prelipcean sf roman melodul imnograful desavarsit al ortodoxiei

7162019 Prelipcean Sf Roman Melodul Imnograful Desavarsit Al Ortodoxiei

httpslidepdfcomreaderfullprelipcean-sf-roman-melodul-imnograful-desavarsit-al-ortodoxiei 147

SFANTUL R OMANMELODUL

59

Alexandru PRELIPCEAN

Facultatea de Teologie Ortodox ă mdash Tesalonic

SFAcircNTUL ROMAN MELODUL ndash IMNOGRAFULDESĂVAcircRŞIT AL ORTODOXIEI

Keywords Roman the Melodist hymnography manuscriptscritical editions hymns kontakia modern translations

bdquoNe găsim icircn faţ a fenomenului ca teologia

să creeze poezie şi după aceasta să otransforme icircn cea mai icircnalt ă liturghie teo-logică aşa cum poezia icircntrece cuvacircntuldogmatic de neicircnduplecat Teologia ceamai icircnalt ă este din natura poeziei ca să existe ea se foloseşte de măreţ ia poeticărdquo(N Haralampidis)1

Abstract

Studiu de faţă este o incursiune icircn viaţ a opera şi teologia Sf Roman Melodul

bdquomelodul melozilorrdquo (J Pitra) Dincolo de prezentarea rezumativă a acestor trei aspectece ţ in de cercetarea patristică am dorit să aducem icircn vizor şi unele aspecte complementa-re studierii condacelor romaneice cum ar fi manuscrisele şi ediţ iile criticetraducerilecontemporane ale operelor melodului bizantin

Credem că nu este nicio surpriză pentru absolut nimeni dura şi trista rea-litate că icircn spaţ iul romacircnesc lucrurile de natură ştiinţ ifică suferă de o boală aflat ă icircn prag de metastază Dezinteresul generat la toate capitolele indiferenţ a cu carela ora actuală sunt privite limbile clasice lipsa specialiştilor la orice nivel şi pen-

tru orice domeniu icircncurajarea non-valorilor decesul spiritului critic necrozareaideilor geniale sunt doar cacircteva din aspectele cronicei boli romacircneşti Cacircnd măr-turisim acest adevăr avem icircn vedere aici şi spaţ iul teologic icircn mod general iar icircnmod particular ne referim la colecţ iile şi studiile de ordin patristic de vreme cestudiul de faţă este tangenţ ial cu acest bdquocapitolrdquo de Teologie Unde vrem de fapt să ţ intim Vrem să arăt ăm icircn primul racircnd că icircn spaţ iul romacircnesc nu avem pacircnă la ora actuală nicio colecţ ie patristică de anvergura celor din Occident precumCorpus Christianorum Sources chreacutetiennes Fondes christiani sau măcar acelei din spaţ iul elen Έλληνες Πατέρες της Εκκλησίας Icircn afară de timida

1 Κ ΧΑΡΑΛΑΜΙΔΙΣ Ρωμανοῦ τοῦ Μελωδοῦ τρεῖς ὕμνοι Ἐδόσεις Ἄγρα Ἀθήνα 1997 p 24

StTeol 22011 pp 59-105



A LEXANDRU PRELIPCEAN

60

icircncercarea a colecţ iei Izvoarele Ortodoxiei colecţ ie de altfel proiectat ă icircn anul1938 de către Pr Dumitru Fecioru şi Pr Olimp N C ăciul ă şi care din păcates-a stins mult prea devreme f ără a da un număr important de traduceri singura

bdquorealizarerdquo notabilă a fost pacircnă la urmă colecţ ia integrală dăruit ă poporului ro-macircn de inegalabilul teolog Dumitru St ăniloae şi anume Filocalia (12 volume1946-1991) Pe lacircngă aceste două colecţ ii merit ă de notat aici iniţ iativa PreaFericitul Părinte Patriarh Iustin de fondare a unei noi colecţ ii intitulat ă sugestiv P ărinţ i şi scriitori biserice şti (PSB) şi elaborat ă de un grup de traducători teo-logi şi filologi Astfel icircncepacircnd cu anul 1979 pacircnă icircn 2000 36 de volume au fost publicate restul de 54 volume ndash din icircntreaga colecţ ie proiectat ă iniţ ial ndash nu auvăzut nici ast ăzi lumina tiparului Nu intrăm mai mult icircn detalii ca să evit ămobosirea cititorului

Cacirct priveşte teologia Sf Roman Melodul de care ne ocupăm icircn studiul defaţă icircn spaţ iul romacircnesc nu s-a scris foarte mult Majoritatea articolelorstudiilors-au redus doar la o simplă creionare despre viaţ a opera şi importanţ a SfacircntuluiRoman ca părinte al condacelor la ediţ iile critice cu textul imnografului fiindneglijat conţ inutul filologico-teologic al icircntregii sale opere Nici cele cacircteva tra-duceri2 din opera scriitorului bizantin nu sunt icircnsoţ ite de o introducere ştiinţ ifică despre viaţ a şi opera autorului precum şi date necesare despre respectiva tradu-cere Un punct de cotitură icircl reprezint ă două volume cu traduceri din operaMelodului cea intitulat ă Imnele poc ăinţ ei beneficiind de un studiu introductiv

al binecunoscutului patrolog Andrew Louth

3

şi traducerea cacirctorva imne aleMelodului de către Cristina Rogobete şi Sabin Preda4 la racircndul său prefaţ at de

2 Icircn volum SF ROMAN MELODUL Imnele Poc ăinţ ei studiu introd de Andrew Louth trad şinote de Parascheva Grigoriu Ed Trisaghion Iaşi 2006 SF ROMAN MELODUL Imne tradstudiu introductiv şi note de Cristina Rogobete şi Sabin Preda Ed Bizantină Bucureşti 2007Icircn revistelucr ări colective bdquoCondacul Naşterii lui Hristosrdquo trad de studenţ ii teologi de laSeminarul de Liturgică (icircn special Ion M Barnea) icircn Petre VINTILESCU Despre poezia imnografic ă din c ăr ţ ile de ritual şi cacircntare bisericeasc ă Bucureşti Tipografia Cărţ ilor Bisericeşti1937 pp 290-306 bdquoImn Icircnvierii lui Lazărrdquo trad prezentare şi note de Ilie Frăcea icircn Mitro-

polia Ardealului XX (1975) 6-8 pp 502-507 bdquoCuviosul Roman Melodul ndash Imnele EpifanieiTraducere şi comentariurdquo trad de asist drd Cristina Costena Rogobete icircn Anuarul Facult ă-ţ ii de Teologie Ortodox ă a Universit ăţ ii din Bucure şti II (2001-2002) Ed Universit ăţ ii dinBucureşti Bucureşti 2002 pp 493-522 (textul condacelor pp 493-506) bdquoImnul femeii păcă-toaserdquo trad de Laura Enache icircn Teologie şi Viaţă XII (2002) 9-12 pp 204-215 bdquoImnulfiului risipitorrdquo trad de Laura Enache icircn Teologie şi Viaţă XV (2005) 7-12 pp 40-53 bdquoLu-na lui iulie icircn douăzeci de zile Condac la pomenirea Sfacircntului Prooroc Ilierdquo trad de SabinPreda icircn Studii Teologice seria a III-a IV (2008) 3 pp 143-1653 SF ROMAN MELODUL Imnele Poc ăinţ eihellip 197pp Lucrarea cuprinde un număr de 10 condace(imne) şi anume imnul fiului risipitor imnul celor zece fecioare imnul icircnvierii lui Lazărimnul demonizatului imnul femeii păcătoase (imn) la lepădarea Sf Ap Petru imnul Sf Marii

la Cruce imnul Patimii Macircntuitorului imnul Icircnvierii Domnului (trad de Marian Macuc) şiimnul despre necredinţ a lui Toma (trad de Marian Macuc)4 SF ROMAN MELODUL Imnehellip 336pp Lucrarea conţ ine un număr de 14 condace icircn ordineaaceasta două condace ale Naşterii condac icircn ziua de după praznicul Naşterii Domnului con-




