Prieteni falşi şi împrumuturi în limba engleză

Ref.exp. Carmen VATAMANU Această practică de a lua un cuvânt dintr-o limbă străină şi de a-l

introduce în altă limbă, este cunoscută ca fenomenul „împrumuturilor“, iar cuvintele astfel „împrumutate“ sunt cunoscute ca fiind „cuvinte împrumutate“. Este foarte important de ştiut faptul că acest fenomen nu este unul de actualitate, iniţiat odată cu sistemul de globalizare, ci este la fel de vechi ca şi limba, şi s-a manifestat ori de câte ori comunităţi cu apartenenţe diferite şi limbi diferite, intrau în contact.

Împrumuturile sunt cuvinte adoptate de vorbitorii unei limbi dintr-o limbă diferită (Source language). Un cuvânt adoptat din altă limbă este cunoscut sub numele de împrumut. Acest termen – „împrumut“ – se referă în special la procesul de adoptare de către vorbitori a cuvintelor din cadrul unei limbi-sursă în cadrul limbilor native. „Loan“ şi „borrowing“ sunt metafore deoarece nu există un procedeu literal de împrumut. Nu există niciun transfer dintr-o limbă într-alta şi nicio limbă nu înapoiază cuvintele împrumutate limbii-sursă de la care a împrumutat aceste cuvinte. Cuvintele ajung pur şi simplu să fie folosite de o comunitate care vorbeşte o limbă diferită de aceea din care au fost împrumutate cuvintele.

Împrumutul este o consecinţă a contactului cultural între două comunităţi de limbă. Astfel acest proces poate fi reversibil în ceea ce priveşte cele două limbi şi contactul acestora, dar deseori există o asimetrie datorită căreia numărul cuvintelor împrumutate nu beneficiază de aceeaşi reciprocitate. În acest caz sursa comunităţii lingvistice are unele avantaje privind puterea de implementare, prestigiul şi bogăţia semantică prin intermediul căreia obiectele şi ideile împrumutate devin dezirabile şi folositoare comunităţii lingvistice care se foloseşte de aceste cuvinte. De exemplu, triburile germanice în primele secole D.C. au adoptat numeroase cuvinte împrumutate din limba latină în aceeaşi măsură în care au împrumutat şi de la romani. Puţine cuvinte germanice, pe de altă parte, au fost împrumutate de limba latină.

Procesul actual privind împrumutul cuvintelor este unul complex şi implică numeroase evenimente privind folosirea acestora (cum ar fi folosirea şi implementarea unui nou cuvânt în limbă). În general unii vorbitori ai limbii care împrumută cunosc sursa de provenienţă a cuvintelor sau cel puţin ştiu modul în care acel cuvânt trebuie folosit într-un mod relevant. Uneori chiar în mod conştient vorbitorii adoptă un nou cuvânt chiar în condiţiile în care vorbesc acea limbă deoarece se potriveşte perfect ideii pe care urmează

să o exprime. Dacă vorbitorii acelor cuvinte folosesc în mod uzual cele două limbi, caz foarte des întâlnit, ei pot pronunţa acele cuvinte într-un mod similar celui pronunţat de vorbitorii nativi ai limbii. De exemplu, vorbitorii limbii engleze au adoptat cuvântul garage din limba franceză, la început cu o pronunţie apropiată celei franţuzeşti care este în prezent foarte des folosită. Se presupune că cei dintâi vorbitori care au folosit acest cuvânt în limba engleză, aveau unele cunoştinţe de limba franceză şi au auzit acel cuvânt rostit de vorbitorii francezi, într-un context al vorbitorilor francezi.

Aceia care au întâlnit noul cuvânt pentru prima dată, erau tentaţi să îl folosească doar în contexte şi cu vorbitori de limbă franceză care cunoşteau cuvântul, dar la un moment dat l-au folosit şi în contexte şi cu vorbitori de limbă engleză, pentru care acest termen era unul nou. Pentru acei vorbitori, acest termen poate părea ciudat şi chiar „străin“. În acest stadiu, când majoritatea vorbitorilor nu cunosc termenul respectiv şi în momentul în care îl aud pentru prima dată îl consideră străin de limba lor, atunci este momentul în care acestea intră în limba respectivă şi sunt cunoscute ca foreign words (cuvinte străine). Există numeroase cuvinte şi expresii străine folosite în limba engleză, precum bon vivant (franceză), mutatis mutandis (latină) şi Fahrvergnuegen (germană).

