principii proiectare saniterm

7/21/2019 Principii Proiectare SANITERM

http://slidepdf.com/reader/full/principii-proiectare-saniterm 1/54



3

HARDELL STANDARD Set de Elemente de Construcţie

Manual de proiectare

Publicat:2007/01

Centrul sistem HARDELL (Romania):SC Saniterm SRL • Tel./Fax: +40 259472480 • E-mail: [email protected] • www.hardell.ro

Centrul sistem HARDELL:PROTEKTORWERK Hungária Srl. • Telefon: +36-1 260-43-08 • E-mail: [email protected] • www.hardell.hu

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 - 6

1. PRINCIPII DE BAZÃ ALE PROIECTÃRII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 - 10

1.1 Generalităţi arhitecturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 - 9

1.2 Principii directive detaliate de proiectare arhitecturalã . . . . . . . . . . 9 - 10

2. STRUCTURI PORTANTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 - 40

2.1 Date de bazã de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 -142.1.1 Profile de oţel utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11- 12

2.1.2 Elemente complementare de structură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 2.1.3 Elemente de îmbinare utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2.2 Condiţiile şi punctele de vedere de proiectare şi aplicare ale structurilor portante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 - 17 2.2.1 Principii de bază de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 2.2.1.1 Alcătuirea structurii portante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 - 17 2.2.1.2 Alcătuirea clădirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.3 Fundaţii, nivel de montaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 - 20

2.3.1 Fundaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 - 18 2.3.2 Alcătuirea nivelului de montaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 - 20 2.3.3 Fixarea structurilor portante la nivelul de montaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

2.4 Structuri de pereţi portanţi, stâlpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 - 38 2.4.1 Regulile alcătuirii scheletului de perete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21- 25 2.4.1.1 Poziţionarea nervurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 2.4.1.2 Determinarea capacităţii portante a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 - 22 2.4.1.3 Condiţii de deformare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 - 24 2.4.1.4 Poziţionarea buiandrugilor, jugurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 - 25 2.4.1.5 Dimensionarea îmbinărilor structurale, puncte de vedere ale alcătuirii . . . . . 25

2.4.2 Pereţi de rigidizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 - 302.4.2.1 Alcătuirea sistemului pereţilor de rigidizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 - 28

2.4.2.2 Dimensionarea pereţilor de rigidizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 - 29 2.4.2.3 Dimensionarea structurilor, puncte de vedere ale alcătuirii . . . . . . . . . . 29 - 30 2.4.2.4 Racordarea planşeelor, alcătuirea peretelui de rigidizare pe mai multe nivele . . . . . 30

2.4.3 Buiandrugi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 - 33 2.4.3.1 Punctele de vedere ale alcătuirii buiandrugilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 - 31 2.4.3.2 Condiţii de utilizare pentru buiandrugi tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 - 33

CUPRINS PAGINA





Publicat:2007/01

4



2.4.4 Structuri de planşeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 - 37 2.4.4.1 Punctele de vedere ale alcătuirii structurilor de planşeu . . . . . . . . . . . . . 34 - 37

2.4.4.2 Alcătuirea rigidizării structurilor de planşeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

2.4.5 Şarpante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37- 38

2.5 Lista standardelor de referinţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 - 40

3. STRUCTURI DE CONSTRUCŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 - 45

3.1 Principii generale ale structurilor de construcţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

3.2 Principiul „Scut”, „Oală” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

3.3 Principiul „Zidul oraşului” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4. FIZICA CONSTRUCŢIILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 - 52

4.1 Energetică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 - 49

4.2 Protecţie împotriva vaporilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 - 50

4.3 Acustică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 - 51

4.4 Protecţie împotriva incendiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5. PRINCIPII DE EXECUŢIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 - 54

2.6 Anexe pentru structuri portante Anexa nr. 1 - Analiza încărcării planşeelor Anexa nr. 2 - Deschideri utilizabile Anexa nr. 3 - Capacitatea portantă maximă a şuruburilor Anexa nr. 4 - Schema de rigidizare a planşeelor de pod respectiv a celor cu grinzi Anexa nr. 5 - Buiandrugi la montarea ferestrelor





Publicat:2007/01

6



INTRODUCERE

Ideea de bază

Scheletul de clădire asamblat din profile de oţel cupereţi subţiri se aseamănă cel mai mult cu modulde construcţie “Fachwerk” tradiţional olandez, darse inspiră şi din metodele de „construcţii uscate“ aleperioadelor mai târzii.

Esenţa acestuia constă în faptul că structura portan-

tă principală a diferitelor structuri de închidere esteun schelet compus din profile C şi U cu pereţi sub-

ţiri, celelalte caracteristici importante ale structurii

fiind reprezentate de alte elemente şi straturi struc-turale. Acest mod de construcţie, de mulţi discutat,dar confruntat cu succes cu structurile portante şide construcţie tradiţionale “bune pentru orice”, cuun singur strat, îşi datorează trăinicia şi răspândireafaptului că unele caracteristici principale pot rămâ-

ne nemodificate sau, pot fi uşor modificate. Maimult, prin acest procedeu de construcţie, caracte-

risticile structurale pot fi “reglate” la valoarea dorită, între limite relativ largi.

Scurt istoric

Istoria construcţiei cu schelet de oţel din profilecu pereţi subţiri începe, dacă nu cu sute sau mii,totuşi cu multe zeci de ani în urmă. La început, cuaceastă tehnologie s-au construit barăci militare în Statele Unite, Canada, Australia, într-o măsu-

ră mai mică în Scandinavia; după aceea ea a fostdescoperită de construcţiile civile şi s-au construitcu ea mai întâi clădiri semi-industriale (ex. atelierreparaţii auto cu un mic apartament etc.), apoi ca-

bane, case familiale şi clădiri publice cu unul saumai multe nivele.Esenţa structurii – dincolo de ideea de bază de-

scrisă mai sus – este viteza mare de montare, sim-

plitatea modificării şi executarea fără timpi deaşteptare tehnologici şi (practic) fără deşeuri deconstrucţie. Aceste proprietăţi sunt recunoscuteca fiind avantajoase în societăţile industrializate;de aceea procedeul a apărut în Germania, apoi înAustria, Irlanda, Anglia şi după puţin timp, în ţările

Europei Centrale şi de Est.

Compania

Elementele tip bară alesetului de elemente de

construcţie pe care oprezentăm sunt fabri-cate de ProtektorwerkGmbH în Germania.Compania mamă îm-

plineşte 103 ani. Fabri-carea profilelor de oţelpentru construcţia de

case a început în anii 1970 şi de atunci s-a con-struit mult, mii de case, clădiri de birouri şi altelefolosind acest schelet practic şi simplu, asamblatdin profile de oţel cu pereţi subţiri zincate.

Tatăl celei de-a treia generaţii de proprietari, Wal-ter Maisch, şi-a deschis filiala autonomă din Un-

garia în 1993: aceasta numindu-se ProtektorwerkHungária Srl. Această intreprindere a începutcomercializarea profilelor pentru construcţia decase produse de compania mamă în anul 2000,

iar în anul următor au început şi dezvoltări pro-prii. Această muncă de dezvoltare a fost marcatăde colaborarea multor specialişti de renume dinUngaria. Ca rezultat, sistemul de case Profil ori-ginal, încă neperfecţionat, din Germania, a apărutpe piaţa construcţiilor din Ungaria sub un numede brand nou. Structurile portante şi de construc-

ţie montate folosind Setul de Elemente de Con-strucţie HARDELL STANDARD corespund la nivel înalt standardelor în vigoare, dar şi aşteptărilorcumpărătorului.

Setul de Elemente de Construcţie HARDELLSTANDARD ce urmează a fi prezentat este – folo-

sind o analogie din lumea automobilelor – mode-

lul 1,8 TDI al companiei. Este puternic, rezistent,ştie tot ce trebuie să ştie o casă bună, dar este li-ber de orice exagerare inutilă. Fraţii lui, Basic, Plusşi Eco, vor reprezenta o versiune mai simplă, unamai exigentă şi respectiv „full extra”. Dezvoltareacelor trei categorii adiţionale dezvoltarea este în

curs.



7



Publicat:2007/01



1. PRINCIPII DE BAZÃ ALE PROIECTÃRII

1.1 Generalitãţi arhitecturale

Cercul de aplicabilitate al Setului de Elemente de

Construcţie HARDELL STANDARD este larg şi înmare măsură liber. Limitele aplicării sale sunt tra-

sate doar de adecvarea tehnică. Înaintea lansăriipe piaţă a setului de elemente de construcţie, amreuşit să înlăturăm, prin muncă perseverentă, ba-

rierele administrative impuse sistemului, din mo-

tive de precauţie, de către autorităţi. În realizarea

acestui scop a fost de ajutor experienţele acumu-late de-a lungul anilor, un număr mare de experi-mente, respectiv rezultatele pozitive ale acestora.

Caracteristicile structurilor asamblabile din setul

de elemente au fost determinate pe rând prin mă-

surători, experimente şi calcule. Aceşti parametri,deja verificaţi, au fost apoi înregistraţi în documen-

tul ÉMI ÉME, ceea ce face posibilă comercializareaSetului de Elemente de Construcţie HARDELLSTANDARD în ţară, într-un mod liber şi legal.

Punctul de plecare al proiectării arhitecturale esteproiectarea caselor familiale; de aceea, multe so-

luţii tehnologice poartă semnele originii lor, darpe lângă aceasta, numărul segmentelor de piaţăţintă depăşeşte treizeci deja în prezent.

În timpul activităţilor de dezvoltare, am avut oca-

zia de a ne consulta cu numeroşi proiectanţi, exe-

cutanţi, specialişti; astfel ne-am însuşit mai multeabordări ale utilizatorilor.

Există persoane care se mulţumesc cu informaţi-ile necesare pentru procedura de autorizare, alţiisunt interesaţi şi de “sufletul” clădirilor, iar alţiiexplorează limitele fezabilităţii tehnice prin noi şinoi idei de folosire.

Firma noastră doreşte să răspundă fiecărui grupde utilizatori cu aceeaşi bucurie şi amabilitate, iarpentru a determina partenerii noştri să se „îndră-

gostească“ de proiectarea şi realizarea clădirilorce folosesc Setul de Elemente de ConstrucţieHARDELL STANDARD, pentru cei interesaţi sun-

tem dispuşi să organizăm întâlniri de specialitate,consultanţă de tip training, conferinţe.

Până când acestea vor avea loc, Vă invităm să tre-

cem în revistă domeniile de utilizare cunoscutepână în prezent.

1. sau grupul de utilizare „Complex”:Clădirea sau structura este în întregime (struc-

turile primare portante, la fel ca structurile deconstrucţie secundare şi de ordin trei) com-

pusă din elemente ale Setului de Elementede Construcţie HARDELL STANDARD.

2. sau grupul de utilizare „Structură portantă“:

Structura portantă primară a clădirii sau struc-

turii se montează folosind Setul de Elementede Construcţie HARDELL STANDARD.

3. sau grupul de utilizare „Structură de con-strucţie“:

Obiectivul tehnic realizat deţine într-un modcaracteristic o structură portantă străină, darstructurile de construcţie de ordin doi şi treisunt executate cu ajutorul Setului de Elemen-

te de Construcţie HARDELL STANDARD.

Pentru interpretarea unitară a grupurilor principa-

le de mai sus, vă rugăm să urmăriţi alcătuirea cor-

pului fizic al clădirilor potrivit concepţiei noastre.







Publicat:2007/01

8

O clădire poate fi înţeleasă prin analogie cu uncorp uman.

Structurile portante primare sunt, ca atare, oa-

sele şi muşchii, care fac ca structura „să rămână în picioare”. Aplicând pe structuri: structura debază, pereţii verticali şi/sau stâlpii, nervurile, rigi-dizările care preiau forţele orizontale, planşeele şirigidizările orizontale care leagă acestea împreunăca o şaibă, elementele de structură portantă aleşarpantelor, respectiv îmbinările structurale carele leagă între ele.

Structurile noastre secundare sunt cele ce prote-

jează, îmbracă structura portantă sau o înzestrea-

ză cu unele calităţi utile (izolaţie termică şi fonică,rezistenţă la şocuri, protecţie împotriva vaporilorşi corodării etc) şi anume: izolaţiile termice şi fo-

nice, vopsitoriile sau foliile bariere de vapori, pla-

cajele de construcţie, hidroizolaţiile, garniturile, învelitoarea acoperişului, tâmplăria, instalaţiile sa-

nitare, de încălzire şi electrice, respectiv conduc-

torii şi ţevile de bază, principale şi de ramificaţii.

Sfera structurilor de ordin trei sau design este

mai grea de trasat, deoarece deseori structurilesecundare (uneori şi cele primare!) apar şi ele înspaţiul arhitectural final. Totuşi, pentru explica-

rea viziunii noastre, numărăm printre acestea îngeneral căptuşelile, finisajele suprafeţelor, insta-

laţiile sanitare, electrice şi de încălzire, obiectelesanitare.






Publicat:2007/01

9




Din această listă se clarifică deja două lucruri:Primul se referă la faptul că, aproape întotdeauna,

cheltuielile sunt invers proporţionale cu impor-tanţa structurii. Al doilea, arată că în timpul con-

strucţiei se pot face modificări într-un mod econo-

mic doar la structurile de ordin trei!Pe fondul principiilor explicate mai sus, putem tra-

sa întreaga sferă de utilizări posibile ale Setului deElemente de Construcţie HARDELL STANDARD:

n Grupul de utilizare întâi, sau „Complex”:

În acest caz, clădirea sau structurile grupului, se

compun în întregime (structurile portante prin-cipale, structurile de construcţie secundare şide ordin trei) din elemente ale Setului de Ele-

mente de Construcţie HARDELL STANDARD.

1.1 Case familiale independente, 1.2 Case familiale la limita laterală a proprietăţii, 1.3 Case duplex, 1.4 Case înşiruite, 1.5 Clădiri mansardate, 1.6 Clădiri de locuit sau publice, pe mai multe

nivele (cu respectarea limitelor de rezistenţă!), 1.7 Obiective industriale, clădiri destinate

producţiei mici (ateliere), 1.8 Clădiri de birouri, 1.9 Clădiri pentru învăţământ şi de cazare.

n Grupul de utilizare doi, sau de structuri portante:

În acest caz, structura portantă principală aclădirii sau a structurii se realizează folosindSetul de Elemente de Construcţie HARDELLSTANDARD.

1.10 Şoproane, semiacoperişuri, copertine, 1.11 Parasolare pentru agricultură, 1.12 Împejmuiri, paravane, 1.13 Structuri portante pentru hale mai mici, 1.14 Grinzi cu zăbrele, 1.15 Cadre de şarpantă, 1.16 Planşee, planşee suplimentare, 1.17 Stâlpi, grinzi, buiandrugi, 1.18 Structuri portante pentru galerii, struc-

turi suport pentru reclame

n Grupul de utilizare trei, sau de structuri deconstrucţie:

În acest caz, structura portantă a obiectivuluieste realizată din alte elemente de construc-

ţie, dar structurile de construcţie secundareşi de ordin trei se execută cu ajutorul Setu-lui de Elemente de Construcţie HARDELLSTANDARD.

