Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC)

Document de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici

Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere

Mai 2005

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350

e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale.

In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.

Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.

Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “).

Realizarea traducerii in limba romana:

S.C. ANCARMA S.R.L. Departament Traduceri Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 E-mail: ancarma@yohoo.com

Capitolul 1

Acest document este unul din seria prevazuta de documente mentionate mai jos (la momentul scrierii lui nu erau concepute toate documentele):

Titlul complet Cod BREF

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Cresterea Intensiva a Pasarilor si Porcilor ILF

Documentul de Referinta asupra Principiilor Generale ale Monitorizarii MON

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Tabacirea Pieilor TAN

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria de Fabricare a Sticlei GLS

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Hartiei si Celulozei PP

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Productia de Otel si Fonta I&S

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Cimentului si a Varului CL

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile referitoare la Sistemele de Racire Industriale CV

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria de Fabricare a Clor Alcalilor CAK

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria de Procesare a Metalelor Feroase FMP

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalelor Neferoase NFM

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Industria Textila TXT

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Rafinariile de Gaz si Uleiuri Minerale REF

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Produselor Chimice de Mare Volum LVOC

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Sistemele de Management/Tratare a Apelor Uzate si a Gazelor Reziduale din Sectorul Chimic CWW

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Alimentara, a Bauturilor si a Laptelui FM

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalurgica si a Turnatoriilor SF

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Emisiilor provenite din Depozite ESB

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Efectelor Economice si a Interferentelor Mediatice ECM

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere LCP

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Abatoare si Industria de produselor de origine animala SA

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Managementul Sedimentelor si al Sterilului provenite din Activitati Miniere MTWR

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Tratarea Suprafetelor Metalelor STM

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Industria de Tratare a Deseurilor WT

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Producerea Chimicalelor Anorganice de Mare Volum (Amoniac, Acizi si Ingrasaminte) LVIC-AAF

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Incinerarea Deseurilor WI

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Fabricarea Polimerilor POL

Document de Referinta asupra Tehnicilor de Eficientizare Energetica ENE

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Fabricarea Chimicalelor OFC

Organice Fine

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Producerea Chimicalelor Anorganice SIC

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Tratarea Suprafetelor utilizand Solventii STS

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Producerea Chimicalelor Anorganice de Volum Mare (solide si altele) LVIC-S

Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Ceramica CER

Rezumat

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 i

REZUMAT Rezumatul descrie rezultatele principale, concluziile principale ale BAT si nivelurile de emisie aferente. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator insa, ca rezumat, acesta nu prezinta toate complexitatile din intregul text al BREF-ului (de ex. detalii complete a sectiunilor BAT). De aceea nu intentioneaza sa fie un substituent al intregului text al BREF-ului ca instrument in luarea deciziilor asupra BAT, recomandandu-se sa se citeasca acest rezumat impreuna cu prefata si introducerea standard a sectiuniilor referitoare la BAT. Mai mult de 60 de experti din Statele Membre, din organizatiile non-guvernamentale din industrie si de mediu au participat la acest schimb de informatii. Scopul Acest BREF se refera, in general, la instalatiile de ardere cu o putere termica mai mare de 50 MW. Acesta include industria energetica si acele industrii unde se utilizeaza combustibili ‘conventionali’ (comercializati si specificati comercial) si unde unitatile de ardere nu sunt cuprinse intr-un alt sector al BREF-urilor. Huila, lignitul, biomasa, turba si combustibilii lichizi si gazosi (inclusiv hidrogenul si biogazul) sunt considerati combustibili conventionali. Incinerarea deseurilor nu este inclusa, insa este cuprinsa co-incinerarea deseurilor si a combustibilului recuperat in instalatiile mari de ardere. BREF nu acopera doar unitatile de ardere, ci si activitatiile auxiliare legate direct de procesul de ardere. Nu sunt cuprinse de acest BREF instalatiile de ardere care utilizeaza drept combustibili reziduuri legate de proces sau produse secundare sau combustibili ce nu pot fi vanduti pe piata drept combustibili specificati si procesele de ardere ce sunt parte integrata din procese de productie specifice. Informatii utilizate Un numar mare de documente, rapoarte si informatii provenite de la Statele Membre, industrie, operatori si autoritati precum si de la furnizorii de echipamente si de la organizatiile non-guvernamentale de mediu au fost utilizate la elaborarea acestui document. Informatiile au fost obtinute si in cadrul vizitelor la fata locului in diferitele State Membre Europene si prin informarea personala asupra selectarii tehnologiei si a experientelor rezultate in urma utilizarii tehnicilor de reducere. Structura documentului Energia electrica (curentul electric) si/sau generarea de energie termica in Europa este un sector divers. Generarea de energie este bazata pe o varietate de combustibili ce pot fi clasificati, in mod general, in functie de starea lor de agregare in combustibili solizi, lichizi sau gazosi. De aceea acest document a fost scris in mod vertical, combustil cu combustibil, aspectele si tehnicile comune fiind descrise insa impreuna in cele trei capitole introductive. Industria energetica europeana In Uniunea Europeana toate tipurile de surse energetice aflate la dispozitie sunt utilizate pentru generarea de energie electrica si termica. Sursele nationale de combustibil precum disponibilitatea de la nivel national sau local de huila, lignit, biomasa, turba, ulei si gaz natural, a influentat puternic alegerea combustibilului utilizat pentru generarea energiei in fiecare Stat Membru al UE. Incepand cu anul 1990, totalitatea energiei electrice generata de surse energetice bazate pe combustibil fosil a crescut la 16% iar cererea a crescut la 14%. Energia electrica totala generata de sursele energetice regenerabile (inclusiv hidroenergia si biomasa) arata o crestere medie de aproximativ 20%. Instalatiile de ardere sunt operate corespunzator cererii si necesarului energetic, ca instalatii mari de utilitate sau ca instalatii industriale de ardere furnizoare de energie (de ex. in forma de electricitate, energie mecanica), aburi sau agent termic pentru procesele industriale de productie.

Rezumat

ii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Tehnologiile utilizate Generarea de energie utilizeaza in general o varietate de tehnologii de ardere. Pentru arderea combustibililor solizi, arderea pulverizata, arderea in pat fluidizat precum si arderea pe gratar sunt considerate a fi BAT in conditiile descrise in acest document. Pentru combustibilii lichizi si gazosi, cazanele, motoarele si turbinele pe gaz sunt considerate BAT in conditiile descrise in acest document. Alegerea sistemului utilizat ca instalatie se bazeaza pe consideratii economice, tehnice, de mediu si locale precum disponibilitatea combustibilului, cerintele operationale, conditiile pietei si cerintele retelei. Curentul electric este generat in principal producand abur intr-un cazan alimentat cu combustibili selectati, iar aburul este utilizat pentru angrenarea turbinei ce actioneaza un generator pentru a produce electricitate. Ciclul aburului are o eficienta inerenta limitata de condensarea aburului dupa iesirea din turbina. Unii combustibili lichizi si gazosi pot fi arsi direct pentru a actiona turbina cu gazul de ardere sau pot fi utilizati in motoare cu ardere interna, care pot actiona generatoarele. Fiecare tehnologie ofera anumite avantaje operatorului, in special in capacitatea de a opera conform cerintei variabile de energie. Problematica de mediu Cele mai multe instalatii de ardere utilizeaza combustibil sau alte materii prime din resursele naturale ale pamantului, transformate in energie utila. Combustibilii fosili reprezinta sursele de energie cele mai dese, utilizate astazi. Cu toate acestea arderea lor are ca rezultatat un impact relevant si, in timp, semnificant asupra mediului in intregul sau. Procesul de ardere conduce la generarea de emisie in aer, apa si sol, dintre care emisiile in aer sunt considerate a fi una dintre principalele probleme ale mediului. Cele mai importante emisii in aer provenite de la arderea combustibililor fosili sunt SO2, NOX, CO, pulberile (PM10) si gazele cu efect de sera, precum N2O si CO2. Celelalte substante precum metalele grele, compusii halogenati si dioxinele sunt emise in cantitati mai mici. Conditii BAT aferente nivelurilor de emisie se bazeaza pe media zilnica, conditiile standard si nivelul de O2 de referinta 6 % / 3 % / 15 % (combustibili solizi/ lichizi si gazosi/ gaz de turbina), ce reprezinta o situatie tipica a poluarii. Pentru solicitarile maxime, perioadele de pornire si oprire precum si pentru probleme operationale ale sistemelor de epurare a gazelor evacuate, trebuie sa fie luate in considerare valori de varf pe termen scurt, ce pot fi mai mari. Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor si aditivilor Unele BAT pentru prevenirea eliberarilor cauzate de descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor si a aditivilor precum varul, piatra de var, amoniacul etc. sunt rezumate in tabelul 1.

Rezumat

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 iii

BAT

Pulberi fine

• utilizarea echipamentelor de incarcare si descarcare care reduc distanta de cadere a combustibilului pe halda, pentru a reduce generarea pulberilor zburatoare (combustibili solizi)

• in tarile in care nu apar probleme de inghet, se vor utiliza sisteme de stropire cu apa pentru a reduce formarea pulberilor zburatoare provenite de la depozitele de combustibil solid (comubstibili solizi)

• amplasarea benzilor transportoare in zone deschise, sigure, deasupra solului pentru a se putea preveni afectarea vehiculelor si a altor echipamente (combustibili solizi)

• utilizarea benzilor de transportare inchise, robuste, bine executate si cu echipament de filtrare in puncte de transfer al benzii pentru prevenirea emisiei de pulberi (combustibili solizi)

• sisteme de transport cu rationalizare pentru a reducere generarea si transportul pulberilor in imprejurimi (combustibili solizi)

• utilizarea unui bun design si a experientei in constructii si o intretinere adecvata (toti combustibilii)

• depozitarea varului sau a pietrei de var in silozuri cu echipament bine executat si robust, de extragere si filtrare (toti combustibilii)

Contaminarea apei

• depozitele trebuie sa aiba suprafata sigilata cu drenaj, colectare a scurgerilor si tratarea apei de la decantari (combustibili solizi)

• utilizarea sistemelor de depozitare a combustibililor lichizi situate in cuve etanse cu o capacitate de retinere de 75% din capacitatea maxima a tuturor rezervoarelor sau cel putin volumul maxim al celui mai mare rezervor. Continutul rezervorului ar trebui afisat si ar trebui utilizate alarme aferente. Pot fi aplicate sisteme automate de control pentru a preveni supra-umplerea rezervoarelor de depozitare (combustibili solizi)

• conductele vor fi situate in zone deschise, de siguranta, deasupra solului pentru a putea fi detectate rapid scurgerile si pentru a se putea preveni pagubele asupra vehiculelor si a altor echipamente. Pentru conductele inaccesibile pot fi utilizate conducte cu perete dublu cu control automat al spatiului (combustibili gazosi si lichizi)

• colectarea scurgerilor de pe suprafete (apa pluviala) din zonele de depozitare a combustibilului, care spala combustibilul si tratarea acestui flux colectat (sedimentarea sau instalatia de tratare a apei uzate) inainte de eliminare (combustibilii solizi)

Prevenirea incendiilor

• delimitarea zonelor de depozitare a combustibilului solid cu sisteme automate pentru a detecta focul, cauzat de auto-incendiere si pentru a identifica punctele de risc (combustibilii solizi)

Emisii fugitive • utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor de gaz si a sistemelor de alarmare (combustibilii lichizi si gazosi)

Utilizarea eficienta a resurselor naturale

• utilizarea turbinelor de expansiune pentru recuperarea aportului energetic din gazele aflate sub presiune (gaz natural furnizat pe conducte aflate sub presiune) (combustibili lichizi si gazosi)

• pre-incalzirea gazului de ardere utilizand caldura cedata de cazan sau gazul de turbina (combustibili lichizi si gazosi).

Riscul asupra sanatatii si sigurantei referitor la

amoniac

• pentru manipularea si depozitarea amoniacului lichefiat pur: rezervoare sub presiune pentru ammoniac pur lichefiat >100 m3 ar trebui sa fie construite cu pereti dubli si ar trebui amplasati subteran; rezervoarele de 100 m3 si mai mici ar trebui fabricate incluzand procesele de calire (toti combustibilii)

• din punct de vedere al sigurantei, utilizarea solutiei de apa amoniacala este mai putin riscanta decat depozitarea si manipularea amoniacului lichid pur (toti combustibilii).

Tabelul 1: Cateva BAT pentru depozitarea si manipularea combustibililor si aditivilor

Rezumat

iv May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Pre-tratarea combustibilului Pre-tratarea combustibilului solid inseamna in principal amestecarea pentru asigurarea conditiilor stabile de ardere si pentru a reduce emisiile de varf. Pentru a reduce cantitatea de apa din turba si biomasa se ia in considerare ca fiind parte din BAT si uscarea combustibilului. Pentru combustibilii lichizi este considerata BAT utilizarea dispozitivelor de pretratare precum unitatile de epurare a motorinii utilizata in turbinele pe gaz si motoare. Tratarea pacurii cu continut ridicat de sulf (HFO) cuprinde dispozitive precum tipurile de incalzitoare cu bobine, electrice sau cu abur, sisteme de dozare fara emulgator etc. Eficienta termica Managementul prudent al resurselor naturale si utilizarea eficienta a energiei sunt doua dintre cerintele majore ale Directivei IPPC. In acest sens, eficienta cu care energia poate fi generata este un indicator important al emisiei gazului CO2 relevant pentru climat. Un mod de a reduce emisia de CO2 per unitate energetica generata este optimizarea utilizarii energiei si a procesului de generare a energiei. Marirea eficientei termice are efect asupra conditiilor de incarcare, sistemului de racire, a emisiilor, utilizarii tipului de combustibil si asa mai departe. Cogenerarea (CHP) este considerata ca fiind cea mai efectiva optiune pentru a reduce intreaga cantitate de CO2 eliberata si este relevanta pentru orice instalatie electrica construita noua, atunci cand cererea locala de caldura este destul de mare pentru a justifica constructia unei instalatii de cogenerare cu mult mai scumpa decat o simpla centrale termica sau electrica. Concluziile BAT de a creste eficienta si nivelurile aferente BAT sunt rezumate in tabelele 3 – 5. In acest sens trebuie mentionat ca instalatiile alimentate cu HFO sunt considerate a avea un randament similiar cu cel al instalatiilor alimentate cu huila.

Eficienta termica (net) (%) Combustibil Tehnici combinate Instalatii

noi Instalatii existente

Huila si lignit Cogenerare (CHP) 75 – 90 75 – 90 PC (DBB si WBB) 43 – 47

FBC >41 Huila

PFBC >42 PC (DBB) 42 – 45 FBC >40 Lignit PFBC >42

Imbunatatirea realizabila a eficientei termice depinde de instalatia specifica, insa ca indicatie, un nivel de 36* – 40 % sau o imbunatatire cu mai mult de 3% de puncte, poate fi vazuta corespunzatoare utilizarii BAT pentru instalatii existente

PC: ardere prin pulverizare DBB: cazan cu indepartare uscata a cenusii WBB: cazan cu indepartarea umeda a cenusii FBC: ardere cu pat fluidizat PFBC: ardere cu pat fluidizat sub presiune * Cateva opinii diferite apar in aceasta valoare si sunt raportate in sectiunea 4.5.5 din documentul principal

Tabel 2: Nivelul eficientei termice corespunzatoare utilizarii masurilor BAT pentru instalatiile alimentate cu huila si carbune

Eficienta termica (net)(%) Combustibil Tehnici combinate Eficienta electrica Utilizarea combustibilului (CHP)

Ardere pe gratar Aprox. 20 Ardere pe gratar rulant >23 biomasa FBC (CFBC) >28 – 30

turba FBC (BFBC si CFBC) >28 – 30

75 – 90 Depinde de utilizarea instalatiei respective si de cererea de caldura si curent electric

FBC: ardere pe pat fluidizat CFBC: ardere pe pat fluidizat circulant BFBC: ardere cu pat fluidizat turbulent CHP: cogenerare

Tabel 3: Nivelurile de eficienta termica raportate la utilizarea masurilor BAT pentru instalatiile alimentate cu turba si biomasa

Rezumat

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 v

Nu s-a stabilit nici o valoare termica specifica cand s-au utilizat combustibilii lichizi in cazane si motoare. Cu toate acestea, sunt cateva tehnici de considerat, disponibile in sectiunile respective de BAT.

Eficienta electrica (%) Utilizarea combustibilului (%) Tipul instalatiei Instalatii noi Instalatii existente

Instalatii noi si existente

Turbina pe gaz Turbina pe gaz 36 – 40 32 – 35 -

Motor pe gaz Motor pe gaz 38 – 45 -

Motor pe gaz cu HRSG in mod CHP >38 >35 75 – 85 Cazan alimentat cu gaz

Cazan alimentat cu gaz 40 – 42 38 – 40 CCGT

Ciclu combintat cu sau fara ardere suplimentara (HRSG), doar pentru

generare de curent electric 54 – 58 50 – 54 -

Ciclu combinat fara ardere suplimentara (HRSG) in mod CHP

Rezumat

vi May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

>300 5 – 10* 5 – 20* 5 – 20 5 – 20 5 – 10* 5 – 20*

(umed, sd sau dsi) pentru PC ESP sau FF pentru FBC

Nota: ESP: electro-filtru) FF: filtru textil FGD(umed): Desulfurarea la umed a fluxului de gaz FBC: Arderea cu pat fluidizat) sd: semi uscata dsi: injectarea de absorbant (sorbent) uscat * Apar cateva pareri contrare la aceste valori, acestea fiind raporatate in sectiunile 4.5.6 si 6.5.3.2 a documentului principal.

Tabelul 5: BAT pentru reducerea emisiilor de pulberi provenite de la instalatiile de ardere Metalele grele Emisia de metale grele rezulta din prezenta lor ca si componenta naturala in combustibilii fosili. Majoritatea metalelor grele considerate (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, V, Zn) sunt emanate in mod normal ca si componente (ex. oxizi, cloride) impreuna cu pulberile. De aceea, BAT de reducere a emisiilor de metale grele consta in general in utilizarea dispozitivelor cu randament ridicat de desprafuire precum ESPs or FFs. Doar Hg si Se sunt prezenti cel putin partial in stare de vapori. Mercurul are o presiune ridicata de vaporizare la temperatura normala de operare a dispozitivelor, iar colectarea lui de catre dispozitivele de control a pulberilor variaza foarte mult. Pentru ESPs sau FFs utilizate in combinatie cu tehnicile FGD, precum scrubele piatra de var umeda, scrubele uscate cu pulverizare sau injectarea de adsorbantul uscat, se obtine o rata de indepartare a Hg de 75 % (50% in ESP si 50 % in FGD) si poate fi obtinut 90% in prezenta suplimentara a SCR. Emisiile de SO2 Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf. Acesta insa nu este cazul pentru anumite gaze industriale si poate fi necesara desulfurarea fluxurilor de gaz. In general, pentru instalatiile de ardere alimentate cu combustibil lichid, se considera a fi BAT utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf si/sau desulfurarea. Cu toate acestea utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf pentru instalatiile de peste 100 MWth poate fi vazuta, ca in cele mai multe cazuri, doar ca o masura suplimentara de reducere a emisiilor de SO2 in combinatie cu celelalte masuri. In afara de utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf, tehnicile considerate a fi BAT sunt in principal desulfurarea cu scruber umed (rata de reducere de 92 – 98 %) si desulfurarea cu scruber uscat cu pulverizare (rata de reducere 85 – 92 %), care deja ocupa o cota parte din piata acestora de 90%. Tehnicile FGD uscate precum injectia uscata cu absorbanti sunt utilizate in principal pentru instalatiile cu capacitate termica de mai putin de 300 MWth. Scruberul la umed prezinta avantajul de a reduce si emisiile de HCl, HF, pulberi si metale grele. Datorita costurilor ridicate, procesul de spalare la umed nu este considerat BAT pentru instalatiile cu o capacitatea mai mica de 100 MWth.

Nivelul de emisie SO2 (mg/Nm3)

Huila si lignit Turba Combustibili lichizi pentru cazane Capacitatea

(MWth) Instalatii noi

Instalatii

existente

Instalatii noi

Instalatii existente

Instalatii noi

Instalatii existente

BAT pentru a atinge aceste

niveluri

50 – 100 200 – 400* 150 – 400*

(FBC)

200 – 400* 150 – 400*

(FBC) 200 – 300 200 – 300 100 – 350* 100 – 350*

100 – 300 100 – 200 100 – 250* 200 – 300150 – 250

(FBC)

200 – 300150 -300

(FBC)

100 – 200* 100 – 250*

Combustibil cu sulf redus sau/si FGD (dsi) sau FGD (sds) sau FGD (umed) (depinde de

Rezumat

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 vii

>300

20 – 150*

100 – 200 (CFBC/ PFBC)

20 – 200*

100 – 200*(CFBC/ PFBC)

50 – 150

50 – 200(FBC)

50 – 200 50 – 150* 50 – 200*

marimea instalatiei). Spalare cu apa marina. Tehnici combinate pentru reducerea NOx si SO2. Injectie cu piatra de var (FBC).

Nota: FBC: Ardere in pat fluidizat CFBC: Ardere cu pat fluidizat circulant PFBC: Arderea cu pat fluidizat sub presiune FGD(umed): Desulfurarea la umed a fluxului de gaz FGD(sds): Desulfurarea fluxului de gaz prin utilizarea pulverizarii uscate FGD(dsi): Desulfurarea fluxului de gaz prin injectie cu absorbant uscat * Cateva aspecte divergente apar in aceste valori, ce vor fi explicate in sectiunile 4.5.8 si 6.5.3.3 din documentul principal.

Tabelul 6: BAT pentru reducerea emisiilor de SO2 provenite de la unele instalatii de ardere Emisiile de NOX Principalii oxizi de azot emisi in timpul arderii sunt oxidul de azot (NO) si dioxidul de azot (NO2), exprimati in NOx. Pentru instlatiile de ardere cu carbune pulverizat, se considera BAT reducerea emisiilor de NOX prin masuri primare si secundare, precum SCR, unde rata de reducere a sistemelor SCR variaza intre 80 si 95 %. Utilizarea SCR sau SNCR are dezavantajul unei posibile emisii de amoniac nereactionat (‘alunecare de ammoniac’). Pentru instalatii alimentate cu combustibili solizi fara variatii mari de incarcare si cu o calitate stabila a combustibilului, tehnica SNCR este privita ca BAT in vederea reducerii emisiilor de NOX. Pentru instalatiile de ardere mici alimentate cu combustibil solid fara o variatie de incarcare mare si cu o calitate stabila a combustibilului, tehnica SNCR este de asemenea privita ca BAT in vederea reducerii emisiilor de NOX. Pentru instalatiile de ardere alimentate cu lignit pulverizat si turba, combintatia diferitor masuri primare este considerata BAT. Aceasta inseamna, de ex, utilizarea arzatoarelor moderne cu NOx redus impreuna cu alte masuri primare precum recircularea fluxului de gaz, arderea in trepte (introducerea in trepte a aerului), rearderea, etc. Utilizarea masurilor primare tinde sa cauzeze o ardere incompleta, avand ca rezultat un nivel ridicat de carbon nears in cenusa zburatoare si emisii de monoxid de carbon. In cazanele FBC cu ardere pe combustibil solid, BAT este considerata reducerea emisiilor de NOX realizata prin distribuirea aerului sau prin recircularea fluxului de gaz. Este o mica diferenta intre emisiile de NOX provenite de la arderea BFBC si CFBC. Concluzia BAT pentru reducerea emisiilor de NOX si nivelurile de emisie aferente pentru diversi combustibili este rezumata in tabelele 8, 9 si 10.

Nivelul de emisii de NOX aferent BAT (mg/Nm3) Capacitatea

(MWth)

Tehnica de ardere New

plants Existing plants Fuel

Optiunile BAT pentru atingerea acestor niveluri

Arderea pe gratar 200 – 300*200 – 300*

Huila si lignit Pm si/sau SNCR

PC 90 – 300* 90 – 300* Huila Combinarea Pm si SNCR sau SCR CFBC si

PFBC 200 – 300 200 – 300Huila si

lignit

50 – 100

PC 200 – 450 200 – 450* Lignit Combinatia Pm

Rezumat

viii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

PC 90* – 200 90 – 200* Huila Combinatia Pm in combinatie cu SCR sau tehnici de combinare PC 100 – 200 100 – 200* Lignit Combinatia of Pm 100 – 300

BFBC, CFBC si

PFBC 100 – 200 100 – 200* Huila si lignit Combinatia Pm impreuna cu SNCR

PC 90 – 150 90 – 200 Huila Combinatia Pm in combinatie cu SCR si tehnici combinate PC 50 – 200* 50 – 200* Lignit Combinatia Pm >300

BFBC,CFBC si PFBC 50 – 150 50 – 200

Huila si Lignit Combinatia Pm

Nota: PC: Arderea prin pulverizare BFBC: arderea in pat fluidizat turbulent CFBC: Arderea in pat circulant fluidizat PFBC: Arderea in pat fluidizat sub presiune Pm: Masuri primare de reducere a NOx SCR: Reducerea catalitica selectiva a NOx SNCR: Reducerea necatalitica selectiva a NOx Utilizarea antracitului poate conduce la emisii de NOX mai ridicate datorita temperaturii ridicata de ardere * Cateve divergente apar in acestge valori, acestea fiind raportate in sectia 4.5.9 din documentul principal.

Tabelul 7: BAT pentru reducerea NOX proveniti din instalatiile cu ardere pe huila si lignit

Nivelul de emisii NOX (mg/Nm3)

Biomasa si turba Combustibili fluizi Capacitate (MWth)

Instalatii noi

Instalatii existente

Instalatii noi

Instalatii existente

BAT pentru atingerea acestor

niveluri

50 – 100 150 – 250 150 – 300 150 – 300* 150 – 450

100 – 300 150 – 200 150 – 250 50 – 150* 50 – 200*

>300 50 – 150 50 – 200 50 – 100* 50 – 150*

Combinatia Pm

SNCR/ SCR sau tehnicile combinate

Nota:

Pm: Masuri primare de reducere a NOx

* Unele opinii divergente apar la aceste valori si sunt raporate in sectiunea 6.5.3.4 a documentului principal

Tabelul 8: BAT pentru reducerea NOX proveniti din instalatiile de ardere cu alimentare pe turba, biomasa si combustibili lichizi Pentru turbinele noi cu gaz, arzatoarele uscate cu NOX (DLN) sunt BAT. Pentru turbinele existente pe gaz, BAT este considerata injectarea cu apa si abur sau conversia intr-o tehnica DLN. Pentru instalatiile cu motoare stationare alimentate cu gaz, motoarele cu amestec sarac in combustibil sunt de asemenea considerate BAT pe langa tehnicile uscate cu NOX redus utilizate in turbinele pe gaz. Pentru cele mai multe turbine pe gaz si motoare pe gaz, SCR este de asemenea considerat a fi o BAT. Construirea unui sistem SCR la o CCGT este realizabila insa nu se justifica economic pentru instalatiile existente. Aceasta pentru ca spatiul solicitat in HRSG nu a fost prevazut in proiect si de aceea nu este disponibil.

Nivelul de emisie afferent BAT

(mg/Nm3) Tipul instalatiei

NOx CO

Nivelul O2 (%)

Optiunile BAT de atingere a acestor niveluri

Turbinele pe gaz

Turbinele noi pe gaz 20 – 50 5 – 100 15 Arzatoare cu amestec preliminar uscat cu NOx redus sau SCR

Rezumat

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 ix

DLN pentru turbinele existente cu gaz 20 – 75 5 – 100 15

Arzatoare cu amestec preliminar uscat cu NOx redus drept retehnologizare daca este

disponibil Turbinele cu gaz

existente 50 – 90* 30 – 100 15 Injectia cu abur si apa sau SCR

Motoarele pe gaz

Motoarele noi pe gaz 20 – 75* 30 – 100* 15 Tehnica cu amestec sarac in combustibil sau SCR si oxidarea catalitica pentru CO Motoarele noi pe gaz

cu HRSG in CHP 20 – 75* 30 – 100* 15 Tehnica cu amestec sarac sau SCR si

oxidarea catalitica pentru CO Motoarele existente

pe gaz 20 – 100* 30 – 100 15 NOx redus fixat

Cazan cu ardere pe gaz Cazane noi cu ardere

pe gaz 50 – 100* 30 – 100 3

Cazan existent cu arderepe gaz 50 – 100* 30 – 100 3

Arzatoarele cu NOx redus sau SCR sau SNCR

CCGT CCGT nou fara

ardere suplimentara (HRSG)

20 – 50 5 – 100 15 Arzatoare cu ardere uscata cu pre-amestec NOx redus

CCGT existente fara ardere suplimentara

(HRSG) 20 – 90* 5 – 100 15

Arzatoarele cu pre-amestec uscat pentru NOx redus sau injectie ca apa si aburi sau

SCR CCGT noi cu ardere

suplimentara 20 – 50 30 – 100 Inst

spec. Arzatoare cu pre-amestec uscat si NOx redus pentru partea de cazane sau SCR sau SNCR

CCGT existente cu ardere suplimentara 20 – 90* 30 – 100

Inst. spec.

Arzatoarele cu pre-amestec uscat pentru NOx redus sau injectie ca apa si aburi pentru

partea de cazane sau SCR or SNCR SCR: Reducere catalitica selective a NOx SNCR: Reducere non-catalitica selective a NOx DLN: NOX redus HRSG: generatorul pe aburi cu recuperare de caldura CHP: cogenerare CCGT: turbine pe gaz cu ciclu combinat * Apar cateva opinii divergente in aceste valori ce vor fi discutate in sectiunea 7.5.4 din documentul principal.

Tabelul 9: BAT pentru reducerea emisiilor de NOX si CO de la instalatiile de ardere cu ardere pe gaz Emisiile de CO Monoxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere, BAT pentru reducerea emisiilor de CO fiind arderea completa realizata printr-o constructie buna a focarului, utilizarea unor tehnici de monitorizare si control al procesului foarte performante si intretinerea sistemului de ardere. Cateva niveluri de emisie aferente utilizarii BAT pentru diferiti combustibili sunt prezente in sectiile BAT, cu toate acestea in rezumat sunt prezentate doar cele pentru instalatiile de ardere alimentate cu gaz. Contaminarea apei In afara generarii poluarii atmosferice, instalatiile mari de ardere sunt de asemenea surse semnificante de evacuare a apei (apa uzata si de racire) in rauri, lacuri sau in mediul marin. Orice scurgeri (apa pluviala) de pe suprafete din zona de depozitare, ce spala si preiau particulele de combustibil, ar trebui colectate si tratate (prin sedimentare) inainte de a fi devarsate. Nu se poate preveni aparitia ocazionala intr-o centrala energetica a micilor cantitati contaminate cu ulei (prin spalari). Puturile pentru separarea uleiului reprezinta BAT pentru a evita orice paguba asupra mediului. Concluzia BAT pentru desulfurarea la umed prin scruber se refera la utilizarea unei instalatii de tratare a apei uzate. Instalatia de tratare a apei uzate consta din diferite tratari chimice pentru a indeparta metalele grele si pentru a reduce cantitatea de pulberi din apa ce intra in proces. Instalatia de tratare include o reglare a nivelului de pH, precipitarea metalelor grele si indepartarea pulberilor solide.

Rezumat

x May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Deseurile O atentie intensa s-a acordat deja sectorului de utilizare a deseurilor provenite din ardere si a produselor secundare din ardere, in loc ca acestea sa fie depozitate pe depozite controlate de deseuri. Utilizarea si reutilizarea sunt optiunile cele mai bune disponibile si au prioritate. Exista multe posibilitati de utilizare pentru diferitele produse secundare ca de ex. cenusa. Fiecare optiune de utilizare diferita are un criteriu specific diferit. Nu a putut fi posibila o abordare completa a tuturor acestor criterii in acest BREF. Criteriile asupra calitatii sunt legate de obicei de proprietatile de structura ale rezidului si de continutul de substante periculoase, precum si de cantitatea de combustibil nears sau solubilitatea metalelor grele, etc. Produsul final al tehnicilor de spalare la umed este gipsul, acesta fiind un produs comercial pentru instalatii in majoritatea tarilor UE. Poate fi vandut si utilizat in locul gipsului natural. Practic aproape intreaga cantitate de gips produsa in instalatiile energetice este utilizata in industria placilor de gips-carton. Co-incinerarea deseurilor si a combustibilului recuperat Instalatiile mari de ardere, construite si exploatate conform BAT, utilizeaza tehnici si masuri efective pentru indepartarea pulberilor (partial incluzand metalele grele) SO2 NOx, HCl, HF si a altor poluanti precum si tehnici de prevenire a contaminarii apei si solului. In general aceste tehnici pot fi considerate ca fiind suficiente si de aceea sunt considerate BAT pentru co-incinerarea combustibilului secundar. Baza pentru BAT si in particular nivelurile de emisie aferente BAT sunt definite in capitolele specifice combustibililor. Un input mai mare de poluanti intr-un sistem de ardere poate fi reglat intre anumite limite prin reglarea sistemului de epurare a fluxului de gaz sau prin limitarea procentului de combustibil secundar, ce poate fi co-incinerat. Referitor la impactul co-incinerarii asupra calitatii deseurilor, principala tema a BAT este de a mentine calitatea gipsului, cenusii, zgurei si a altor deseuri si produse secundare la acelasi nivel la care ar apare fara co-incinerarea combustibilului secundar, in vederea reciclarii. Daca co-incinerarea duce la volume (suplimentare) semnificante de produse secundare sau reziduuri sau contaminare suplimentara cu metale (de ex. Cd, Cr, Pb) sau dioxine, atunci trebuiesc luate masuri suplimentare pentru a evita acest aspect. Consens Acest document, ca un intreg, este sprijinit de membrii TWG. Cu toate acestea, industria si in principal doua State Membre nu si-au exprimat sprijinul total pentru acest document final si au exprimat asa numitele “opinii divergente” la cateva concluzii prezentate in document, in special la BAT asociate eficientei si nivelurilor de emisie pentru huila si lignit, combustibili gazosi si lichizi, precum si pentru utilizarea SCR, ca urmare a aspectelor sociale. Ele au contestat faptul ca intervalele mentionate ca niveluri de emisie aferente BAT utilizat sunt in general prea mici pentru ambele instalatii energetice noi si existente. Cu toate acestea, ar trebui sa se mentioneze faptul ca nivelurile superioare ale BAT aferente nivelurilor de emisie, in special pentru instalatiile existente, sunt similare catorva valori limita de emisie VLE actuale impuse in unele State Membre Europene. O parte din industrie a exprimat o parere speciala asupra domeniului in care acest document reflecta experienta si circumstantele tuturor instalatiilor mari de ardere. Aceasta afirmatie sprijina opinia membrilor TWG cum ca nivelurile din BAT sunt rezonabile si ilustreaza faptul ca nivelurile abordate in BAT sunt deja realizate de un numar mare de instalatii din Europa. CE lanseaza si acorda sprijinul prin programele ei RTD, o serie de proiecte legate de tehnologiile de epurare, tratarea apei uzate si tehnologiile de reciclare si strategii de management. Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la viitoarea reactualizare a BREF. De aceea sunt invitati cititorii sa informeze EIPPCB asupra oricaror rezultate ale cercetarilor, relevante pentru scopul acestui document (vezi de asemenea prefata acestui document).

Prefata

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xi

PREFATA 1. Statutul acestui document Daca nu se declara in alt fel, referintele asupra “Directivei” in acest document sunt date de Directiva Consiliului 96/61/EC asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum Directiva se aplica fara prejudicii dispozitiilor Comunitatii asupra sanatatii si sigurantei la locul de munca, asa se aplica si acest document. Acest document formeaza o parte a seriilor ce prezinta rezultatele schimbului de informatii intre Statele Membre UE si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile (BAT), monitorizarea aferenta si evolutiile lor. *[Este publicat de Comisia Europeana corespunzator articolului 16(2) al Directivei, si de aceea trebuie sa fie luat in considerare conform anexei IV a Directivei cand se determina “cele mai bune tehnici disponibile” ]. *Nota: paranteza va fi inlaturatra cand se va finaliza procedura de publicare a Comisiei. 2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitiile BAT Pentru a-l sprijini pe cititor in a intelege acest context legal in care a fost elaborat acest document, sunt descrise in prefata unele dintre cele mai relevante dispozitii ale Directivei IPPC, inclusiv definita termenului ‘cele mai bune tehnici disponibile”. Aceasta descriere este inevitabil incomplete si este este oferita doar informativ. Nu are valoare legala si nu modifica sau prejudiciaza in nici un fel dispozitiile actuale ale Directivei. Scopul Directivei este de a realiza o prevenire si un control integrat al poluarii provenite de la activitatile listate in anexa I a Directivei, conducand la un nivel ridicat de protectie a mediului, in intregul sau. Principiile de baza legala a Directivei se refera la protectia mediului. Implementarea ei ar trebui de asemenea sa ia in considerare si celelalte obiective ale Comunitatii precum competivitatea industriei Comunitatii, prin aceasta contruibuindu-se la o dezvoltare durabila. Mult mai specific, Directiva ofera un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalatii industriale solicitandu-se amandorura, atat operatorului cat si autoritatii, sa abordeze integrat, per ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul major al unei asemenea abordari integrate trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau. Tema centrala a acestei abordari este principiul general mentionat in articolul 3 asupra faptului ca operatorii vor trebui sa ia masuri preventive adecvate impotriva polurii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, permitandu-le sa imbunatateasca performanta in privinta mediului. Termenul de ‘cele mai bune tehnici disponibile’ este definit in articolul 2 (11) al Directivei ca fiind “stadiul cel mai avansat si efectiv de dezvoltare al activitatilor si a metodelor lor de operare, fapt ce indica adecvarea practica unor tehnici specifice de a oferi, in principiu, bazele pentru valorile limita de emise stabilite pentru a preveni, si acolo unde aceasta nu este posibila, pentru a reduce in general emisiile si impactul asupra mediului, in intregul sau”. Articolul 2(11) continua sa clarifice aceasta definitie, dupa cum urmeaza: ‘tehnicile’ includ tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din uz; tehnici ‘disponibile’ sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse în interiorul statului membru avut în vedere, cu condiţia ca ele să fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului”.

Prefata

xii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

‘cele mai bune’ inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt de protectie a mediului, in intregul sau. Si mai mult, anexa IV a Directivei contine o lista de “criterii care sa se ia in considerare in general sau in cazuri specifice, atunci cand se determina cele mai bune tehnici disponibile…. constientizandu-se tot timpul costurile acceptabile si beneficiile masurii si principiile precautiei si prevenirii”. Aceste consideratii includ informatia publicata de Comisie corespunzator articolului 16(2). Autoritatile competente responsabile pentru acordarea autorizatiei sunt solicitate sa tina cont de principiile generale stabilite in articolul 3, cand se determina conditiile de autorizare. Aceste conditii trebuie sa includa valori limita de emisie, adaugate sau inlocuite, acolo unde adecvat, prin parametrii echivalenti sau masuri tehnice. Conform articolului 9(4) al Directivei, aceste valori limita de emisii, parametrii echivalenti si masuri tehnice, fara a prejudicia, trebuie sa fie in conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luandu-se in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea ei geografica si conditiile locale de mediu. In toate circumstantele, conditiile din autorizatie trebuie sa includa dispozitii asupra reducerii pe distanta mare a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel ridicat de protectie al mediului, in ansamblu. Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiei celor mai bune tehnici disponibile. 3. Obiectivul acestui Document Articolul 16(2) al Directivei solicita Comisiei sa organizeze ‘un schimb de informatii intre Statele Membre si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile, monitorizarea aferenta si evolutia acestora’ si sa publice rezultatele acestui schimb. Scopul schimbului de informatii este dat in aliniatul 25 al Directivei, care declara ca ‘evolutia si schimbul de informatii de la nivelul Comunitatii asupra celor mai bune tehnici disponibile vor ajuta sa redreseze inechilibrul tehnologic in Comunitate, vor promova diseminarea interationala a valorilor limita si tehnicilor utilizate in Comunitate si vor ajuta Statele Membre la implementarea eficienta a acestei Directive’. Comisia (Mediu DG) a constituit un forum pentru schimbul de informatii (IEF) pentru a sprijini activitatea stabilita in articolul 16(2), un numar de grupuri tehnice de lucru fiind formate sub umbrela IEF. Ambele IEF si grupurile tehnice de lucru includ reprezentarea Statelor Membre si industria, asa cum s-a specificat in articolul 16(2). Scopul acestei serii de documente este de a reflecta clar schimbul de informatii care a avut loc asa cum s-a solicitat in articolul 16 (2) si de a furniza informatii de referinta autoritatii de autorizare pentru a le lua in considerare la determinarea conditiilor de autorizare. La furnizarea informatiei relevante referitoare cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente ar trebui sa aiba rolul unor instrumente utile in actionarea performantei de mediu. 4. Sursele de informatie Acest document reprezinta un rezumat al informatiei obtinute de la un numar de surse, inclusiv expertiza grupurilor constituite pentru a asista Comisia in activitatea ei, si este verificat de serviciile din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt recunoscute cu recunostinta.

Prefata

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xiii

5. Cum sa se inteleaga si sa se utilizeze acest document Informatia oferita in acest document intentioneaza a fi utilizata ca baza la determinarea BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si conditile din autorizatie stabilite in baza BAT se va lua in considerare mereru scopul atotcurprinzator de a atinge un nivel de protectie a mediului, in intregul sau. Aici este descris tipul de informatie oferit in fiecare sectiune a documentului. Capitolul 1 furnizeaza informatii generale ale sectorului industrial si descrie ideea principala a problematicilor de mediu. Capitolul 2 ofera o introducere a principiilor si conceptelor a ciclurilor ardere si generare de energie. Aceasta este doar o descriere pe scurt insa este furnizata pentru a sprijini cititorul in intelegerea tehnologiei de ardere si a generarii de energie. Capitolul 3 ofera informatii asupra proceselor si tehnicilor uzuale utilizate in sector pentru a reduce emisiile provenite de la instalatiile mari de ardere Capitolele 4 - 8 furnizeaza informatii referitoare la tehnicile utilizate pentru arderea diferitor combustibili. Fiecare capitol este dedicat cate unui tip de combustibil diferit, asadar din acest moment asupra acestor capitole se va face referire la ‘capitolele specife pentru combustibili’. Structura acestor capitole se bazeaza pe structura generala a BREF: • Secţiunea 1 a fiecărui capitol (capitolele 4 – 8) ofera informaţii privind procedeele aplicate

şi tehnicile folosite la arderea anumitor tipuri de combustibili • Secţiunea 2 a fiecărui capitol (capitolele 4 – 8) ofera tehnici şi procedee utilizate pentru

arderea combustibililor • Section three of each chapter (Chapters 4 to 8) presents information on consumption levels,

reflecting the situation in existing installations at the time of writing. Secţiunea 3 a fiecărui capitol (capitolele 4 – 8) prezinta informaţii despre nivelurile consumurilor, reflectand situatia in instalatiile existente la momentul scrierii documentului.

• Secţiunea 4 a fiecărui capitol (capitolele 4 – 8) descrie mai detaliat reducerea emisiilor şi

alte tehnici considerate a fi relevante pentru determinarea BAT şi a condiţiilor de autorizare pe baza BAT. Aceste informaţii includ detalii privind nivelurile de consum, eficienţele termice şi nivelurile de emisie considerate a putea fi atinse prin utilizarea tehnicilor, indicaţii privind nivelul şi tipul costurilor, informaţii despre efectele colaterale” asociate tehnicilor, o prezentare în detaliu a gradului în care aceste tehnici sunt aplicabile în gama de instalaţii ce necesită autorizaţii IPPC (de ex. dacă este aplicabilă în cazul instalaţiilor noi sau a celor deja existente sau în cazul instalaţiilor de dimensiuni mari sau reduse). Nu se au în vedere aici tehnicile considerate învechite.

• Sectiunea finala a fiecarui capitol (capitolele 4-8) este o ‘sectiune a concluziilor’. Se prezintă tehnicile şi consumul, eficienţa termică şi nivelul emisiilor care sunt considerate a fi în concordanţă cu BAT. Scopul acestei secţiuni este de a oferi indicaţii generale privind consumul, eficienţa termică şi nivelul de emisii considerate ca punct de referinţă în determinarea condiţiilor de autorizare bazate pe BAT, sau pentru stabilirea regulilor generale obligatorii în baza Articolului 9 (8) din Directiva.

Cu toate acestea ar trebui accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea celor mai potrivite condiţii de autorizare se va face în funcţie de factorii locali, specifici de amplasament, caracteristicile tehnice ale instalaţiei respective, amplasarea sa geografică precum condiţiile locale de mediu. În cazul instalaţiilor existente se va lua în considerare şi fiabilitatea economică şi tehnică a modernizarii acestora. Chiar si singurul obiectiv de a asigura un înalt nivel de protecţie a mediului în ansamblu, va implica rationamente

Prefata

xiv May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

de evaluare intre diferite tipuri de impact asupra mediului, iar aceste raţionamente vor fi influentate deseori de considerente locale. Desi s-a facut incercarcarea de a adresa cateva din aceste tematici, este imposibil de a fi luate in considerare complet acest document. Tehnicile si nivelurile prezentate in sectia dedicata concluziilor asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in fiecare capitol specific combustibililor (capitolele 4-8) nu sunt necesar a fi adecvate pentru toate instalatiile. Pe de cealalta parte, obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie, incluzand si reducerea pe distanta mare sau poluarea transfrontiera, implica faptul ca dispozitiile din autorizatie nu pot fi impuse doar in baza conditiilor locale. De aceea este de foarte mare importanta ca informatia continuta in document sa fie luata complet in considerare complet de catre autoritatile de autorizare. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se vor schimba de-alungul timpului, acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor trebui sa fie trimise catre Biroul European pentru IPPC la Institutul pentru Studii tehnologice prospective la urmatoarea adresa: Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville – Spain Telefon: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int Internet: http://eippcb.jrc.es 6. Interfata dintre Directivele IPPC si Instalatii mari de ardere Urmatoarea prezentare a problematicilor se raporteaza la interfata dintre Directiva 2001/80/EC din 23 octombrie 2001 asupra limitarii emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti de la instalatiile mari de ardere (Directiva LCP) si Directiva 96/61/EC din 24 septembrie 1996 referitoare la prevenirea si controlul in mod integrat al poluarii (Directiva IPPC). Ar trebui sa se noteze faptul ca ultima interpretare a Legii Comunitatii este un subiect al Curtii Europene de Justitie si de aceea nu poate fi exclus faptul ca interpretarea Curtii poate naste si alte problematici in viitor. Directiva LCP contine in urmatoarea parte principala referinte explicite la Directiva IPPC: • Aliniatul 8 al Directivei LCP declara faptul ca “in conformitate cu valorile limita de emisie

impuse de aceasta Directiva ar trebui considerata ca o conditie necesara insa insuficienta de conformare la cerintele Directivei 96/61/EC referitoare la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile. O astfel de conformare implica mai multe valori limita de emisie stricte, valori limita de emisie pentru alte substante sau alte medii, si conditii adecvate.” Aliniatul clarifica faptul ca aceasta conformare la valorile limita de emisie impuse de Directiva LCP nu inlatura obligatia de conformare la Directiva IPPC, in special de a functiona conform unei autorizatii (articolul 9(4) al Directivei IPPC) ce contine conditii determinate in concordanta cu Directiva.

• Articolele 4(3) si 4(6) ale Directivei LCP ofera pentru posibilitatea Statelor Membre de a

elabora un plan national de reducere a emisiilor pentru instalatiile existente sau de a aplica valorile limita de emisie specificate in Directiva LCP pentru instalatiile existente. Cu toate acestea, planul “nu are voie sa scuteasca in nici o circumstanta o instalatie de la dispozitiile impuse in legislatia relevanta a Comunitatii, printre altele Directiva 96/61/EC.” De aceea chiar daca o instalatie este inclusa in planul national, este necesar in continuare sa fie exploatata in conformitate cu toate dispozitiile Directivei IPPC, inclunzand o autorizatie ce sa contina valorile limita de emisie sau parametrii echivalenti si masurile tehnice determinate in conformitate cu dispozitiile articolului 9(4) sau articolului 9(8) din Directiva IPPC. Suplimentar, asa cum s-a prezentat in prefata standard a BREF, se acorda o anumita flexibilitate in dispozitiile articolului 9(4) din Directiva IPPC precum si in definitia BAT.

Prefata

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xv

• Articolul 4(4) din Directiva LCP ofera o posibila exceptie pentru instalatiile aflate la

“terminarea duratei de exploatare” de la conformarea la valorile limita de emisie sau de la includerea in planul national “fara a prejudicia Directiva 96/61/EC”. Asa cum s-a mentionat in cazul precedent, instalatia respectiva necesita in continuare o exploatare in conformitate cu o “autorizatie IPPC”. Asa cum s-a prezentat mai sus, dispozitiile articolului 9(4) din Directiva IPPC si definitia BAT permit autoritatilor competente de a lua in considerare specificitatea acestor instalatii “aflate la sfarsitul vietii de exploatare”. Suplimentar, solicitantul ar trebui sa atasaze o declaratie scrisa conform articolului 4(4)(a) a Directivei LCP la documentele listate in articolul 6 al Directivei IPPC referitoare la solicitarile autorizarii.

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xvii

Documentul de Referinta cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere

REZUMAT ..................................................................................................................................................I PREFATA.................................................................................................................................................XI SCOPUL SI ORGANIZAREA DOCUMENTULUI.......................................................................XXXI 1 INFORMATII GENERALE............................................................................................................. 1

1.1 Privire de ansamblu asupra industriei ........................................................................................ 1 1.2 Situatia economica ..................................................................................................................... 7 1.3 Problematici cheie de mediu .................................................................................................... 10

1.3.1 Eficienta ......................................................................................................................... 11 1.3.2 Emisiile in aer ................................................................................................................ 13 1.3.3 Emisiile in apa................................................................................................................ 22 1.3.4 Combustia reziduurilor si a produselor secundare ......................................................... 24 1.3.5 Emisiile de zgomot......................................................................................................... 27 1.3.6 Emisiile de substante radioactive ................................................................................... 27

2 TEHNICI UZUALE DE PRODUCERE A ENERGIEI ............................................................... 29 2.1 Principiile arderii...................................................................................................................... 29 2.2 Procese tehnice uzuale de ardere.............................................................................................. 30

2.2.1 Conversia generala a combustibilului in caldura ........................................................... 30 2.2.2 Arderea cu combustibil solid pulverizat......................................................................... 30 2.2.3 Focarele de ardere cu pat fluidizat ................................................................................. 31 2.2.4 Arderea pe gratar............................................................................................................ 31 2.2.5 Arderea pacurii si a gazului............................................................................................ 31 2.2.6 Gazificarea/Lichefierea .................................................................................................. 31

2.3 Conversia directa...................................................................................................................... 32 2.3.1 Generalitati..................................................................................................................... 32 2.3.2 Motoarele de ardere ....................................................................................................... 32 2.3.3 Turbina pe gaz................................................................................................................ 33

2.4 Procesele tehnice uzuale cu aburi............................................................................................. 33 2.4.1 Generalitati..................................................................................................................... 33 2.4.2 Instalatia energetica de condensare in vacuum .............................................................. 33 2.4.3 Co-generarea /producerea termo-electrica combinata.................................................... 34

2.5 Ciclul combinat ........................................................................................................................ 35 2.5.1 Generalitati..................................................................................................................... 35 2.5.2 Arderea suplimentara a turbinelor pe gaz cu ciclu combinat si reabilitarea instalatiilor

energetice existente ........................................................................................................ 35 2.6 Elemente tipice ale ciclului cu aburi ........................................................................................ 36

2.6.1 Cazanul .......................................................................................................................... 38 2.6.2 Turbina cu abur .............................................................................................................. 40 2.6.3 Condensatorul ................................................................................................................ 40 2.6.4 Sistemul de racire........................................................................................................... 40 2.6.5 Costurile specifice ale diferitelor concepte de instalatii energetice ............................... 40

2.7 Eficienta ................................................................................................................................... 41 2.7.1 Randamentul Carnot ...................................................................................................... 42 2.7.2 Randamentul termic ....................................................................................................... 42 2.7.3 Randamentul unitatii ...................................................................................................... 43 2.7.4 Randamentul unitatii pentru extragerea aburului ........................................................... 43 2.7.5 Conceptul de exergie si eficienta exergiei...................................................................... 44 2.7.6 Influenta conditiilor climatice asupra randamentului..................................................... 46 2.7.7 Relatia dintre randament si aspectele de mediu ............................................................. 48 2.7.8 Pierderile de randament in instalatiile de ardere ............................................................ 48 2.7.9 Masurile tehnice generice pentru imbunatatirea randamentului LCP ............................ 49

3 PROCESE SI TEHNICI UZUALE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR PROVENITE DE LA INSTALATIILE MARI DE ARDERE.................................................................................... 51

3.1 Cateva masuri primare de reducere a emisiilor ........................................................................ 52 3.1.1 Schimbarea combustibilului........................................................................................... 52

xviii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

3.1.2 Modificarile arderii.........................................................................................................52 3.2 Tehnicile de reducere a emisiilor de pulberi.............................................................................54

3.2.1 Filtrele electrostatice (ESPs) ..........................................................................................55 3.2.2 Filtrele electrostatice la umed.........................................................................................57 3.2.3 Filtrele textile (filtrele cu saci) .......................................................................................58 3.2.4 Precipitatorul centrifugal (cicloanele) ............................................................................61 3.2.5 Scruberele umede ...........................................................................................................62 3.2.6 Performanta generala a dispozitivelor de control a pulberilor........................................65

3.3 Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de sulf ........................................................................66 3.3.1 Masurile primare de reducere a emisiilor de oxid de sulf...............................................66 3.3.2 Masuri secundare de reducere a emisiilor oxizilor de sulf..............................................67 3.3.3 Scrubere umede ..............................................................................................................68 3.3.4 Scruberele cu pulverizare uscata ....................................................................................79 3.3.5 Injectarea sorbentului .....................................................................................................82 3.3.6 Procesele regenerabile ....................................................................................................88 3.3.7 Performanta generala a tehnicilor (FGD) ale desulfurizarii gazului de ardere ...............91

3.4 Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de azot........................................................................96 3.4.1 Masurile primare de reducere a emisiilor de NOx ..........................................................97 3.4.2 Masuri secundare de reducere a emisiilor de NOx........................................................110

3.5 Tehnici combinate pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf si oxizi de azot......................121 3.5.1 Adsorbtia/regenerarea solida ........................................................................................121 3.5.2 Procese catalitice gaz/solid...........................................................................................123 3.5.3 Iradiere cu flux de electroni..........................................................................................125 3.5.4 Injectia de alcali............................................................................................................125 3.5.5 Scrubere umede cu aditivi pentru indepartarea oxizilor de azot ...................................125 3.5.6 Randamente generale ale tehnologiilor combinate pentru reducerea emisiilor de SO2 si

NOx...............................................................................................................................127 3.6 Tehnici de reducere a emisiilor de metal (metale grele) .........................................................128

3.6.1 Controlul emisiilor de mercur (Hg) ..............................................................................129 3.6.2 Reducerea emisiilor de metale in cadrul sistemelor de control a pulberilor .................130 3.6.3 Reducerea emisiilor de metale in cadrul sistemelor de desulfurare a gazelor de ardere

......................................................................................................................................130 3.6.4 Reducerea emisiilor de metal in sisteme de control al NOX .........................................131 3.6.5 Reducerea emisiilor de metal in cadrul sistemelor proiectate pentru eliminarea metalului

......................................................................................................................................131 3.7 Tehnici de reducere a emisiilor de CO si a hidrocarburilor nearse.........................................132 3.8 Tehnici de reducere a emisiilor de halogen ............................................................................133

3.8.1 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de control al pulberilor........................133 3.8.2 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de desulfurare a gazelor de ardere ......133 3.8.3 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de control al emisiilor de NOX............134

3.9 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de instalatiile mari de ardere .............134 3.9.1 Reducerea emisiilor de CO2 prin cresterea randamentului termic ................................134 3.9.2 Eliminarea dioxidului de carbon din gazele de ardere..................................................137

3.10 Tehnici de control a emisiilor in apa ......................................................................................137 3.10.1 Apa reziduala provenita de la instalatia de epurare a apei............................................138 3.10.2 Apa reziduala provenita de la sistemul circuitului de racire.........................................139 3.10.3 Apa uzata provenita de la alte surse ale proceselor de generare a aburului ..................139 3.10.4 Apa reziduala provenita de la instalatiile de curatare a gazelor de ardere ....................139 3.10.5 Apa reziduala provenita din circuitul sanitar ................................................................141 3.10.6 Tehnici de epurare a apelor reziduale ...........................................................................141 3.10.7 Alte ape reziduale .........................................................................................................143

3.11 Tehnici de control al deversarilor in sol .................................................................................143 3.12 Masuri pentru controlul emisiilor de zgomot..........................................................................145

3.12.1 Optiuni de baza.............................................................................................................145 3.12.2 Zgomotul preluat de structuri .......................................................................................145 3.12.3 Zgomote generate de conducte si tevi...........................................................................146 3.12.4 Amortizoare..................................................................................................................146 3.12.5 Zgomote generate de masini.........................................................................................146 3.12.6 Concluzii ......................................................................................................................147

3.13 Tehnici de racire .....................................................................................................................147 3.14 Raportarea si monitorizarea emisiilor.....................................................................................148

3.14.1 Componentele emisiilor................................................................................................148 3.14.2 Parametrii si conditii de referinta .................................................................................149

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xix

3.14.3 Zonele de prelevare...................................................................................................... 149 3.14.4 Monitorizarea emisiilor................................................................................................ 150 3.14.5 Raportarea datelor de emisie........................................................................................ 153

3.15 Instrumentele managementului de mediu............................................................................... 153 3.15.1 Cele mai bune tehnici disponibile(BAT) pentru managementul de mediu .................. 160

3.16 O introducere in abordarea integrata a protectiei mediului luata ca un intreg................... 162 4 TEHNICI DE ARDERE PENTRU HUILA SI LIGNIT ............................................................ 165

4.1 Procese si tehnici aplicate ...................................................................................................... 166 4.1.1 Descarcarea, stocarea si manevrarea huilei, lignitului si aditivilor .............................. 167 4.1.2 Pretratarea huilei si lignitului ....................................................................................... 168 4.1.3 Prepararea combustibilului........................................................................................... 169 4.1.4 Tipuri de cazane si generatorul de aburi ...................................................................... 173 4.1.5 Ciclul combinat cu gazeificare integrata...................................................................... 182 4.1.6 Co-generarea (CHP)..................................................................................................... 183 4.1.7 Cicluri combinate de combustie (reinvigorare)............................................................ 184 4.1.8 Eficienta centralelor mari de ardere pe huila si lignit................................................... 184 4.1.9 Controlul emisiilor in aer ale centralelor mari de ardere pe huila-lignit ...................... 185 4.1.10 Tratarea apei uzate si a deseurilor ................................................................................ 195 4.1.11 Tratarea reziduurilor de ardere si a produselor secundare............................................ 195

4.2 Exemple de procese si tehnici folosite in prezent .................................................................. 198 4.2.1 Exemple de tehnici aplicate individual ........................................................................ 198 4.2.2 Exemple de tehnici aplicate pentru imbunatatirea performantelor de mediu ale

centralelor mari de ardere pe huila sau lignit ............................................................... 219 4.2.3 Exemple de tehnici aplicate unor centrale de ardere mari noi, pe huila si lignit .......... 225

4.3 Consum uzual si nivel de emisii............................................................................................. 234 4.3.1 Carbuni si lignit folositi in LCP................................................................................... 234 4.3.2 Randamentul centralelor cu combustie de carbune si lignit ......................................... 237 4.3.3 Emisii in aer ................................................................................................................. 240 4.3.4 Emisii in apa din combustia carbunilor superiori in centrale ....................................... 250 4.3.5 Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit ...................................................... 255 4.3.6 Arderea reziduurilor si a produselor secundare............................................................ 256 4.3.7 Emisii de zgomot ......................................................................................................... 260

