primii ani ai masoneriei române de după 1989

8/8/2019 Primii ani ai masoneriei române de după 1989

http://slidepdf.com/reader/full/primii-ani-ai-masoneriei-romane-de-dupa-1989 1/10

Primii ani ai masoneriei române de după 1989

Imediat dup evenimentele din decembrie 1989, lojileă masonice au ap rut în România ca ciupercile dup ploaie.ă ă A fost o adev rat „goan dup aur”, demn de Vestulă ă ă ă ă

s lbatic, între obedien ele americane, italiene şi franceze.ă ţ

Miza era foarte mare. Cel care îşi înfingea primul steagulpe noul teritoriu devenea st pân absolut şi stabileaă

regulile jocului. În cele din urm , b t lia pentru România aă ă ă

fost câştigat de lojile Mafiei italiene care erau sus inuteă ţ de masoneria „neagr ” american . Adrian N stase a jucată ă ă

un rol important în acest demers.

B t lia pentru masonizarea Românieiă ă

Pân în 1989, România s-a aflat sub influen a masonerieiă ţ

„roşii”, comuniste. În aceast perioad , masoneriaă ă

tradi ional sau „albastr ” a func ionat în exil, subţ ă ă ţ protec ia Marii Loji Na ionale a Fran ei (MLNF). Consiliul deţ ţ ţ

grad 33 al Ordinului Masonic Român condus de MarcelShapira a activat pân în 1989 sub numele de „Grupul deă

la Paris”. În tabloul masonic al Europei de Est, România

reprezint o excep ie: este singura ar c reia i s-a permisă ţ ţ ă ă în perioada comunist s îşi p streze activ grupul deă ă ă

masoni de grad 33.

Imediat dup 1989, începe o adev rat b t lie pentruă ă ă ă ă

masonizarea României. Primii care se lanseaz în luptă ă sunt italienii, având în spate îns lojile americane.ă

Cotidianul italianL'Unita publica în 1992 un articol pe acestsubiect, sub titlul „Strategii oculte de dirijare a dezvolt riiă

fostelor ri comuniste ţă ”: „ A început o competi ie pentru ţ

cucerirea Estului în care, cel pu in pentru moment, se ţ



contureaz , ca principal protagonist , aşa-numitaă ă ă

masonerie neagr (Ritul Sco ian Antic şi Acceptat), deă ţ tradi ie filoamerican şi legat de unele sectoare ale CIA. ţ ă ă

Reprezentan ii italieni ai masoneriei „negre” americane au ţ avut întâlniri în rile din Estul Europei printre care şi ţă România.”

Astfel c în aprilie 1990 Marele Orient al Italiei, cu acceptulă

Lojei Mam a Lumii (Marea Loj Unit a Angliei) şi cuă ă ă

sprijinul lojilor americane, înfiin eaz la Bucureşti Lojaţ ă Concordia. Îi urmeaz în 1992 înc dou : Loja Deltaă ă ă

Dun rii şi Loja Nicolae B lcescu, ce vor fi conduse de Nicuă ă Filip. Acestea trei sunt lojile care la 24 ianuarie 1993 vor

alc tui Marea Loj Na ional din România.ă ă ţ ă

Pe de alt parte, grupul lui Marcel Shapira înfiin eaz laă ţ ă

Paris, în octombrie 1990, o Mare Loj Na ional Român ,ă ţ ă ă compus din trei loji care pân atunci func ionaser subă ă ţ ă

obedien a MLNF: „Steaua Dun rii”, „România Unit ” şiţ ă ă „Solidaritatea”. Mare Maestru este ales AlexandruPaleologu, ambasadorul României în Fran a.ţ

Din „pluralitatea” masonic câştig doar cei ceă ă

manevreaz fireleă

Aşadar, în România exist înc din 1990 dou liniiă ă ă

masonice paralele: una francez , reprezentat de Ordinulă ă Masonic Român şi Marea Loj Na ional Român şiă ţ ă ă

cealalt americano-italian , reprezentat de Marea Lojă ă ă ă

Na ional din România.ţ ă

Astfel de structuri bicefale sunt ceva obişnuit pentrumentalitatea masonic . Maeştrii francmasoni sunt de altfelă

exper i în a construi dualitate, un alt element careţ



dezv luie caracterul satanic al acestei secte malefice.ă

Practic acest principiu este aplicat de masoni întregiisociet i, unde aproape în orice domeniu aceştia fac săţ ă

apar de fiecare dat câte dou grupuri care îşi dispută ă ă ă între ele suprema ia. În politic , partidele intitulate deţ ă stânga şi de dreapta se bat cu aceleaşi mijloace pentru a

prelua puterea. În sport, suporterii unor echipe de fotbalcum ar fi de exemplu Steaua şi Dinamo recurg la violen eţ

inimaginabile unii împotriva altora, în timp ce sume uriaşe

de bani sunt rulate de patronii echipelor. Nici mediul deafaceri nu face o excep ie. Cel mai elocvent exemplu esteţ

al firmelor Coca Cola şi Pepsi Cola, care vând un produsidentic şi la fel de nociv pentru s n tate, p rând c se află ă ă ă ă