1.19 Pereţi de compartimentare, 1.20 Tavane false, 1.21 Elemente de arhitectură interioară,

(tejghea de informaţii, tejghea bar, separeuri de restaurant...), 1.22 Cabine

(cabină portar, cameră server, oficiu...), 1.23 Elemente spaţiale

(unităţi duş, baie...), 1.24 Pereţi de delimitare puţuri, 1.25 Pereţi de faţadă umplutură a scheletului, 1.26 Pereţi neportanţi antifoc, 1.27 Câmpii de umplere ai cadrelor din şarpantă

1.2 Principii directive detaliate de proiectare arhitecturalã

În funcţie de principiul directiv al proiectării putemda diferite răspunsuri prin structurile noastre.

Principiile directive pot fi: n minimalizarea cheltuielilor de construcţie,

n timpul limitat pentru execuţie,n minimalizarea consumului de energie

pentru funcţionare

n realizarea „independenţei” acustice faţă

de mediu,n creşterea siguranţei bunurilor n posibilitatea de extindere a clădirii în viitor,

- înăuntrul conturului clădirii (mansardă), sau

- în exteriorul clădirii (extindere) n păstrarea valorii în timp, posibilitatea de

revindere etc.

Cititorul poate, desigur, să recunoască – un pic ru-

şinat – că el le vrea de fapt pe TOATE, cu accent de-

osebit pe primul principiu.







Publicat:2007/01

10

Răspunsul nostru la acest punct va fi, poate, o deza-

măgire. Nu există miracole. Cel puţin nu în industria

construcţiilor. Este posibilă însă luarea în considera-

re a mai multor aşteptări şi prin această idee deja neaflăm deja, la proiectarea de concepţie.

O regulă de bază constă în faptul că structurile la careaccesul este greu pe durata existenţei clădirii, dar suntesenţiale (ex. fundaţii, izolaţii, structură portantă...),nu permit o abordare economică, aceasta însemnândchiar un risc material major .

O altă idee utilă în proiectare rezultă din experienţă: cucât structura portantă a unei clădiri este mai compli-cată, cu atât cheltuielile de execuţie vor fi mai mari.

Executarea şi serviciua clădirilor cu un partiu sau cu oformă spaţială prea complicată este de obicei neeco-

nomică.

Independenţa acustică a clădirii sau a locuinţei estemult mai simplu de atins prin alegerea unui mediu li-niştit, decât prin introducerea unor structuri „extra”,

care mai de care mai costisitoare.

Siguranţa bunurilor poate fi uşor crescută uşor prinalegerea corectă a structurilor portante şi mai alesprin limitarea posibilităţilor de acces în număr inutilde mare.

De posibilitatea de extindere ulterioară trebuie ţinutcont încă din faza de proiectare, deoarece modificarea,

sporirea capacităţii portante a unui planşeu deasupraultimului nivel, nedimensionat pentru mansardare, esteulterior posibil doar prin cheltuieli semnificative.

Posibilitatea de a revinde imobilul mai târziu este favo-

rizată de eleganţa simplă, fără vârstă, arhitectura solidăliberă de influenţa modelor, în special în cazul când exe-

cutarea este de o calitate impecabilă şi profesională.

Proiectarea arhitecturală nu este, deci, un labirint ob-

scur; prezenţa şi participarea unui specialist priceput,bine intenţionat, atent faţă de preferinţele clientului,rămânând totuşi foarte importantă. Spre deosebire depractica obişnuită în ţară, banii şi timpul investiţi în pro-

iectare rentează într-o măsură multiplă, deoarece mo-

dificările realizate pe ecranul calculatorului reprezintăcosturi cu siguranţă mai mici decât reconstrucţia struc-

turilor unei clădiri construite pe baza unui proiect făcut în grabă.

Pentru utilizarea Setului de Elemente de Construcţie

HARDELL STANDARD nu este necesară excluderea dinprincipiu a unor soluţii de construcţie (pereţi curbi, feres-

tre la colţ, deschideri cu boltă, casă lungă cu arcade, pris-

pă etc.), dar proiectării acestora trebuie acordată o grijădeosebită, în primul rând din punct de vedere al energe-

ticii clădirii şi nu în ultimul rând al structurilor portante.




11



Publicat:2007/01



2.1 Date de bazã pentru proiectare

Datele de bază pentru proiectare conţin următoa-

rele elemente:

n Profilele de oţel folosite la alcătuirea structu-

rii portante şi caracteristicile acestora,n Elementele complementare de structură,n Tipul şi caracteristicile elementelor de legă-

tură utilizate.Caracteristicile geometrice principale, de calitate

a materialului sau de alt fel, după caz, ale elemen-telor, pot fi găsite în „Fişele de proprietăţi ale mate-

rialelor utilizate” . În acest manual de proiectare şiutilizare sunt prezente doar anumite date referi-

toare la acestea. Datele necesare proiectării sunt, în schimb, prezentate doar aici, în „Manualul de

proiectare” , deoarece acestea sunt interpretabileasupra produselor date doar în funcţie de condiţi-ile de montare.

“Manualul de proiectare” şi “Fişele de proprietăţi ale

materialelor utilizate” la care se face referire s-auelaborat pe baza standardelor EN (MSZ EN, DINEN). Directivele asupra condiţiilor specifice ţăriisunt semnalate de fiecare dată când este cazul,chiar dacă ele coincid cu recomandările EN.

Lista standardelor aferente, mai importante, pot figăsite în „Lista standardelor” (pag.39.)

2.1.1 Profile de oţel utilizate

Caracteristicile geometrice şi de calitate ale mate-

rialelor utilizate pot fi găsite în „Fişele de proprie-

tăţi ale materialelor utilizate” .

Caracteristicile efective ale secţiunii transversa-

le prezentate la fiecare profil de oţel în parte sereferă la nervurile de perete comprimate centric,respectiv comprimate cu o excentricitate de h/2,

precum şi la capacitatea portantă prezentată înfuncţie de înălţimea inimii profilului.

La dimensionarea grinzilor pentru încovoiere, sec-

ţiunile transversale necesare pentru calcule, refe-

ritoare la stările limită ultime şi de serviciu, trebu-

ie determinate în fiecare caz pe baza standardului

EN 1993-1-3 şi NP012-1997.

Referitor la anumite cazuri speciale - în cazul plan-

şeelor şi buiandrugilor - determinăm şi caracteris-

ticile eficace pe secţiune considerate la calculeledimensiunilor tip elaborate în „Manualul de Pro-

iectare” .

Profilele de oţel utilizate se pot vedea în “Tabelul

T1” de mai jos

2. STRUCTURI PORTANTE





Publicat:2007/01

12



Tabelul T1: profilele de oţel ale Setului de Construcţie HARDELL STANDARD.(Datele tehnice detaliate vezi în „Fişele de proprietăţi ale materialelor utilizate“ )

Denumire Masa specifică Locul de utilizare Dimensiuni uzuale (kg/m) (mm)

Profil de oţel 2,39 Nervură de perete 2750, 2800, 3000,

CW 97/52/1,5 mm* 3500, 4000

Profil de oţel 3,16 Nervură de perete 2750, 3000, 3500, 4000

CW 97/52/2,0 mm

Profil de oţel 2,98 Nervură de perete, 2750, 2800, 3000, 3500,

CW 147/52/1,5 mm* grindă de planşeu 4000, 5000, 6000, 9000

Profil de oţel 3,95 Nervură de perete, 2750, 3000, 3500, 4000CW 147/52/2,0 mm grindă de planşeu

Profil de oţel 3,39 Nervură de perete, grindă 3000, 3500, 4000

CW 197/48/1,5 mm de planşeu, grindă buiandrug

Profil de oţel 4,51 Nervură de perete, grindă 2600, 3500, 4000


Profil de oţel 7,47 Nervură de perete, grindă 3500, 4000


Profil de oţel 2,06 Profil talpă şi profil centură, 4000, 6000

UW 100/40/1,5 mm centură

Profil de oţel 2,65 Profile talpă şi profile centură, 4000, 6000

UW 150/40/1,5 mm* grindă buiandrug

Profil de oţel 3,29 Profile talpă şi profile centură 4000

UW 200/40/1,5 mm

Profil de oţel 3,88 Profile talpă şi profile centură, 4000

UW 250/40/1,5 mm grindă buiandrug




UW 150/50/3,0 mm grindă buiandrugProfil de oţel 6,85 Profile talpă şi profile centură, 4000






Produsele marcate cu * sunt produse uzuale, celelalte pot fi procurate în general pe baza unei comenzi

prealabile.






Publicat:2007/01

13



Denumire Masa specifică Locul de utilizare Dimensiuni uzuale: (mm) (kg/m) Lăţime x Lungime x Grosime material

TIP1 0,11 Guseul buiandrugilor 35 x 100 x 2,0

TIP2 0,11 Guseul buiandrugilor 35 x 100 x 2,0

TIP3* 0,63 Dispozitivul de fixare 100 x 100 x 4,0

a contravântuirilor

TIP4* 0,24 Racordări de pereţi 100 x 200 x 1,5

MP275* 1,18 Platbanda contravântuirilor 100 x 3340 x 1,5



MPX 1,18 Platbanda contravântuirilor 100 x „lungime variabilă” x 1,5

2.1.2 Elemente complementare de structură

Elementele complementare de structură fac posi-bilă utilizarea profilelor într-o sferă mai largă. Prinfolosirea lor, pot fi creaţi buiandrugi, structuri decontravântuire sau alte structuri portante.

Caracteristicile principale geometrice şi de calita-

te ale materialelor pot fi găsite în “Fişele de propri -

etăţi ale materialelor folosite” .

Prezentarea în formă de tabel a elementelor utilizate:

Produsele marcate cu * sunt produse uzuale, celelalte pot fi procurate în general pe baza unei comenziprealabile.






Publicat:2007/01

14



2.1.3 Elemente de îmbinare utilizate

Elementele de îmbinare folosite la îmbinările structura-

le ale Setului de Elemente de Construcţie HARDELL

STANDARD pot fi găsite în tabelul din Anexa nr. 3.

Capacitatea portantă ce poate fi luată în considerarela dimensionarea îmbinărilor cu şuruburi depinde dedeplasările ce apar sub efectul încărcărilor. Este nece-

sară luarea în considerare a valorilor determinate prinexperimente referitor la calculul capacităţii portante laanumitele stări limită.

În cazul stărilor limită de serviciu, unde scopul estereducerea deformaţiilor, trebuie luată în considerare, într-un mod firesc, valoarea aferentă deformaţiei celeimai mici, de 0,5 mm.

Deplasările ce apar la îmbinările cu şuruburi din cau-

za încărcărilor se adaugă la modificările elementelorstructurale. Acest fapt trebuie luat în considerare, înprimul rând, la îmbinările structurilor portante cu ză-

brele sau la cele solicitate la moment încovoietor.

Determinarea capacităţii portante a elementelor de îmbinare s-a efectuat pe bază de experimente; de ace-

ea nu se pot interpreta valori separate de forfecaresau presiune pe gaură. Experimentele s-au efectuatcu materialele structurale folosite în setul de elemen-

te de construcţie, cu material de bază oţel structu-

ral S320 GD+Z, după standardul SR EN 10326, SR EN10147+A1/2001; de aceea, valorile de capacitate por-

tantă pot fi aplicate numai structurilor de aceeaşi cali-tate şi grosime de material! (Calitatea materialului debază al anumitor elemente de legătură pot fi găsite înFişele de proprietăţi aferente.)

Valorile de capacitate portantă prezentate în tabel suntvalabile pentru produsele provenind de la un anumitproducător, certificate şi comercializate împreună cuSetul de elemente de Construcţie HARDELL STAN-

DARD. Produsele având o calitate diferită de acestea,nu pot fi utilizate. În cazul folosirii unor produse dife-

rite, necorespunzătoare, executantul pierde aplicabi-

litatea aferentă a Autorizaţiei Tehnice de Construcţie,

clădirea executată se clasifică drept individuală şi au-

tomat, nu poate fi folosită nici Autorizaţia Tehnică de

Construcţie referitoare la Setul de Elemente de Con-

strucţie HARDELL STANDARD.

2.2 Condiţiile şi considerentele de proiectare şi aplicare ale structurilor portante

Acest capitol tratează perspectivele şi cerinţele de pro-

iectare ale structurilor portante, indiferent dacă ele fac

parte din sistemul actual sau nu. Acest lucru este ne-cesar deoarece structurile ce fac parte din sistem sunt

strâns legate de celelalte structuri racordate, avândun impact reciproc sub aspectul alcătuirii. De aceea,ele trebuie tratate în contextul sistemului clădirii ca întreg, chiar dacă practic – aşa cum se întâmplă des în realitate – doar pereţii portanţi, pereţii neportanţişi pereţii interiori de compartimentare se execută prinutilizarea elementelor setului. Din punctul de vedereal utilizării Setului de Elemente de Construcţie HAR-

DELL STANDARD, sunt importante pentru clădire:

n tipul fundaţiei şi al structurii de primire,

n tipul setului utilizat pentru planşee sau şarpantă– HARDELL sau nu

n încărcările din seism pentru care clădirea trebuiedimensionată.

Factorii de mai sus pot influenţa, în această ordine:

n dispunerea pereţilor portanţi, poziţia posibilă apereţilor de rigidizare,

n dispunerea nervurilor în pereţi, alcătuirea şi di-mensiunile buiandrugilor,

n alcătuirea, tipul şi numărul pereţilor de rigidiza-

re.

De aceea, aşa cum am semnalat în capitolul introduc-

tiv al părţii arhitecturale, în cele ce urmează vom trataSetul de Elemente de Construcţie HARDELL repus în

contextul întregului proces de proiectare, subliniindcerinţele şi considerentele necesare proiectării.






Publicat:2007/01

15



Deoarece scopul nostru este proiectarea tehnică,având o viziune unitară şi o calitate maximă – care

stă la baza execuţiei profesional adecvate, rapide şide bună calitate – atragem atenţia şi asupra oricăreicerinţe sau considerent necesar pentru alcătuireacorectă a structurii întregi a casei, chiar dacă aces-

tea nu aparţin strict de sistem. În acest fel, dorimsă oferim un ajutor proiectanţilor pe tot parcursulproiectării, înlesnind astfel munca lor. Experienţanoastră arată că o clădire este în general evaluatăca întreg şi doar în cazuri rare pe baza elementelorsale individuale (ex. structură portantă). De aceea,

doar proiectarea (şi executarea) unitară şi bine co-ordonată poate să asigure un nivel înalt de calitatedin punct de vedere tehnic şi financiar.

Cu acest scop, prezentăm toate considerente şi ce-

rinţele care trebuie luate în considerare pe parcur-

sul proiectării.

Acest “Manual de proiectare” a fost elaborat pe baza

seriei de standarde SR EN 1990:2004/A1:2006, apli-că notaţia şi terminologia acesteia şi urmăreşte

prevederile ei. Acolo unde particularităţile struc-turii o cer, manualul prescrie cerinţele individuale, în anumite cazuri mai stricte decât standardele, pebaza principiilor şi considerentelor recomandatede această serie.

2.2.1 Principii de bază ale proiectării

Prin utilizarea Setului de Elemente de ConstrucţieHARDELL STANDARD pot fi soluţionate o serie deobiective arhitecturale şi de structură ale construc-

ţiilor. Totuşi, pentru executarea unei clădiri corespun-

zătoare din punct de vedere structural, trebuie luate în considerare particularităţile sistemului structural.Particularităţile arhitecturale şi de structura con-

strucţiilor sunt tratate în capitolele arhitecturale alemanualului. Aşa cum am menţionat, impactul, con-

siderentele de alcătuire ale structurilor portante - caparticularităţi ale Setului de Elemente de ConstrucţieHARDELL STANDARD– - trebuie luate în considerare

încă de la prima fază a proiectării arhitecturale (pre-

proiectare, proiect de autorizare). Este de menţionat

faptul că „particularităţile” prezentate aici nu sunt întoate cazurile „caracteristici ale sistemului”, ci consi-

derente general recomandate. Importanţa lor constă în faptul că nerespectarea lor influenţează mai sensi-bil întregul sistem al clădirii, ca de exemplu în cazulclădirilor având o structură “tradiţională”.