Cu toate acestea, în timp, din ce în ce mai mulţi vorbitori s-au familiarizat cu noile cuvinte străine sau cu unele expresii împrumutate, ajungând să le folosească uzual. Comunitatea de vorbitori a acestui cuvânt poate creşte până în punctul în care chiar şi cei care cunosc mai puţin sau deloc limba-sursă vor folosi aceste cuvinte. Noile cuvinte devin „convenţii“: parte a unui mod convenţional de a vorbi, în cadrul limbii care împrumută cuvinte. Astfel, aceste cuvinte sunt cunoscute ca borrowing (împrumuturi) sau loanword (cuvinte împrumutate).

Se remarcă faptul că nu pentru toate cuvintele de origine străină se aplică acest proces. Dacă unele dintre acestea eşuează în încercarea lor de a fi implementate, nu mai ajung la stadiul de împrumut.

Convenţionalizarea unor cuvinte reprezintă un proces gradual, în care un cuvânt permite, în mod treptat, unei comunităţi din ce în ce mai numeroase să devină parte integrantă a acestui repertoriu lingvistic. Ca parte a procesului de integrare în marea familie a cuvintelor, un cuvânt proaspăt împrumutat adoptă treptat sunetul şi celelalte caracteristici ale limbii din care s-a realizat împrumutul, astfel încât vorbitorii care nu sunt familiarizaţi cu limba respectivă, să nu aibă probleme în a-l folosi şi implementa în sistemul lor lingvistic. Cu timpul, cuvântul împrumutat îşi pierde acest statut de împrumut, nemaifiind perceput ca atare de oamenii din comunitatea care împrumută. În general, cu cât un cuvânt este folosit

mai mult în cadrul limbii care îl împrumută, cu atât mai repede se adaptează limbii respective şi se integrează cuvintelor native ale limbii.

Limba engleză a traversat numeroase perioade în care un număr impresionant de cuvinte dintr-o anumită limbă a fost adoptat de aceasta. Acele perioade coincid cu perioadele contactelor culturale majore între vorbitorii şi nonvorbitorii de limbă engleză. Etapele acestui proces de împrumut în timpul perioadelor caracterizate de puternice contacte culturale nu sunt bine delimitate şi se pot suprapune. De exemplu, influenţa scandinavă asupra limbii engleze începuse deja din secolul al VIII-lea şi a continuat mult după ce cucerirea normandă a adus un mare flux de împrumuturi normande franceze în cadrul limbii.

Ca parte a acestui proces istoric cultural al vorbitorilor de limbă engleză, menţionăm adoptarea împrumuturilor din alte limbi ale unor culturi cu care nativii englezi au intrat în contact. Au fost însă şi perioade în care împrumuturile nu erau de actualitate, dar niciodată Academia Naţională din Marea Britanie, SUA sau alte ţări vorbitoare de limbă engleză nu au încercat să împună anumite restricţii asupra noilor împrumuturi, după cum a fost cazul în alte ţări ale Europei Continentale.

Cuvintele sunt deseori luate din alte limbi pentru a completa golurile lexicale – pentru a asigura denumiri ale unor noi obiecte sau fenomene. Astfel window (fereastră) a fost împrumutat de limba engleză din vechea limbă scandinavă prin intermediul danezilor în jurul anului 1200. Dar cuvintele împrumutate de asemenea sunt într-o permanentă competiţie cu acele cuvinte existente deja în limbă în măsura în care alte limbi străine se remarcă şi sunt de actualitate, luând astfel locul celor care şi-au pierdut din interes. Acesta este cazul limbii franceze care treptat a fost înlocuită de limba engleză de-a lungul secolelor. Acesta este motivul pentru care în limba engleză există atât cuvântul englez „cookery“, dar şi „cuisine“ (bucătărie), „friendly“ şi „amiable“ (prietenos), „help“ şi „aid“ (ajutor). Unele cuvinte împrumutate îşi păstrează aparenţa lor străină cum este cazul cuvântului de origine franceză bon vivon încă folosit în limba engleză, în timp ce altele sunt adaptate ortografiei şi pronunţiei limbii-gazdă, după cum este cazul cuvântului englez battery provenit din vechiul francez batterie. Un alt tip de împrumuturi sunt cele traduse în limba-gazdă, creionând astfel traduceri împrumutate sau calculi. Astfel, honeymoon (lună de miere) a devenit lune de miel în limba franceză. Interesant este faptul că împrumutat încă de la începutul secolului al XX-lea, de limba franceză, cuvântul „weekend“ (sfârşit de săptămână) este acum înlăturat datorită tendinţei franceze de evitare a anglicismelor, introducând astfel traducerea împrumutului fin de semaine.

