrastructura lor fizica (sisteme de irigatii pentru servirea a circa 3 milioane hectare de teren arabil, bazele de unelte si masini agricole, infrastructura fermelor zootehnice) au fost descompuse in peste 4 milioane de ferme mici (in majoritate de subzistenta) sau abandonate, distruse sau deteriorate.Sistemele de productie agricola din structura capitalului natural sunt afectate in proportie de peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din care 1,5 milioane tone de humus), seceta prelungita si frecventa, alunecari de teren, carenta de fosfor si potasiu si existenta a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate. In ultimii ani, intre 10% si 20% din suprafata terenurilor arabile au ramas necultivate (17% in 2006).In privinta biodiversitatii, Romania a adus in Uniunea Europeana un patrimoniu valoros, cu numeroase specii de plante si animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare in alte parti ale Europei. Desi vegetatia naturala detine o pondere redusa in zonele de campie, podisuri si dealuri joase, exista inca suprafete insemnate in care interventia omului a fost minima (regiunile de munte si dealuri inalte, Delta Dunarii, sistemele la gunare si luncile unor rauri)[10]

Capitalul antropic

n anul 2007, Produsul Intern Brut al Romniei a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentnd o triplare fa de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumprare standard reprezenta aproape 41% din media UE27. Dup 1990, structura economiei romneti a suferit modificri importante, marcate de un transfer de activiti de la industrie i agricultur spre servicii, ntr-o faz iniial, i ulterior, spre construcii. ntr-o prim etap, restructurarea industriei a dus la o reducere a contribuiei sale la formarea PIB de la circa 40% n 1990 la circa 25% n 1999. Dup anul 2000, declinul structural a fost oprit, iar contribuia industriei n cadrul PIB a rmas la un nivel relative constant. Este semnifi cativ faptul c, n 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adugat brut din industrie, fa de 68,4% n anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB n 1990 la circa 50% n 2007. Este de reinut faptul c unele sectoare (textile, nclminte, mobil, echipamente electrice) au cunoscut ajustri structurale mai profunde, devenite posibile datorit privatizrii lor rapide, reuind s ajung la un nivel rezonabil de profitabilitate. Progrese semnificative s-au nregistrat i n restructurarea sectoarelor minier, al materialelor de construcii i al construciilor navale.n alte sectoare industriale, ns, au fost meninute n funciune numeroase ntreprinderi dovedit nerentabile, prin intervenii guvernamentale care le-au exonerate de la rigorile disciplinei de pia, mpiedicndu-le s se ajusteze n mod adecvat la un mediu concurenial tot mai accentuat. ntrzierea restructurrii i insistena asupra unor condiii de privatizare nerealiste n raport cu cerinele pieei au dus la deprecierea activelor multor ntreprinderi, anulnd avantajele competitive pe care le aveau iniial. Valoarea echipamentelor industriale devenite redundante n urma restructurrilor i privatizrii este greu de estimat, ns este suficient s remarcm c n perioada 2000-2007 s-a exportat din Romnia o cantitate medie anual de peste 2 milioane tone fier vechi. Pn recent, trendurile investiionale n industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joas tehnologie, energo-intensive i cu un aport mai mare de for de munc slab i mediu calificat, generatoare de valoare adugat modest. nainte de 1989, economia Romniei se caracteriza printr-o pondere mare a industriilor energo-intensive i o slab cultur a eficienei energetice. Restructurarea sectorului industrial, realizat mai mult prin reducerea activitilor dect prin sporirea eficienei, a dus la o reducere cu 40% a intensitii energetice n perioada 1990-2000.Sectorul industrial reprezint 17,5% din consumul final de energie, ansamblul sectoarelor economice 68,6%, iar cel rezidenial circa 31,4% (fa de media UE de 41%). Reeaua de termoficare este relativ dezvoltat, acoperind nevoile de nclzire i ap cald ale circa 29% din gospodrii, 55% n mediu urban (n principal 85.000 cldiri multietajate, cu circa 7 milioane locatari). Principalii furnizori erau, pn n anii 90, uniti mari de cogenerare industrial i urban care livrau 40% din energia electric produs n Romnia. Fa de 251 de sisteme de alimentare centralizat cu energie termic, care funcionau n 1990, numai 104 erau operaionale n 2007, majoritatea fi ind sub pragul de rentabilitate. Pierderile de energie n aceste sisteme sunt foarte mari, ntre 35 i 77% raportate la combustibilul consumat, n funcie de tehnologiile folosite i gradul de uzur (15-40% la producere, 15-35% la transport i distribuie, 10-40% la consumatorii finali).Se apreciaz c numai reabilitarea termic a blocurilor de locuine poate duce la economisirea a 1,4 milioane tep/ an i, n consecin, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 4,1 milioane tone pe an.[11]

Capitalul uman

Pentru o apreciere obiectiva a situatiei, studiile recente (Indexul European alCapitalului Uman, Consiliul Lisabona, 2007) iau n calcul elemente precum: stocul decapital uman (investitia per capital pentru educatia si formarea profesionala a populatieiocupate, compozitia capitalului uman n functie de tipul si nivelul de educatie, starea de sanatate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata somajului, rata conectarii la retele decomunicare multimedia, participarea la activitati producatoare de venit sau valoare),productivitatea (contributia capitalului uman raportata la valoarea adaugata creata,calitatea educatiei si formarii profesionale, angajabilitatea pe parcursul ntregii vieti,investitii n cercetare-dezvoltare) si demografia (spor sau declin, trenduri migratoare,impactul calculat asupra pietei muncii). ntreaga Europa (cu exceptia Turciei, tara candidata la UE) sufera de pe urmastagnarii sau declinului demografic mai mult sau mai putin accentuat, avnd ca rezultat,printre altele, mbatrnirea generala a populatiei. n cazul tarilor din Europa Centrala careau aderat la Uniunea Europeana situatia devine ngrijoratoare din cauza unei rate foartescazute a natalitatii si deci a reducerii progresive a populatiei apte de munca, exodului tinerilor si persoanelor avnd o calificare medie sau superioara, nivelului nesatisfacator al pregatirii profesionale conform cerintelor pietei si al nsusirii deprinderilor necesare pentru trecerea la societatea informationala, bazata pe cunoastere si inovare. Se apreciaza ca exista riscul real ca, n deceniile urmatoare, tarile Europei Centrale si de Est sa devina o regiune slab populata, cu o forta de munca n declin, silita sa poarte povara unei populatii n curs de mbatrnire.