2.2.1.1 Alcătuirea structurii portante

Caracteristicile de bază ale Setului de Elementede Construcţie HARDELL STANDARD, care influ-

enţează cel mai mult alcătuirea clădirii din punct de

vedere al structurii portante, sunt:

n Structura portantă este o structură schelet dinprofile de oţel cu pereţi subţiri formate la rece.Elementele portante ale scheletului de pere-

te şi ale planşeului sunt profile U şi C (notateca UW şi CW) din oţel, cu pereţi de grosime1,5÷2,0 mm. Din cauza grosimii mici a pereţilorprofilelor, daunele asupra structurii nu se pro-

duc din cauza exploatării secţiunii transversa-

le, ci a pierderii stabilităţii cauzate de voalare,

flambaj, răsucire, distorsionarea profilului, caz în care tensiunea din material poate să rămâ-

nă mult mai mică decât valoarea tensiunii limi-tă de curgere specifice a acestuia.

n Masa structurii portante este mică relativ la încăr-

cările utile, respectiv contingente, pe care le preia.o Acesta înseamnă, din punct de vedere

static, că în timp ce la clădirile cu aşa nu-

mit sistem tradiţional nu trebuie acordatăatenţie încărcărilor din vânt, deoarece unperete portant deja ridicat era oricum sta-

bil din cauza masei şi geometriei, în cazulutilizării Setului de Elemente de Cosntruc-

ţie HARDELL STANDARD, acestea având omasă specifică mică, nici măcar pereţii în-

cărcaţi cu planşee sau şarpantă nu sunt “însine”, adică fără contravântuire specială,destul de stabile la încărcările din vânt.

o Din punct de vedere al deformaţiilor, im-

portanţa acestui fapt constă în producerea

acestora într-o proporţie mai mare din cau-






Publicat:2007/01

16



za încărcărilor utile, respectiv contingente,iar acest lucru trebuie luat în considerare

din motive estetice sau la alcătuirea îmbi-nărilor structurale, prin prescrierea, dupăcaz, a unor limite de deformare chiar maistricte decât standardele.

Din cauza caracteristicilor de mai sus, la alcătuirea clă-

dirilor trebuie luate în considerare următoarele:

n Deschiderile utilizabile sunt determinate în pri-

mul rând de săgeţile pentru tipul de planşeu ales

(care, la rândul lor, sunt determinate de conside-rentele arhitecturale bazate pe cerinţele funcţio-

nale). În anumite cazuri, acestea pot limita deschi-derile aplicabile, sau, în cazul grinzilor de planşeu îndesite, pot influenţa poziţionarea nervurilor deperete.

n Datorită creşterii încărcărilor pe pereţi, la fixareabuiandrugilor trebuie luată în considerare du-

blarea, îndesirea nervurilor de perete, din cauzastructurilor din profile de oţel cu pereţi subţiri. La

clădiri pe mai multe nivele, capacitatea portantăpoate fi majorată prin creşterea grosimii pereţilorprofilelor, sau prin îndesirea nervurilor de perete.

n Buiandrugii, dar mai mult jugurile din planşee,pot fi rezolvate doar între anumite limite raţio-

nale cu ajutorul Setului de Elemente de Con-

strucţie HARDELL STANDARD; de aceea poate finecesară introducerea unei structuri schelet dinoţel individuale, racordate la sistem. Manualulstabileşte principiile directive pentru alcătuireaacestora. Pentru a evita introducerea structurilorde oţel individuale şi pentru simplitatea execuţi-ei, planul clădirii se recomandă a fi proiectat fără juguri de dimensiuni mari la planşee.

n La utilizarea Setului de Elemente de Construc-

ţie HARDELL STANDARD, contravântuirile tipce pot fi alcătuite în structura pereţilor portanţinecesită tronsoane de pereţi de ~2,00 m, aproa-

pe compacte. (Între platbenzile de contravân-

tuire dispuse în X se pot introduce, în principiu,

ferestre mici sau găuri de aerisire). Cele douăelemente, cu diferite direcţii de încărcare, pot

fi plasate şi independent una faţă de cealaltă şiastfel poate apărea o posibilitate de introducerea ferestrei. Deoarece sistemul de contravântuireal clădirii trebuie alcătuit în funcţie de încărcăriledin vânt şi seism, practic toate planurile pereţilorportanţi şi de faţadă primesc, în general, un tron-

son de perete de rigidizare. (Trebuie menţionat,că în trecut placajele din aşchii de lemn, califi-cate drept structuri secundare, erau consideraterigidizări şi nu s-au creat pereţi independenţi de

rigidizare. Noi considerăm acceptabilă aceastăsoluţie doar în cazul “caselor mici”, pe un singurnivel, fără etaj sau mansară. Acesta trimite înapoila varianta HARDELL Basic, pe care nu o tratămaici în detaliu). În timp ce capacitatea portantă arigidizărilor folosite în trecut putea fi atinsă doarprin creşterea lungimii tronsoanelor de perete, încazul structurii de oţel, această rezistenţă - în cazde nevoie, prin alcătuirea unor structuri individu-

ale de oţel – poate fi majorată semnificativ fărăcreşterea lungimilor de pereţi, ceea ce este mai

avantajos din punct de vedere arhitectural. În ca-zul clădirilor de masă mai mare, pe două nivele,acesta poate fi totuşi necesar pentru dimensiona-

rea la seism. De aceea, la proiectarea clădirilor, dar în special la alcătuirea pereţilor de faţadă, trebuieasigurate tronsoanele de pereţi fără deschideri,pentru plasarea unui număr corespunzător depereţi de rigidizare. Este recomandat, ca atare, caarhitectul să se consulte cu inginerul proiectant încă la faza de concepţie. În acelaşi timp, trebu-

ie urmărită şi ideea ca aceşti pereţi să fie dispuşi într-un mod corespunzător, atât pentru încărcări-le din vânt, cât şi pentru cele din seism. (Ex.: po-

ziţionate egal şi simetric pe amândouă direcţiileprincipale- vezi publicaţia TT TS 4 2003 a Manu-

alului de proiectare publicat de Departamentul

Structurilor Portante MMK, respectiv EC8).

n • În cazul mansardării sau al unei clădiri cu maimulte nivele, din cauza încărcărilor concentraterezultate din planuri diferite, deformarea şi por-

tanţa planşeelor trebuie examinată cu o grijă






Publicat:2007/01

17



deosebită şi trebuie alcătuită soluţia structuralăoptimă.

o Rigidizările introduse în pereţi îşi pot dez-

volta efectul din punct de vedere al stabi-lităţii şi rigidităţii clădirii numai în cazul încare transmiterea încărcărilor orizontaleeste asigurată printr-o racordare corectalcătuită între pereţi şi planşee.

Trebuie să menţionăm, că acest lucru trebuie luat în

considerare deoarece la planşeele din sistemele „tra-

diţionale“, executate din beton armat sau suprabe-

tonare armată, rigiditatea orizontală (în categoriacaselor familiale) poate fi considerată drept cores-

punzătoare pentru încărcările din vânt.

2.2.1.2 Alcătuirea clădirii

Cu toate că punctul de plecare al proiectării ar-

hitecturale este de cele mai multe ori planul sau

masa clădirii, acest considerent având o prioritate în tratare, în cazul Setului de Elemente de Con-strucţie HARDELL STANDARD, cunoaşterea par-

ticularităţilor este indispensabilă – spre deosebirede orice alt sistem de construcţie – pentru alcătu-

irea corectă şi economică în plan şi a geometrieiclădirii.

Aceste particularităţi au fost deja tratate – ca şiproprietăţi caracteristice – în capitolul precedent;acum le subliniem pe acelea, a căror considerarepoate minimaliza problemele ce pot fi rezolvateulterior doar prin proiectare individuală:

n Un sistem clar de pereţi portanţi, transparent(ex: sistem cu pereţi transversali sau logitu-

dinali) şi alcătuirea pereţilor – asigurând pla-

sarea rigidizărilor, de asemenea, de naturăportantă – perpendicular pe aceştia. În ace-

laşi timp, trebuie avut în vedere posibilitateaplasării în ambele sensuri principale a unortronsoane de pereţi de rigidizare de ~2,0 m,preferabil într-un număr egal. Principiile dealcătuire şi dispunere ale acestora se tratează

la rigidizări.

n Dacă scopul este realizarea unei structuri por-

tante economice, atunci trebuie evitată decala-

rea nivelelor în cadrul clădirii, deoarece părţilede clădire având planşee decalate trebuie consi-derate drept clădiri independente din punct devedere al rigidizării şi prin aceasta se poate dublanumărul tronsoanelor de perete de rigidizare.

n La clădiri cu două nivele, sau cu un singurnivel cu mansardare trebuie avut grijă deaplicarea unor deschideri în acord cu siste-

mul structural al planşeului. Deschiderea mai

mare fiind realizabilă, în anumite cazuri, doarprin îndesirea grinzilor de planşeu, ceea cepoate atrage după sine şi îndesirea nervurilorde perete, care nu ar fi necesară de altfel dinpunct de vedere al portanţei.

n În cazul pereţilor curbi sau oblici, trebuie lu-

ate în considerare şi consecinţele deforma-

ţiilor şi rezistenţă rezultate din configuraţiamodificată a deschiderilor, în special în cazulunor deschideri mai mari.

n În pereţii portanţi, dimensiunile buiandrugi-lor trebuie să corespundă încărcării şi des-

chiderii planşeelor, pentru a putea aplica bu-

iandrugii alcătuiţi în cadrul sistemului. În cazcontrar, trebuie proiectate structuri de oţelindividuale.

2.3. Fundaţii, nivel de montaj

2.3.1 Fundaţii

De obicei, sub clădirile cu structură uşoară este sufici-entă fundaţia continuă, dată fiind greutatea lor redusă.Structura uşoară ar permite în principiu şi o fundaţieplacă de suprafaţă, dar acesta ar avea consecinţe se-

rioase structurale (punţi termice sub soclu, pericol de îngheţ sub placă etc.), ca atare nu recomandăm folo-

sirea ei decât în cazul unei proiectări foarte bine gân-

dite. Fundaţia trebuie executată pe baza standardelor

naţionale în vigoare sau a prevederilor Eurocode.






Publicat:2007/01

18



La proiectarera fundaţiilor trebuie luat în consi-derare faptul că rigiditatea clădirii este mai mică

decât cea a clădirilor cu o structură tradiţională;de aceea deformaţiile rezultate din eventualelemişcări ale solului (alunecarea, tasarea, expan-

siunea solului) pot fi preluate într-o măsură maimică. Fundaţia trebuie alcătuită astfel, încât încazul eventualelor deplasări, întreaga casă să semişte împreună (ca un vas pe apă) cu fundaţia ri -

gidă. Acesta este desosebit de important în cazul în care – aşa cum, din păcate, încă se obişnuieşte–proiectarea fundaţiilor nu se bazează pe un stu-

diu geotehnic detaliat.

Protecţia împotriva efectelor îngheţului, cores-

punzătoare modului de fundare, trebuie asigura-

tă şi în cazul unor condiţii geotehnice favorabile.Planul fundaţiei trebuie să fie la o adâncime decel puţin 1,0 m în cazul unui teren cu pericol de îngheţ, respectiv la cote peste 500 m deasupra ni-velului mării, iar în cazul unui teren fără pericol de îngheţ, la minim 0,8 m sub suprafaţa solului.

Sub pereţii portanţi şi de rigidizare, în orice caztrebuie proiectată o fundaţie. Acesta este unuldin motivele pentru care se recomandă implica-

rea inginerului proiectant în alcătuirea sistemuluistructural şi al planului, încă de la începutul pro-

iectării, deoarece nevoile de rigidizare ale clădiriipot influenţa serios alcătuirea sa arhitecturală. Peproiectul de fundaţie trebuie semnalate valorilelimită de toleranţă ale cofrării, respectiv ale struc-

turilor de beton finalizate, în acord cu standardeleaferente.

Clădirile în sistem HARDELL se vor considera clă-

diri cu structură de oţel; de aceea exigenţele pri-vind exactitatea faţă de alcătuirea geometricăa structurilor racordate (fundaţie şi/sau nivel demontaj) trebuie să fie sporite.

În vederea asigurării liniarităţii pereţilor de delimi-tare exterioară şi al planeităţii orizontale a niveluluide montaj, trebuie prescrise următoarele date pen-

tru execuţie, în acord cu standardele naţionale:

n Abaterea planului de montaj de la orizontală- Diferenţa de nivel permisă, adică abaterea

de la planeitate (presupusul plan orizon-

tal) pe întreaga suprafaţă, pe sub pereţiiportanţi, ≤0,2 % din lungimea tronsoane-

lor examinate;- Toleranţa la liniaritate ale muchiilor nive-

lului de montaj, indiferent de lungimeamuchiei, +0,5 cm;

- Abaterea colţurilor dreptunghiulare poa-

te fi +0,1°.

(Pe baza punctelor aferente a MSZ 7658/2-82 F1.2 în vigoare, trebuie luate în considerare valorileclaselor de exactitate f-g, în cazul abaterii unghiu-

rilor, ale clasei h, sau clasificările care garantează oexactitate echivalentă, ale MSZ ISO 3443-1-8:1993sau ale altor standarde naţionale C56-85 şi NE012-99).

Nu prezentăm aici detaliat regulile de alcătuire alefundaţiilor, deoarece acestea coincid cu cele apli-cate în cazul caselor cu structuri tradiţionale.

La alcătuirea fundaţiilor, a centurilor de soclu dinbeton armat, a suporturilor armate trebuie luate în considerare condiţiile de fixare ale diblurilorcare asigură ancorarea pereţilor de rigidizare (dis-

tanţă minimă de la muchie, grosime minimă struc-

turală), respectiv, ca masa de încărcare (ancorare),să aibă o legătură structurală corespunzătoare cuşuruburile de ancorare.

2.3.2 Alcătuirea nivelului de montaj

Exactitatea tehnologiei de montaj poate fi garan-

tată doar în cazul unui nivel de montaj cu dimensi-uni exacte; de aceea cerinţele prevăzute la fundaţiisunt valabile şi aici. Într-un sens general, “nivelulde montaj” poate fi orice structură portantă utilă(chiar cu soluţii străine, ex. acoperiş plan sau plan-

şeu). Aici vom prezenta, totuşi, construcţia clădi-rii noi, independente, ca exemplu caracteristic şiuşor de înţeles.






Publicat:2007/01

19



Nivelul de montaj poate fi executat în continuitatecu fundaţiile, betonat împreună cu centurile de so-

clu, sau ca placă independentă.

În cazul unor fundaţii continue din beton compac-

tat cu maiul – centură din beton armat sau betonde egalizare armat – acestea trebuie executate cu ogrosime minimă de 16 cm, pentru asigurarea grosi-mii structurale minime necesare introducerii diblu-

rilor care fixează grinzile talpă şi pereţii de rigidizare.Dacă la partea superioară de egalizare a fundaţiilorse execută o centură de soclu din beton armat mo-

nolit, care depăşeşte 16 cm grosime, betonul deegalizare armat al nivelului de montaj, împreună cuaceasta, trebuie să fie de minim 10 cm grosime.

La pereţii de rigidizare trebuie asigurată o forţă de încărcare din structurile de beton ce formează fun-

daţia, suficientă pentru contracararea forţei de smul-gere orientate în sus care acţionează asupra diblu-

lui de fixare. De aceea, în caz de nevoie, betonul deegalizare armat, respectiv fundaţia, trebuie legată decentura din beton armat ce asigură ancorarea într-

un mod portant. Pentru evitarea crăpăturilor rezul-tate din tasarea umpluturii dintre corpii de bază esterecomandat ca suportul armat dintre fundaţii să fie

dimensionat ca planşeu şi proiectat cu o grosimestructurală şi o armătură corespunzătoare. La clădiri

cu subsol, centurile planşeelor sunt cele care trebuieexecutate în acord cu cerinţele nivelului de montaj.

Trebuie elaborat un proiect privind alcătuirea nive-

lului de montaj care să conţină:

n Poziţionarea pereţilor structurali portanţi, con-

tururile, decalajele între nivele referitoare lanivelul de montaj (terase, intrări, schimbări denivel în interiorul clădirii etc., cu respectarea

schemelor referitoare la noduri aferente).

n Poziţionarea, tipul obiectelor de fixare careau legătură cu fixarea pereţilor de rigidizare, astâlpilor şi altor structuri portante, cu poziţiileexacte, tipul şi dimensiunea şuruburilor de uti-lizat.

n Poziţia, dimensiunile profilelor de primire, po-

ziţia deschiderilor de pereţi şi de uşi, locurilede fixare ale tronsoanelor pereţilor de rigidiza-

re, în acord cu regulile de poziţionare necesaredin punct de vedere al alcătuirii corespunză-

toare.

Alcătuirea soclului la nivelul de montaj






Publicat:2007/01

20



n Trebuie menţionaţi timpii de aşteptare teh-

nologici necesari plasării diblurilor de diferite

tipuri, astfel ca rezistenţa betonului să fie asi-gurată în acel moment.

n În acord cu structurile armate, placa de ega-

lizare armată a nivelului de montaj şi centu-

rile din beton armat, respectiv de planşeu,trebuie executate din beton de clasa minimăC20/25.

n Tronsoanele orizontale ale conductelor de

instalaţii nu pot fi trecute prin nervurile destructură portantă din interiorul pereţilorportanţi sau de rigidizare. În pereţii având ocăptuşeală de protecţie antifoc nu pot fi duseconducte, iar continuitatea căptuşelii nu poa-

te fi întreruptă.

n În pereţii exteriori de faţadă nu pot fi plasateconducte de apă. (În acest caz, ca şi în celeanterior amintite, se recomandă crearea unuiperete cortină.) Având în vedere acestea, po-

ziţiile străpungerilor cu conducte, a străpun-gerii planşeelor trebuie date astfel, încât şistraturile de căptuşeală să poată fi plasate pepereţi.

2.3.3 Fixarea structurilor portante la nivelul de montaj

Fixarea pereţilor portanţi şi de faţadă se realizează în general la distanţe de 50 cm, cu conexpanduriM10 trecute prin profilul talpă (ce primeşte nervu-

rile) al structurii de perete. Această fixare nu poate împiedica răsturnarea peretelui, nici în starea deconstrucţie, nici în cea finală; de aceea şi muchiainterioară a peretelui trebuie sprijinită astfel: întimpul construcţiei, cu o rigidizare temporară, iar în starea finală, cu un planşeu având o rigidizarecorespunzătoare, respectiv cu pereţi de rigidizarece îl sprijină. Fixările servesc la ancorarea perete-

lui, respectiv la preluarea forţelor din încovoiererezultate din încărcările acestuia. Pereţii de rigidi-

zare sunt desigur rigizi doar în planul propriu, fi -

xarea lor se realizează prin perechile de dibluri cufixare chimică de mărimea M12 şi prin dispozitivul

de fixare TIP3. Fixarea altor elemente structurale

individuale, stâlpi, cadre, trebuie proiectată sepa-

rat.

În timpul verificării, proiectării fixărilor, trebuie res-

pectate prevederile producătorului, furnizoruluidiblurilor referitor la dimensionare şi utilizare. Se-

tului de Elemente de Construcţie HARDELL STAN-

DARD aparţin dibluri de marca WÜRTH, având ocalitate corespunzătoare. Verificarea portanţei di-

blurilor trebuie făcută în toate cazurile, luând înconsiderare condiţiile de încărcare şi de poziţio-

nare. În funcţie de acestea, în caz de nevoie, potfi utilizate şi dibluri de alte mărimi, dimensionateindividual. Dimensiunea M12, prescrisă la pereţiide rigidizare, trebuie considerată ca valoare di-rectivă, minimă şi în aceste cazuri. Dacă forţele desprijinire, de ancorare, necesare pentru rigidizarenu pot fi preluate prin dibluri - din cauza portan-

ţei limitate ale acestora –este necesară alcătuireaunui dispozitiv individual de ancorare. Planşeul

trebuie, de asemenea, proiectat pentru aceste în-cărcări.






Publicat:2007/01

21



2.4. Structuri de pereţi portanţi, stâlpi

2.4.1 Regulile alcătuirii scheletului de perete

Alcătuirea scheletului de perete se realizează în sis-

temul utilizat în construcţiile tradiţionale la pereţiide compartimentare. Stâlpii scheletelui de perete,având secţiunea din profile C, se ridică pe un profilU (notat UW în cadrul sistemului, numit profil talpă)culcat pe fundaţie (nivel de montaj), iar sus se leagăprintr-un profil U întors în jos (profil notat UW, numit

profil centură).

2.4.1.1 Repartiţia nervurilor

Nervurile de perete pot fi repartizate la distanţeegale, de maxim 625 mm. Distanţa este determinatăde dimensiunea şi rigiditatea plăcilor de căptuşeală(placaj din aşchii de lemn, gips carton) ce urmeazăa fi aplicate. Plăcile utilizate pe lângă Setul de Ele-

mente de Construcţie HARDELL STANDARD au

o lăţime tip de 1250 mm, respectiv grosimea căp-

tuşelilor de 12,5÷15 mm; aceşti 625 mm reprezin-tă distanţa maximă de fixare şi sprijinire. Repartiţianervurilor este determinată de încărcările peretelui.

În cazul în care se doreşte o rezistenţă mai mare, ner-vurile pot fi îndesite în acord cu mărimea plăcilor, cuo repartiţie la distanţe de 417 respectiv 313 mm, curotunjire. Se poate lua în considerare şi repartiţia lacâte 500 mm, dar în acest caz placa trebuie plasatăculcat, având în vedere lungimea ei de 2500 mm.

În vederea creşterii rezistenţei, se pot folosi nervuricu grosimea peretelui de 2,0 mm în loc de cele stan-

dard de 1,5 mm, sau, eventual, se poate folosi unprofil de înălţime mai mare (acesta fiind mai puţineficace).

2.4.1.2 Determinarea capacităţii portante a peretelui

Datele de capacitate portantă ale profilelor pot figăsite în “Fişele de proprietăţi ale materialelor fo-

losite”. Dintre valorile de rezistenţă este recoman-

dată luarea în considerare a valorii mai mici, pentruexcentricitatea exterioară h/2, deoarece rezemarea

planşeelor poate apărea în formă liniară la margineaperetelui portant, din cauza deformării planşeelor.Portanţa maximă poate fi luată în considerare doar

în cazul în care se asigură încărcarea centrică a pere-

telui prin alcătuirea nodurilor sau proporţia câmpu-

rilor de planşeu ce dezvoltă încărcarea.

Îmbinarea şi montarea pe şantier a nervurilor deperete şi a profilelor talpă şi centură nu face posi-bilă transmiterea încărcărilor prin contact direct

de suprafeţe între elementele structurale. Posibili-tatea unei eventuale transmiteri directe există, darnu poate fi urmărită prin calcule şi la montarea peşantier nu poate fi asigurat contactul direct întresuprafeţele transmiţătoare de încărcări din cauza in-

exactităţilor de dimensiuni. De aceea, transmiterea încărcărilor înspre nervurile de perete de la profilelecentură şi dinspre nervurile de perete spre profileletalpă se poate asigura doar prin elemente de îmbi-nare special dimensionate.

Setul de Elemente de Cosntrucţie HARDELL STAN-DARD foloseşte în general şuruburi autofiletantedrept elemente de îmbinare.

La îmbinări se pot folosi şi şuruburi cu filet metric,tradiţionale..

Pot fi folosite şi nituri bătute la rece, dar acestea seiau în considerare în primul rând în cazul prefabri-

cării.

Datele de rezistenţă referitoare la elementele de le-

gătură sunt prezentate în capitolul 1.3 al Manualuluide proiectare. În cazul dimensionării pentru stareade serviciu trebuie luate în considerare valorile re-

feritoare la deplasarea de 0,5 mm, iar pentru starealimită de rezistenţă, cele referitoare la deplasarea de1,0 mm. În cazul dimensionării pentru încărcări spe-

ciale (în formularea veche P100/92, în P100-1/2006şi SR EN 1998 practic încărcare din seism) ar putea filuate în considerare valorile apropiate de limita de

curgere, respectiv de rezistenţa de rupere.






Publicat:2007/01

22



Având în vedere încărcările dinamice şi mişcările

alternante produse la seism, recomandăm consi-

derarea valorii referitoare la deplasarea de 1,0 mm,care are astfel o rezervă mai mare în privinţa depla-

sărilor. Valoarea limită referitoare la deplasarea de

2,0 mm se consideră acceptabilă numai în cazul şu-

ruburilor de tip metric.

Capacităţile portante aferente diferitelor deplasărisunt prezentate de anexa nr. 3, pe baza diagramelorexperimentale. La examinarea capacităţii portante a îmbinării structurale date, trebuie luat în considerare

efectul deplasărilor referitoare la capacitatea portantă,separat sau împreună, asupra celorlalte structuri por-

tante, structuri de clădire în timpul construcţiei sau înstarea finală.

La îmbinarea dată, poate fi luată în considerare numaivaloarea de capacitate portantă ale cărei deplasări nudăunează altor structuri, sau din cauza cărora deforma-

ţiile nu depăşesc valorile prescrise în standarde (sau înmanualul de proiectare, eventual mai stricte).

Pentru fixarea nervurilor de perete, respectiv pentrutransmiterea încărcării, este necesară utilizarea şuru-

burilor notate HD 6,3x18. (Acesta este unicul elementde îmbinare pentru montarea profilelor în Setul de

Elemente de Construcţie HARDELL STANDARD; înafară de acesta, pot fi folosite şuruburi Super Teks

6,2x19 autofiletante, respectiv metrice, la suprafeţelece nu sunt în contact cu căptuşeala.)

La repartizarea nervurilor de 0,625 m, efortul conside-

rat pentru fixarea acestora (VE,ser

, VE,d

efort din încovo-

iere din punctul de vedere al şuruburilor) medie pe osingură nervură din încărcarea de planşeu depăşeşte,chiar la o clădire pe un singur nivel, valorile:

n în stare de serviciu (medie) V

E,ser;0,65 = 4,84 kN > F

V,Ed;ser (HD TORX)= 2 × 1,7 kN = 3,40 kN

n în stare de rezistenţă (medie) V

E,d;0,65 = 8,05 kN > F

V,Ed (HD TORX)= 2 × 3,4 kN = 6,80 kN

de aceea trebuie utilizate minim 4-4 şuruburi repar-tizate simetric jos şi sus pentru fixarea nervurilor deperete, în vederea simetriei. La plasarea şuruburilor,trebuie luate în considerare prevederile EUROCODE 3.

Atragem atenţia asupra faptului că, în cazul nervurilorde perete ce sprijină buiandrugi, sau şi buiandrugi,capacitatea portantă a îmbinărilor trebuie verificatăseparat, deoarece aici este vorba, foarte probabil, desprijinirea unor tronsoane de planşeu cu o dimensiunemultiplă de 0,625 m.

Trebuie, de asemenea, verificate îmbinările pereţilorportanţi interiori, deoarece aici este vorba de încărcăridin două câmpuri de planşeu, în cazul alcătuirii man-

sardei, sau al unui al doilea nivel, de preluarea şi altor încărcări structurale şi utile.

Fixarea nervurilor de perete prin şuruburi HD






Publicat:2007/01

23



2.4.1.3 Condiţii de deformaţii

Examinarea deformaţiilor la pereţi este posibilă îndouă, respectiv trei direcţii:

a) La pereţii portanţi interiori şi exteriori se produ-

ce o comprimare în axul vertical din cauza for-

ţei de apăsare. Cauza acestui fapt este în primulrând deplasarea produsă la transmiterea forţei laşuruburi. Dacă exploatăm la maxim capacitateaportantă a şuruburilor, deplasarea posibilă însu-

mată a îmbinărilor inferioare şi superioare poatefi de 2 + 2 = 4 mm. De aceea, se şi recomandă, la

dimensionarea îmbinărilor cu şuruburi, conside-rarea valorilor limită de rezistenţă ce corespunddeplasărilor mai mici. Şuruburile suplimentare,introduse pentru simetrie, îmbunătăţesc raportulrezistenţă-deplasare al îmbinării. Prin aplicarea di-mensionării îmbinării cu şuruburi recomandate înmanual, aceste deformaţii pot fi limitate la valoricuprinse între 1÷2 mm, o parte a acestora produ-

cându-se deja în timpul construcţiei; astfel nu seproduc deformaţii în condiţiile de serviciu caresă pună în pericol îmbinările structurii racordate

(plăci de căptuşeală din gips carton, căptuşeli deperete).

b) La pereţii portanţi interiori şi exteriori, se poateproduce o deplasare longitudinală din cauza de-

plasării muchiei superioare ca efect al diferitelor încărcări orizontale. Acesta se poate întâmpla în

cazul în care peretele nu are o rigiditate cores-

punzătoare în propriul plan. Rigiditatea şi prelua-

rea încărcărilor poate fi asigurată prin rigidizări înplanul peretelui. Dacă peretele nu trebuie să preia încărcări orizontale, rigiditatea poate fi asiguratăchiar de căptuşeală. Deoarece tensiunea produsă în plăcile de gips carton folosite drept căptuşea-

lă şi dimensiunea fisurilor depinde de mărimeadeplasării muchiei superioare, această deplasaretrebuie limitată semnificativ. Cele două straturi decăptuşeală (placaj din aşchii de lemn + gips carton,sau căptuşeală din 2 straturi. de gips carton deţin

încă o rezervă plastică de deplasare pentru a putea împărţi mărimea deplasării între peretele foarte ri-gid în propriul plan şi structura de perete nevoită ase deplasa, micşorând astfeI deplasarea căptuşeliide perete şi tensiunile produse în aceasta. Luând în considerare aceste lucruri, deplasarea permisăpentru condiţiile limită de serviciu nu poate depă-

şi în planul superior al peretelui 1/ 1000 din înăl-ţimea H a peretelui. Această prevedere este maistrictă decât valoarea general permisă de H/300relativă la cota de nivel, dar la deplasări mai mari

ar apărea pericolul slăbirii îmbinării cu şuruburi agipscartonului şi fisurării plăcilor

c) Pereţii portanţi exteriori şi de faţadă trebuie exa-

minaţi şi din punct de vedere al flambajului per-

pendicular pe planul lor. În acest caz, între con-

diţiile limită de serviciu, flambajul faţă de planul

Limitarea deformaţiilor în condiţii de serviciu






Publicat:2007/01

25



În cazul în care, din elementele setului de elemente deconstrucţie nu se poate asambla un buiandrug cu o

capacitate portantă corespunzătoare, se pot utiliza şiprofile de oţel individuale, ambutisate la rece sau lami-nate la cald, atât în cazul reazemului, cât şi în cel al bu -

iandrugului. Profilele ambutisate la rece pot fi folositecu grosimi ale pereţilor de până la 4 mm, iar în cazulfolosirii şuruburilor autofiletante HD (de 6,3x18), grosi-mea totală a pereţilor îmbinaţi poate fi de max. 6 mm. În cazul grosimilor de perete mai mari, trebuie aplicateşuruburi în sistem metric, M8, M10, preferabil cu di-mensiuni de găurire de 8,5 mm, respectiv 10,5 mm.

2.4.1.5 Dimensionarea îmbinărilor structurale; considerente privind alcătuirea acestora

Îmbinările interioare ale peretelui au fost deja prezen-

tate la capacitatea portantă a peretelui şi la dispune-

rea buiandrugilor. Fixarea peretelui de fundaţie esteasigurată cu conexpanduri de oţel de diametrul M10,solicitate din încovoiere şi în mică măsură la întindere(vezi Fundaţii). Alcătuirea racordărilor de colţ şi “T” apereţilor portanţi poate fi găsită în “Colecţia de figuri

structurale”, respectiv în „Instrucţiunile tehnologice”.Figurile trebuie completate cu următoarele menţiuni:

n La pereţii racordaţi perpendicular, cel puţin câte opereche de nervuri trebuie să fie posibilă de îmbi-

nat. Peretele de rigidizare are întotdeauna o ner-

vură la capătul de racordare care este îmbinată launul din colţuri cu o nervură a peretelui racordat.Ca atare, dacă din repartiţia pereţilor nu ar cădeao nervură acolo, trebuie plasară o nervură separa-

tă. Nervurile racordate trebuie îmbinate cu profile“L” de 1,5 mm şi cu cel puţin câte 2 şuruburi HD, latreimile înălţimii nervurilor.

n Căptuşeala de un strat placaj din aşchii de lemnde 12 mm, prescrisă pentru pereţii portanţi interi-ori, pe o parte a lor, trebuie proiectată întotdeau-

na pe partea pe care peretele de rigidizare îşi arenervura de racordare.

n Pereţii trebuie îmbinaţi şi în planul lor superior, cu îmbinări ce transmit eforturi din încovoiere şi de

întindere.

o Încovoierea trebuie preluată de prinderea cuşuruburi a nervurii peretelui de rigidizare şi a

grinzii de centură a peretelui racordat, utilizândminim 4 bucăţi şuruburi Super Teks (6,3 x 19).

o Întinderea poate fi preluată prin eclisa-

rea grinzilor centură (cu oţel plat zincat de

100 x 1,5 mm, de lungime 200 mm), fixatăprin câte 6 şuruburi HD.

Alcătuirea propusă a îmbinărilor este corespunză-

toare transmiterii forţelor orizontale de ~10 kN. Încazul în care ar fi nevoie de transmiterea unor forţe

orizontale mai mari, pe baza calculelor de rezistenţă, îmbinarea poate fi întărită prin introducerea unor şu-

ruburi suplimentare. Fixarea căptuşelii din placaj dinaşchii de lemn, dispusă pe structura de perete a pe-

reţilor portanţi şi de faţadă, se realizează cu şuruburi“Plató” autofiletante de 4,2 x 38. Cu toate că repartiţiaşuruburilor prescrisă în instrucţiunile tehnologice co-

respunde fixării la rigidizarea obişnuită a panourilorde perete, căptuşeala nu poate fi totuşi luată în consi-derare la rigidizarea clădirii drept element structuralsecundar.

2.4.2 Pereţi de rigidizare

Prin pereţi de rigidizare înţelegem acei pereţi la carerigidizările se montează efectiv. Alcătuirea tronsonu-

lui de perete de rigidizare (în cele ce urmează: pere-

tele de rigidizare) poate fi găsită în “Colecţia de figuristructurale” (figuri notate FM). Lungimea tronsonuluide perete de 1,875 m (ca dimensiune de perete ~2,0m) se conformează repartiţiei nervurilor la câte 0,625m. Peretele de rigidizare poate fi alcătuit şi într-uncâmp mai lat, dacă este disponibil un tronson de pe-

rete plin, de dimensiuni suficiente.

La determinarea lungimii peretelui de rigidizare sepoate lua ca punct de plecare alcătuirea obişnuităarhitecturală a pereţilor de faţadă, unde între deschi-deri se găsesc puţine tronsoane de 2,0 sau puţin maimari. Pe fondul proporţiilor geometrice ale clădirii(1,875:2,75), pentru contrabalansarea unei forţe ori-zontale, încă favorabile, nu trebuie luate în conside-

rare eforturi de reazem verticale disproporţional mai






Publicat:2007/01

26



mari. Forţa orizontală ce se produce în planul planşe-

ului se transmite la fundaţie, respectiv la nivelul infe-

rior, prin contravântuiri în X formate din perechi deplatbenzi de oţel de 100 x 1,5 mm.

Nervurile din extremităţile tronsonului de peretetrebuie dublate (formând profile „I”), astfel ca for-

ţa suplimentară produsă din jocul interior de forţeal rigidizării să poată fi preluată şi să fie disponibi-lă o suprafaţă destul de mare pentru dispunereaşuruburilor necesare fixării platbenzilor. Forţelede smulgere produse la fixarea peretelui de rigidi-

zare se transmit la diblurile de ancorare prin pieseindividuale (TIP). Piesele trebuie întotdeauna fixa-

te în perechi de inima nervurilor extreme dublate,cu 4 bucăţi de şurub metric M8. Capacitatea por-

tantă a şuruburilor M8 poate fi aici dublă faţă devaloarea limită din tabel, deoarece pe o secţiunetransversală se găsesc două îmbinări simplu forfe-

cate, din cauza alcătuirii simetrice

2.4.2.1 Alcătuirea sistemului pereţilor de rigidizare

În Ungaria, clădirile trebuie verificate şi pentru în-cărcări din seism, de la intrarea în vigoare a stan-

dardelor europene. Deoarece forţele orizontalede bază rezultate din efecte seismice sunt propor-

ţionale cu masa clădirii şi acţionează cu aceeaşiintensitate din toate direcţiile, clădirea trebuie în

general rigidizată, în aceeaşi măsură pe ambeledirecţii principale, pentru o încărcare mai maredecât cea din vânt. În trecut, s-a întâmplat ca ladimensionări doar pentru încărcări din vânt, înfuncţie de planul clădirii şi încărcare, aceasta să fierigidizată diferit pe cele două direcţii principale.

În cazul caselor construite cu folosirea Setului deElemente de Construcţie HARDELL STANDARD,este nevoie de repartizarea unor pereţi de rigidi-

zare într-un număr şi cu o capacitate portantă co-respunzătoare şi în cazul dimensionării doar pen-

tru încărcări din vânt. (Vezi: alcătuirea structuriiportante).

Pereţii de rigidizare nu sunt suficienţi pentru rigi-dizarea clădirii. Încărcările orizontale pot fi împăr-

ţite între pereţii portanţi printr-o structură orizon-

tală portantă, cu o rigiditate adecvată. Detaliilealcătuirii acesteia se pot găsi în capitolul despreplanşee.

Principiul de poziţionare al pereţilor de rigidizare într-un plan aproape simetric


tronsoane pereţi de rigidizare







Publicat:2007/01

27


2.4.2.1.1 Introducerea rigidizărilor în interiorul clădirii

Atât din punctul de vedere al încărcărilor din vânt,cât şi din cel al încărcărilor seismice, este avantajosca planul clădirii să deţină o geometrie simetrică,sau apropiată de aceasta. Într-un astfel de plan,repartizarea pereţilor portanţi şi de rigidizare poa-

te fi simetrică sau aproape simetrică în raport cudirecţiile principale. La proiectarea clădirii trebuieavut în vedere ca poziţionarea în plan a structu-

rilor portante să asigure ca centrul de torsiune al

clădirii şi cel al pereţilor de rigidizare să coincidăşi astfel, în caz de cutremur, să poată fi evitate în-

cărcările suplimentare rezultate din torsiunea clă-

dirii.

Nevoia proiectării şi alcătuirii atente a rigidizăriloreste demonstrată prin valorile de încărcări din tabe-

lul de mai jos. Valorile încărcărilor din vânt prezenta-

te în tabel au fost determinate pe baza standardului

vechi MSZ 15021, acestea fiind mai favorabile, decâtcele calculate pe baza MSZ EN 1991-1-4. Calculul

încărcărilor din seism s-a efectuat pe baza “Metodăstatică prin înlocuire” (publicaţia MMK Departamen-

tul de Structuri Portante, Manual de Proiectare, TT-TS 4 2003) de Dr. Dulácska Endre – Dr. Kollár László,

bazată pe MSZ ENV 1998, care propune o metodă de

calcul simplificată, sigură şi o referinţă adecvată îndeterminarea ordinii de mărimi a încărcărilor, pen-

tru clădirile cu numărul de nivele şi complexitateaprezentate.

Concluziile importante şi de respectat pentru pro-

iectarea alcătuirii rigidizărilor sunt următoarele (re-

feririle între paranteze şi cu litere groase sunt pentrurândurile şi coloanele tabelului de mai sus):

n În cazul clădirilor cu un singur nivel, avândplanşeul peste ultimul nivel şi şarpanta uşoare,

încărcările din vânt şi din seism sunt identice ca

ordin de mărime (a1÷a2). La clădirile pe o su-prafaţă a planului medie de ~100÷120 m2, în-

cărcarea din vânt mai mare, determinată dupădirecţiile principale, poate fi considerată ca va-

loare de bază, iar acesteia îi trebuie asigurată origidizare corespunzătoare valorii majorate cu1,2÷1,3 (a2/a1) în interiorul clădirii, pe ambeledirecţii, repartizarea fiind pe cât posibil simetri-că. La clădiri cu un singur nivel, cu învelitoaremai grea, trebuie proiectată o rigidizare cu re-

zistenţă majorată cu 1,4÷1,5 (a3/a1).

n La clădiri mansardate, cu structură şi plan si-milar, capacitatea portantă însumată a rigidi-zărilor necesare la parter este aproape dublăfaţă de portanţa necesară pentru încărcăriledin vânt (b1, respectiv b2). Rigidizările sunt ne-

cesare de asemenea, la mansardă, în aceleaşiproporţii. La clădiri cu două nivele, aceastăproporţie poate fi determinată în condiţii desiguranţă prin multiplicare cu 1,4÷1,5 în relaţia

încărcărilor din vânt şi din seism. De asemenea,dispunerea pereţilor de rigidizare poate urmaaici regulile generale.

n În timp ce cazurile anterioare sunt structuri ca-

racteristice caselor familiale cu un singur apar-

tament, în cazul clădirilor cu mai multe nivele,cu o structură mai grea (b3, c3) sunt posibileşi diferite unităţi funcţionale, în cazul în care“planşeul” prezintă proprietăţi acustice co-

respunzătoare. Este vizibil că în aceste situaţii

este nevoie de rigidizări semnificativ mai mari,

Tabelul 1.





Publicat:2007/01

28



alcătuirea şi dispunerea acestora necesitând, în toate cazurile, o proiectare şi dimensionare

individuală, detaliată.

Considerentele şi recomandările formulate la punc-

tele de mai sus pot fi de folos şi de referinţă în primulrând în abordarea calculului de rezistenţă şi al con-

cepţiei arhitecturale. În cazul respectării lor, nu va maifi nevoie de o eventuală reproiectare pentru execuţie,pentru ca să se alcătuiască rigidizările adecvate.

La calculul încărcărilor din seism, pentru proiectarea

structurilor portante ale clădirilor, am luat în consi-derare caracteristicile de acceleraţie seismică pen-

tru zona 3, determinată pe baza Eurocode (în trecutMSZ ENV 1998 NAD), care este valabilă în ţara noas-

tră pentru Budapesta şi 10 judeţe, considerată astfelca o medie. Conform acestui document, în Ungarianu există nici o zonă fără riscuri de cutremur, regiu-

nea cea mai periclitată fiind judeţul Komárom, careaparţine zonei 4.

La clădirile pe un singur nivel (a2-3), pe lângă condi-

ţiile determinate în Setul de Elemente de Cosntruc-ţie HARDELL STANDARD, pot fi folosite şi soluţii de

rigidizare prefabricate pentru încărcarea orizontalăde 10 kN la partea superioară a peretelui.

În cazul mansardării, sau al unei clădiri cu două nivele,soluţia tip de rigidizare poate fi folosită în primul rândla nivelul superior, la etaj. La nivelul inferior, trebuiealcătuite rigidizări de rezistenţă mai mare, pentru carese pot utiliza şi profilele Protektor din Setul de Ele-

mente de Construcţie HARDELL STANDARD. În toatecelelalte cazuri, pe baza unui calcul detaliat, trebuiedeterminată rigidizarea necesară şi alcătuirea acesteia.Asigurăm consultanţă în vederea proiectării acestora,

conformă cu Setul de Elemente de Cosntrucţie HAR-DELL STANDARD. În legătură cu alcătuirea sistemuluipereţilor portanţi şi dispunerea lor, inginerul proiec-

tant stabileşte soluţii pe baza recomandărilor Manua-

lului de proiectare şi prevederilor seriei de standardeaferente SR EN 1991, SR EN 1993, SR EN 1998.

2.4.2.2 Dimensionarea pereţilor de rigidizare

Pentru dimensionarea pereţilor de rigidizare, trebuieavute în vedere recomandările din tabelul 2, pe baza

principiilor şi prevederilor standardelor SR EN şi aleexperimentelor referitoare la îmbinările cu şuruburi.

Posibilităţi de dispunere a rigidizărilor în perete






Publicat:2007/01

29



Note:(1) + orice încărcare simultană, care poate ma-

jora deformaţia, considerând combinaţiilede încărcări de serviciu şi ai factorilor parţi-ali de siguranţă, conform SR EN 1990:2004/A1:2006.

(2) + orice încărcare simultană, ce poate creş-te solicitarea secţiunilor transversale înelementele structurale, considerând com-

binaţiile de încărcări de serviciu şi ai facto-

rilor parţiali de siguranţă, conform SR EN1990:2004/A1:2006.

(3) + orice încărcare simultană, care poate aveaun efect şi care poate creşte solicitarea sec-

ţiunilor transversale în elementele structu-

rale, considerând combinaţiile de încărcări

de serviciu şi ai factorilor parţiali de sigu-

ranţă, conform SR EN 1990:2004/A1:2006.* cerinţa trebuie îndeplinită în zona cu un

grad inferioar zonei seismice examinate.

Prescripţiile referitoare la valorile limită ale deplasă-

rilor relative la nivelul de cotă „H” sunt atât de stric-

te, pentru ca în stare de serviciu, căptuşelile să nucrape, respectiv ca plăcile de căptuşeală să fie încăreparabile în caz de atingere a stării limită de rezis-

tenţă, respectiv de efect seismic mai favorabil decât

cel maxim.

2.4.2.3 Dimensionarea structurilor, considerentele alcătuirii

Tronsonul de perete prezentat drept proiect tip

este utilizabil pentru preluarea sarcinii orizontale

de 10 kN, în cazul montării nervurilor de perete

mai des utilizate, de 2750 mm înălţime. O condiţieesenţială, determinantă, este preluarea corespun-

zătoare a forţei de întindere din perechea de forţeverticale ce asigură rezistenţa rigidizării. În vede-

rea înlesnirii montajului, forţa de întindere trebuiepreluată prin dibluri cu fixare chimică (M12) plasa-

te în nivelul de montaj din beton armat. În funcţiede condiţiile prezentate de producător (rezistenţăbeton corespunzătoare, de obicei C20/25; grosi-me minimă a materialului; distanţele de la mar-

gine şi între elemente de respectat la repartizare)se pot atribui valori, perechi de valori diblurilor,perechilor de dibluri.

Forţa de smulgere poate fi diminuată de forţa deforfecare simultană, ceea ce trebuie luat în consi-derare la verificarea, proiectarea ancorării.

Mărimea forţei de smulgere este influenţată şi de încărcarea verticală a peretelui de rigidizare, re-

zultată din planşeele, şarpantele, eventualele ni-

vele suplimentare ce acţionează asupra lui.

Tabelul 2.

Stări limită de dimensionare De serviciu De rezistenţă La cutremure

Deplasarea orizontală H/1000 H/300 H/300* permisă

Încărcare dominantă Valoarea de bază Valoarea de bază Încărcare seismică (3)

considerată a încărcării din vânt (1) a încărcării din vânt (2)

Factorii parţiali ai încărcării gq 1,0 1,5 1,0

Deplasarea permisă 0,5 mm 1,0 mm 1,0 mm pentru rezistenţă îmbinării cu şuruburi






Publicat:2007/01

30



Din cele prezentate rezultă, că în anumite cazuri,capacitatea portantă efectivă a peretelui de ri-

gidizare – chiar la alcătuire structurală identică– poate să difere de valoarea nominală prezentatăinformativ, din cauza încărcărilor pe structura derigidizare şi a condiţiilor fixării. Se poate concepeşi o rezistenţă mai mare, dacă ea corespunde pede altă parte condiţiilor de deformaţii. La exami-narea deformaţiilor, deplasarea îmbinărilor cu şu-

ruburi trebuie însumată geometric corespunzătorşi dacă mărimea acesteia modifică semnificativdeformaţia calculată teoretic, ea trebuie luată în

considerare la calculul deplasărilor etalon.

Ancorarea rigidizărilor tip (2 bucăţi dibluri M12,produs Würth) la o încărcare corespunzătoare(≥6,0 kN) pe nervuri, la fixare cu dibluri în pereţiiinteriori neportanţi, respectiv de margine lângă ceiportanţi, poate fi corespunzătoare dacă, condiţiilemontării corespund prescripţiilor producătorului,respectiv alcătuirii considerate în planul tip.

La proiectare, portanţa fixărilor trebuie verificată

pe baza încărcărilor verticale şi orizontale ce cadpe fiecare rigidizare, luând în considerare condiţiilemontării; în caz de nevoie trebuie întărite (ex. prinutilizarea unor şuruburi de ancorare betonate).

2.4.2.4 Racordări de planşeu, alcătuirea peretelui de rigidizare pe mai multe nivele

Alcătuirea racordării planşeelor ce transmit încăr-

cări orizontale trebuie să asigure transmiterea în-

cărcărilor la pereţi, imediat la racordarea pereteluide rigidizare, sau între centura ce transmite sarci-na şi planşeu. Acest lucru este de obicei asiguratla pereţii portanţi. Poate să apară nevoia alcătuiriiunor pereţi de rigidizare şi în pereţii neportanţi,din cauza repartizării numărului şi alcătuirii co-

respunzătoare a pereţilor de rigidizare; în acestecazuri trebuie asigurată racordarea care transmite încărcarea de la planşeu la perete.

În cazul clădirilor cu mai multe nivele, pereţii derigidizare trebuie să fie şi ei “pe mai multe nivele”,

adică pereţii de rigidizare de pe diferitele niveletrebuie să cadă strict unul deasupra celuilalt! Esteo regulă de bază, ca pereţii de rigidizare să nu cadădeasupra grinzilor buiandrug, în dreptul golurilor!

2.4.3 Buiandrugi

2.4.3.1 Considerentele alcătuirii buiandrugilor

2.4.3.1.1 Condiţii de deformaţii

Un considerent important în limitarea săgeţiibuiandrugilor este ca aceştia să nu producă de-

formaţii care să afecteze structurile tâmplăriei,periclitând astfel folosirea lor corespunzătoare.Cealaltă carateristică a setului de elemente constă în faptul că cea mai mare parte a deformaţiilor seproduce din cauza încărcărilor contingente, struc-

turile având greutăţi proprii reduse.

Aceste cerinţe au trebuit să devină mai stricte. Am

luat în considerare proporţia L/500, mai strictădecât valoarea limită de săgeată L/300, conformanexei naţionale a MSZ EN 1990 NB, cu limitareasuplimentară, că săgeata nu poate depăşi în niciun caz valoarea de 5 mm.

Condiţiile pentru acesta:

n Regula tehnologică a prevederilor de proiec-

tare şi execuţie prevede că deasupra tâmplă-

riei trebuie să fie un gol liber de montaj deminim 10 mm.

n Împănarea, fixarea ce împiedică deplasareaverticală, nu se poate afla înăuntrul deschi-derii golului.

n Golul de montaj se poate umple numai cuizolaţie termică flexibilă, fibroasă.






Publicat:2007/01

31



2.4.3.1.2 Considerente de dimensionare

Alcătuirea structurii portante a buiandrugilor poa-te fi aleasă în funcţie de sistemul structural utilizat,de încărcare şi dimensiunea golului. Se poate de-

cide în funcţie de sistemul structural al planşeului,dacă grinda de centură a acestuia (la structuri dinlemn, ex. talpa) poate fi luată în considerare la pre-

luarea încărcărilor planşeului, respectiv ale struc-

turilor peste buiandrug.

În cazul încărcărilor mai mici, la tâmplăriile uzua-

le de 90÷150 cm lăţime, în cazul grinzii de centurădin lemn, nu trebuie introdusă grindă buiandrugdin oţel separată. Pentru încărcări mai mari, acestlucru devine necesar. În acest caz, de asemenea,se poate lua în considerare eventuala contribuţiela rezistenţă a centurii. Mărimea acesteia poate fideterminată pe baza proporţiei aferente deformă-

rii identice.

Profilele UW aşezate culcat peste tălpile secţiunii„I” ale grinzilor buiandrug, alcătuite din profile

UW respectiv CW, cu structura recomandată dinoţel, nu pot fi de regulă luate în calcul la secţiuneatransversală a buiandrugilor. În urma experimen-

tărilor s-a dovedit, că doar îmbinările cu şuruburiatent proiectate şi dimensionate pot asigura îm-

binarea corespunzătoare, calculabilă, dintre placasuperioară şi grindă, dar nici în acest caz conlucra-

rea nu ar fi deplină din cauza deformaţiilor ce aparla îmbinările cu şuruburi.

Grosimea şi calitatea materialului guseului de laracordul dintre buiandrug şi nervura de peretetrebuie selectate potrivit profilelor folosite. Pentruacceaşi marcă de oţel, poate fi folosită o grosimea guseului identică cu cea a profilului. În cazul ca-

lităţii mai slabe a materialului, grosimea guseuluise majorează pe baza calculelor justificative.Tipul şi numărul şuruburilor – în cazuri particulare– trebuie determinate prin dimensionare. În acestcaz, trebuie luate în considerare următoarele:

n În cazul utilizării şuruburilor HD 6,3 x 18 mm

sau Super Teks 6,3 x 19 mm, grosimea totalăde găurire a plăcilor este de 6 mm

n La repartizarea nervurilor trebuie avută în ve-

dere o îmbinare minimă cu şuruburi, pentruasigurarea legăturii articulate.

În cazul buiandrugilor tip, pe baza celor prezen-

tate anterior, îmbinarea inimilor profilelor CW seface cu şuruburi metrice.

În cazuri particulare, grinda buiandrug trebuiealcătuită din profile din setul de elemente având înălţimea inimii şi grosimea pereţilor majorate, culuarea în considerare a principiilor de mai sus.

2.4.3.1.3 Considerente de construcţie

La alcătuirea buiandrugilor, tipul etalon trebuie săfie cel din anexa 5 a “Manualului de proiectare” .

La alcătuirea nodurilor trebuie luate în considera-re particularităţile profilelor de perete. (Vezi anexa5: Buiandrug la gol fereastră figura 1. „Secţiuni”).

Dimensiunea pe înălţime a buiandrugului poate fiinfluenţată, după caz, de poziţia ferestrei. Dacă în-

tre planul inferior al buiandrugului şi planul supe-

rior al golului de introdus, nu este spaţiu suficientpentru alcătuirea peretelui fixat corespunzător,trebuie selectat un buiandrug de o înălţime maimare, sau trebuie crescută grosimea căptuşelii go-

lului. Dacă înălţimea buiandrugului este mai micăde 150 mm, se poate folosi şi profil HEA laminatla cald. În anumite cazuri particulare, buiandrugulpoate fi soluţionat ca fiind ascuns în planul plan -

şeului, însă această alcătuire, în cazul pereţilor ex-

teriori, trebuie oricum analizată mai întâi cu pro-

prietarul de sistem, din cauza efectelor negativetermotehnice ale acesteia.






Publicat:2007/01

32



2.4.3.2 Condiţiile de aplicare ale buiandrugilor tip

În funcţie de condiţiile de deformaţii şi portanţaguseelor de fixare, tabelul următor prezintă capa-

citate de rezistenţă a buiandrugilor tip la starealimită de serviciu, considerând încărcările concen-

trate repartizate simetric, la câte 0,625 m:

Tabelul 3. Incărcările permise ale buiandrugi-lor, în stare limită de serviciu, în cazul sarcinilorconcentrate repartizate simetric, la câte 0,625m, în funcţie de deschiderile (distanţe de reze-mare) dintre nervurile de rezemare, realizaţidin profile din oţel Protektor

Profilul Încărcări concentrate în KN

buiandrugului în funcţie de deschideri (m) Deschideri (m)* 1,60 1,90 2,20 2,50 3,10

2 UW 150/40/1,5 10,5* 6,5 4,0 2,6 -

2 UW 200/40/1,5 12,0* 10,0* 7,4 4,8 2,0

2 CW 197/48/2,0 12,0* 12,0* 9,0* 6,5 2,5

* Dimensiunea exactă reală poate fi mai mică înfuncţie de golul ferestrei.

Note:Valorile prezentate au un caracter informativ şi tre-

buie interpretate considerând următoarele:

n Determinarea încărcărilor concentrate s-aefectuat prin considerarea valorii de săgeatămaximă de L/500, permisă pentru starea limi-tă de serviciu a buiandrugului (de maxim 5mm deasupra tâmplăriei)

n Încărcările de aplicat la starea limită de rezis-

tenţă pot fi de 1,9÷2,4 ori mai mari decât celeaplicate la starea limită de serviciu. La determi-narea valorilor limită de rezistenţă trebuie lua-

tă în considerare rezistenţă limită a îmbinărilorde la capetele grinzii, care este de 12, respectiv18 kN în cazul folosirii elementelor tip. (De ace-

ea, valorile marcate cu * reprezintă deja valoriaferente stării limită de rezistenţă)

n Valoarea limită anterioară rezultată din re-

zistenţă de la punctul de rezemare, poate ficrescută prin alcătuirea rezemării cu o rezis-

tenţă mai mare:

o prin element de îmbinare de rezistenţămai mare (creşterea grosimii plăcii, al nu-

mărului şi mărimii şuruburilor, cu respec-

tarea regulilor de construcţie, argumen-

tate prin calcul),

o prin parament alcătuit prin îndoirea plăcii

inimă a profilelor UW.


Repartizări de sarcini etalon pentru examinarea stărilor limită ale buiandrugilor (în mm)





Publicat:2007/01

33



Alcătuirea buiandrugilor depinde în mare măsurăşi de încărcare dar şi de alcătuirea planşeului.

În cazul structurii de planşeu şi şarpantă din lemn,se alcătuieşte o centură talpă de 10/15÷15/15 cmpeste pereţii portanţi şi de faţadă. Această grindăde centură este suficient de rigidă şi are o rezis-

tenţă suficientă pentru a servi drept buiandrug launele goluri în funcţie de încărcare, secţiune, alcă-

tuire. Valorile de rezistenţă aferente sunt prezen-

tate în tabelul de mai jos:

Tabelul 4. Încărcările permise ale buiandrugilorla starea limită de serviciu, în funcţie de deschi-derile (distanţele de rezemare) dintre nervurilede rezemare, în cazul încărcărilor repartizatesimetric la câte 0,625 m şi buiandrug superiordin lemn (centură talpă).

Profilul Încărcări concentrate în KN

buiandrugului în funcţie de deschideri (m)

centură lăţime/înălţime (cm/cm)

Deschideri* 1,60 1,90 2,20 2,50 3,10 15/10 cu două rezemări 3,0 2,0* - - -

15/10 prins la un capăt 4,5 4,0 2,5* - -

15/15 cu două rezemări 10,0 6,5 4,0 2,0* -

15/15 prins la un capăt 14,0 10,0 7,0 4,5 2,0*

* Dimensiunea exactă reală poate fi mai mică înfuncţie de golul ferestrei.

Note:

n Condiţii de utilizare:o Materialul lemnos este brad ecarisat cat. I

(SR EN 1995),o În centură nu se află înnădire deasupra bu-

iandrugului şi imediat peste reazem.o Un buiandrug se consideră prins la un ca-

păt, dacă grinda centură duce dincolo deprima nervură învecinată fără înnădire, dis-

tanţa nervurii fiind de minim 625 mm şi estelegată la grinda superioară lângă nervură

cu şurub M12 din oţel.

o Grinzile trebuie verificate şi pentru rezis-

tenţă. Valorile de încărcare pentru starea

limită de rezistenţă pot depăşi de 1,1÷1,5ori valorile din tabel, în funcţie de proporţiagreutăţii proprii a structurilor planşeului şi a încărcării lor utile.

o Buiandrugii notaţi cu * (profil, alcătuire,deschideri) se pot utiliza doar la pereţii ne-

portanţi.o Grinda superioară de sub centură nu este

înnădită nici în cadrul buiandrugului, nici încâmpurile vecine ale acestuia (minim 625

mm pe ambele părţi).o Buiandrugul este utilizabil doar în cazul încare este corespunzător din punct de vede-

re al protecţiei împotriva incendiilor! Dacăelementul structural (perete, buiandrug)trebuie să fie necombustibil, sau timpul derezistenţă la foc nu poate fi argumentat,grinda de centură nu poate fi folosită ca bu-

iandrug!o Sub buiandrugi se amplasează un profil

UW, fixat de aceştia (aliniat căptuşelilor), în-

chizând buiandrugul dinspre partea inferi-oară, fixat la reazem, în toate cazurile.

Valorile tabelelor (tabelele 3, 4) pot fi folosite doarla preproiectare; la planul de execuţie se pot folosidoar buiandrugi argumentaţi prin calcule.


Modelul static al prinderii pe o parte a grinzii

de centură (în mm)





Publicat:2007/01

35



Alcătuirile, posibilităţile conlucrării grinzilor de planşeu

În cazul planşeelor din plăci cutate trapezoidale su-

prabetonate, conlucrarea grinzilor este corespunză-

toare repartizării grinzilor la 0,625 m (varianta a.).

Dacă peste grinzile de planşeu se dispune doar o pla-

că de căptuşeală, este nevoie de conlucrarea a minim3 grinzi, dar la deschideri mai mari de 5 grinzi, pentrurepartizarea între grinzile învecinate a sarcinii concen-

trate ce cade pe o singură grindă, săgeata planşeuluisă nu depăşească 1 mm la forţa concentrată de 1.0kN.

În cazul spaţiului de tavan fals suficient de înalt, re-partizarea sarcinii poate fi asigurată cu (un număr de)grinzi transversale repartitoare de sarcină fixate subplanşeu, cu o rigiditate corespunzătoare (varianta b.).Fixarea acestora trebuie alcătuită într-un mod adec-

vat preluării forţelor de întindere.

O soluţie tradiţională este folosirea platbenzilor de ri-gidizare din oţel, care se petrec alternant printre grin-

zile de planşeu, deasupra tălpiilor superioare ale grin-

zilor şi sub cele inferioare, întinse şi fixate în şuruburi

(varianta c.). Platbenzile trebuie dimensionate pentru încărcarea de 1.0 kN, concentrată în secţiunea unde

se produce cea mai mare săgeată pe grindă sau la di-ferenţa maximă de încărcare, care poate să apară între

grinzi (dacă este posibil un astfel de caz de încărcare).

Platbenzile trebuie prescrise dintr-o calitate de oţel si-milară structurilor portante. Calitatea oţelului trebuiesă fie minim S235, stratul de galvanizare de 275 mg/m2, grosimea peretelui de 0,75÷1,0 mm. Efortul capa-

bil al platbenzii trebuie să fie de minim 3,0 kN.

Trebuie asigurată sprijinirea tălpilor grinzilor din ca-

uza componentei extensive în sus şi în jos a forţei

dezvoltate de platbenzi. Recomandare: se formează odiafragmă dublă din profile UW 100 între tălpile profi-lului CW, în funcţie de înălţimea profilelor (ex: 144 mmla CW 147/50/15) pe ambele părţi ale grinzii în fâşiaplatbenzilor. Elementele pot fi tăiate exact în fabricăşi pot fi prinse în şuruburi pe lungimea fâşiei rigidiză-

rii conform planului, înaintea montării grinzilor, astfeldesemnând şi locul platbenzilor ce urmează a fi mon-

tate la faţa locului.

Platbenzile trebuie fixate pe tălpi cu câte 2 şuruburi

HD. Placajul din aşchii de lemn sau fibre de ipsos tre-buie fixat lângă platbenzi pe ambele părţi, pe ambele






Publicat:2007/01

36



tălpi ale grinzii, pentru a putea prelua forţa de compre-

siune produsă.

În cazul şarpantelor din lemn cu pod, nu este nevoiede astfel de sistem de egalizare a încărcărilor. Dacă dinorice motiv pe planşeu nu se dispune căptuşeala dinplacaj din aşchii de lemn prevăzută în cazul planşeelorintermediare din oţel, este nevoie totuşi de sprijinireatălpii superioare a grinzilor la mijlocul câmpurilor deplanşeu. Deoarece structura de planşeu din lemn nueste o parte a setului de elemente de construcţie, însăalcătuirea sa greşită influenţează calitatea de structuri

portante şi de construcţie a clădirii, trebuie să atragematenţia asupra acestei cerinţe, precum şi a altora.

Fixarea grinzilor planşeelor pe profilul centură UW alperetelui se realizează cu câte 2 şuruburi Super Teks.Prinderea de capăt a grinzilor este asigurată de profi-lul centură UW dispus la marginea exterioară a centuriiperetelui, potrivit cu înălţimea grinzilor. Profilul centu-

ră UW trebuie fixat de grinda centură a peretelui şi lacapătul tălpilor superioare ale grinzilor. La construcţiaunui nivel suplimentar, fixarea superioară se recoman-

dă a se executa în timpul dispuneri profilului talpă UW,

pentru evitarea coliziunii capetelor de şuruburi. Pe pe-

reţii interiori nu se poate executa o astfel de centură

continuă, din profil UW dispus pe înălţime, din cauzagrinzilor transversale. Totuşi, la fiecare al treilea câmp,pe părţi alternante, între grinzi, trebuie introdusă câteo bucată de profil (repartizare grinzi de lungime 120mm), fixat cu minim câte 3 şuruburi Super Teks, la carese fixează ulterior profilul talpă în acelaşi mod.

Pe nodurile din colecţia de scheme se poate observa,că din cauza introducerii grinzilor CW în profilul cen-

tură ar rămâne un gol de 1,5 mm sub grindă, respectiv

profilul centură de perete nu ar putea să se aliniezeorizontal. În astfel de locuri trebuie tăiate bucăţi degarnitură din benzi de 1,5 mm grosime şi lăţime de100 mm, folosite pentru contravântuirile pereţilor derigidizare. În mod asemănător, se vor prevedea garni-turi şi la pereţii intermediari, sub şi peste grinzi.

În cazul construirii unui nivel suplimentar, încărcări-le nervurilor superioare încarcă şi ele inima grinzilor.Acest fapt trebuie luat în considerare la dimensionarea

acestora. O posibilitate suplimentară pentru transmi-

terea încărcării este introducerea nervurilor CW folosi-


Alcătuirea centurii de planşeu la perete intermediar cu grinzi petrecute





Publicat:2007/01

38



Probleme de rezolvat la adaptarea şarpantelor şistructurilor de planşeu din lemn, individuale:

n În caz de şarpantă tradiţională din lemn şi plan-

şeu HARDELL:o alcătuirea sistemului centură, eventual a sis-

temului de buiandrugi portanţi sub centuri,ce funcţionează şi ca întrerupere a punţilortermice, de o rezistenţă corespunzătoare,

o dimensionarea grinzilor de planşeu pentrudeformări şi rezistenţă sub scaune,

o rezolvarea preluării forţelor orizontale per-

pendiculare pe grinzi, de pereţii marginali,o rezolvarea rigidizării în plan orizontal a sis-

temului de grinzi de planşeu pe ambele di-recţii, prin căptuşire cu placaj din aşchii delemn,

o realizarea racordării corespunzătoare a sis-

temului de pereţi de rigidizare cu planşeulrigidizat.

n În caz de şarpantă individuală din lemn şi şar-

pantă tradiţională din lemn:

o practic identic cu cele de mai sus, în planulplanşeului se poate alcătui şi un sistem derigidizare cu zăbrele, în caz de pod necircu-

labil

n În cazul grinzilor din lemn bătute în cuie, prefa-

bricate (planşeu şi şarpantă):o considerentele sunt identice cu cele de la

combinaţiile anterioare, dar:o trebuie evitate şarpantele cu mai multe for-

me în spaţiu, deoarece urmărirea structura-

lă a acestora este greoaie,o pot fi folosite exclusiv structuri prefabricate,

dimensionate,o trebuie rezolvată rigidizarea în spaţiu şi în

plan a şarpantei, după punctele de mai sus.

Alcătuirea şarpantei individuale din oţel, folosindprodusele din Setul de Elemente de Construcţie

HARDELL STANDARD este posibilă luând în consi-derare următoarele considerente şi condiţii:

n Structura portantă trebuie dimensionată indivi-dual după prevederile SR EN referitoare la profi-lele cu pereţi subţiri formate la rece:o deformaţii (stări limită de serviciu),o capacitate portantă (stări limită ultime),o stabilitate structură completă, respectiv

pentru bare individuale, inclusiv la montaj,

la transport, la ridicare,o la alcătuire trebuie luate în considerare şi îm-

binările de planşeu verificate la stări limită.

n Considerentele alcătuirii nodurilor structurale:o Montaj simplu şi viabil,o Noduri structural corespunzătoare (ex. o ar-

ticulaţie să fie articulaţie),o Nu se pot alcătui noduri rigide, doar cu ele-

mente suplimentare structural, individualproiectate cu o rigiditate corespunzătoare

şi rezistente la moment, dacă la acestea sepot lega şi profilele cu îmbinări corespunză-

toare încărcărilor ce apar acolo.

n Structuri complementare:

o alcătuirea structurii portante să urmă-

rească nevoile structurilor de construcţiedin punctul de vedere al termotehnicii:structurile din oţel neprotejate cu termo-

izolaţie nu pot izola spaţiul interior de celexterior!

o structurile exterioare de oţel trebuie se-

parate de scheletul interior termoizolat

cu întrerupere de punte termică,o pentru întreruperea de punţi termice se

pot folosi elementele complementare

din lemn (dacă sunt corespunzătoare dinpunct de vedere al protecţiei împotrivaincendiilor).

2.5 Lista standardelor de referinţă






Publicat:2007/01

39



Standardele luate în considerare pentru proiectare, aplicare.

1. MSZ EN 1990:2002/A1:2006 Eurocode: Bazele proiectării structurilor portante2. MSZ EN 1990:2005 Eurocode: Bazele proiectării structurilor portante

3. MSZ EN 1991-1-1:2005 Eurocode 1: Efectele asupra structurilor portante.

Partea 1-1.: Efecte generale Masă specifică, greutate

proprie şi încărcările utile ale clădirilor


Partea 1-2.: Efecte generale. Efectele asupra structurilor

expuse focului


Partea 1-3.: .: Efecte generale. Încărcări din zăpadă 6. MSZ EN 1991-1-4:2005 Eurocode 1: Efectele asupra structurilor portante.

Partea 1-4.: .: Efecte generale. Efectele vântului


Partea 1-5.: Efecte generale. Efecte de temperatură


Partea 1-6.: Efecte generale. Efecte în timpul execuţiei

9. MSZ EN 1992-1-1:2005 Eurocode 2: Proiectarea structurilor din beton.

Partea 1-1.: Reguli generale şi privitoare la clădiri

10. MSZ EN 1992-2:2006 Eurocode 2: Proiectarea structurilor din beton.

Partea 2.: Punţi din beton. Reguli de proiectare şi construcţie 11. MSZ EN 1993-1-1:2005 Eurocode 3: Proiectarea structurilor din oţel.

Partea 1-1.: Reguli generale şi privitoare la clădiri

12. MSZ EN 1993-1-2:2005 Eurocode 3: Proiectarea structurilor din oţel.

Partea 1-2.: Reguli generale. Proiectare pentru efectele focului

13. MSZ ENV 1993-1-3:1999 Eurocode 3: Proiectarea structurilor din oţel.

Partea 1-3.: Reguli generale. Reguli complementare pentru

elemente alcătuite la rece

14. MSZ EN 1993-1-8:2005 Eurocode 3: Proiectarea structurilor din oţel.

Partea 1-8.: Proiectarea nodurilor

15. MSZ EN 1995-1-1:2005 Eurocode 5: Proiectarea structurilor din lemn.

Partea 1-1.: Reguli generale. Reguli comune şi privitoare

la clădiri

Notă:Standardele naţionale enumerate, actual valabile, pot fi aplicate până ce sunt înlocuite de MSZ EN co -

respunzătoare.

Înaintea aplicării standardelor trebuie verificată valabilitatea acestora, luând în considerare şi data depublicare a acestora.

16. MSZ ISO 1791:1990 Definiţia termenilor coordonării modulelor în construcţii






Publicat:2007/01

40



17. MSZ ISO 3443-1:1993 Toleranţe în execuţie. Principii de bază de evaluare şi specificare

18. MSZ ISO 3443-2:1993 Toleranţe în execuţie. Bazele probabilistice ale potrivirii pro-

babile dintre elementele structurale de dispunere dimensională normală

19. MSZ ISO 3443-3:1993 Toleranţe în execuţie. Procedeele alegerii dimensiunii ţintă şi

potrivirea probabilă

20. MSZ ISO 3443-4:1993 Toleranţe în execuţie. Metodele determinării abaterilor pro-

babile la montaj şi repartizării toleranţelor

21. MSZ ISO 3443-5:1993 Toleranţe în execuţie. Liste de valori folosite în prevederile

de toleranţe

22. MSZ ISO 3443-6:1993 Toleranţe în execuţie. Principiile de bază ale criteriilor accep-

tării şi verificarea conformităţii cu metoda 1

23. MSZ ISO 3443-7:1993 Toleranţe în execuţie. Principiile de bază ale criteriilor accep-

tării şi verificarea conformităţii cu metoda statică 2 konformitás ellenőrzése 2-es, statisztikai módszerrel

24. MSZ ISO 3443-8:1993 Toleranţe în execuţie. Examinarea dimensiunilor şi

verificarea execuţiei

25. MSZ ISO 4463-1:1992 Metode de măsurare şi trasare în industria construcţiilor.

Proiectare şi organizare, moduri de măsurare, condiţii

de acceptare

26. MSZ ISO 7976-1:1992 Toleranţe arhitecturale. Metodele şi mijloacele de măsurare

ale clădirilor şi elementelor de construcţie

27. MSZ ISO 7976-2:1990 Toleranţe arhitecturale. Punctele de măsurare ale clşdirilor şi

structurilor de clădire

28. MSZ 7653:1982 Prevederile de aplicare ale modulului de construcţie

29. MSZ 7658-1:1979 Toleranţe de industria construcţiilor. Prevederile generale ale

exactităţii parametrilor geometrici în industria construcţiilor

30. MSZ 7658-2:1982 Toleranţe de industria construcţiilor. Clase de exactitate

31. MSZ 7658-3:1984 Toleranţe de industria construcţiilor. Toleranţe tehnologice şi

funcţionale

32. MSZ 7661-1:1982 Modul de construcţie. Plase modul

33. MSZ 7661-2:1982 Építési modul. Spaţiu de coordonare

34. MSZ 20161:1983 Principiile de bază de calcul al exactităţii parametrilor geome-

trici din industria construcţiilor

113. MSZ 20162:1985 Verificarea exactităţii parametrilor geometrici din industria construcţiilorNotă:Standardele naţionale enumerate, actual valabile pot fi aplicate până ce sunt înlocuite de MSZ ENcorespunzătoare. Înaintea aplicării standardelor trebuie verificată valabilitatea acestora, luând în considerare şi data depublicare a acestora.

2.6 Anexe de structuri portanteAnexele de referinţă vezi la sfârşitul „Manualului de proiectare“







Publicat:2007/01

42

În cazul nostru, acest lucru înseamnă stabilireadimensiunilor şi a repartizării elementelor bară a

structurii portante de oţel, selectarea stratificărilorstructurale care pot asigura proprietăţile de naturastructurilor de construcţie dorite.

Gama din care putem alege este, desigur, bogată.Setul de Elemente de Construcţie HARDELL STAN-

DARD poate propune stratificări preexaminatepentru numeroase dorinţe. Ne stă la dispoziţie 35

diverse stratificări, prin aplicarea cărora se poate îndeplini un spectru larg al dorinţelor.

În acord cu aceste stratificări, în capitolul “Colec-

ţie de figuri structurale” al publicaţiei noastre, pu-

nem la dispoziţia proiectanţilor, al executanţilor, în jur de 80 scheme de îmbinări de structuri deconstrucţie.

Pentru dimnesionarea energetică oferim un aju-

tor prin colecţia „Catalogul punţilor termice” a 21 îmbinări structurale examinate cu cameră termică,care au fost determinate cu datele “pure”, adicătocmai standarde tehnice. Aceasta înseamnă, că în cazul utilizării stratificărilor şi îmbinărilor „Co-

lecţiei de figuri structurale”, soluţia finală va staunivoc pe partea siguranţei; de aceea – aplicândcaracteristicile punţilor termice prezentate - nuva mai fi nevoie de o verificare separată a punţilortermice.

(Numărul acestor stratificări, îmbinări şi punţi ter-

mice verificate este în continuă dezvoltare; deaceea merită să vă interesaţi din când în când lafirma noastră după noile materiale ajutătoarepentru proiectare.)