în concuren . În realitate, din aceast b t lie au deţă ă ă ă

pierdut doar cei care se identific în mod prostesc cu unaă sau alta dintre tabere. Ei ajung s fie atât de prinşi înă

aparenta controvers , încât uit c „adversarul” se afl deă ă ă ă fapt în spatele scenei şi manevreaz ambele tabere înă

propriul lui interes.

„Dezbin şi st pâneşte” este un vechi principiu pe careă ă

maeştrii francmasoni îl cunosc şi îl aplic , chiar şi în ceeaă ce priveşte masoneria. Aşa-zisul conflict dintre masoneria

britanic şi cea de pe continent (în principal francez ) esteă ă

doar o punere în aplicare a acestui principiu. Aceeaşistructur este apoi replicat în cadrul masoneriiloră ă

na ionale. În Fran a MLNF are ca şi „concurent” Mareleţ ţ Orient al Fran ei. În SUA exist dou mari jurisdic ii: unaţ ă ă ţ

condus din Washington şi alta condus din Boston. Şiă ă

vedem c nici România nu face excep ie.ă ţ

Cioc! Cioc! ... Ocupat!

În 1990 masonul Gavril I. Chiuzbaian tip reşte primaă



broşur de propagand masonic de dup revolu ie cuă ă ă ă ţ

titlul „Masoneria. Legend şi adev r”. În parantez fieă ă ă spus, Gavril I. Chiuzbaian a ocupat în perioada 1994-1996

un post cheie, cel de ministru al justi iei şi în prezent esteţ preşedintele Uniunii Juriştilor din România. În această lucrare este publicat un amplu interviu cu Marcel Shapira.

Întrebat despre Marea Loj Na ional Român , proasp tă ţ ă ă ă constituit la Paris, acesta r spunde:ă ă

„Marcel Shapira: În luna octombrie 1990 s-a desf şurat laă Paris adunarea general comun a membrilor lojilor deă ă

grade superioare dependente de Supremul Consiliu alOrdinului Masonic Român care a decis s reconstituieă

Marea Loj Na ional Român . Atât Supremul Consiliu, cât ă ţ ă ă

şi Marea Loj Na ional Român au decis în comună ţ ă ă continuarea activit ii lor în str in tate, întrucât situa iaăţ ă ă ţ

din România nu este deocamdat prielnic pentruă ă redeschiderea lojilor din ar . ţ ă

Gavril Chiuzbaian: Cine are dreptul s hot rască ă ă momentul redeschiderii lojilor masonice din ar ? ţ ă

Marcel Shapira: Consiliul Suprem. Noi românii, avem un

Consiliu Suprem care este singurul autorizat să

reorganizeze masoneria. Nu avem de cerut permisiuneanim nui.ă

Gavril Chiuzbaian: Nu crede i c prin prezen a ţ ă ţ

dumneavoastr în ar a iă ţ ă ţ putea contribui în mai mare

m sur la accelerarea procesului de edificare a statului deă ă drept decât de la Paris?

Marcel Shapira: Mi-a i pus o întrebare corect şi foarte ţ ă

inteligent , cu o b taie mai lung . V pot spune că ă ă ă ă



situa ia politic de azi din România ne-ar expune la mari ţ ă

pericole. Mai întâi exist riscul de a fi manipula i. Exist ă ţ ă apoi riscul ca din dorin a noastr de a servi ara pe lâng ţ ă ţ ă

cancelariile str ineă s recomand m oameni care mâineă ă pot fi condamna i sub o anumit form politic ţ ă ă ă. Şi atuncinoi ca putere care recomandă am fi expuşi unui vot de

blam.”

Ultima parte a dialogului este extrem de semnificativ , înă

contextul în care masonii afirm , de câte ori au ocazia, că ă ei nu se amestec în politic . Marcel Shapira pare s seă ă ă

simt cu musca pe c ciul , ştiind c oameniiă ă ă ă condamnabili, cu care se fereşte într-un mod atât de

prudent s fie asociat, sunt de fapt instrumenteleă

masoneriei.

„Gavril Chiuzbaian: V-a i referit la falşii masoni. Cine sunt ţ aceştia?