Dar probabil cea mai importantă trăsătură a acestui fenomen de împrumuturi pentru profesorii şi elevii ce studiază noţiuni de limbă este aceea conform căreia odată ce cuvântul a fost împrumutat şi într-o oarecare măsură adoptat ortografic el devine parte a limbii-gazdă, iar vorbitorii acelei limbi îl pot folosi ca pe oricare alt cuvânt. Unele cuvinte împrumutate sunt foarte viabile constituind chiar elemente de bază pentru înţelegerea vocabularului şi limbii de către cei care studiază aspectele limbii, în timp ce pentru alţii acestea sunt adevărate capcane. Există astfel un număr alarmant de prieteni falşi printre cuvintele care la prima vedere par de încredere pentru cei care îl studiază, dar de fapt aceştia sunt doar capcane lingvistice.

Limba engleză a fost cândva una dintre cele mai asidue limbi care împrumutau cuvinte, acest proces desfăşurându-se timp de 900 de ani, în special din limba franceză. Iată câteva dintre cele care ne atrag atenţia cel mai mult: femme fatale, faux pas, déja vu, tête-a-tête, au fait, margarine şi migraine.

Chiar şi vechiul nostru prieten faux ami este o expresie-împrumut din limba franceză frecvent folosită pentru traducerea împrumutului false friend (prieten fals). Dar limba franceză nu este singura sursă ce oferă împrumuturi limbii engleze. Din germană de exemplu, limba engleză a împrumutat: Schadenfreude, Angst, Flak, Blitz, Rucksack, Kindergarten şi Vandal. Limba italiană a dat limbii engleze: pasta, pizza, spaghetti, opera, mafia, pianissimo şi ciao. Limbii spaniole i se datorează cockroach, care a suferit un proces de modificare a pronunţiei şi scrierii în limba engleză. Lista cu exemple poate continua şi cu alte varietăţi ale înseşi limbii engleze. Engleza americană a dat limbii engleze britanice cuvinte precum: radar, blizzard, rattlesnake şi stunt.

În prezent, engleza şi în special varianta americană a limbii engleze a devenit mai mult un cedent decât un primitor de împrumuturi.

În ceea ce priveşte împrumuturile de cuvinte, receptivitatea lingvistică tinde să meargă mână în mână cu receptivitatea culturală, după cum este şi cazul în istoria limbii engleze ca cedent de cuvinte. În această ipostază limba engleză nu a fost printre limbile de început care au oferit împrumuturi de cuvinte. Există foarte puţine dovezi privind influenţa limbii engleze asupra altor limbi, chiar şi ale ţărilor vecine înainte de începutul secolului al XVII-lea. În această perioadă Franţa, urmată îndeaproape de Italia şi apoi de alte naţiuni, a dezvoltat un entuziasm aparte pentru tot ceea ce însemna limba engleză, aceasta incluzând şi cuvinte. Un număr impresionant de împrumuturi din limba engleză au intrat în sistemul lingvistic al limbii franceze şi, în mod direct sau indirect,

prin intermediul limbii franceze în cadrul altor sisteme lingvistice ale Europei.

În secolul al XX-lea şi la începutul secolului al XXI-lea, globalizarea şi nivelul de contact între ţări a însemnat o răspândire largă a cuvintelor de natură engleză decât oricând în istoria limbilor. Acest fenomen se datorează în mare parte predominanţei politice a SUA, în special. În acea perioadă, numeroase cuvinte de origine engleză au intrat ca împrumuturi, prin intermediul culturii şi tehnologiei pop şi a tinerilor (în special prin intermediul Internetului şi a computerelor), a mass-mediei şi a publicităţii, prin intermediul canalelor de televiziune. Guvernele din întreaga lume, şi în particular din Asia de Sud-Est s-au plâns că nu mai au timpul fizic pentru a traduce aceste cuvinte de origine engleză în limba lor maternă, astfel s-a dezvoltat un hibrid între limba engleză şi limba care le-a împrumutat, deseori cunoscut ca Tinglish (thai şi engleză) sau Chinglish (chineză şi engleză), de exemplu. Împrumuturile pot da naştere unor cuvinte ingeniose, care le depăşesc pe cele care au fost la origine împrumutate, precum a fost cazul în Coreea (care a împrumutat un număr impresionant de cuvinte din limba chineză şi engleză, în particular), fenomenul înregistrând o rată de 60-40%. În Islanda s-a întrunit un Comitet dedicat problemelor cuvintelor împrumutate odată cu noul fenomen născut, ce avea ca misiune principală, traducerea cuvintelor de origine engleză, împrumutate de limba oficială a Islandei, în cuvinte corespondente celor materne sau cel puţin asemenătoare, în special pentru a preveni acest fenomen.