4.4 Tehnici de avut in vedere in determinarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru combustia de carbune si lignit ................................................................................................ 261

4.4.1 Tehnici pentru descarcarea, depozitarea si manevrarea combustibilului ..................... 262 4.4.2 Tehnici de pre-tratament al combustibilului ................................................................ 263 4.4.3 Tehnici de cresterea randamentului si utilizarii combustibilului.................................. 264 4.4.4 Tehnici pentru the prevenirea si controlul cenusii si emisiilor de metale grele sub forma

de particule................................................................................................................... 266 4.4.5 Tehnici pentru the prevenirea si controlul emisiilor de SO2 ........................................ 267 4.4.6 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NOX si N2O.................................. 269 4.4.7 Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apei .................................................... 271

4.5 Cele mai bune technici disponibile (BAT) pentru arderea huilei si a lignitului ..................... 272 4.5.1 Introducere ................................................................................................................... 272 4.5.2 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor si a aditivilor ...................... 274 4.5.3 Pretratarea combustibililor ........................................................................................... 275 4.5.4 Arderea......................................................................................................................... 275 4.5.5 Eficienta termica .......................................................................................................... 275 4.5.6 Praful............................................................................................................................ 278 4.5.7 Metale grele ................................................................................................................. 282 4.5.8 Emisiile de SO2 ............................................................................................................ 283 4.5.9 Emisii NOX .................................................................................................................. 285 4.5.10 Monoxidul de carbon (CO) .......................................................................................... 287 4.5.11 Acid fluorhidric (HF) si Acid clorhidric (HCl) ............................................................ 287 4.5.12 Amoniacul (NH3) ......................................................................................................... 287 4.5.13 Poluarea apei................................................................................................................ 287 4.5.14 Reziduuri din combustie .............................................................................................. 289

4.6 Tehnici aparute pentru combustia huilei si a lignitului .......................................................... 290 4.6.1 Instalatii pilot pentru preuscarea lignitului cu ajutorul caldurii de temperatura joasa.. 290 4.6.2 Controlul simultan pentru SOX, NOX si mercur ........................................................... 291

5 TEHNICI DE ARDERE PENTRU BIOMASĂ ŞI TURBĂ....................................................... 293 5.1 Procese si tehnici utilizate ...................................................................................................... 293

xx May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

5.1.1 Descarcarea,depozitarea si manipularea biomasei si turbei..........................................293 5.1.2 Pre-tratarea biomasei şi turbei ......................................................................................295 5.1.3 Aspectele speciale în combustia şi gazificarea biomasei şi turbei................................295 5.1.4 Epurarea gazelor emanate.............................................................................................303 5.1.5 Tratamentul apei şi a apei reziduale .............................................................................306 5.1.6 Manipularea rezidurilor de ardere şi a produselor secundare .......................................306

5.2 Exemple de procese şi tehnici folosite....................................................................................307 5.2.1 Tehnici individuale de reducere a emisiilor rezultate din arderea de biomasă şi turbă în

centrale mari .................................................................................................................307 5.2.2 Îmbunătăţirea perfomanţelor ecologice ale centralelor mari existente cu ardere de

biomasă şi turbă ............................................................................................................308 5.2.3 Performanţele ecologice ale noilor centrale mari cu ardere de biomasă şi turbă ..........314

5.3 Consumul de curent şi nivelurile de emisie ............................................................................322 5.3.1 Imaginea debitului masic..............................................................................................322 5.3.2 Imaginea biomasei şi turbei utilizate in instalatiile mari de ardere...............................322 5.3.3 Eficienţa biomasei şi a centralelor cu ardere de turbă ..................................................327 5.3.4 Emisii în aer..................................................................................................................327 5.3.5 Arderea şi alte reziduuri provenite din centrale............................................................330 5.3.6 Surse potenţiale de emisii de zgomot ...........................................................................330

5.4 Tehnici care trebuie luate în considerare în determinarea celor mai bune tehnici disponibile pentru arderea de biomasă şi turbă .........................................................................................331

5.4.1 Tehnici pentru descărcarea, stocarea şi manipularea combustibililor...........................332 5.4.2 Tehnici pentru pretartarea combustibilului...................................................................333 5.4.3 Tehnici de ardere ..........................................................................................................334 5.4.4 Tehnici pentru creşterea eficienţei................................................................................334 5.4.5 Tehnici pentru prevenirea şi controlul emisiilor de praf şi metale grele.......................335 5.4.6 Tehnici pentru prevenirea şi controlul de emisii de SO2 din centralele cu ardere pe turbă

......................................................................................................................................337 5.4.7 Tehnici pentru prevenirea şi controlul emisiilor de NOX şi N2O ..................................338 5.4.8 Tehnici pentru prevenirea şi controlul poluării apelor..................................................339 5.4.9 Tehnici pentru manipularea, reducerea şi reciclarea reziduurilor arderii......................340

5.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea de biomasă şi turbă........................341 5.5.1 Descărcarea, depozitarea şi manipularea biomasei, turbei şi aditivilor ........................342 5.5.2 Pre-tratarea combustibilului .........................................................................................344 5.5.3 Arderea .........................................................................................................................344 5.5.4 Randamentul termic......................................................................................................344 5.5.5 Praful ............................................................................................................................346 5.5.6 Metale grele ..................................................................................................................347 5.5.7 Emisiile SO2 .................................................................................................................347 5.5.8 5.5.8. Emisii NOx..........................................................................................................349 5.5.9 Monoxid de carbon (CO)..............................................................................................351 5.5.10 Acidul fluorhidric (HF) şi acidul clorhidric (HCl) .......................................................351 5.5.11 Amoniacul (NH3)..........................................................................................................352 5.5.12 Dioxine şi furane ..........................................................................................................352 5.5.13 Zgomotul ......................................................................................................................352 5.5.14 Poluarea apei ................................................................................................................352 5.5.15 Rezidurile combustibilului ...........................................................................................353

5.6 Tehnici în dezvoltare pentru arderea biomasei şi turbei .........................................................353 6 TEHNICILE DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILI LICHIZI..........................................355

6.1 Procese si tehnici aplicate .......................................................................................................355 6.1.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor lichizi..................................355 6.1.2 Pre-tratarea combustibililor lichizi ...............................................................................356 6.1.3 Cazanele alimentate cu pacura .....................................................................................357 6.1.4 Instalatiile de ardere cu pacura pentru aplicatii industriale (incalzitoare de proces) ....358 6.1.5 Arderea in pat fluidizat .................................................................................................358 6.1.6 Motoarele cu compresie (diesel)...................................................................................359 6.1.7 Turbinele de gaz alimentate cu combustibil fluid.........................................................360 6.1.8 Co-generarea (CHP) .....................................................................................................361 6.1.9 Ciclul combinat de ardere.............................................................................................361 6.1.10 Controlul emisiilor in aer..............................................................................................361 6.1.11 Apa si tratarea apei uzate..............................................................................................372 6.1.12 Reziduurile de ardere si tratarea produselor secundare ................................................373

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxi

6.2 Exemple de procese si tehnici aplicate................................................................................... 374 6.2.1 Tehnici individuale de reducere a emisiilor provenite de la instalatiile mari de ardere

alimentate cu combustibil lichid .................................................................................. 374 6.2.2 Imbunatatirea performantei de mediu a instalatiei mari de ardere existente cu ardere cu

combustibil lichid......................................................................................................... 375 6.2.3 Performantele de mediu ale noilor instalatii de ardere cu alimentare pe combustibili

lichizi ........................................................................................................................... 380 6.3 Consumurile si nivelurile de emisie curente .......................................................................... 385

6.3.1 Privire generala supra combustibililor lichizi utilizati in instalatiile mari de ardere.... 385 6.3.2 Eficienţa instalaţiilor de ardere cu alimentare cu combustibili lichizi ......................... 387 6.3.3 Emisiile in aer .............................................................................................................. 388

6.4 Technici de luat in considerare in determinarea BAT pentru arderea combustibililor lichizi 398 6.4.1 Tehnici de descarcare, depozitare si manipulare a combustibililor lichizi si a aditivilor

..................................................................................................................................... 399 6.4.2 Tehnici de crestere a eficientei cazanelor alimentate cu combustibil lichid ................ 400 6.4.3 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de praf si metale grele ...................... 402 6.4.4 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO2 .............................................. 403 6.4.5 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NOX si N2O.................................. 405 6.4.6 Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apelor ................................................. 407

6.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea combustibililor lichizi................... 408 6.5.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibilului lichid si al aditivilor .......... 409 6.5.2 Pretratarea combustibililo