proiect ch cu mfbudescu 13i.2013.doc

37
COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC « GH.CHITU »CRAIOVA PROIECT Pentru certificarea competentelor profesionale la liceu nivel 3 CALIFICARE PROFESIONALA : TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERȚ Coordonator Prof..STEFANESCU ANCA Elev,

Upload: dorin-papa

Post on 02-Feb-2016

41 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

« GH.CHITU »CRAIOVA

PROIECT

Pentru certificarea competentelor profesionale

la liceu nivel 3

CALIFICARE PROFESIONALA :

TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERȚ

Coordonator

Prof..STEFANESCU ANCA

Elev,

BUDESCU DANIELA clasa a XIII-a I

2013

Page 2: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CUMARFURILE LA SC “LARYLO”SRL

2

Page 3: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I : ASPECTE ORGANIZATORICE CU CONTINUT STATUTAR AL SOCIETATII SC “LARYLO” SRL

1.1 Prezentarea generala a SC “LARYLO”SRL din punct de vedere juridic

1.2 Prezentarea generala a societatii din punct de vedere organizatoric

CAPITOLULII: EVIDENTA PRIMARA SI OPERATIVA PRIVIND

CHELTUIELILE

2.1Notiuni generale privind cheltuielile

2.2 Structura cheltuielilor de exploatare

2.3 Continutul economic si functia conturilor de cheltuieli

CAPITOLULIII:ORGANIZAREA CONTABILITATII

CHELTUIELILOR PRIVIND MARFURILE

3.1 Studiu de caz privind cheltuielile cu marfurile la SC “ LARYLO ” SRL

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

3

Page 4: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

ARGUMENT

Contabilitatea aparut pe o treapta de dezvoltare a societatii omenesti din nevoia de a

cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele productiei si

schimbului.Ea a izvorat din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o

consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor economice de productie si schimb.

Contabilitatea este astazi o stiinta economica specializata in gestionarea valorilor separate

patrimonial, inclusa in familia stiintelor sociale.De aceea impreuna cu cu alte stiinte de

aceeasi vocatie,sunt tratate ca o grupa distincta de stiintele economice generale.

Obiectul contabilitatii consta in evidenta, calculul,analiza si controlul raporturilor de schimb

dintre alocarea si finantarea, dstinatia si provenienta,utilizarea si reproductia valorilor

economice separate patrimonial, cu dezvaluirea situatiei nete financiare a patrimoniului,

precum si a rezultatelor obtinute.

In prezent , actul normativ de baza care reglementeaza modul de organizare si de conducere a

evidentelor contabile este Legea contabilitatii nr 82/1991.Acest act normativ ,contine

reglementari unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din Romania,atat pentru

agentii economici,cat si pentru celelalte entitati,inclusiv pentru institutiile publice.

Pentru acgentii economici ,evolutia sistemului contabil a cunoscut schimbari structurale

importante marcate prin :

-H.G.nr 704/1994-odata cu aprobarea Regulamentului de aplicare a legii Contabilitatii a

aparut si planul de conturi aplicabil tuturor agentilor economici.

-O.M.F.P.nr94/2001-aproba Reglementarile contabile cu Directiva IV-a a Comunitatii

Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate aplicabile unitatilor

economice care indeplinesc criteriile de marime mentionate in actul normativ.

-O.M.P.F.nr306/2002-aproba Reglementarile contabile simplificate ,armonizate cu Directivele

Europene aplicabile tuturor unitatilor economice care se situeaza sub linia stabilita ,

considerate ca fac parte din intreprinderile mici si mijlocii care au intrat in viguare la 1

ianuarie 2003.

4

Page 5: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Se poate afirma ca, odata cu intrarea in aplicare a ultimelor doua acte normative,sistemul

contabil romanesc al agentilor economici a fost reformat,raspunzand atat necesitatilor de

informare utilizatorilor cat si cerintelor de armonizare cu Directivele Europene si cu

Standardele Internationale de contabilitate.