Marcel Shapira: Avem informa ii despre existen a în ţ ţ California şi în Italia a unor grupule e de asemenea falşi ţ

masoni care expun ara şi o compromit ţ . Nici o puteremasonic adev rat din lume nu va recunoaşte asemeneaă ă ă

pseudo-loji alc tuite dup criterii fantezisteă ă şi f r s seă ă ă

bucure de protec ie ori de recunoaşterea interna ional . ţ ţ ă Cel mai important lucru este legitimitatea. Şi v pot ă

spune c Supremul Consiliu Român care exist şi esteă ă recunoscut, figureaz între cele 42 de Supreme Consiliiă

având recunoaştere interna ional . În ţ ă limbajul nostru

înseamn teritoriu „ocupat” ă . Deci nici o putere masonică str in nu poate interveni pe un teritoriu care este ocupat ă ă

de o autoritate na ional ţ ă ” .

Şi totuşi, în ciuda siguran ei afişate de Marcel Shapira,ţ



puterile masonice str ine au intervenit. Acest principiu ală

legitimit ii masonice, acest joc pueril de-a cine esteăţ puterea masonic „adev rat ” sau cu alte cuvinte apt să ă ă ă ă

fac regulile jocului este doar o arm prin care maeştriiă ă francmasoni conduc lumea prin intermediul lojilor ce lesunt subordonate. Atâta timp cât acestea danseaz cum liă

se cânt , se bucur de „recunoaştere” şi privilegiiă ă masonice. Altfel, sunt înlocui i cât ai clipi de liniileţ

secundare, taxate pân atunci drept iregulare şiă

nelegitime.

Oricât de ocupat era teritoriul României în viziunea luiMarcel Shapira, fra ii mai mari apar inând „masonerieiţ ţ

negre” aveau alte planuri. Astfel c la scurt vreme după ă ă

afirma iile categorice pe care le-am prezentat mai sus,ţ Marcel Shapira primeşte noi ordine, la care trebuie s seă

conformeze în virtutea jur mintelor prestate fa deă ţă st pânii s i. În cadrul Conferin ei Interna ionale a Mariloră ă ţ ţ

Comandori ai Supremelor Consilii de Rit Sco ian Antic şiţ Acceptat din Europa, SUA, Canada, Australia, care a avutloc între 16 şi 21 mai la Istanbul în Turcia, Marcel Shapira

se întâlneşte în cadru privat cu C. Fred Kleinknecht,Marele Comandor al Jurisdic iei de Sud din SUA. Acesta îlţ

anun c de acum încolo teritoriul României va fi ocupatţă ă

de altcineva. Pe 24 ianuarie 1993, Kleinknecht prezidează ritualul de constituire a Marii Loji Na ionale din România,ţ

alc tuit de italieni cu obl duirea SUA, adic exact de ceiă ă ă ă pe care Marcel Shapira îi cataloga drept „falşi masoni”

„care expun ara şi o compromit”.ţ

Decizia ca România s intre în NATO s-a luat dină

1993 în cadru masonic

Modul în care a avut loc lansarea oficial a Marii Lojiă



Na ionale din România, pe 24 ianuarie 1993, este şi el plinţ

de semnifica ii. Ceremonia masonic a fost prezidat deţ ă ă Fred Kleinknecht, al turi de care au fost prezen i Arnoldă ţ

Hermann, adjunctul s u şi Giuliano di Bernardo, Mareleă Maestru al Marelui Orient al Italiei. Al turi de ei au fostă prezen i mul i masoni str ini şi oficialit i din Occident:ţ ţ ă ăţ

Douglas Lemons, Mare Maestru de Onoare al Californiei,Alfredo Diomede, Mare Secretar al Marelui Orient al Italiei,

Elvio Schubba, ex-Suveran Mare Comandor al Supremului

Consiliu al Italiei şi Costel Iancu, reprezentantul pentruRomânia al Marelui Orient al Italiei.

Alegerea loca iei, Cercul Militar Na ional, era de fapt unţ ţ

mesaj, întrucât cu aceast ocazie s-a decis intrareaă

României în NATO. Aceasta reprezenta o etap dintr-ună plan mai amplu, stabilit la Reuniunea Consiliului Ministerial

din decembrie 1992. În acest cadru s-a decis ca NATO să fie redefinit ca „un instrument pentru schimbarea Europei

în ansamblu.” Includerea României în Alian a Nordţ Atlantic era astfel o prioritate mai mare pentru lojileă americane, decât era pentru români.

Tot ceea ce a urmat pân în 2003, momentul oficial ală

intr rii României în NATO, a reprezentat efortul masoniloră

români de a executa ordinul primit în 1993. Campaniile depres cu privire la acest subiect, manifestarea repetat aă ă

temerii c România ar putea s nu fie acceptat caă ă ă membru NATO, în condi iile în care acesta era un lucruţ

decis înc din 1993, au fost o simpl mascarad . Au fostă ă ă

doar metode de a-i obişnui pe românii de rând cu această idee şi chiar de a-i determina s îşi doreasc intrarea înă ă

NATO.