Acest fenomen de asimilare a cuvintelor de origine engleză, cu o asemenea viteză şi aviditate, în alte limbi, fie din necesitate, fie pentru a fi în pas cu moda, în special pentru că acest fenomen nu era sancţionat de Guvern, a avut în permanenţă tendinţa de a fi unul greşit interpretat şi intenţionat respins. Cele mai importante, însă, sunt, în numeroase cazuri, nu cuvintele propriu-zis împrumutate şi sensurile acestora, ci faptul că sunt cuvinte de origine engleză. De remarcat este faptul că limba engleză a mai trecut prin acest fenomen odată, în cazul limbii franceze.

Împrumuturile iau diferite forme, deşi unele s-au încadrat în alte categorii verbale dând astfel naştere unor prieteni falşi.

În numeroase cazuri, cuvântul sau expresia este preluată în totalitate, cu pronunţia şi ortografia intactă, dar în unele cazuri este aplicată în mod cu totul diferit. În limba germană, un Cracker este un computer hacker, iar un Catcher este un luptător. Aşa cum în suedeză, „babysitter“ (bonă) reprezintă un anumit tip de scaun pentru copii, tot aşa, dispozitivul le starter reprezintă de fapt Choke (rateu) în limba engleză, şi nu demarare, pentru autovehicule de origine franceză.

În alte cazuri, cuvântul este adaptat ortografiei şi pronunţiei limbii care îl împrumută; astfel, în poloneză, „dres“ (rochie), tradus în limba engleză cu tracksuit (trening) sau lunatyk (nebun) care înseamnă sleepwalker (somnambul). În limbile care nu au un sistem de scriere identic sau cel puţin similar cu cel al limbii engleze, se impune o asemenea adaptare a cuvintelor.

Un caz particular şi totodată interesant îl reprezintă cuvintele englezeşti terminate în sufixul „-ing“, folosite pentru a crea un substantiv sau rareori un adjectiv în limba care îl împrumută. Aceste vechi anglicisme sunt deseori înşelătoare. Această situaţie se întâlneşte foarte des în limba franceză:

le footing jogging le dancing a dance hall le brushing a blow-dry standing (adjective) luxury, deluxe le parking a car park le living a living-room le camping a campsite

Robert J. Hill în cadrul A Dictionary of False Friends (Dicţionar de

prieteni falşi), (Meeds, 1982) analizează smoking (fumatul), ca termenul folosit pentru termenul englez britanic, dinner jacket (jachetă de dineu), în limba portugheză, spaniolă, italiană franceză germană, daneză, norvegiană, suedeză, turcă, greacă şi arabă, în timp ce engleza americană foloseşte termenul tuxedo.

Uneori un cuvânt englezesc este scurtat şi noua formă este aplicată aceluiaşi concept sau termen precum termenului extins. Limba coreeană este cel mai potrivit exemplu pentru cuvintele împrumutate din limba engleză, în special pentru că se creează un număr alarmant de prieteni falşi pentru cei care vor să înveţe limba coreeană sau engleză. Exemple ale acestor fenomene (ce demonstrează originea cuvintelor transliterate în cel mai apropiat cuvânt englez) şi înţelesul lor corespunzător în limba engleză sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Korean English Korean English Super Supermarket stainless stainless steel Sign Signature health health club Over Overcoat miss Mistake Remote con remote control note Notebook Driver Screwdriver classic classical music air con air conditioner machine sewing machine Apart Apartment

Nu doar limba coreeană se supune acestui fenomen care foloseşte prescurtări din limba engleză. Limba franceză, de exemplu, foloseşte spot

(pată) pentru englezul spotlight (pată de lumină) şi le foot (picior), pentru football (fotbal).