Mi-am ales aceasta tema, deoarece ,prin operatiile efectuate si prezentate la « studiul

de caz » se reflecta activitatea unei societati in timpul unui exercitiu financiar

contabil,urmarindu-se obtinerea profitului prin scaderea cheltielilor.Spre deosebire de

celelalte cheltuieli, cheltuielile din vanzarea marfurilor, reflecta volumul de activitate al unei

firme,marimea lor fiind legata de volumul incasarilor. Marimea lor, se evidentiaza in

contabilitate ,numai dupa operatia de descarcare a marfii vandute,care la randul ei este

reflectata in « bonurile de casa de marcat «  sau in « facturile fiscale » catre clienti.

Mi s-a parut o tema interesanta ,de actualitate,care prin operatiile si inregistrarile

folosite,reflecta productivitatea societatii respective

In contextul crizei financiare , fiecare firma a suportat si suporta consecintele, astfel incat

unele firme isi restrang activitatea,iar altele, desi competitive pana de curand, au ajuns in stare

de faliment, deci de a-si sista activitatea.

In acest context, atentia firmelor trebuie sa se indrepte pe de o parte catre obiectul de

activitate(calitate, modul de desfasurare a procesului de productie, desfacere ,pe baza de

contract pe piata interne si externa), cat si catre o restructurare a propriei activitati, astfel incat

sa « supravietuiasca economic ».

Privind la citatul lui GHOTE…… »Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creatii ale

spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseasca in gospodaria

sa »,deducem importanta contabilitatii si necesitatea ei in orice domeniu de activitate, asa cum

pentru noi oamenii sunt necesare pentru a supravietui AERUL SI APA.

5

Page 6: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

CAPITOLUL I : ASPECTE ORGANIZATORICE CU CONTINUT STATUTAR AL SOCIETATII SC “LARYLO” SRL

1.1Prezentarea generala a SC “LARYLO”SRL din punct de vedere juridic

1.2Prezentarea generala a societatii din punct de vedere organizatoric

Societatile comerciale sunt unitati patrimoniale cu personalitate juridica,create prin libera

vointa si initiativa a investitorilor;fiind deplin autonome in raport cu tertii.

Obiectul de activitate al SC” LARYLO ”, ca si colectivitati de persoane fizice sau

juridice, poate fi fabricarea unui produs sau a unei game de produse, comercializarea

produselor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii.Formele de organizare a SC, difera

in functie de modul de constituire a capitalului social si a limitelor patrimoniale care-si

garanteaza obligatiile asumate fata de terti rezultate din contractul si statutul acestora.

1.1Prezentarea generala a SC“LARYLO”SRL din punct de vedere juridic

S.C. LARYLO "SRL este forma principala de societate si anume cu raspundere

limitata.

In functionarea ei integreaza atat elemente de la societatile de persoane cat si de la cele

de capital. Astfel, capitalul social este divizat in parti sociale, iar asociatii raspund pentru

obligatiile societatii, numai in limita aportului la capital.

S.C" LARYLO "SRL dispune de un capital propriu de 200 lei, are ca obiect de

activitate comertul cu amanuntul la magazine specializate

Societatea s-a constituit si functioneaza pe baza prevederilor Legii 31/1990, a

legislatiei romane si a prezentului contract.

Sediul societatii este in Craiova,str Dunarii nr 7 avand ca asociati pe d-na S.M si pe d-

l S.C. Societatea este inscrisa la Camera de Comert cu nrJ16/149/2005, si are CODUL UNIC

DE INREGISTRARE R 9629008

Activitatea societati se desfasoara la un standuri in diferite puncte din oras.

6

Page 7: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Societatea are deschis cont la banca BTR Societatea este constituita pe o durata

nedeterminata, lichidarea ei putandu-se face numai in conformitate cu prevederile Legii

31/1990 si a contractului societa\ii.

Obiectul de activitate consta in:

- comercializarea de produse alimentare si nealimentare,dulciuri, tigari,

cafea, bauturi alcoolice si nealcoolice, imbracaminte,cod 5242

Capitalul social

Capitalul social total al societatii este in valoare de 200 lei.