Ulterior, implicarea masoneriei în acest proces a fost din



masonii italieni şi ministrul român de externe, care la acea

vreme era nimeni altul decât Adrian N stase. Pe 12ă septembrie 1990, delega ia masonilor italieni este primitţ ă

în audien de Adrian N stase. La aceast întâlnireţă ă ă particip masonul Petre Roman, pe atunci prim-ministru şiă generalul mason Atanasie St nculescu, pe atunci ministruă

al ap r rii. În noiembrie 1990, are loc vizita oficial înă ă ă Italia a ministrului de externe, Adrian N stase, prilej cuă

care demnitarul român îi înmâneaz Marelui Maestru ală

Marelui Orient al Italiei, Giuliano di Bernardo, invita ia de aţ vizita România, lucru ce se petrece în decembrie 1990.

Din acest moment Costel Iancu devine omul de leg tur ală ă masonului Adrian N stase cu di Bernardo, Marele Maestruă

al Marelui Orient al Italiei.

Costel Iancu are şi strânse leg turi cu o grupare mafiotă ă

italian , Grupul Pinto, cercetat de Parchetul din Romaă ă pentru sp lare de bani, afaceri imobiliare ilicite, trafic deă

droguri şi de arme. În timpul anchetei iese la iveal faptulă c membrii acestui clan mafiot aveau, prin intermediul luiă Costel Iancu, el însuşi admnistrator în cadrul unor firme

ale Grupului, strânse rela ii cu personaje române situate laţ vârf: Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, Petre Roman, prim-

ministru, Adrian N stase, ministru de externe, Atanasieă

St nculescu, ministrul ap r rii, Mugur Is rescu –ă ă ă ă guvernatorul B ncii Na ionale. În timpul interogatoriilor,ă ţ

mafio ii italieni vorbesc despre ac iunile de sp lare deţ ţ ă bani, cu ajutorul lojilor masonice româneşti. Se urm reauă

în special investi iile în domeniul energetic, cum ar fiţ

regiile autonome Renel şi Rompetrol.

Mare Maestru al Marii Loji Na ionale din România este alesţ în 1993 Nicu Filip. El va fi înlocuit în aceast func ie în maiă ţ

1995 de Adrian Dohotaru, fost secretar de stat în



Ministerul de Externe pe vremea lui Adrian N stase.ă

Adrian Dohotaru moare în condi ii misterioase la numaiţ câteva s pt mâni dup numirea sa şi locul s u este luată ă ă ă

de pictorul Sever Fren iu.ţCe s-a petrecut îns cu Ordinul Masonic Român de laă Paris? Ei aveau deja un consiliu de grad 33 şi pretindeau,

prin vocea lui Marcel Shapira, c nimeni în afara lor nu areă voie s „ocupe” teritoriul României. Dup întâlnirea cuă ă

Kleinknecht, povesteşte Dan Amedeo L z rescu într-ună ă

interviu: „Marcel Shapira mi-a cerut s preiau demnitateaă lui masonic . La Conventul Masonic de la Constantinopol,ă

din 1990, fusese pus în situa ia de a reveni în România, în ţ calitatea pe care o avea sau de a transfera drepturile lui

altuia, pentru c nu mai putea s existe Ordin Masonică ă

Român în exil. Am acceptat. La sfârşitul anului 1991,Shapira a venit la Bucureşti, m-a înaintat la grad 33 şi mi-

a transferat demnitatea de Suveran Mare Comandor alSupremului Consiliu de Rit Sco ian Antic şi Acceptat al ţ

României. Fratele Vladimir Boant era loc iitor ă ţ .” Astfel că aceast a doua arip masonic român ajunge s fieă ă ă ă ă condus de un informator dovedit al Securit ii, Dană ăţ

Amedeo L z rescu, tat l vitreg al actualului premier ală ă ă României, C lin Popescu T riceanu şi senator înă ă

Parlamentul României între anii 1990-1992 şi 1996-2000.

Şi ca s dovedeasc faptul c nu sunt decât exponen iiă ă ă ţ

aceleiaşi puteri oculte, cel dou linii masonice aparentă adverse se unesc în 1997 şi astfel ia naştere MLNR, Marea

Loj Na ional din România. Îns credincioşi principiuluiă ţ ă ă

masonic al structurilor bicefale, imediat dup aceea apareă un alt scandal generat de separarea din MLNR a 13 loji

care vor forma ceea ce s-a numit „Districtul Transilvania”.

primii ani ai masoneriei române de după 1989

Documents