3. STRUCTURI DE CONSTRUCŢIE







Publicat:2007/01

43

3.1 Principii generale de structură a construcţiei

Buna funcţionare a structurilor noastre de con-

strucţie este asigurată dacă ele pot garanta într-un mod durabil şi eficient protecţia împotrivaefectului pentru care ele au fost folosite.

Lista teoretică a acestor efecte – şi astfel cel al do-

rinţelor posibile, de asemenea – tinde la infinit,dar considerentele pentru practica cotidiană aproiectării sunt, după părerea noastră, următoa-

rele (în conformitate cu recomandările europeneunitare):

n Durabilitate şi stabilitate mecanică,n Durabilitate în timp,n Adecvarea energetică,n Protecţie împotriva zgomotului şi a vibraţiilor,n Siguranţa contra incendiului,n Adecvare igienică, de sănătate şi ecolocigă,n Siguranţă de serviciu

(Principiile unitare europene tratează cele enume-rate într-o ordine diferită, noi aici – oarecum arbi-trar – am ales mai degrabă ordinea algoritmuluide proiectare obişnuit în ţara noastră.)

Asigurarea funcţionării corecte şi îndelungat sigu-

re a fiecărei structuri de construcţie sau straturi destructuri de construcţie o vedem realizabilă prinaplicarea uneia din două principii esenţiale de al-cătuire, eventual a unei combinaţii inteligente aleacestora. Aceste două principii sunt „PrincipiulScut sau Oală”, respectiv „Principiul Zidul Cetăţiisau Zidul Oraşului”.

Pentru ca funcţionarea acestora să fie clară şi uni-vocă, trebuie să cunoaştem caracteristicile efecte-

lor naturale şi/sau ale civilizaţiei.








Publicat:2007/01

44

3.2 „Principiul Scut sau Oală”

Trebuie să luăm cunoştinţă de faptul, că efecte-

le mecanice, termice, de vapori, de zgomot, aleumezelii – chiar dacă au un sens de acţionaredistinctă– sunt în măsură mai mare sau mai micăefecte SPAŢIALE. „PLANUL” protecţiei - aşa cum senumeşte în practică într-un mod caracteristic - nu

este aproape niciodată doar un plan, sau dacă da,extinderea acestuia depăşeşte semnificativ mă-

rimea zonei de acţionare presupuse a efectului.Pentru ilustrarea interpretării noastre să vedemcâteva figuri:


Luptător maur contra cavaler cruciat (sus)

Şi acelaşi lucru tradus în “structură portantă”







Publicat:2007/01

45

3.3 „Principiul Zidul Oraşului”

Acceptarea protecţiei pe baza principiului zidul cetăţiisau al oraşului este ajutată de următoarele imagini:

Exemple concrete, unde principiile de mai sus sunt

bine observabile:

TERMOTEHNICĂ: Întoarcerea termoizolaţiei exte-

rioare la îmbinare orizontală fereastră.

BARIERĂ DE VAPORI: Întoarcerea foliei, sau pre-

lungirea ei la racordare perete-planşeu.

ACUSTICĂ: Introducerea tavanului fals acustic,sau prelungirea peretelui de compartimentare bi-rouri deasupra tavanului fals.

PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR: Calcan de

delimitare la case înşiruite (în loc de trepte), re-

spectiv întoarcere în planul casei, prelungire.

IGIENĂ: Izolaţie împotriva umidităţii de regim, re-

spectiv de soclu de podea întoarsă.






Publicat:2007/01

47



4.1 Energetică

O parte obligatorie a proiectului, totuşi pentru mulţiaceasta reprezintă o povară. De aceea, încercăm săaducem această înaltă stiinţă „jos pe pământ” şi nestrăduim să dăm un ajutor practic.

Descrierea principiilor generale şi prezentarea stan-

dardelor ar fi aici doar o risipă de timp şi de spaţiu, deaceea autorii renunţă la aceasta. Presupunem de ase-

menea, cunoaşterea prevederilor şi a algoritmilor decalcul. Încercăm în locul acestora să asistăm muncaproiectantului prin prezentarea principiilor de alcă-

tuire speciale şi prin comunicarea datelor detaliate.

Structurile construite cu ajutorul Setului de Elemen-

te de Construcţie HARDELL sunt structuri neomoge-

ne, deoarece construcţia de bază este reprezentatăde un schelet de nervuri şi câmpuri termoizolantece umplu golurile dintre acestea. Scheletul de oţel însine - pe lângă numeroase avantaje - poate să pară o

alegere proastă tocmai din punct de vedere termo-tehnic. Puterea de transmitere a căldurii a oţelului

este anume multiplul factorului de transmitere a căl-durii a termoizolaţiei utilizate. Neutralizarea acestui„efect nervură” necesită stratul exterior termoizoantdrept parte esenţială şi indispensabilă a acestorstructuri de perete, de planşeu şi de şarpantă stra-

tificate. Grosimea minimă structurală a acestuia (încazul lambda <0,035 W/mK) este de 50 mm. Desigur,cu cât este mai mare grosimea straturilor exterioare

scheletului, cu atât mai omogen devine comporta-mentul termotehnic al structurilor.

Din aceeaşi proprietate se deduce şi “regula de fier”,că un element de construcţie de oţel neizolat termicnu poate separa un spaţiu încălzit de unul neîncălzit.Aici trebuie să clarificăm şi neînţelegerea că umple-

rea cu termoizolaţie a nervurilor CW şi UW ar puteasoluţiona această problemă. Izolaţia termică trebuie

în astfel de cazuri să se afle înafara suprafeţei lateralea structurii de oţel (în partea rece, desigur) şi să alcă-

tuiască o “blană” închisă dinspre spaţiul neîncălzit.

4. FIZICA CONSTRUCŢIILOR





Publicat:2007/01

48



Tabelul de însumare a stratificărilor tip conţine valorile – devenite nefavorabile din cauzaefectului nervurilor! – „U” de proiectare referitoare la tipul dat de structură.

Up Nr. Identificator Denumirea stratificării valoare de proiectare (W/m2K)

1. KT-R1 Perete portant exterior pe schelet CW 97/52/1,5 0,219





6. ST-R1 Calcan, perete de delimitare la unităţi de case înşiruite 0,450

7. ST-R2 Calcan, perete de delimitare la unităţi de case înşiruite 0,412

8. ZF-R1 Planşeu de acoperiş, planşeu de închidere 0,235

9. ZF-R2 Planşeu de acoperiş, planşeu de închidere 0,228

10. TE-R1a, R1b Suprafeţe înclinate în mansardă 0,191

11. TE-R2a, R2b Suprafeţe înclinate în mansardă 0,191






Publicat:2007/01

49



4.2 Protecţie împotriva vaporilorAcesta este un domeniu neglijat în proiectare. Întrecut, structurile clasice de pereţi, planşee, şar-

pante şi mai ales tâmplăriile au rezolvat “automat”circulaţia vaporilor şi a aerului. Această posibilitates-a pierdut însă prin apariţia ulterioară, a obligati-vităţii considerentelor de economie a energiei.Proiectantul nu mai poate conta pe acest automa-

tism, acest fapt fiind şi mai valabil pentru clădirile,structurile de clădire montate, ca şi pentru spaţiile

şi structurile alcătuite din Setul de Elemente de

Construcţie HARDELL STANDARD. O proprieta-

te esenţială a structurilor montate este capacita-

tea de termoizolaţie excelentă, dar cel mai mareinamic al acesteia – pe lângă golurile în structură– este precipitaţia vaporilor înăuntru termoizolaţi-ei, sau intrarea altui tip de umezeală.

Pentru prevenirea acesteia, se aplică într-un modgeneral acceptat un strat de folie barieră de va-

pori pe latura interioară. Cea mai importantă pro-

Următorul tabel prezintă date suplimentare pentru dimensionarea completă, coeficienţii detransfer termic:

Nr. Locul şi denumirea punţii termice U

i

(W/m2K)

1 Stâlp vertical 0,054

2 Grindă de planşeu, necirculabil, cu cleşti, 18 cm izol. 0,060

3 Racordare perete-planşeu (cu cleşti) 0,125

4 Colţ exterior 0,136

5 Racordare „T” (perete portant) 0,069

6 Racordare „T” (perete de compartimentare) 0,063

7 Gol fereastră (la buiandrug) 0,132

8 Gol fereastră (dealungul elementului vertical de toc) 0,166

9 Gol fereastră (la parapet) 0,130

10 Nervură CW verticală dublată (ex picior de rigidizare) 0,080

11 Gol uşă (dealungul elementului vertical de toc) 0,203

12 Gol uşă (racordare prag la terasă) 0,938

13 Racordare podea peste sol – perete la terasă 0,314 14 Racordare podea peste sol – perete 0,384

15 Racordare perete de compartimentare la fereastră 0,161

16 Racordarea planului colţ negativ pereţi – perete de compartimentare 0,000

17 Racordarea colţului colţ negativ pereţi – perete de compartimentare 0,011

Datele sursă a examinărilor făcute pot fi găsite în “Catalogul punţilor termice” .








Publicat:2007/01

50

prietate a acesteia este ca grosimea stratului deaer echivalent cu folia să fie de Sd ≥ 100 m.

Pe lângă acestea, este importantă rezistenţa la ru-

pere (în primul rând pentru facilitarea aplicării),respectiv posibilitatea de prelungire fără disconti-nuităţi. Folia barieră de vapori proprie a sistemu-

lui HARDELL şi banda autocolantă HARDELL deţinaceste proprietăţi.

4.3 Acustică

Acestui domeniu i se acordă un rol din ce în ce maiimportant, odată cu creşterea încărcării cu zgomota mediului imediat şi îndepărtat; tocmai de aceeaeste de o imrezistenţă primordială luarea în calcul aconsiderentelor acustice la proiectare. Într-un modsimilar capitolului de energetică, nici aici nu estedestul spaţiu pentru prezentarea întregului con-

text de standarde, dar câteva date importante dereferinţă trebuie comunicate.






Publicat:2007/01

51



Nivel permis de presiune sonoră

echivalentă “A” Denumirea clădirii sau a încăperii Laeq dB(A) zi noapte

06h-22h 22h-06h

1 Clinică Spaţii de tratament 35 2 Instituţie de învăţământ Săli de clasă, de curs, camere profesorale 40 3 Clădire birouri Săli de şedinţă şi protocol 40 4 Clădire locuinţe Camere locuinţe 40 30 5 Hotel, cămin pt. studenţi Camere locuinţe 45 35 6 Cămin social Camere locuinţe 40 30 7 Hotel, cămin pt. studenţi Spaţii comune 50 8 Cămin social Spaţii comune 50 9 Birouri cu o protecţie împotriva zgomotului de înaltă calitate 40

Rezultatele măsurătorilor disponibile actual (2006 luna 12) sunt însumate în următorul tabel:

Datele protecţiei împotriva zgomotului şi vibraţiilor, pe baza A-402/2006 ÉMI ÉME

Proprietăţile produselor Valori de bază pentruMetodă de

Identificator

Documentşi unităţi de măsură proiectare

examinaresursă şi evaluare

Capacitate de izolaţie Perete portant interior: Conform seriei BT-R1 HD ST

fonică Str. Rw = 44 dB de standarde BT-R2 Stratificări Str.

MSZ-04-601:1988 TT-R1

şi MSZ EN ISO 140 TT-R2

Perete portant exterior De la KT-R1 HD ST

Rw = 50 dB la KT-R5 Stratificări Str.

Planşeu de acoperiş, ZF-R1 HD ST

planşeu de închidere ZF-R2 Stratificări Str.

Rw = 53 dB, Ln,w = 58 dB

Planşeu intermediar, KF-R1 HD ST

cu rigidizare de placaj din KF-R2 Stratificări Str. aşchii de lemn KF-R3

Rw = 54 dB, Ln,w = 52 dB KF-R5

Ln,w (cu mochetă) = 46 dB

Planşeu întermediar, KF-R7 HD ST

cu rigidizare de placă KF-R8 Stratificări Str.

cutată trapezoidală

Rw = 55 dB, Ln,w = 44 dB

Ln,w (cu mochetă) = 40 dB




53



Publicat:2007/01



Moto: „Se poate construi mai bine, dar nu şi mai prost!”

– spunea unul din specialiştii cu multă experienţăde la una din firmele noastre partenere.

Da. Nu se poate adăuga nimic la aceasta. E unprincipiu foarte bun pentru execuţie.

Într-un manual de proiectare nu este de fapt loc

pentru detalierea procedurilor concrete de exe-cuţie; pentru aceasta există „Instrucţiunile tehno-

logice”. Totuşi, cele două domenii nu pot fi nici -

odată separate. Proiectantul trebuie să cunoascăstructurile de construcţie alese. Acestea dă răs-

punsul la întrebarea “cum să construim”? Nu esteo fericire dacă cineva proiectează visele clientului în modul în care nu are nici o idee despre modul

de execuţie. Acest manual asigură ajutor pentruaducerea pe solul realităţii, înţeles literal, a acestorvise. Una nu se poate fără cealaltă. Iar fără respect

reciproc faţă de ceilalţi şi de munca lor, nu se potnaşte perle pe această lume.

De aceea există atât de multe reclamaţii, arătatulcu degetul, nemulţumirile, finaluri cu gust amar.

Ceva s-a pierdut,… dar se mai poate trezi.

Încrederea noastră reciprocă, cinstea şi seriozita-

tea muncii şi nu în ultimul rând respectul faţă deceilalţi. Un producător cu siguranţă nu va putearezolva multitudinea de frustrări sociale şi econo-

mice actuale din ţară. Nici un proprietar de sistem.Dar va putea arăta o cale valabilă, care conducespre reuşită, eficienţă economică şi prin aceştipaşi, încetul cu încetul spre o societate mai sănă-

toasă, cu o mentalitate fermă, spre oameni obo-

siţi, dar zâmbitori.

Această cale este următoarea:

Să nu lipsească niciunul dintre actorii de la visepână la realizare. Actorii de nelipsit sunt următo-

rii: Clientul, care nu aduce cerinţe de neîndeplinitşi ştie clar, câţi bani are şi pentru ce ajung aceştia.Se spune că o cheie a fericirii este ca omul să-şidorească atât cât poate realiza. Merită atenţie.

Proiectantul arhitect, care ajută la formularea întermeni reali a ideilor deseori laice ale clientului.

Cel care îndrăzneşte să spună nu, de exemplu la ofereastră la colţ aproape nerealizabilă structural, laeconomisirea exagerată la structură care încearcăsă direcţioneze banii înspre aspect în loc de adec-

varea tehnică şi artistică. Cel care ştie să se distan-

ţeze de design-ul pur în favoarea funcţionalităţii.Şi care este, desigur, dispus măcar să fotocopiezeplanurile de detaliu corespunzătoare, dacă clien-

tul nu a comandat oricum planuri de execuţie dela el.

Şi desigur, cel care este – pe bună dreptate saunu – acuzat de toţi: executantul. Executantul, pecare chiar azi îl numim „meşterul constructor”. E omare întrebare câţi mai sunt azi meşteri şi oameni în acelaşi timp, probabil puţini, aşa cum arată ex-

perienţa, în această profesie devenită grea până lacruzime. Dar acum nu e timpul pentru a ne plân-

ge, ci pentru a face schimbări.

Micul Prinţ, în timpul călătoriilor sale, s-a întâlnitcu „ Domnitorul Absolut”, care a spus o frază ex-

traordinar de frumoasă şi infinit de înţeleaptă: “Dela fiecare trebuie să ai doar aşteptările pe care lepoate îndeplini”.

Ar fi destul să respectăm doar atât

5. PRINCIPII DE BAZĂ DE EXECUŢIE

principii proiectare saniterm

Documents