1.2 Prezentarea generala a societatii din punct de vedere organizatoric

Finantarea activitatii

Finantarea activitatii SC " LARYLO "SRL. pentru organizarea ,desfasurarea

si dezvoltarea activitatii societatii, se va asigura din capitalul social, precum si din credite pe

care societatea le va detine in relatiile sale cu tertii, sau de la banci, pe baza de garantii proprii

. Asociatii,ca raspunzatori pentru activitatea SC..au drept de semnatura in banca.

Angajarea personalului societatii (vanzatori,,contabil) se face de catre conducatorul

unitatii(director administrativ) pe baza de contract de munca ,cu respectarea dispozitiilor

legale referitoare la Codul Muncii si regimului de asigurari sociale si impozitul pe salariu.

ASOCIAT AAsociat B

CONTABIL

MERCEOLOG

VANZATORI

VANZATORI

7

Page 8: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Administrarea societatii

Administrarea societatii se face de catre asociati care au drepturi egale in organizarea si

conducerea ei.In acest caz se poate vorbi de Adunarea Generala a Asociatilor cat si de comisia

de cenzori in administrarea societatii.

Personalul si raportul de munca[

Personalul societatii este format din:

-cei doi asociati

-vanzatori

-contabil

-merceolog

Nivelul salariilor este stabilit pe categorii de calificare si functii stabilite si poate fi

modificat de catre director, in functie de stadiul si munca efectiv prestata, cu respectarea

limitei minime de salarizare prevazuta de lege.

Plata salariilor, impozitelor pe salarii si a cotei de asigurari sociale se face in lei .

Fuziunea a doua sau mai multe societati poate avea loc atunci cand exista unitate de

interese si numai cu hotararea fiecarei societati, prin unul din cele dou[ moduri:

* una sau mai multe societati isi inceteaza activitatea, activul si pasivul poate fi

preluat de o alta societate, la care aceasta se afiliaza.

* mai multe societati se unifica si creaza o societate comerciala noua

Societatea comerciala care fuzioneaza isi incheie bilantul, pe care il depune la

Registrul Comertului impreuna cu o cerere de inscriere a hotararii de fuziune si a unei

declaratii privind modul cum a stabilit si stinge pasivul sau.

Fuziunea are ca efect o perioada de 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.

Noua societate rezultata din fuziune,sau cea care ramane in fiinal urmeaza sa aiba

drepturile si sa preia toate obligatiile societatilor care si-au incetat activitatea prin fuziune.

Fuziunea constituie actul juridic si economic prin care doua societati decid sa formeze,

prin unificare o societate noua.In derularea fuziunii, fiecare din societatile in cauza alcatuiesc

bilant pe baza caruia se stabileste situatia neta a patrimoniului si a datoriilor de achitat.

8

Page 9: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Societatea care inceteaza sa mai existe in urma fuziunii, depune la Registrul

Comertului o declaratie asupra modului cum a hotarat sa stinga pasivul sau.

In cadrul fuziunii se determina aportul net al celor doua societati care fuzioneaza.

Lichidarea societatii apare atunci cand societatea este falimentata oficial (declarata prin

tribunal), sau in cazul luarii deciziei de catre proprietari, determinata de pierderea unei parti

importante din capitalul social sau celelalte situatii.

Se procedeaza la numirea lichidatorilor, care se face de catre asociati si respectiv

Adunarea Generala .Lichidatorii au dreptul si raspunderea pentru a infaptui toate operatiunile

pana la incheierea lichidarii si anume:

* sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare;

* sa lichideze creditorii si sa incaseze creantele societatii;

* sa vanda prin licitatie publica imobilele sau orice avere imobiliara a societatii.

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc bilantul contabil, aratand partea ce

se cuvine fiecarui asociat, din activul ramas al societatii.

Asigurari

Societatea va asigura bunurile contra riscului de incendii, inundatii in schimbul

promisiunii ca urmeaza sa primeasca in viitor o valoare corespunzatoare.