Aliate acestui tip de cuvinte împrumutate – prieteni falşi sunt şi pseudo-anglicismele, caz în care o limbă creează sau adaptează un cuvânt aparent englez şi îl aplică unui concept mai mult sau mai puţin previzibil. De exemplu, în limba germană, ein Handy înseamnă mobile phone (telefon mobil), deşi nu există un asemenea cuvânt precum handy în limba engleză. În mod similar, autostop este termenul francez pentru activitatea de hitchhiking (autostopul), în timp ce doping (dopaj) înseamnă cheering (vesel) în limba poloneză, iar în suedeză freestyle (stil liber) reprezintă un personal stereo (studio stereo personal). Acestea nu sunt, strict vorbind, prieteni falşi, desigur, deoarece aceştia au doar conotaţii deceptive tenace în limba engleză, de obicei în diferite părţi de vorbire, dar aparenta apartenenţă la limba engleză poate încă induce erori în ceea ce priveşte vorbitorul. De exemplu, o persoană de origine germană care învaţă limba engleză se poate referi la contraceptive pill (pilulă contraceptivă) ca la antibabypille, bazându-se pe înţelesul greşit al pseudo-anglicismului folosit în limba germană ca Antibabypille.

O altă problemă referitoare la unele împrumuturi prieteni falşi este aceea că acestea deseori denotă un obiect sau concept din aceeaşi arie semantică a lexiconului, astfel crescându-le aspectul înşelător. Aceşti termeni pot avea un înţeles mai larg, mai general, sau unul mai limitat, mai specific, dar problema este că aceştia sunt posibili să apară în aceleaşi contexte ca prieteni falşi. Unele exemple din limba coreeană ilustrează potenţiala confuzie:

Korean English Korean English Rouge lipstick one piece Dress Manicure nail polish cassette cassette recorder Mansion luxury apartment building office building Hiking cycling stove Heater Hip buttocks

În ceea ce priveşte prietenii falşi analizaţi până acum în cadrul acestui articol, singura soluţie este de a-i conştientiza, de a-i repera şi de a-i învăţa. Profesorii de limba engleză trebuie să atragă atenţia elevilor, în special celor începători, asupra existenţei unor cuvinte de origine engleză, în cadrul limbii lor materne, dar şi mai mult, asupra faptului că unii termeni sunt de încredere, în timp ce alţii nu. Cei de origine franceză care învaţă engleza trebuie să fie conştienţi că printre cuvintele pe care le cunosc deja, există cuvinte înşelătoare. Astfel, football înseamnă într-adevăr footbal (fotbal), în limba engleză dar foot, nu înseamnă. Vorbitorii nativi ai

limbilor asiatice trebuie să fie avertizaţi că în timp ce hotel înseamnă hotel şi în limba engleză, cuvintele cafe sau restaurant nu înseamnă tot hotel, după cum e cazul în limba lor maternă.

Specialiştii în limbă şi manuale de limba engleză trebuie să fie foarte atenţi să surprindă aceste aspecte ale limbii, deoarece, în prezent, toată lumea cunoaşte un număr impresionant de cuvinte de origine engleză, dar foarte puţini sunt cei care cunosc înţelesul lor.

Cei dintre noi care intrăm în contact cu vorbitorii non-nativi, în activitatea de zi cu zi, trebuie să fim atenţi că orice neînţelegere a unui termen poade conduce la naşterea unui nou cuvânt, împrumut din limba engleză, dar nerespectându-se forma care a fost de fapt intenţionată. Dacă un vorbitor al unei limbi asiatice se oferă să vă arate backside-ul lui (partea din spate), fiţi sigur că doreşte doar să vă arate back garden (grădina lui din spate)!

Bibliografie

1. Ayto, John Making Sense of Foreign Words in English, Edinburgh,

Editura W & R Chambers Ltd., 1991 2. ***A Dictionary of European Anglicism – A Usage Dictionary of

Anglicism in Sixteen European Languages, Editura Manfred Görlach (CUP), 2001

3. ***Dictionary of English Language and Culture, Editura Longman, Group UK, 1992

4. ***Learner English, Editura Michael Swan & Bernard Smith (CUP), 2001

5. Official Journal, C 1 of 03.01.1998 6. ***The Merriam Webster Dictionary, Ediţie Nouă, Springfield,

Massachusetts, USA, 1999