61

un studiu introductiv destul de bine structurat şi cu puternice dorinţ e de recupe-rare a unor anumite repere ale operei imnografului bizantin şi prin extensie aleimnografiei creştine La celălalt pol studiile oferite de spaţ iul occidental sau de

cel elin numeroasele articole şi studii din prestigioase dicţ ionare lucrări despecialitate sau reviste de teologie au evidenţ iat extrem de multe aspecte atacirct la

dac la Sfintele Lumini condac despre Icircnaintemergătorul despre Botez şi despre Adam condacla Icircntacircmpinarea Domnului condac la Bunavestire a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeuşase condace la Icircnvierea cea de a treia zi a Domnului condac la Nunta din Cana precum şistihiri la Naşterea Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos (pp 108-122) şi o rugăciune icircn vers egal (pp 318-321) Lucrarea editorilor RogobetePreda suferă totuşi de unele aspecte

inconsecvenţ a icircn notele de subsol [nota 1 p 7 (pag 143p 143) nota 35 p 28 (pag 74p74) nota 38 p 29 (pag 1-7p 1-7 iar la nota 39 de la aceeaşi p 29 se găseşte scris p 1-14)]precum şi necitarea unor surse de inspiraţ ie Este cazul următoarelor condace Condac la Na şterea Domnului [nota 109 p 69 SC 110 nota 1 p 63] alt condac la Sfacircnta Na ştere a Domnului nostru Iisus Hristos [nota 136 p 84 SC 110 nota 2 p 93 nota 146 p 90 SC 110 nota 1 p 103 nota 149 p 92 SC 110 nota 1 p 105] condac icircn ziua de după prazni-cul Na şterii lui Hristos [nota 166 p 104 SC 110 nota 2 p 125] condacul la Sfintele Lu-mini [nota 191 p 125 SC 110 nota 1 p 239 parţ ial din nota 201 p 129 SC 110 nota 1p 245 notele 203-204 p 130 SC 110 nota 1 şi 3 p 247 nota 205 p 131 SC 110 nota 4p 247 nota 206 p 132 SC 110 nota 3 p 249 nota 208 SC 110 nota 2 p 251 nota 211p 134 SC 110 nota 3 p 253 nota 217 p 138 SC 110 nota 1 p 259 nota 219 p 139

SC 110 nota 2 p 259] condac despre Icircnaintemerg ătorul şi despre botez şi despre Adam [nota 237 p 145 SC 110 nota 2 p 277 nota 238 p 146 SC 110 nota 1 p 279 nota256 p 152 SC 110 nota 2 p 287 notele 257-258 p 153 SC 110 nota 3 p 287 şi nota 1p 288 nota 260 p 154 SC 110 nota 3 p 289 nota 264 p 155 SC 110 nota 1 p 291nota 266 p 155 SC 110 nota 3 p 266] condacul la Icircntacircmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos [nota 290 p 166 SC 110 nota 1 p 183] condac la Bunavestire a Preasfintei N ă s-c ătoare de Dumnezeu [nota 314 p 178 SC 110 nota 2 p 23 parţ ial nota 336 p 189 SC 110 nota 1 p 37 notele 337-338 p 190 SC 110 nota 2 şi 4 p 37 parţ ial nota 339 p191 SC 110 nota 1 38] condac la Icircnvierea cea de a treia zi şi de viaţă f ăc ătoare şi prealuminoasă a Domnului şi Dumnezeului şi Macircntuitorului nostru Iisus Hristos [nota 380

p 211 SC 128 nota 4 p 409] alt condac la Icircnvierea cea de a treia zi a Domnului şi Dum-nezeului şi Macircntuitorului nostru Iisus Hristos [parţ ial nota 401 p 221 SC 128 nota 1 p433] alt condac la Icircnviere (redat de editorii romacircni Icircnvierie sic ) [nota 437 p 243 SC 128nota 1 p 478] alt condac la Icircnviere [nota 500 p 280 SC 128 nota 1 p 561] condac la Icircnvierea Domnului şi despre cele zece drahme [nota 519 pp 293-294 SC 128 nota 2 pp590-591] condac la nunta din Cana [nota 535 p 302 SC 110 nota 1 p 303 nota 553 p316 SC 110 nota 1 p 321] Cu toate că editorii romacircni au anunţ at la finalul studiului intro-ductiv că notele editorilor francezi (de fapt al unui singur editor şi anume Joseacute Grosdidier de Matons de vreme ce ediţ ia după care s-au ghidat a fost SC sic ) vor fi trecute icircn text prinforma bdquonedfrrdquo (p 53) şi că la unele condace acest sistem s-a uzitat icircn cazul condacului la Botezul Domnului (icircn varianta editorilor romacircni RobogetePreda condac la Sfintele Lu-

mini ) el a fost bdquouitatrdquo ( sic ) Un alt studiu introductiv realizat de Sabin Preda vizează sensulconceptului de mil ă din condacul Melodului la Sf Prooroc Ilie Vezi SF ROMAN MELODULbdquoLuna lui iulie icircn douăzeci de zile Condac la pomenirea Sfacircntului Prooroc Ilierdquo pp 143-147(icircntreaga traducere pp 143-165)




62

nivel filologic cacirct şi teologic5 Aceast ă simplă constatare ne determină să reali-zăm o incursiune icircn ceea ce priveşte viaţ a opera şi teologia imnografului bizan-tin trecacircnd icircn revist ă şi ultimele cercet ări icircn domeniu mai ales cele provenite

din spaţ iul elen

ViaAEliga Sfacircntului Roman Melodul

Sf Roman Melodul este f ără icircndoială cel mai mare poet al Bisericii deRăsărit bdquomelodul Melozilorrdquo cum bine l-a numit cardinalul JB Pitra6 Denumiriprecum bdquomagul Elino-sirrdquo7 bdquoDante al neogrecilorrdquo8 bdquoprinţ ul Melozilorrdquo9 nu scot icircn evidenţă aspecte din viaţ a şi activitatea acestui mare imnograf al Bisericii cimai degrabă creionează icircn tuşe subţ iri contribuţ ia operei sale pentru mediuleclesial şi cultural Despre viaţ a şi activitatea sa avem mult mai multe informaţ ii

icircn izvoarele ulterioare care nu sunt totdeauna şi demne de crezare Kariofilis Mitsakis10 icircn lucrarea sa Imnografia bizantină De la Noul Testament pacircnă laiconoclasm este de părere că un plan al biografiei Sfacircntului Roman ar putea fioferit de trei mari categorii de izvoare11 şi anume

- zece sinaxare redactate icircn cinstea pomenirii Sfacircntului Roman notate astfelA - Sinaxarul din Minei-ul pe luna Octombrie (ediţ ia Veneţ ia 1895)B - Sinaxarul din Minologiul lui Vasile al II-lea (Codex Vaticanus gr 1613 f78r)C - Sinaxarul din Berlin (Sirmondianum Codex Phillipps 1622 f42r)D - Sinaxarul din Ierusalim (Codex 40 din Biblioteca Patriarhiei din Ierusalim f19r)