ROLUL SI IMPORTANTA CONTABILITATII IN ACTIVITATEA

MANAGERIALA A SC" LARYLO " SRL CRAIOVA

Daca pentru contabilitatea clasica era suficienta prezentarea in sinteza a situatiei

patrimoniale si a rezultatului global al activitatii interne, in organizarea unei contabilitati

moderne care sa raspunda sarcinilor noii etape cu privire la realizarea simbiozei:"evidenta-

conducere-eficienta" si totul in deplina ordine economica si fiscala, trebuie sa aiba in vedere

conceptele noi cu privire la realizarea asa numitei"contabilitati manageriale"ceeace avanseaza

ideea de a nu accepta o conducere "oricum", ci o conducere competenta , eficienta si loiala.

Conform prevederilor legii contabilitii , agentii economici si orice alte organisme cu

personalitate juridica au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca

9

Page 10: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

bilantul contabil impreuna cu componentele sale dupa "modelele" elaborate de Ministerul

Finantelor.

Detinerea de valori materiale si banesti sub orice forma si cu orice titlu, a oricaror

drepturi si obligatii fiscale, precum si efectuarea de obligatii patrimoniale, fara inregistrarea in

contabilitate , este interzisa , intrucat ocoleste circuitul normal financiar al agentului

economic.

Agentii economici au obligatia sa asigure:

-inregistrarea cronologica , prelucrarea , publicarea si pastrarea informatiilor cu privire

la situatia patrimoniului atat pentru necesitatile proprii ale unitatii, cat si in relatiile acesteia cu

actionarii sau asociatii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice

sau fizice.

-controlul operatiilor patrimoniale efectuate si exactitatea datelor contabile, precum si

a proceselor de prelucrare a acestora.

-furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului

public national, precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului general pe ansamblul

economiei nationale.

Potrivit prevederilor legii, obligativitatea organizarii si conducerii contabilitatii, ce

revine tuturor unitatilor patrimoniale, trebuie sa se realizeze ca un atribut al autonomiei, dar si

"alinierii" fiscale a acestora , intr-o maniera unica, ce se inscrie intr-un cadru general, capabil

sa asigure:

-intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza intr-un fel

sau altul patrimoniul untatii.

-inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale

-intocmirea bilantului contabil

-controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate

-furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si

rezultatelor obtinute de unitate.

10

Page 11: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

CAPITOLULII: EVIDENTA PRIMARA SI OPERATIVA PRIVIND

CHELTUIELILE

2.1.Notiuni generale privind cheltuielile

2.2 Structura cheltuielilor de exploatare

2.3 Continutul economic si functia conturilor de cheltuieli

2.1Notiuni generale privind cheltuielile

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul

intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea

pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti (apa,

gaze, curent electric). Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor are urmatoarea structura:

contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau

destinatia lor, dupa caz ;

contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa

lor ;

contabilitatea veniturilor bugetare, a fondurilor speciale si a veniturilor

extrabugetare se tine pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.

Organizarea contabilitatii cheltuielilor are la baza conceptia dualistica specifica tarilor

cu economie de piata dezvoltata si anume:

contabilitate financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregistrarea

cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (de exploatare, financiara,

exceptionala) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de

personal, servicii primite, amortizari).

contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea cheltuielilor

grupate dupa destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din

principiile de organizare a contabilitatii, si anume:

potrivit principiului independentei exercitiului, toate operatiile care determina cheltuieli

sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor, fara a se tine seama de data

11

Page 12: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum face din contabilitatea

financiara o contabilitate de angajamente;

principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele,

indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;

principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli si venituri,

inregistrate la conturi de rezultate diferite.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul

angajarii lor astfel:

a) Cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu

conturile de trezorerie.

b) Cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in

corespondenta cu conturile de terti.

c)

2.2 Structura cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare cuprind:

- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili,

ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale

consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate, costul de achizitie

al materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al

energiei si apei consumate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul

marfurilor vandute;

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: intretinere si reparatii, redevente, locatii

de gestiune si chirii, studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de

cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane ,

onorarii, cheltuieli de protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri si persoane,

deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si

altele);

- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea

patrimoniala ca: impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (taxa

pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);

- cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia

sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu

12

Page 13: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de

unitatea patrimoniala;

- alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante si alte cheltuieli de

exploatare.

Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri

Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe

elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.

Cheltuieli cu materiale consumabile

Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de

productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului

finit.

Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.

Cheltuieli privind obiectele de inventar

Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria

stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.

Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.

Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea

economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe

masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).

. Cheltuieli privind marfurile

Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu

amanuntul.

Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la

inventariere.

a) In cazul inventarului permanent, in contabilitate se inregistreza toate operatiunile de

intrare si iesire ,ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a

marimii stocurilor,atat cantitativ cat si valoric

b) In cazul inventarului intermitent,inregistrarea in contabilitate se facepe baza

inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.In acest caz,

13

Page 14: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

*conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere

si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare ,cu ocazia includerii in cheltuieli a stocurilor

constatate la sfarsitul perioadei precedente.

*intrarile de stocuri din cursul perioadei,se inregistreaza direct in conturile de

cheltuieli,conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu

pastrarii acestora in depozit.

*iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil ,conform relatiei:

stocuri initiale + intrari- stocuri finale = iesiri

Dezavantajul acestei metode, consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile

existente in patrimoniu,la un moment dat.

2.3 Continutul economic si functia conturilor de cheltuieli

- Conturile reprezentative:

60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri”

61 “Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti”

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”

64 “Cheltuieli cu personalul”

65 “Alte cheltuieli de exploatare”

Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri

Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe

elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.

Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli cu materii

prime, materiale si marfuri”.

Cheltuieli cu materii prime

Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli cu materii

prime, materiale si marfuri”.

Cheltuieli cu materii prime Se considera materii prime acele sortimente destinate

consumului productiv care constituie substanta produselor finite.

14

Page 15: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:

- pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum ;

- pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere;

- diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate lipsa la

inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materii prime se realizeaza cu ajutorul

contului 601 “Cheltuieli cu materii prime” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu materiile prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere,prin

creditul conturilor:

301”Materii prime”,302”Materile consumabile”,303”Materiale de natura obiectelor de

inventar”

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exercitiului,prin contul 121”Profit si pierdere”

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materii prime” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

date in consum

601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

constatate lipsa la inventariere

601 = 308 suma => Diferentele de pret aferente materiilor prime date

in consum sau constatate lipsa la inventariere

121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere

Cheltuieli cu materiale consumabile

Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de

productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului

finit.

15

Page 16: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizeaza cu

ajutorul contului 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”

Unitatile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu

materiale consumabile”, si anume:

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”

6022 “Cheltuieli cu combustibilii”

6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025 “Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat”

6026 “Cheltuieli privind furajele”

6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:

dupa continutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila sunt asimilate conturilor de activ;

se debiteaza cu materialele consumabile date in consum sau constatate lipsa la

inventariere;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile date in

consum

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile constatate

lipsa la inventariere

16

Page 17: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

6021-6028 = 308 suma => Diferentele de pret aferente

materialelor consumabile date in

consum sau constatate lipsa la

inventariere

121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la

sfarsitul perioadei asupra contului de

profit si pierdere.

Cheltuieli privind obiectele de inventar

Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria

stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.

Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizeaza cu

ajutorul contului 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea pretului de achizitie a obiectului de inventar;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

603 = 303 suma => Darea in consum a obiectelor de inventar

121 = 603 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea

economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe

masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).

17

Page 18: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizeaza cu

ajutorul contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu

facturi de la furnizori

604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

fara facturi de la furnizori

604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

cu facturi, de la furnizori, in cazul cand acestea au

fost considerate anterior cheltuieli anticipate

121 = 604 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

Cheltuieli privind marfurile

Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu

amanuntul.

Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la

inventariere.

a)In cazul inventarului permanent,atunci cand in contabilitate se inregistreza toate

operatiunile de intrare si iesire ,ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment

a marimii stocurilor,atat cantitativ cat si valoric

18

Page 19: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului

607 “Cheltuieli privind marfurile” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute , constatate lipsa la inventariere sau depreciate

ireversibil(prin creditul contului 371)

se debiteaza c cu valoarea marfurilor aflate le terti pentru care s-au emis documentele de

vanzare sau constatate lipsa la inventariere(prin creditul contului 357)

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exercitiului;(contul 121”Profit si pierdere)

nu prezinta sold la finele perioadei.

b)In cazul inventarului intermitent,inregistrareaa in contabilitate pe baza inventarierii

stocurilor la sfarsitul perioadei.In acest caz,

*conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere

si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare ,cu ocazia includerii in cheltuieli a stocurilor

constatate la sfarsitul perioadei precedente.

*intrarile de stocuri din cursul perioadei,se inregistreaza direct in conturile de

cheltuieli,conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu

pastrarii acestora in depozit.

*iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil ,conform relatiei:

stocuri initiale + intrari- stocuri finale = iesiri

Dezavantajul acestei metode, consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile

existente in patrimoniu,la un moment dat.

se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute , constatate lipsa la inventariere sau depreciate

ireversibil(prin creditul contului 371)

valoarea la cost de achizitie a marfurilor achizitionate prin creditul conturilor

401”Furnizori”,408”Furnizori facturi nesosite”,542”Avansuri de trezorerie”

in credit, se inregistreaza :

valoarea stocurilor finale de marfuri si ambalaje stabilita la inventariere prin debitul

contului 372”Marfuri”

transferul ,la sfarsitul perioadei a soldului debitor al contului de cheltuieli prin contul

121”Profit si pierdere”

19

Page 20: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

la sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

Operatiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind marfurile” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor vandute

607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor

constatate lipsa la inventariere

121 = 607 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

20

Page 21: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

CAPITOLULIII:ORGANIZAREA CONTABILITATII

CHELTUIELILOR PRIVIND MARFURILE

3.1 Studiu de caz privind cheltuielile cu marfurile la SC “ LARYLO ” SRL

5311 = % 93.00

707 75

4427 18

5311 = % 29

707 23.39

4427 5.61

5311 = % 82.00

707 66.13

4427 15.87

5311 = % 300.00

707 241.94

4427 58.06

5311 = % 30.00

707 24.20

21

1.Pe data de 05.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1675, în valoare de 93 lei, reprezentând vânzări mărfuri

2.Pe data de 11.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1676, în valoare de 29lei, reprezentând vânzări mărfuri

3.Pe data de 22.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1677 în valoare de 82 lei, reprezentând vânzări mărfuri

4.Conform « bonului de casă de marcat» nr 1678 societatea încasează pe data de 25.02.2013suma de 300 lei reprezentând valoarea mărfii vândute.

5.Pe data de 28.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1679 în valoare de 30 lei, reprezentând vânzări mărfuri

Page 22: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

4427 5.80

prezentarea conturilor :

D 371 C D 378 C

Si 39869.56 534 91.87 Si 6741.19

2992.60 633.18

D 707 C D 4427 C

430.65 430.65 103.35 103.35

D 607 C D 121 C

338.78 338.78 338.78 430.65

D 5311 C

Si 281.11

534 207.08

Descarcarea gestiunii se face conform formulei

K/378 = Si 378 +Rjc378 x100 ,

Si371 +Rjd371-Si4428-Rc4428 adica,

22

Page 23: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

K/378(coeficientul de repartizare) = Si diferente de pret +Rjc(diferente de pret x100 ,

Sold initial al stocului de marfuri +Rjd(valoare

intrari marfuri)

(CALCULUL SE PREZINTA IN ANEXA)

23

Page 24: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

BIBLIOGRAFIE

Dan Trandafir....................."Bazele contabilitatii "

Reprografia Universitatii Craiova

1994

Mihai Epuran si colectivul......."Contabilitatea financiara in noul

sistem contabil"

Ed, de Vest Timisoara 1994

Legea ContabilitatiiTVA.............. "Norme pentru aplicarea Ordonantei

nr,3/1992,referitoare la TVA modificata conform Monitorului Oficial Al Romaniei.

*********************

24

Page 25: proiect ch cu mfBUDESCU 13I.2013.doc

25