Conform unor prognoze demografice, se prefigureaza un proces de masiva depopulare a tarii n deceniile urmatoare, daca fertilitatea va ramne n limitele din ultimii zece ani de doar 1,3 copii la o femeie, fata de 2,1 ct este necesar pentru nlocuirea generatiilor si mentinerea populatiei la un nivel constant. n perioada 2004-2006, speranta medie de viata n Romnia a fost de 72,2 de ani, cu diferente sensibile ntre populatia masculina si cea feminina (68,7 ani pentru barbati si 75,5 ani pentru femei), fata de media UE-27, situata n jur de 75 ani la barbati si peste 80,34ani la femei. Structura pe vrste a populatiei reflecta un proces de mbatrnire prin scaderea relativa si absoluta a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% n anul 2000 la 15,3% n 2007 si cresterea ponderii populatiei vrstnice (65 de ani si peste) de la 13,3% n 2000 la 14,9% n 2007. Vrsta medie a populatiei a fost, la nceputul anului 2007, de 38,9 ani.Fenomenul de mbatrnire demografica este mai accentuat n mediul rural, cu o vrsta medie de 39,7 ani, proportia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%, majoritatea femei. Raportul de dependenta economica a persoanelor inactive de peste 60 de ani la 100 adulti activi economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva de a creste dramatic nurmatoarele decenii. La nivelul anului 2007, resursele de munca din Romnia (populatia n vrsta de 15- 64 de ani) au fost de 15,05 milioane persoane, n crestere cu 100 mii fata de anul 2002. Rata de ocupare a fortei de munca a fost, n 2007, de 58,8%, fara modificari notabile fata de cifrele anului 2002, situndu-se cu mult sub tinta de 70% stabilita prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010. [12]

Capitalul social

n perioada dintre cele dou rzboaie mondiale a avut loc n Romnia o oarecare micare n direcia constituirii unor asociaii profesionale sau altor formaiuni ale societii civile, orientate cu precdere spre aciuni de ntrajutorare, caritabile sau de asisten social pe baz de voluntariat. n perioada regimului comunist, asemenea forme de asociere (cu excepia celor strict profesionale) au fost constant descurajate, iar cele existente au fost supuse unor puternice presiuni de politizare i ideologizare.nc din anul 1990, chiar de la nceputul procesului de tranziie la democraia pluralist i economia de pia funcional, s-a nregistrat o cretere rapid a numrului de organizaii neguvernamentale nou create i o diversifcare a profilului lor de activitate. n faza iniial, iar n anumite cazuri i n continuare, acestea s-au bucurat de sprijin organizatoric i logistic din partea organismelor similare din strintate, n special din rile Uniunii Europene, precum i din Statele Unite, Canada, Japonia etc. Au luat fiin, de asemenea, filiale romneti ale unor organizaii internaionale neguvernamentale n domenii precum drepturile omului, transparena instituiilor publice i dreptul la informare, conservarea mediului nconjurtor i promovarea principiilor dezvoltrii durabile.Studiile de specialitate i sondajele de opinie relev meninerea unui nivel relativ sczut, n comparaie cu alte state membre ale Uniunii Europene, al participrii cetenilor la viaa asociativ, precum i al comunicrii i relaionrii dintre organizaiile societii civile din diferite sectoare. Una dintre cauzele identificate ale acestei situaii este capacitatea redus de finanare a iniiativelor ceteneti i a proiectelor viabile venite din partea organizaiilor neguvernamentale datorit carenelor legislative privind regimul sponsorizrii i cointeresrii mediului de afaceri n angajarea unor asemenea aciuni.

Anumite iniiative ale organizaiilor neguvernamentale sau ale unor coaliii ale acestora au avut ca effect reconsiderarea unor proiecte controversate n domeniul industriei extractive, definitivrii amplasamentelor unor ntreprinderi industriale sau lucrri de infrastructur, amenajrii teritoriului i dezvoltrii urbane, ecologizrii unor situri poluate etc. Asemenea aciuni rmn ns sporadice, cu o capacitate de mobilizare i susinere limitat n timp i, n consecin, cu un impact nc redus asupra procesului decizional. Dei autonomia organizaiilor societii civile este, n linii generale, recunoscut i respectat, se constat n continuare, mai ales (dar nu exclusiv) la nivel local, persistena unor relaii clientelare ale acestora cu autoritile i actorii politici. [13]

Bibliografie

1) http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_%28dezambiguizare%292) http://blog.edinga.ro/viewpost.php?id=353) http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%834) http://ro.wikipedia.org/wiki/Protec%C8%9Bia_mediului5) http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/studiu-de-impact-asupra-mediului-255706.html6) http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecologie7) http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/politica_de_mediu_brosura_nr.4_.pdf8) http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf9) http://europa.eu/legislation_summaries/environment/sustainable_development/index_ro.htm10) http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf11) http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf12) http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf13) http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf