TRATATUL DE LA TRATATUL DE LA MAASTRICHTMAASTRICHT

sausau

TRATATUL PRIVIND UNIUNEA TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANEUROPEANĂĂ

““Va veni o zi în care voi francezi, ruşi, italieni, Va veni o zi în care voi francezi, ruşi, italieni, germani, voi toate naţiunile continentului, germani, voi toate naţiunile continentului, fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră individualitate, veţi fonda glorioasa voastră individualitate, veţi fonda împreună o unitate superioară şi veţi construi împreună o unitate superioară şi veţi construi fraternitatea europeană”.fraternitatea europeană”. Victor Hugo, 1849 Victor Hugo, 1849

La Consiliul European de la Fointainbleau, din La Consiliul European de la Fointainbleau, din 1984, preşedintele Franţei, Fran1984, preşedintele Franţei, Franççois Mitterand, a insistat ois Mitterand, a insistat asupra necesităţii unei uniuni politice a statelor membre asupra necesităţii unei uniuni politice a statelor membre ale Comunităţii Economice Europene. ale Comunităţii Economice Europene.

Un an mai târziu, la Consiliul European de la Un an mai târziu, la Consiliul European de la Milano, s-a cerut convocarea unei conferinţe Milano, s-a cerut convocarea unei conferinţe interguvernamentale (CIG), care să se ocupe de realizarea interguvernamentale (CIG), care să se ocupe de realizarea uniunii politice.uniunii politice.

Rezultatul acesteia a fost Tratatul asupra Uniunii Rezultatul acesteia a fost Tratatul asupra Uniunii

Europene, Europene, aprobat la summit-ul Consiliului aprobat la summit-ul Consiliului European de la Maastricht din decembrie European de la Maastricht din decembrie 1991 şi semnat de reprezentanţii Statelor 1991 şi semnat de reprezentanţii Statelor Membre la 1 februarie 1992.Membre la 1 februarie 1992.

Tratatul a intrat în vigoare la 1 Tratatul a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993noiembrie 1993, din cauza dezbaterilor politice , din cauza dezbaterilor politice prelungite din Marea Britanie, Franţa şi Germania, dar prelungite din Marea Britanie, Franţa şi Germania, dar mai ales a respingerii sale prin referendum în mai ales a respingerii sale prin referendum în Danemarca (iunie 1992).Danemarca (iunie 1992).

După ce s-a clarificat faptul că danezii puteau să După ce s-a clarificat faptul că danezii puteau să respingă (dacă doreau) moneda unică, înţelegerile respingă (dacă doreau) moneda unică, înţelegerile privind apărarea comună, cetăţenia europeană şi privind apărarea comună, cetăţenia europeană şi cooperarea în materie de justiţie şi afaceri interne, cooperarea în materie de justiţie şi afaceri interne, tratatul a fost ratificat în urma unui al doilea tratatul a fost ratificat în urma unui al doilea referendum, în mai 1993. referendum, în mai 1993.

Tratatul de la Maastricht schimbă denumirea Tratatul de la Maastricht schimbă denumirea organizaţiei cunoscută până atunci ca şi organizaţiei cunoscută până atunci ca şi Comunitatea Economică Europeană în Comunitatea Economică Europeană în

UNIUNEA EUROPEANĂUNIUNEA EUROPEANĂ, o , o organizaţie care nu va mai avea doar organizaţie care nu va mai avea doar obiective economice, ci îşi propune şi obiective economice, ci îşi propune şi

realizarea unei realizarea unei uniuni politiceuniuni politice a Statelor a Statelor Membre.Membre.

Articolul A al Tratatului de la Maastricht:Articolul A al Tratatului de la Maastricht:

Tratatul marchează trecerea la Tratatul marchează trecerea la “o nouă etapă în “o nouă etapă în

procesul de crearea a unei procesul de crearea a unei uniuniuniuni din ce în ce mai din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile să strânse între popoarele Europei, în care deciziile să fie luate cât mai aproape posibil de cetăţeni”.fie luate cât mai aproape posibil de cetăţeni”.

Articolul 6 al Tratatului:Articolul 6 al Tratatului: “Uniunea este fondată pe “Uniunea este fondată pe PRINCIPIILEPRINCIPIILE

- libertăţii,- libertăţii,- democraţiei,- democraţiei,- respectării drepturilor omului şi - respectării drepturilor omului şi

libertăţilor fundamentale, libertăţilor fundamentale, - statului de drept,- statului de drept,

principii care sunt comune statelor membre”.principii care sunt comune statelor membre”.