E - Sinaxarul din Patmos (Codex 261 f30r)12F - Sinaxarul Milion Piliou (Codex 49 f2)G - Sinaxarul din Milano (Codex Ambrosianum 250 f2r)H - Sinaxarul mănăstirii Dionisiu din Athos (Codex Dionisiu 268 f429r-430r)

5 Ne opunem aşadar afirmaţ iei lui John Breck conform căreia Sf Roman Melodul şi implicit opera sa este bdquorelativ necunoscut ă icircn Occidentrdquo (John BRECK Cum citim Sfacircnta Scriptur ă Despre structura limbajului biblic trad de Ioana Tămăian Ed Renaşterea Alba-Iulia 2005 p 309)6 J PITRA (ed) Analecta sacra spicilegio solemnensi parata vol I Paris 1876 p XXVI7 Cf ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα Σύγχρονη ἱστορικοδογματική ἄποψη καί ποιητική θεολογία Ἐδόσεις Πουρναρᾶ Θεσσαλονίκη2006 pp 21 2128 H GELZER bdquoDie Genesis der byzantinischen Themenverfassungrdquo icircn Abhandlungen der philos-philol und histor Klasse der bayer Akademie der Wissenschaften Muumlnchen Bd1851899 p 769 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 2310 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία ἀπὸ τὴν Καινὴ Διαθήκη ὡς τὴν εἰκονομαχία Πατριαρχικὸν Ἵδρυμα Πατερικῶν Μελετῶν Θεσσαλονίκη 197111 Tot icircn trei mari categorii le icircmpart şi editorii RogobetePreda icircnsă cu alte opere sinaxarul

din 1 Octombrie slujba Sfacircntului Roman din Minei şi un fragment dintr-un condac alcătuit icircncinstea Sfacircntului Roman Vezi SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 2312 Greşeală de notare a acestui codex icircn lucrarea lui Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 358 nota 5




63

J - Tipicul din ConstantinopolI - Tipicul mănăstirii Grigoriu din Athos- diferitele texte imnografice care s-au scris icircn cinstea şi memoria Sfacircntului Ro-

man (idiomele tropare canoane condace)- diferitele condace ale lui Roman13

Astfel din cele zece sinaxare prezentate puţ in mai sus icircn primele două (AB) sunt scăpate din vedere unele aspecte legate de viaţ a Melodului precumoriginea sa din Emesa Siriei (doar icircn sinaxarul B) că a fost diacon icircn bisericaIcircnvierii din Berit că a murit şi a fost icircnmormacircntat icircn biserica Maicii Domnuluidin Cyr unde s-au păstrat multe condace semnate de Melod14 Icircn manuscriseleCD (la care va trebui să introducem aici şi pe cel notat E) s-au păstrat mai multeinformaţ ii din vita Romani pierdut ă icircnsă15 Delehaye arat ă că toate sinaxarele lui

Roman nu provin direct din aceast ă vita Romani ci dintr-o compendiu ulterioral ei notat cu X16 putacircnd fi considerate drept rezumate ale sursei X Datat puţ inmai tacircrziu din sec al XII-lea este codexul Patmiacus 261 Textul acestui codexne oferă atacirct informaţ ii despre originea Melodului (ἐκ Συρίας τῆς Ἐμεσηνῶν πόλεων) minunea inspiraţ iei17 numărul imnelor redactate18 locul şederii sale şitimpul trecerii la Domnul19 Manuscrisul F cuprinde un rezumat al sinaxarelor demai sus iar manuscrisul G provine dintr-un sinaxar neicircmpărţ it icircn capitole şiscurtat care icircncepe cu 1 oct de la cuvintele bdquoτῷ τῆς Θltεοτόgtκου κατrsquo ὄναρ καὶ τόμον χάρτου ἐπιδούσης αὐτῷrdquo (f2r)20

De asemenea informaţ ii preţ ioase le oferă sinaxarul H publicat de Lampsidis şi care a constatat că autorul lui Acachie Savaitul (sec 12-13) afolosit aceeaşi sursă pe care o va folosi mai tacircrziu şi Nichifor Calist Xanthopol

13 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 358-359 J Grosdidier DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzance Preacuteface de PaulLemerle Collection dirigeacutee par Charles Kannengiesser Eacutedition Beauchesne Paris 1977 pp159-17514 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 35915 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 35916 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 35917 bdquoTὸ χάρισμα τῆς συντάξεως τῶν κοντακίων ἔλαβεν ἐπιφανείσης αὐτῷ κατrsquoὄναρ τῆς ὕπεραγίας Θεοτόκου κατὰ τὴν ἐσπέραν τῆς Χριστοῦ Γεννήσεως καὶ τόμον χάρτου ἐπιδούσης καὶ κελευσάσης αὐτὸν καταφαγεῖνrdquo Vezi textul la Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Είσαγωγὴ εἰς τὴν βυζαντινὴν φιλολογίαν τόμος Β rsquo Η βυζαντινὴ ὑμνογραφία καὶ ποίησις Ἐκ το῀θ Τυπογραφείου Ἀδελφῶν Μυρτίδη Ἀθήνα 31965 pp 86-87 (aici p 86)18 bdquo Ἔκτοτε οὖν ὑπηγόρευσεν εἰς τὰς δεσποτικὰς ἑορτὰς καὶ εἰς μνήμας διαφόρων ἅγίων κοντάκια τὸν ἀριθμὸν περὶ τὰ χίλιαrdquo Vezi Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Είσαγωγὴ εἰς τὴν βυζαντινὴν φιλολογίαν τόμος Β rsquo p 8619

bdquoκατέμενεν ἐν τῷ ναῷ τῆς ὑπεραγίας Θεοτόκου τῷ ἐν τοῖς Κὐρουhellip Ἐτελειώθη δὲ ἐν εἰρήνῃ καὶ ἐτάφη ἐν τῇ αὐτῇ ἐκκλησίᾳ ἔνθα καὶ τελεῖται ἡ αὐτοῦ σύναξιςrdquo Vezi ΝΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Είσαγωγὴ εἰς τὴν βυζαντινὴν φιλολογίαν τόμος Β´hellip p 8720 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 360




64

(sec XIII-XIV) şi anume un sinaxar ce a fost redactat puţ in după perioada icono-clast ă (aşadar după 843)21 Nelipsite de valoare sunt şi cele două tipice editatede Dmitrievskij 22 Tipicul Constantinopolitan (J) este un rezumat al sinaxarelor

mai vechi23

icircn opoziţ ie cu tipicul Macircnă stirii Grigoriu datat icircn 1851 unde se pot citi următoarele

laquoRoman diaconul contemporan cu icircmpăratul Anastasie al Răsăritului acompus condacele şi icosurile sărbătorilor precum şi introducerileicosurilor la Naşterea Domnului şi la Botezul Domnului bdquoIcircngeriirdquo şi al-tele Anul 490raquo24

Foarte apropiat de textul sinaxarului actual pe care-l citim mai jos estecel din manuscrisul C25

laquoAcest icircntre sfinţ i Părintele nostru Roman a fost din Siria cetateaEmesinilor diacon al sfintei Biserici celei de Berit Deci mergacircnd la Con-stantinopol icircn zilele icircmpăratului Anastasie a rămas la biserica Preasfinteide Dumnezeu Născătoare cea din Chir petrecacircnd cu evlavie şi priveghindtoat ă noaptea la slujba Vlahernelor După săvacircrşirea slujbei de acolo ia-răşi se icircntoarse la Chir unde şi darul alcătuirii condacelor a luatarătacircndu-se lui icircn vis Preasfacircnta Născătoare de Dumnezeu şi dacircndu-i obucat ă de hacircrtie icirci porunci să o mănacircnce deci i se păru că deschise guraşi icircnghiţ i hacircrtia şi fiind praznicul naşterii lui Hristos icircndat ă cum se deş-tept ă suindu-se icircn Amvon a icircnceput a cacircnta bdquoFecioara ast ăzi pe Cel mai

presus de fiinţă naşterdquo Acesta a f ăcut condacele şi ale celorlalte prazni-ce icircncă şi ale sfinţ ilor celor mari aşa că mulţ imea condacelor f ăcute dedacircnsul este mai mult de o mie apoi cu pace a adormitraquo26

Elementele pe care le descoperim icircn Sinaxar sunt multiple dar icircn acelaşitimp şi confuze locul naşterii şi naţ ionalitatea sa (cetatea Emesei sirian) f ără apreciza icircnsă şi anul naşterii diacon icircn Berit venirea la Constantinopol icircn timpul

21 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 36022 A DMITRIEVSKIJ Opisanie liturgiceskich rukopisej I Kiev 1895 p 10 apud Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣἩ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 36123 Icircn traducerea noastră laquo1 octombrie Pomenirea Sf Apostol Anania şi al Sf Roman[]Melodul condacelor născut din Siria din cetatea Emesenilor numit diacon icircn Berit la Sfacircntabiserică a lui Dumnezeu cea numit ă a Icircnvierii care a venit la Constantinopol icircn timpurile icircmpăratului Anastasie rămas la biserica Născătoarei de Dumnezeu cea din Cyr icircn care aprimit darul [compunerii] condacelor al căror număr se ridică la o mieraquo Vezi textul icircn greacă la A DMITRIEVSKIJ Opisanie liturgiceskich rukopisejhellip p 10 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelodehellip p 16024 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 36025 Vezi textul la Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 360

26 Mineiul pe octombrie Ed Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomacircneBucureşti 1987 p 13 Singura diferenţă faţă de textul manuscrisului C este ataşarea nume-lui bisericii din Berit laquodiacon al sfintei Biserici [a lui Dumnezeu] cea din Berit [numit ă şi aIcircnvierii]raquo




65

icircmpăratului bizantin Anastasie (care Anastasie I sau al II-lea presupunacircnd aicişi două perioade de localizare 491-518 şi 713-715) slujirea sa la biserica Preas-fintei de Dumnezeu Născătoare cea din Cyr marea minune a primirii darului de

a compune imne (chiar icircn ziua sărbătorii Naşterii Domnului) prima sa bdquooperărdquocondacul la Naşterea Domnului şi icircn final numărul imnelor sale (bdquomai mult de omierdquo deşi patrologul grec Pannayotis Hristou indică numai 8927 ce-i drept celece s-au păstrat pacircnă ast ăzi) Cacirct priveşte informaţ iile provenite din slujba Sfacircntu-lui nici ele nu sunt de mare folos atacirct cacircnt ările de la slujba Vecerniei cacirct şi celeale Utreniei insist ă mult pe caracterul său de imnograf al Bisericii lui Hristos28precum şi referiri la operele sale29 Evident icircn afara Sinaxarului din data de 1oct pe care noi icircl avem tradus după versiunea greacă alte două lucrări aduc icircndiscuţ ie viaţ a imnografului grec şi anume lucrarea lui Nichifor Calist

Xanthopol intitulat ă Ἑρμηνεία εἰς τοὺς ἀναβαθμοὺς τῆς Ὀκτωήχου (icircnde-osebi capitolul bdquoΠρὸς τὸν ἐρωτήσαντα περὶ τῆς ὑπακοῆς τοῦ κοντακίουτοῦ οἴκου καὶ τοῦ ἐξαποστειλαρίου πόθεν οὕτως ἐκκήθησανrdquo) şi cea amonahului Acachie Savaitul Τα θαύματα τοῦ Ἀγίου Ἀρτεμίου (Minunile Sf Artemie)30 La aceste două lucrări se adaugă şi cacircteva fragmente din slujba decinstire a sfacircntului două canoane din sec al IX-lea şi fragmente dintr-un imnanonim atribuit Sfacircntului Roman31

Punctul comun al celor două lucrări prezentate mai sus este neputinţ aSfacircntului Roman de a se exprima fapt luat icircn deracircdere de contemporanii săi

Reţ inem aici şi bdquoinspiraţ iardquo pentru compunerea imnelor primit ă de altfel de laMaica Domnului prin icircnghiţ irea unui bdquosulrdquo fapt ce se apropie extrem de mult şide imaginile vetero-testamentare ale bdquoinvestituriirdquo unui profet 32 Opinia lui Kariofilis Mitsakis este aceia că aceast ă informaţ ie provine din forma primară avita Romani iar mai apoi a fost adăugat ă icircn sinaxarele tuturor marilor imnografi(Sf Efrem Sirul Sf Ioan Damaschin) astfel icircncacirct putem vorbi ast ăzi de două

27 Vezi lista icircntreagă la Παναγιότου Κ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος ΕacuteἘκδοτικὸς Οἶκος Κυρομάνος Θεσσαλονίκη 22006 pp 603-612 28 laquoFăcătorul de muzicăraquo laquogreierul dumnzeieştilor cacircnt ăriraquo laquovioara cea de cacircntareraquo laquoicircngerească cacircntare alcătuindraquo Vezi Mineiul pe octombriehellip pp 6-7 29 laquoarătacircndu-ne lămurit naşterea cea de negrăit a lui Hristos din Fecioarăraquo laquoPe Cuvacircntul cel icircmpreună f ără icircnceput cu Tat ăl şi cu Duhul dogmatizacircndu-l lumiiraquo laquoCu scripturile sfinţ itelortale cuvinte de-a pururi pomenite arătacircndu-te tuturor cu adevărat pacircine foarte dulceraquo laquoCucacircnt ări de Dumnezeu icircnsuflate ai arătat fericite dumnezeiască racircnduiala icircntrupării lui Hris-tosraquo Vezi Mineiul pe octombriehellip pp 8-9 11 1730 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 361 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute p 60031 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute p 600

32 Vezi pe larg Sabin PREDA bdquoCondacul Fecioara ast ă zihellip alcătuit de Sfacircntul Roman Melodulndash analiza condacului pe baza structurii literare interne şi a structurii melodicerdquo icircn Anuarul Facult ăţ ii de Teologie Ortodox ă a Universit ăţ ii din Bucure şti IV (2004) Ed Universit ăţ ii dinBucureşti Bucureşti 2004 pp 344-346




66

stadii icircn creionarea vieţ ii imnografului bizantin33 Pe de alt ă parte Sinaxarul lui Acachie arat ă clar că minunea bdquoinspiraţ ieirdquo a avut două etape succesive Icircn primaetapă Roman ca să poat ă găsi vindecarea de neputinţ a vorbirii sale se placircnge

Maicii Domnului ce i se arat ă mai apoi icircn vis şi icirci spune laquoCine eşti tu RomaneCopil binecuvacircntat de ce te icircntristeziraquo iar icircn răspunsul Melodului se subliniază handicapul său (laquoPentru neputinţ a mea de-a vorbi St ăpacircna mea căci de mineracircd [toţ i] icircntotdeaunaraquo)34 Icircn cea de a doua etapă Maica Domnului vine din nou icircn visul Melodului şi icirci oferă un bdquosulrdquo pe care icircl pune să-l mănacircnce Icircn opinia lui M Carpenter 35 aceast ă viziune a fost inserat ă de către autorii sinaxarelor pentrua prezenta creştinilor influenţ a pe care o avea imaginea bdquosululuirdquo icircn descriereainspiraţ iei divine primite de unii imnografi Viziunea bdquosululuirdquo ca motiv al inspi-raţ iei este prezentat ă şi icircn Sinaxarul Sf Ioan Damaschin cu diferenţ a că nu

Melodul o vede icircn vis pe Maica Domnului ci egumenul Macircnăstirii Sf Sava iarmai apoi icircn sinaxarul scris de Sf Ioan Koukouzel icircn care bucata de hacircrtie a fost icircnlocuit ă cu o monedă de aur pe care Născătoarea de Dumnezeu o aşează icircnmacircna Melodului36 Cacirct priveşte textele imnografice icircn cinstea Melodului K Mitsakis aminteşte de patru categorii esenţ iale şi anume

- diferite tropare din slujba Sfacircntului37- canonul lui Epifanie (nu se ştie cacircnd a trăit icircnsă)- canonul lui Teofan al Niceei (cca 850)- condacul patriarhului German (645-740)38

Cel mai important tropar din slujba Sfacircntului Roman este considerat a fiSlava de la stihoavna vecerniei avacircnd ca autor fie pe Anatolie (după mărturiamanuscrisului Γ 86 de la Marea Lavră f26r) fie pe Gherman Patriarhul (con-form codexul 1409 al m-rii Vatopedu)

laquoΠρώτη καλῶν ἀπαρχὴ ὤφθης σωτηρίας ἀφορμή Ρωμανὲ πατὴρ ἡμῶν ἀγγελικὴν

laquoIcircnceput icircntacirci al celor buni te-ai arătat[şi] pricină de macircntuire Romane

33 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 36234 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 36335 Miss CARPENTER bdquoThe Paper the Romanos Swallowedrdquo icircn Speculum VII (1932) 1 pp 3-22 Vezi critica acestui studiu la Lucy Allen PATON bdquoA Note on the Vision of Romanosrdquo icircnSpeculum VII (1932) 4 pp 553-55536 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 36637 Trei stihiri glas 1 la Doamne strigat-amhellip (laquoFăcătorul de muzică alăuta dumnezeiesculuiDuhraquo laquoSfeşnicul cel prea luminos şi prea limpederaquo laquoTu ca unul ce stai icircnaintea St ăpacircnuluituturorraquo) o stihiră la stihoavnă (laquoIcircnceput icircntacirci al celor buniraquo) troparul Sfacircntului (Icircntru tinepărinte) un canon cu opt ode un condac (laquoCu dumnezeieştile fapte buneraquo) două sedelne (laquoPeCuvacircntul cel icircmpreunăraquo laquoPe Dumnezeul şi Domnulraquo) o lumacircnacircndă (laquoCu cacircnt ări de Dumnezeu

icircnsuflateraquo) şi o stihoavnă (laquoMulţ imile călugărilorraquo) Vezi Mineiul pe octombrie Ed InstitutuluiBiblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne Bucureşti 1983 pp 6-18 Vezi o list ă atextelor puţ in diferit ă la Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 37038 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 370




67

γὰρ ὑμνωδίαν συστησάμενος θεοπρεπῶς ἐπεδείξω τὴν πολιτείαν σουraquo39

părintele nostru că icircngerească cacircntarealcătuind cu dumnezeiască cuviinţă ţ i-ai arătat petrecerea taraquo40

Unele din studiile vechi care interpretau acest tropar encomiastic consi-derau că stihurile laquoπρώτη καλῶν ἀπαρχὴraquo (icircnceput icircntacirci al celor buni ) şilaquoἀγγελικὴν γὰρ ὑμνωδίανraquo (icircngereasc ă cacircntare) se referă la realitatea că Sfacircn-tul Roman este inventatorul condacelor Pe de alt ă parte traducerea icircn latină acardinalului J Pitra ( primus fuisti pulchorum cantorum princeps) descoperă icircnţ elesul real al stihurilor41 Cel de-a doua mărturie este canonul lui Epifanie42care prezint ă următoarele idei

- Sfacircntul Roman a fost atacirct de virtuos icircncacirct chiar pe pămacircnt aflacircndu-se

vieţ uia ca icircngerii cerului- Melodul cu harisma pe care a primit-o de la Maica Domnului a devenit laquovas al Duhuluiraquo (δοχεῖον τοῦ Πνεύματος) laquolirăraquo şi laquochitarăraquo iar harisma aceas-ta a fost pusă icircn slujba Bisericii Melodul sprijinind icircnvăţăturile ortodoxe pe de oparte şi combătacircnd greşelile eretice pe de alt ă parte43

De asemenea canonul lui Teofan al Niceei (cca 850) recurge adeseori şise sprijină mai mult pe Epifanie Icircn canonul său Sfacircntul Roman nu este dinConstantinopol ci a venit icircn capitala Imperiului bizantin din patria sa care icircnsă nu este denumit ă Se face mereu trimitere ca şi icircn cazul canonului lui

Epifanie la minunea inspira

ţ iei Importante sunt

şi stihurile care ne ajut

ăsă

tragem concluziile Sfacircntul Roman a venit la Constantinopol ca proaspăt hiro-tonit icircn treapta diaconiei şi s-a instalat la biserica Maicii Domnului din Cyrunde a petrecut icircn rugăciune şi icircn asceză Adeseori se menţ ionează că un ase-menea mare poet cum a fost Sfacircntul Roman care s-a bucurat de faimă icircn tim-pul domniei lui Justinian este imposibil să fi fost numai diacon icircn toat ă viaţ asa şi să nu fi avansat icircn ierarhia bisericească Dacă Justinian dorea să-l cin-stească pe Melod care era adeseori considerat drept bdquopreferatul palatuluirdquoatunci fie icircl ridica la rangul de episcop fie ndash cel pu ţ in ndash icircl lua icircn preajma sadevenind preotul palatului imperial Din toate acestea nimic nu s-a produsdeoarece izvoarele icircl menţ ionează ca un model de bdquoicircnvăţăcelrdquo excepţ ionalSfacircntul Roman cel mai mare imnograf al epocii sale pe care Biserica şi cetateaBizanţ ului icircl cinsteşte cu vrednicie a refuzat toate acestea preferacircnd simpla şi

39 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 371 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Η βυζαντινή υμνογραφία και ποίησις ἤτοι εισαγωγή εις την βυζαντινή φιλολογίαν τόμος 2Ἐκδόσεις Π Πουρναρᾶ Θεσσαλονίκη 1993 p 8840 Mineiul pe octombriehellip p 741 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 37142

Nu se ştie icircnsă care Epifanie J Pitra consideră că este vorba de Epifanie Studitul (secVIII-IX) icircnsă opinia sa este respinsă mai apoi de J Petridis şi de Emereau Vezi Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣἩ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 370 nota 443 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 372




68

smerita viaţă monahală Dimpotrivă canonul lui Teofan care se referă la acţ iu-nea Melodului accentuează numai că a fost un laquodiacon foarte bunraquo (ἄριστος διάκονος) şi laquopredicator practicantraquo (ἱεροκῆρυξ πρακτικώτατος)44 Aceast ă

ultimă menţ iune din canonul lui Teofan l-a determinat pe N Tomadakis să susţ ină că Melodul a fost icircntr-adevăr preot (săvacircrşitor al tainelor) şi predicator icircn icircnţ elesul obişnuit 45 cu toate că opinia sa a rămas solitară

Cea de-a patra mărturie imnografică despre viaţ a Sfacircntului este condaculpatriarhului Gherman al Constantinopolului Dorind să cinstească viaţ aMelodului patriarhul Gherman a scris un condac luacircnd ca bază pentru lucrareasa o lucrare mai veche a Melodului şi anume condacul icircnchinat celor trei tineridin imaginile vetero-testamentare Pentru aceasta a preferat după datina acelu-iaşi Melod să introducă o idiomel ă prooimion

Θάλλασαν δογμάτων τὴν οἰκουμένην ἐπλήρωσας καὶ σἀλπιγξ ἐκκλησιῶν τοῦ Θεοῦ ἀνεδείχθης ἅγιε46

Icircn codexul Moscovei exist ă un prooimion diferit care autentifică prooimionul condacului Sfacircntului Roman la cei trei tineri47 Condacul acesta apatriarhului Gherman din momentul icircn care P Maas a publicat strofele a 2-a şia 3-a a devenit semn distinctiv pentru disputa icircntre cercet ători mai ales pentrutema provenienţ ei sale

γένος μὲν ἐξ Ἑβραίων τὸν νοῦν δὲ εἶχεν ἑδραῖον (strofa a 2-a)

τὸ πυραυγὲς γὰρ σχῆμα τοῦ ἐρυθροῦ χιτῶνος καὶ τὸ τῆς ράβδυ εὔθετον βασιλεῦσιν ἐγνώρισεν (strofa a 3-a stihurile 5-6)

P Mass a deschis aşadar un subiect delicat privind provenienţ a Meloduluia fost fie sirian fie a provenit dintr-o familie iudaică Situaţ ia nu se schimbă foarte mult iar ceea ce este şi mai important este faptul că Melodul nu a avut oorigine grecească cu toate că şi-a redactat opera sa icircn limba greacă48 Opinia luiMass a fost susţ inut ă şi de italienii G Cammelli şi de E Mioni icircnsă alţ i cercet ă-tori precum Mercati N Tomadakis S Evstratiadis CA Trypanis au accentuat originea sa iudaică49 Cel mai interesant studiu privind originea Melodului apar-ţ ine teologului grec Alexandru S Korakidis Icircn studiul Problema originii lui Roman Melodul 50 cercet ătorul grec icirc şi orientează viziunea spre două mari as-

44 Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 372-37445 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Η βυζαντινή υμνογραφία και ποίησις hellip p 8846 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 37447 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 37448 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 37649

Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 376-37750 Ἀλεξάνδρου Σ ΚΟΡΑΚΙΔΗ Το πρόβλημα της καταγωγής του Ρωμανού του Μελοδού Συστηματική έρευνα του θεμάτος εκ των πηγών και εκθέσεις των αντισημιτικών στοιχείων των κοντακιών Ἀθήνα 1971 47pp (studiu republicat şi icircn Τά




69

pecte elementele privind originea Melodului şi antisemitismul acestuia51 Tre-cacircnd prin informaţ iile furnizate de manuscrisele biografice şi de condace Korakidis st ăruie asupra condacului anonim cuprins icircn manuscrisul Γ 28 de la

Macircnăstirea Marea Lavră publicat iniţ ial de J Pitra (doar prooimionul şi primastrof ă) şi icircntregit de P Mass (strofele 2-3) unde se laudă provenienţ a iudaică aMelodului (γένος μὲν ἐξ Ἐβραίων)52 Mărturiile oferite de unii cercet ătoriopoziţ iile altora au deschis subiectul spre ipoteze negăsindu-se pacircnă acum olinie comună care să satisfacă tendinţ ele De asemenea este interesant ă şi opinialui Odisseas Elytis care icircl numeşte pe Roman bdquomagul Elino-sirrdquo deoarece bdquoRo-man a venit din Siria şi a fermecat prin limba sa greacă poetică icircntregul Con-stantinopolrdquo53 Icircn ceea ce priveşte semitismul Melodului K Mitsakis54 demon-strează că sunt trei categorii de elemente semitice

- elemente semitice reale icircn categoria aceasta sunt cuprinse toate elemen-tele semitice din Vechiul şi Noul Testament sunt aşadar elemente semiticetraduse 70 din aceste elemente icircn limbajul Melodului provin din SfacircntaScriptură- elemente semitice vii sunt cuprinse aici (icircn jur de 15) elementele careau cacircştigat teren icircn greaca clasică şi care s-au icircnt ărit desigur din exprimă-rile semitice- elemente semitice neclare icircn aceast ă categorie sunt cuprinse elementelece preexistau icircn limba greacă (icircn jur de 15) şi probabil datorit ă similitu-dinilor lor şi icircn limbile semitico-hamitice vor icircnt ări poziţ ia lor

Icircn orice caz provenienţ a Melodului va fi icircn continuare un punct de discu-ţ ie pentru cercet ători poziţ ia lor situacircndu-se fie pentru provenienţ a greacă fiepentru cea iudaică Opinia noastră poate fi raportat ă mai ales la o realitate ecu-menic ă de care teologii greci icircncă nu ţ in cont sfinţ ii Bisericii nu au bdquonaţ ionali-taterdquo pentru că ei aparţ in icircntregii lumi aparţ in bdquocet ăţ eniei cereştirdquo icircn care numai este nici elin nici iudeu ci toţ i sunt una icircn Hristos

Icircn lumina cercet ărilor moderne55 localitatea unde s-a născut Sfacircntul Ro-man pare a fi Emesa Siriei (actualul Homs)56 icircnsă aceast ă informaţ ie nu spune

π e ρί του Ρωμανού του Μελωδού μελετήματα Ἐκδόσεις Π Πουρναρᾶ Θεσσαλονίκη2002 pp 321-381)51 AΣ ΚΟΡΑΚΙΔΗ Το πρόβλημα της καταγωγής του Ρωμανού του Μελοδού hellip pp 11-30 (elementele originii sale) pp 31-46 (antisemitismul Melodului) [icircn volumul republicat Τά περί του Ρωμανού του Μελωδού μελετήματα hellip pp 327-343 pp 345-381]52 AΣ ΚΟΡΑΚΙΔΗ Το πρόβλημα της καταγωγής του Ρωμανού του Μελοδού hellip pp 15-16 (icircn volumul republicat Τα περί του Ρωμανού του Μελωδού μελετήματα hellip p 341)53 Vezi la ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 21 (preluat şi laSf ROMAN MELODUL Imnehellip p 26)

54 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 37855 Despre viaţ a Sf Roman Melodul vezi şi bdquoRomanus the Melodist Strdquo icircn The Books of Saints A dictionary of Servants of God canonized by the Catholic Church Extracted fromthe Roman amp other martyrologies p 514 B ALTANER A STUIBER bdquoRomanus der Meloderdquo




70

nimic despre sorgintea sa siriană57 de vreme ce al doilea stih din imnul anonimatribuit Sfacircntului Roman exprimă clar că ar proveni laquodintre evreiraquo (ἐξ Ἑβραίων)58 Interesant ă aici este şi opinia lui P Hristos conform căruia bdquoun

fapt sigur este că Roman s-a născut icircn Emesa Siriei din părinţ i creştini caredacă nu erau de origine greacă erau icircn orice caz elenizaţ irdquo59 Cacircnd s-a născut totuşi Unii indică anului 48560 ca an al naşterii imnografului alţ ii pe la 49061Cert este sfacircrşitul sec al V-lea A fost monah sau cele ale călugăriei le-a primit odat ă cu aşezarea sa la Constantinopol Cacircteva elemente din slujba Sfacircntuluimerit ă a fi luate icircn considerare precum laquodin tinereţ e dacircndu-te pe tine cu totullui Hristos ai urmat Luiraquo62 laquocu dumnezeieştile fapte bune ale Duhului dintinereţ i icircnfrumuseţ acircndu-te Romane preaicircnţ elepte cinstitei Biserici a lui Hristos icircnfrumuseţător ai fostraquo63 laquolepădacircnd toate cele frumoase ale lumii dezmierdarea

