Produse alimentare de origine animal1.Laptele i produsele lactate 2.Carnea i produsele din carne 3. Oule

1.LAPTELEImportana alimentarLaptele este un aliment valoros ,datorit coninutului n substane nutritivePentru coninutul su n calciu i fosfor este un aliment de baz pentru copii i btrniAtt laptele ct i produsele lactate sunt uor i rapid digerate de organismul uman, participnd la creterea energiei i a rezistenei organismului la unele boli.Coninutul n grsimi al laptelui normalizat existent n comer poate fi :3%,2,4%,1,8%,0,1%Laptele se prezint la vnzare n diferite tipuri de ambalaje :material plastic, sticl, carton cu folie metalic, etc.Laptele poate fi utilizat ca:lapte de consum,conserve din lapte(lapte praf.lapte concentrat) i sub forma produselor lactate

Produse lactateIaurtSmntnUntBrnzeturiCacavalFricTelemea

Animale de la care consumm lapteVaca animal ierbivor , rumegtor cu stomacul compartimentat . Hrnirea se face n funcie de sezon :primvara, vara i toamna se folosesc furaje verzi, care se dau n grajd la iesle sau prin punat.n timpul iernii hrana se d n grajd i const n furaje concentrate(amestec de cereale mcinate), paie sau coceni.Gestaia dureaz 9 luni i jumtate. Mulsul se face numai cu respectarea condiiilor de igien a animalelor, a ugerului, a vaselor i echipamentului de muls.Bivolia are laptele cu o concentraie mai mare de grsime 4-5 %,se crete n zone mai restrnse ,submontane.Oaia animal ierbivor, rumegtor.Datorit buzelor subiri i mobile se preteaz la punat din care cauz se poate crete din primvar i pn toamna pe puni.Iarna se administreaz fn, paie i coceni.Se crete cu precdere n zonele montane .Capra are laptele cel mai srac n grsimi ,n schimb foarte bogat n vitamine.Laptele de capr este indicat n tratarea bolilor respiratorii , curind cile respiratorii. Furajarea i ntreinerea caprelor este ieftin iar produsele obinute din lapte de capr au cutare pe piaele din occident.

Rase de vaciRASE PENTRU LAPTECorpul armonios dezvoltat, uger mare, proeminent,gt, piele subire.Producia de lapte 5500-6000 litri pe an. Rase : Holstein- Friza,Red Holstein,etc.RASE PENTRU CARNECorp robust, dreptunghiular gt gros, piept bine dezvoltat,uger mic. Greutatea medie Rase: Hereford,Simental,Charolaise,etcRASE MIXTECaractere intermediare dintre cele 3500-4000 litri,cu coninut de grsime de 3,8%.Rase Blat romneasc, Brun alpin Blat maghiar dou.Producia de lapte medie anual de

Lucrri ntr-un grajd de vaciHrnirePunatCurirea grajduluiInstalaii pentru muls i vase pentru lapte

tiai c ?O vaca furata de un taran dintr-un oras al Principatului Liege (astazi, Belgia) a stat la originea unui... razboi (acesta e cunoscut in istorie drept Razboiul vacii si a durat trei ani, intre 1275-1278). In razboi au fost implicate armatele din patru provincii de pe actualele teritorii ale Belgiei si Luxemburgului Vaca trebuie sa bea pana la 70 de litri de apa pe zi pentru a furniza laptele necesar vitelului.

Un document pastrat in arhiva Muzeului Brailei atesta faptul ca in secolul al XVI-lea, transilvanenii exportau bovine in Venetia. In Marea Britanie, 90% din terenul agricol este utilizat pentru cultivarea hranei pentru animale.Unele sortimente de branzeturi cu mucegai si branzeturile moi (fabricate din lapte de oaie, vaca sau capra) se matureaza si sub actiunea unor mucegaiuri de tipul Penicillium Camemberti sau Penicillium Roqueforti, precum si a unei bacterii proteolitice Bacterium lives.Conform statisticii din 2005, in Romania, ponderea cea mai mare din productia de lapte colectat de laptarii pe specii de animale o avea laptele de vaca (97,8%), laptele de oaie (1,2 %), laptele de bivolita (0,6%) si laptele de capra (0,4%).

REETE CULINARE CU LAPTEBautura vanilata de capsuni Se spala capsunile, se lasa sa se scurga apa, apoi se strivesc pana se obtine un piure. Se pune piure-ul de capsuni in pahar peste care se toarna siropul de vanilie, laptele, gheata si se adauga sifon pana la umplere. Butur cu lapte i banane 50 gr. miere, 1 banana, 1dl suc de morcovi, 1/2 litru lapte Se decojeste banana, se taie in bucatele, se adauga sucul de morcovi, mierea dizolvata in putin lapte cald, se amesteca bine si se lasa sa stea. Se completeaza cu restul de lapte si se bate in mixer. Sos alb 50 gr. unt, o lingura faina, 250 ml lapte, sare, piper Se incalzeste untul, se adauga faina amestecind continuu cu lingura si dupa citeva minute se stinge cu lapte, amestecind sa nu se faca cocolosi. Se fierbe pe foc mic 15-20 minute. Se sareaza si se pipereaza dupa gust. Laptele poate fi inlocuit cu supa de carne, de legume sau cu smintina.

2.CarneaImportana alimentarEste un produs important n alimentaie , datorit coninutului de proteine,grsimi i vitamine.n mod obinuit carnea poart denumirea speciei de animal de la unde provine.Pentru prevenirea ptrunderii n alimentaie a crnii contaminate i apariiei la om a toxiinfeciilor alimentare, este obligatoriu nainte de tiere de a efectua controlul sanitar,n urma cruia se primete un aviz favorabil pentru consum,care atest controlul sanitar.Transportul crnii de la locul de tiere (abator)la cel de comercializare se face cu maini frigorifice.Carnea se prezint la vnzare sub form preambalat sau neambalat.Carnea proaspt are culoare de la roz deschis la rou nchis(n funcie de rasa i vrsta animalului),mirosul plcut,caracteristic fiecrei specii,suprafa lucioas i umed.Pentru a pstra nsuirile crnii proaspete, ea se conserv prin frig;dac temperatura aparatului frigorific este pn la 5C,carnea nu nghea i se numete refrigerat,iar dac temperatura de meninere este de -12C carnea se congeleaz,deci nghea.

Produse din carneSalamCrnaiCaltaboiTobuncPateu de ficatCremvutiParizer

Animale de la care consumm carneaMamifere domestice:vac,viel,oaie,miel,porc,etc.Psri:gin, ra, gsc, curcan, bibilic.Vieuitoare acvatice:peti,stridii,etcVnat :mistre,cprioar,fazan,etc.

Rase de porciRase pentru carne Au corpul cilindric,bot alungit.,o musculatur bine dezvoltat., sunci mari.Ajung la o greutate corporal de 100-120 kg.n 8-10 luni.Au randament ridicat la tiere.Rase :Uriaul belgian,Marele alb, Marele negru,etc.Rase pentru grsime Au corpul n form de butoi.gt scurt i gros, bot scurt, urechi lungi.Rase: Mangalia,Rase mixte Au caractere intermediare dintre primele dou.Rase :Porcul de Bazna,Negru de strei

Creterea psrilor n sistem industrialCreterea n gospodrieHrnire n sistem industrialAdptoriFerm de gte

tiai c ?OVINE. Rasa Charollais, creata in Franta in urma incrucisarii cu reproducatori Leicester, este una dintre cele mai prolifice rase de carne (o oaie adulta cantareste 70-90 kg, iar un berbec - pana la 150 kg). CURCAN. In pofida faptului ca SUA este singurul stat din lume in care traditia cere ca o zi pe an sa se consume doar carne de curcan (Thanksgiving Day), cel mai mare consum de carne de curcan pe cap de locuitor se inregistreaza in Israel - 12 kg/an. Carnea de curcan este una dintre cele mai bogate surse de aminoacizi, fiind bogata in albumina, fier, zinc si magneziu si avand un continut scazut de grasimi. PESCUIT. Pestii de balta isi pierd mirosul de namol daca sunt lasati cateva ore in apa amestecata cu sare si argila, sau (in cazul in care se fierb) daca se sting doi-trei carbuni de lemn in apa in care sunt gatiti.PROCESAREA CARNII. SUA este cel mai mare producator de carne de bovine din lume, aproximativ 15 milioane de tone pe an, mai mare decat in toate statele membre UE la un loc.