Articolul B al Tratatului de la Maastricht:Articolul B al Tratatului de la Maastricht:

Uniunea îşi propune următoarele OBIECTIVE:Uniunea îşi propune următoarele OBIECTIVE:

- promovarea unui PROGRES economic şi social - promovarea unui PROGRES economic şi social ECHILIBRAT ŞI DURABIL, în special prin crearea unui ECHILIBRAT ŞI DURABIL, în special prin crearea unui SPAŢIU FĂRĂ FRONTIERE INTERNE, prin întărirea SPAŢIU FĂRĂ FRONTIERE INTERNE, prin întărirea COEZIUNII ECONOMICE ŞI SOCIALE şi prin stabilirea COEZIUNII ECONOMICE ŞI SOCIALE şi prin stabilirea unei UNIUNI ECONOMICE ŞI MONETARE incluzând, în unei UNIUNI ECONOMICE ŞI MONETARE incluzând, în perspectivă, o MONEDĂ UNICĂ, în conformitate cu perspectivă, o MONEDĂ UNICĂ, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat;dispoziţiile prezentului tratat;

- afirmarea IDENTITĂŢII sale pe scena - afirmarea IDENTITĂŢII sale pe scena internaţională, în special prin punerea în aplicare a unei internaţională, în special prin punerea în aplicare a unei POLITICI EXTERNE ŞI DE SECURITATE COMUNE, POLITICI EXTERNE ŞI DE SECURITATE COMUNE, inclusiv prin stabilirea, în perspectivă, a unei POLITICI DE inclusiv prin stabilirea, în perspectivă, a unei POLITICI DE APĂRARE COMUNE, care ar putea conduce, la momentul APĂRARE COMUNE, care ar putea conduce, la momentul potrivit, la o apărare comună;potrivit, la o apărare comună;

- întărirea PROTECŢIEI DREPTURILOR şi - întărirea PROTECŢIEI DREPTURILOR şi intereselor resortisanţilor statelor membre prin instituirea intereselor resortisanţilor statelor membre prin instituirea unei CETĂŢENII A UNIUNII;unei CETĂŢENII A UNIUNII;

- dezvoltarea unei COOPERĂRI STRÂNSE în - dezvoltarea unei COOPERĂRI STRÂNSE în domeniul JUSTIŢIEI ŞI AFACERILOR INTERNE;domeniul JUSTIŢIEI ŞI AFACERILOR INTERNE;

- MENŢINEREA INTEGRALĂ A ACQUIS-ULUI - MENŢINEREA INTEGRALĂ A ACQUIS-ULUI COMUNITAR şi dezvoltarea acestuia cu scopul de a examina, COMUNITAR şi dezvoltarea acestuia cu scopul de a examina, în conformitate cu procedura stabilită în articolul N alineatul în conformitate cu procedura stabilită în articolul N alineatul (2), în ce măsură politicile şi formele de cooperare instituite (2), în ce măsură politicile şi formele de cooperare instituite prin prezentul tratat ar trebui revizuite, în vederea asigurării prin prezentul tratat ar trebui revizuite, în vederea asigurării eficacităţii mecanismelor şi instituţiilor comunitare.eficacităţii mecanismelor şi instituţiilor comunitare.

Conform Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeană

are la bază trei piloni:

Pilonul I: COMUNITĂŢILE EUROPENE

înglobând cele trei comunităţi existente:- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi

Oţelului (CECO)- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

(CEEA sau Euratom) şi- Comunitatea Economică Europeană (CEE), a

cărei denumire este schimbată în ComunitateaEuropeană;

Pilonul II: POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ (cooperare interguvernamentală)

Pilonul III: COOPERAREA ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI ŞI AL AFACERILOR INTERNE (cooperare interguvernamentală)

Pilonul I – Pilonul I – Comunităţile EuropeneComunităţile Europene::

- uniunea vamală şi piaţa internă,- uniunea vamală şi piaţa internă,- politica agricolă,- politica agricolă,- politica de coeziune economică şi socială,- politica de coeziune economică şi socială,- politica privind comerţul.- politica privind comerţul.

Toate acestea vizează modificări în:Toate acestea vizează modificări în:● ● Cetăţenia U.E.Cetăţenia U.E.● ● Educaţie şi culturăEducaţie şi cultură● ● Reţele transeuropeneReţele transeuropene● ● Protecţia consumatorilorProtecţia consumatorilor● ● SănătateaSănătatea● ● Cercetarea şi mediulCercetarea şi mediul● ● Politica socialăPolitica socială● ● Politica de azilPolitica de azil● ● Frontierele externeFrontierele externe● ● Politica de imigrarePolitica de imigrare

PILONUL I - Dispoziţii instituţionale:PILONUL I - Dispoziţii instituţionale:

- durata mandatului Comisiei Europene a fost extinsă de - durata mandatului Comisiei Europene a fost extinsă de la 4 la 5 ani;la 4 la 5 ani;

- extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul - extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul de Miniştri;de Miniştri;

- Consiliul European a fost desemnat organismul care - Consiliul European a fost desemnat organismul care „defineşte liniile politice generale ale Uniunii Europene”;„defineşte liniile politice generale ale Uniunii Europene”;

- Curtea Europeană de Justiţie poate amenda statele - Curtea Europeană de Justiţie poate amenda statele membre;membre;

- „puterile” Parlamentului European au fost extinse, prin - „puterile” Parlamentului European au fost extinse, prin introducerea unei noi proceduri – introducerea unei noi proceduri – CODECIZIACODECIZIA - şi extinderea - şi extinderea procedurii de cooperare;procedurii de cooperare;

- a fost înfiinţat Comitetul Regiunilor.- a fost înfiinţat Comitetul Regiunilor.

Articolul 8 al Tratatului: Articolul 8 al Tratatului: CETĂŢENIA UNIUNII EUROPENECETĂŢENIA UNIUNII EUROPENE

Este cetăţean al Uniunii orice persoană Este cetăţean al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat membru. care are cetăţenia unui stat membru. Cetăţenia europeană nu o înlocuieşte pe cea Cetăţenia europeană nu o înlocuieşte pe cea naţională, ci vine în completarea acesteia, naţională, ci vine în completarea acesteia, adăugând noi drepturi:adăugând noi drepturi:

- - dreptul de liberă circulaţie şi de stabilire în Statele Membre;

- dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale unui alt Stat Membru, în cazul în care statul din care provine nu are reprezentanţă diplomatică sau consulară în statul terţ respectiv;

- dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European şi în cadrul alegerilor locale în statul de rezidenţă;

- dreptul de petiţionare în Parlamentul European;

- dreptul de a depune, la Ombudsmanul European, o reclamaţie cu privire la funcţionarea defectuoasă a instituţiilor comunitare.

Principiul Principiul SUBSIDIARITĂŢIISUBSIDIARITĂŢII - articolul 3b al Tratatului - - articolul 3b al Tratatului -

“Comunitatea acţionează în limitele “Comunitatea acţionează în limitele competenţelor care îi sunt conferite şi ale competenţelor care îi sunt conferite şi ale obiectivelor care îi sunt atribuite prin obiectivelor care îi sunt atribuite prin prezentul tratat”.prezentul tratat”.

În domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă, În domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă, Comunitatea nu intervine, în conformitate cu principiul Comunitatea nu intervine, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, decât în cazul şi în măsura în care obiectivele subsidiarităţii, decât în cazul şi în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de acţiunii preconizate nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de statele membre, însă pot fi realizate mai bine la nivel comunitar statele membre, însă pot fi realizate mai bine la nivel comunitar datorită dimensiunilor sau efectelor acţiunii preconizate.datorită dimensiunilor sau efectelor acţiunii preconizate.

Tratatul a prevăzut stabilirea UNIUNII Tratatul a prevăzut stabilirea UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE, care avea ca principal ECONOMICE ŞI MONETARE, care avea ca principal obiectiv obiectiv introducerea monedei unice europene şi asigurarea introducerea monedei unice europene şi asigurarea echilibrului pieţei unice prin stabilizarea preţurilorechilibrului pieţei unice prin stabilizarea preţurilor. .

Prima etapă – până la 31 decembrie 1993 – liberalizarea circulaţiei capitalurilor;

A doua etapă – începând de la 1 ianuarie 1994 – o mai largă coordonare a politicilor economice, în scopul de a reduce inflaţia, rata dobânzilor şi fluctuaţiile schimburilor valutare, precum şi de a limita deficitele şi datoria publică a statelor. Aceste criterii trebuie să asigure convergenţa economiilor statelor membre necesară trecerii la moneda unică. Trecerea este pregătită de Institutul Monetar European.

A treia etapă – crearea unei monede unice la 1 ianuarie 1999 şi înfiinţarea Băncii Centrale Europene.

CRITERII DE CONVERGENŢĂCRITERII DE CONVERGENŢĂ (articolul 109j al Tratatului):(articolul 109j al Tratatului):

- grad înalt de stabilitate a preţurilor, o rată a inflaţiei - grad înalt de stabilitate a preţurilor, o rată a inflaţiei apropiată de cea a trei state membre care au cele mai bune apropiată de cea a trei state membre care au cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor;rezultate în materie de stabilitate a preţurilor;

- caracterul solid al finanţelor publice, absenţa unui - caracterul solid al finanţelor publice, absenţa unui deficit public excesiv (deficitul public să nu fie mai mare de deficit public excesiv (deficitul public să nu fie mai mare de 3% din PIB, sau datoria publică globală să nu depăşească 3% din PIB, sau datoria publică globală să nu depăşească 60% din PIB);60% din PIB);

- lipsa devalorizării monedei în raport cu cea a altui - lipsa devalorizării monedei în raport cu cea a altui stat membru într-o perioadă de cel puţin 2 ani de zile;stat membru într-o perioadă de cel puţin 2 ani de zile;

- caracterul durabil al convergenţei ratelor de interes - caracterul durabil al convergenţei ratelor de interes pe termen lung.pe termen lung.

Pilonul II: Pilonul II: Politica Externă şi de Securitate ComunăPolitica Externă şi de Securitate Comună::

OBIECTIVE OBIECTIVE (articolul J1, alin. 2 al Tratatului):(articolul J1, alin. 2 al Tratatului):

-salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale şi a -salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale şi a independenţei Uniunii;independenţei Uniunii;

- consolidarea securităţii Uniunii şi a statelor membre;- consolidarea securităţii Uniunii şi a statelor membre;- menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale;- menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale;- promovarea cooperării internaţionale;- promovarea cooperării internaţionale;- dezvoltarea şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept, - dezvoltarea şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept,

precum şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.precum şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Tipuri de acte utilizate în cadrul PESC:Tipuri de acte utilizate în cadrul PESC:

- - POZIŢII COMUNEPOZIŢII COMUNE (statele membre sunt obligate să aplice (statele membre sunt obligate să aplice politici naţionale conforme cu poziţia Uniunii referitoare la un anumit aspect);politici naţionale conforme cu poziţia Uniunii referitoare la un anumit aspect);

- - ACŢIUNI COMUNEACŢIUNI COMUNE (activităţi operaţionale ale statelor membre). (activităţi operaţionale ale statelor membre).

Articolul J4 al Tratatului:Articolul J4 al Tratatului:

“Politica externă şi de securitate comună “Politica externă şi de securitate comună include totalitatea chestiunilor privind securitatea include totalitatea chestiunilor privind securitatea

Uniunii Europene, inclusiv Uniunii Europene, inclusiv STABILIREA ÎN STABILIREA ÎN PERSPECTIVĂ A UNEI POLITICI DE PERSPECTIVĂ A UNEI POLITICI DE APĂRARE COMUNEAPĂRARE COMUNE, care ar putea conduce, la , care ar putea conduce, la momentul potrivit, la o apărare comună” (cu sprijinul momentul potrivit, la o apărare comună” (cu sprijinul Uniunii Europei Occidentale).Uniunii Europei Occidentale).

Pilonul III: Pilonul III: Cooperarea în materie de Cooperarea în materie de Justiţie şi Afaceri InterneJustiţie şi Afaceri Interne

Probleme de interes comun Probleme de interes comun (articolul K1 al Tratatului):(articolul K1 al Tratatului):

- politica de azil;- politica de azil;- cooperare vamală, reguli privind trecerea frontierelor - cooperare vamală, reguli privind trecerea frontierelor

externe ale Uniunii şi întărirea controlului;externe ale Uniunii şi întărirea controlului;- politica de imigrare;- politica de imigrare;- lupta împotriva traficului de droguri şi a fraudei - lupta împotriva traficului de droguri şi a fraudei

internaţionale;internaţionale;- cooperare judiciară în materie juridică şi penală;- cooperare judiciară în materie juridică şi penală;- cooperare poliţienească privind combaterea rasismului, - cooperare poliţienească privind combaterea rasismului,

xenofobiei, traficului de droguri şi a traficului cu arme, a crimei xenofobiei, traficului de droguri şi a traficului cu arme, a crimei organizate şi a terorismului.organizate şi a terorismului.

Trei tipuri de acte pot fi adoptate în cadrul Pilonului III:Trei tipuri de acte pot fi adoptate în cadrul Pilonului III:

- POZIŢII COMUNE (poziţia Uniunii referitoare la - POZIŢII COMUNE (poziţia Uniunii referitoare la amunite aspecte);amunite aspecte);

- ACŢIUNI COMUNE (instrumente care decid o - ACŢIUNI COMUNE (instrumente care decid o acţiune coordonată);acţiune coordonată);

- CONVENŢII (de exemplu, Europol a fost înfiinţat - CONVENŢII (de exemplu, Europol a fost înfiinţat printr-o convenţie, semnată în anul 1995).printr-o convenţie, semnată în anul 1995).

PRECEDENT - apariţia procedurii PRECEDENT - apariţia procedurii „OPT-OUT”, care permite unor state să nu „OPT-OUT”, care permite unor state să nu participe la realizarea unor obiective comune.participe la realizarea unor obiective comune.

Ex: Marea Britanie şi Politica socială; Ex: Marea Britanie şi Politica socială; Marea Britanie şi Danemarca şi cea de-a treia Marea Britanie şi Danemarca şi cea de-a treia

fază a Uniunii Economice şi Monetare.fază a Uniunii Economice şi Monetare.

Articolul „O” al Tratatului de la MaastrichtArticolul „O” al Tratatului de la Maastricht::

„ORICE STAT POATE CANDIDA PENTRU A „ORICE STAT POATE CANDIDA PENTRU A DEVENI MEMBRU AL UNIUNII. El adresează cererea DEVENI MEMBRU AL UNIUNII. El adresează cererea Consiliului, care se pronunţă în unanimitate după Consiliului, care se pronunţă în unanimitate după consultarea Comisiei şi după obţinerea avizului favorabil al consultarea Comisiei şi după obţinerea avizului favorabil al Parlamentului European, care decide cu majoritatea absolută Parlamentului European, care decide cu majoritatea absolută a membrilor care îl compun. Condiţiile de admitere şi a membrilor care îl compun. Condiţiile de admitere şi modificările pe care această admitere le impune Tratatelor ce modificările pe care această admitere le impune Tratatelor ce stau la baza Uniunii, fac obiectul unui acord între statele stau la baza Uniunii, fac obiectul unui acord între statele membre şi statul candidat. Acest acord este supus ratificării membre şi statul candidat. Acest acord este supus ratificării de către toate statele contractante, conform regelemntărilor de către toate statele contractante, conform regelemntărilor constituţionale”.constituţionale”.

REVIZUIREA TRATATULUIREVIZUIREA TRATATULUI

Este prevăzută o revizuirea a Tratatului, date fiind Este prevăzută o revizuirea a Tratatului, date fiind viitoare extindere a Uniunii Europene şi necesitatea unor viitoare extindere a Uniunii Europene şi necesitatea unor schimbări la nivel instituţional.schimbări la nivel instituţional.

Articolul „N” al TratatuluiArticolul „N” al Tratatului::

“Guvernul oricărui stat membru sau Comisia poate “Guvernul oricărui stat membru sau Comisia poate prezenta Consiliului proiecte de revizuire a tratatelor care prezenta Consiliului proiecte de revizuire a tratatelor care stau la baza Uniunii Europene”.stau la baza Uniunii Europene”.

Este prevăzută, de asemenea, reunirea unei conferinţe Este prevăzută, de asemenea, reunirea unei conferinţe interguvernamentale în 1996.interguvernamentale în 1996.

Lucrările conferinţei interguvernamentale reunite în 1996-1997 s-au încheiat prin semnarea de către

statele membre a TRATATULUI DE LA AMSTERDAM, la 2 octombrie 1997, document care a intrat în vigoare la 1 mai 1999.