şi mărirea ţ i-ai ridicat sufletul către cele de susraquo64

laquoai avut vieţ uire f ără detrup fiind icircn trupraquo65 laquomulţ imile călugărilor pe tine te cinstim icircndrept ătorul Ro-mane părintele nostruraquo66 Toate par a susţ ine teoria conform căreia SfacircntulRoman a fost de tacircnăr monah probabil icircnchinoviat fie la Berit fie la Constanti-nopol Nu se ştie cu exactitate unde şi cacircnd a fost tuns icircn monahism Dacă eradeja diacon icircn biserica Icircnvierii din Berit icircn mod normal tunderea icircn monahism oprimise icircnainte şi astfel elementele de ordin liturgic par a-şi găsi veridicitatea

icircn Patrologie Leben Schriften und Lehre der Kirchenvaumlter Herder Freiburg-Basel-Wien1980 pp 533-534 Angelo di BERARDINO bdquoRomano il Meloderdquo icircn Patrologia vol V DalConcilio di Calcedonia (451) a Giovanni Damasceno (dagger750) I Patri orientali a cura di Ange-lo di Berardino Marietti 1820 pp 93-94 F CAYREacute bdquoRomanos le Meacuteloderdquo icircn Preacutecis la Patrologie tome II Paris Tournai Rome Socieacuteteacute de Saint Jean lrsquoEvangeacuteliste Descleacutee et C-ie eacutediteurs pontificaux 1927-1930 pp 286-288 ΕΓ ΠΑΝΤΕΛΑΚΗΣ bdquoΡωμανός ὁ μελωδόςrdquo icircn Παῦλος ΔΡΑΝΔΑΚΗΣ (ἐκδ) Μεγάλη Ελληνική Εγκυκλοπαίδεια vol 21pp 307-308 L VAN ROMPAY bdquoRomanos le Meacutelode un poegravete syrien agrave Constantinoplerdquo icircn Early Christian Poetry A Collection of Essays ed J den Boeft and A Hilhorst LeidenBrill 1993 pp 283-29656 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Η βυζαντινή υμνογραφία και ποίησις hellip p 8757 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute p 60158 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute p 601 Oare opinia lui John Breckprivind originea lui Roman merit ă luat ă icircn seamă bdquoevreu convertit din Emesa (Siriei)rdquo (JohnBRECK Cum citim Sf Scriptur ăhellip p 309)59 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute p 60160 ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 21 nota 161 Pr Ioan G COMAN Patrologie Sf Macircnăstire Dervent 21999 p 19262 Mineiul pe octombriehellip p 8

63 Mineiul pe octombriehellip p 964 Mineiul pe octombriehellip pp 14-1565 Mineiul pe octombriehellip p 1566 Mineiul pe octombriehellip p 17




71

Era deja diacon67 icircn biserica Icircnvierii din Berit cacircnd nu se ştie pentru care motiva venit icircn Constantinopol sub Anastasie I (491-518) Icircn capitală s-a instalat icircnaşa numita Macircnăstire a Preasfintei Născătoare din cartierul Cyr şi acolo a primit

harisma dumnezeieştii inspiraţ ii icircn mod minunat 68

Se pare că venirea sa icircn Con-stantinopol a avut loc icircn jurul anului 51969Cacircnd a activat ca melod Un răspuns poate fi oferit tocmai prin bdquocitireardquo

unor anumite izvoare-mărturii Astfel icircn Minunile Sfacircntului Artemie ( Θαύματα τοῦ Ἀγίου Ἀρτεμίου )70 icircn minunea a 18-a se prezint ă un tacircnăr bdquocacircntacircnd sti-huri ale lui Roman icircn timpurile icircmpăratului Heracliusrdquo71 aşadar Sfacircntul Romantrăise icircnainte de anii 611-641 de vreme ce compoziţ iile sale erau deja cunoscuteşi el era deja venerat ca sfacircnt 72 Alte condace ale Sfacircntului precum cel La cele zece fecioare (Είς τὰς Δέκα παρθένους β rsquo ) redactat icircn jurul anul 556 sau

Condacul la Sfacircntul Dimitrie ( Είς Ἅγιον Δημήτριον ) dau mărturie despreactivitatea Melodului se pare că vine undeva la vacircrsta de 30 de ani la Constanti-nopol şi călătoreşte la Tesalonic73 Icircn categoria acestor condace-bdquomărturierdquo tre-buie incluse icircncă două imne cel notat 62 (Είς Γαβριὴλ Ἀρχιστράτηγον ndash Laarhanghelul Gavriil ) şi cel notat 14 (Είς τόν Λάζαρον Αrsquo mdash La Sfacircntul Lazăr primul condac ) icircn cuprinsul cărora se fac referiri insistente la cutremurul cezguduise capitala imperiului icircn data de 15 aug 55574 Icircn opinia cercet ătoruluigrec K Mitsakis75 indiciile interne icircn opera Sfacircntuliu Roman care ne oferă in-formaţ ii despre epoca activării Melodului trebuie căutate icircn condacul la neofiţ i76

condacul despre sfintele nevoinţ e monahale şi condacul la orice cutremur şiincendiu Condacul la neofiţ i are caracteristică parenetică Melodul face amintire

67 Interesant ă este opinia ndash din păcate neargumentat ă ndash a Paraschivei Grigoriu conformcăreia Sfacircntul Roman nu era diacon ci doar un simplu paraclisier icircn biserica din Berit VeziSF ROMAN MELODUL Imnele Poc ăinţ eihellip p 2568 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Η βυζαντινή υμνογραφία και ποίησις hellip pp 87-8869 ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 2370 Publicate pentru prima dat ă de A PAPADOPOULOU-KERAMEUS (ed) Varia Graeca SacraSankt-Petersburg 1909 iar mai apoi de VS CRISAFULLI-JW NESBITT (ed) The Miracles of St

Artemios Leiden-New York-Cologne 1997 Bibliografie despre acest subiect vezi laΘεοχάρις ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία Τα πρόσωπα και τα κείμενα Ἡράκλειο Κρήτης 2003 pp 273-274 Vezi de asemenea şi Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 369-37071 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εuml p 60272 P VINTILESCU Despre poezia imnografic ăhellip p 75 SF ROMAN MELODUL Imnehellip pp 28-2973 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Ε p 60274 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute p 60275 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 380-39276 K Mitsakis face o confuzie notacircnd condacul la neofiţ i cu bdquoτὸ κοντάκιο στὸ βάφτισμαrdquo

(condacul botezului) punacircnd icircn derut ă pe orice cercet ător Indicarea numărului condacului(53 aflat ă icircn ediţ ia Mass-Trypanis) şi compararea cu lista numerologică a tuturor condacelorrealizat ă de Matons ne scoate din impas Vezi Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellipp 381 J GROSIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelodehellip p 331




72

despre puterea icircnnoitoare a botezului 77 Interesant ă este menţ iunea din strofa a14-a a condacului icircn care se poate observa că Melodul susţ ine şi exprimă politi-ca eclesială a lui Justinian

πολλάκις δὲ καὶ φόβῳ τῶν νῦν κρατούντων νόμων προσῆλθες τῷ βαπτίσματι καὶ γέγονος ὅ γέγονας

καιρὸν αἰσχυνόμενοςhellip (145-6)78

Versurile de mai sus se referă cu siguranţă la anumiţ i neofiţ i care aufost obligaţ i să accepte botezul sub presiunea ameninţărilor din partea statuluibizantin icircn legătură direct ă cu legea din 528 a lui Justinian conform căreia ceice doreau să devină cet ăţ eni ai Constantinopolului trebuiau să primească bo-tezul creştin S-a născut astfel suspiciunea că poate acest condac a fost redac-tat de Melod care a vrut s