3. OuleImportana alimentarOule sunt alimente importante datorit valorii nutritivei biologice ridicate.Pentru consum, cel mai mult se folosesc oule de gin; n cantiti mai mici se consum ou de ra, gsc, curc.Oule de gin, pentru consumul alimentar,se clasific n funcie de prospeime, n trei categorii:ou foarte proaspete,care au maxim 5 zile de la ouare, ou proaspete i ou conservate.Deoarece nu se poate aprecia vizual cu exactitate gradul de prospeime a oulor, este obligatorie marcarea pe ambalaj i pe coaja oulor data(ziua, luna)ouatului.Pstrarea oulor se face n frigidersau ncperi cu temperatura de 0-14 C.Oule sunt comercializate n ambalaje numite cofraje,care pot fi din carton sau material plastic i conin 6, 10, 12, 30 ou.Se pot consuma ca ou fierte, prjite sau intr n componena unor produse(maionaza, creme, prjituri, etc.)ATENIE ! Consumai oule numai n stare proaspt !Prin nvechire i pierd calitile nutritive i devin duntoare sntii .

Rase de gini1.Rase uoare sau rase pentru ou: Au corpul mic ,coada bine dezvoltat, creast pronunat,mare.Producia de ou este de 150-170 ou pe an. Din aceast categorie fac parte :Leghorn, Italiana, Hamburg,Orlov, Dominican,etc.2.Rase grele sau rase pentru carne : Au corpul bine dezvoltat ,coada scurt, piept lat,picioare groase, creasta mic, turtit.Cresc repede i au randament ridicat la tiere. Greutate la gin:3,5-4,5 kg;greutate la coco 4,5-5,5 kg.Din aceast categorie fac parte: Cochinchina,Hermitat deschis, Potrnichiu,Brahma,etc.

3. Rase mixte: Au caractere intermediare dintre primele dou grupe.De exemplu Rhode Island,Wiandotte, 4. Rase decorative . Se cresc pentru penajul deosebit de decorativ,frumos colorat

tiai c ?Consumul de oua este benefic in tratarea depresiilor. Prima scoala veterinara din lume a fost fondata in anul 1762, la Lyon (Franta), iar in 1824 agronomul francez Mathieu de Dombasle a pus bazele primei ferme-scoala (la care a studiat) iar fondatorul scolii romanesti a fost Ion Ionescu de la BradPasrea colibri se hrnete cu nectarul florilor i astfel contribuie la polenizarea ncruciat a florilor.

Reete culinare cu ou .OU CU FICAT DE PASRE Ingrediente: 4-5 ou, 40-50 g unt, 50 ml untdelemn, sare, piper, 100 g ficat de pasre, 30 g unt sau untdelemn, o ceap mic, ptrunjel. Mod de preparare: Ceapa tiat mrunt se clete un minut, n unt sau untdelemn, i se adaug ficatul tiat n fii lungi de 3-4 cm si groase de 1 cm. Se prjesc 8-10 min. la foc mic pn se nmoaie. Apoi se ia cratia de pe foc i se adaug un vrf de linguri cu sare, un vrf de cuit cu piper si ptrunjel tiat mrunt. Se amestec i se pstreaz pe un vas cu ap cldu acoperit pn se pregtete omleta. Ficatul se deart peste omlet, aceasta se ndoaie n jumtate i se servete fierbinte, presrat cu ptrunjel.

Tartine cu past din ou fierte tari Ingrediente: 3-4 ou, o linguri cu vrf de mutar, o lingur zeam de lmie, un vrf de cuit de piper, dupa gust, circa 100 g unt sau untdelemn sau 100 ml smntn, o ceap mijlocie, facultativ, sardele sau pasta de sardele. Mod de preparare: Oule fierte tari se taie mrunt cu cuitul, se adaug mutarul, zeam de lmie i untdelemnul treptat, ca la maionez, sau se leag pasta cu unt moale sau smntn. Cine dorete pune ceap ras fin sau ceap verde, tiat mrunt, cu frunze cu tot, piper mcinat i past de sardele (anoa) sau sardele cu tot untdelemnul (n care caz nu se mai pune utdelemn sau unt sau se pune numai ct este necesar, ca s se lege compoziia). Se ung tartinele i se decoreaz dup gust