ăajute icircn felul s

ău primirea acestei m

ăsuri nepopu-

lare a lui Justinian79 O asemenea opinie este respinsă de versurile 1-4 dinstrofa a 14 al aceluiaşi condac Condacul despre sfintele nevoinţ e monahale afost scris pentru monahii unei anumite macircnăstiri probabil ai uneia din Kyr80Icircn icircntregul condac Melodul se opune lucrurilor dureroase şi vremelnice aleveacului povăţ uind auditoriului

τῶν ἀσάρκων τὸν βίον ζηλώσαντες της σαρκός μὴ ποιεῖσθε τὴν πρόνοιαν81

Cel care a corectat diferitele opinii legate de anii redact ării acestui condac

a fost Pannayotis G Nikopoulos82 icircn opinia căruia condacul 55 a fost redactat de Melod undeva icircntre anii 535-539 pentru că icircn aceast ă perioadă Justinian afost preocupat de diferite teme ce ţ in de viaţ a monastică precum ascultareamonahilor faţă de egumen şi de ieşirea lor din macircnăstirile de metanie83 Icircnsă armai fi un motiv pe care Nikopoulos ni-l prezint ă şi anume relaţ ia de prieteniepe care o avea faţă de egumenul de la mănăstirea din Cyr unde a vieţ uit Melodul84 Condacul la orice cutremur şi incendiu este al treilea din lista acelorcondace ce oferă informaţ ii despre timpul vieţ uirii pămacircnteşti a Sfacircntului Ro-man

Ştim din istoria imperiului bizantin despre dou

ăcutremure care au devas-

77 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 38178 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 38279 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 38280 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 38381 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 383 Icircn traducere laquoa celor f ără de trupuriviaţă aţ i racircvnit şi a trupului grijă nu aveţ iraquo82 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι ἐκδιδόμενοι ἐκ πατμιακῶν κωδικῶν μετά προλεγομένων ὑπὸ Νικολάου Β Τωμαδάκη τόμος Γacute Τυπογραφείο Μίνα

Μιρτίδις 1957 pp 290-35383 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 pp 314-315 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 386 84 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 p 315




73

tat Constantinopolul şi anume cel din jurul anul 529 (care a distrus cupolabisericii Sf Sofia) şi altul cu puţ in timp icircnainte Strofa a 22-a din acest condacpare să se refere la acest cutremur din 529 şi la reclădirea bisericii

bdquoPoporul lui Israel a pierdut atunci Naosul săuşi acum avem noi icircn locul aceluiaNaosul Sfintei Icircnvieri şi Ierusalimulpe care după cum se ştie Constantin şi Elena cea credincioasă lumii le-au dăruitdupă două sute cincizeci de ani de la căderea Naosului lui SolomonIcircnsă la noi la o zi după catastrof ă (subln)a icircnceput ridicarea Bisericii (subln)Şi splendid se icircnfrumuseţ ează şi deplin se facePe de-o parte icircmpăraţ ii cheltuială fac cu mare mulţ umire

iar pe de alta St ăpacircnul dă viaţă veşnicărdquo

Biserica Sf Sofia (sau a Sf Icircnţ elepciuni) a fost distrusă icircn ian 532 icircn tim-pul rebeliunii Nika iar lucrările sale de reconstrucţ ie icircn acord cu izvoarele au icircnceput la data de 23 febr 532 drept care expresia Melodului (laquola o zi după catastrof ăraquo) nu pare a fi o simplă formă de exprimare poetică Dacă am situaredactarea condacul icircn perioada (sfacircrşitul de an) 532 şi (icircnceputul lui) 533 nune-am afla departe de adevăr cu toate că P Mass consideră că a fost redactat

mult mai tacircrziu icircntre anii 536-537

85

Cel care a susţ inut că Sfacircntul Roman aactivat icircn timpul icircmpăratului bizantin Anastasie II a fost W Christ El a justificat plasarea activit ăţ ii Melodului icircn perioada domniei lui Anastasie II prin imposibi-litatea unei evoluţ ii bruşte a troparelor apărute icircn sec al V-lea pacircnă la gradulreprezentat de Sfacircntul Roman dacă acesta ar fi compus icircn vremea lui Anastasie I De asemenea referirile la erezia monotelit ă din unele imne ar fi necorespunză-toare epocii lui Anastasie I 86 Cei ce s-au opus acestei supoziţ ii au fost J Pitra87 şi mai apoi Ath Papadopoulos-Kerameus88 care bazacircndu-se pe un manuscrisgrecesc a confirmat că imnele Sfacircntului Roman erau cacircntate icircncă din timpuldomniei lui Heraclius (611-641) ceea ce nu poate icircnsemna decacirct realitatea c

ă

Melodul a activat icircn timpul lui Anastasie I Este imposibil ca Sfacircntul Roman să fitrăit icircn vremurile lui Iustin II (565-578)89 Icircn orice caz Sf Roman Melodul vapurta un rol icircnsemnat la curtea icircmpăratului Justinian După cum consemnează şi

85Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 383 (vezi şi nota 1 de la aceeaşi pagină) 86 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 2887

JB PITRA Analecta sacra spicilegio Solesmensi parata Paris 1876 p 3188 Ἀθ ΠΑΠΑΔΟΠΟΥΛΟΣ-ΚΕΡΑΜΕΩΣ bdquoὉ χρόνος τῆς ἀκμῆς τοῦ Ρωμανοῦrdquo icircn Νέα Ἡμέρα nr 1604 27-29 sept 190589 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Η βυζαντινή υμνογραφία και ποίησις hellip p 95




74

teologul grec Ioannis Kourempeles icircmpăratul Justinian bdquoa exploatat darul luiRomanrdquo90 iar Sfacircntul Roman nu a f ăcut altceva decacirct să exprime

bdquoo credinţă care trăieşte icircn trupul universal al lui Hristos şi nu o simplă

teorie Pentru aceasta a rămas ca poet pentru maniera cu care a trebuit să exprime adevărul teologic că omul participacircnd la Hristos nu participă lao ideologie Participă la Trupul şi Sacircngele lui [Hristos] la durerea şi la suferinţ a lui Dumnezeu pentru umanitaterdquo91

Este posibil ca la curtea icircmpăratului Justinian să fi fost ridicat la treaptapreoţ iei92 icircnsă lipsa argumentelor doveditoare deschide aceast ă ipoteză pe unteren al incertitudinii Opinia că Sfacircntul Roman a fost preot ar rezulta din uneleversete ale condacului icircnchinat lui (laquovrednicia pe care a avut-o icircn oastea pămacircn-tuluiraquo) aşa cum poate fi şi rezultatul unei confuzii Este posibil ca Sfacircntul Ro-man să fi fost confundat cu un cleric (ce purta acelaşi nume) care a fost racircnduit preot şi defensor bisericesc icircn anul 536 la biserica Sf Sofia Acest preot primeşteordin să aducă la sinodul local de la Constantinopol pe Antim icircmpotriva căruiase organizase aceast ă adunare93 Nici anul morţ ii nu este sigur icircnsă se pare că undeva icircn jurul anului 56294 sau 56595 Nu trebuie omis aici nici cognomenul de Melod ce exprimă realitatea că Sfacircntul Roman nu a compus numai textul conda-celor ci şi muzica imnelor sale96 Icircntreaga viaţă a Melodului rămacircne pacircnă ast ăzi icircntr-o lumină de incertitudine icircntr-o aulă ce icircnvăluie viaţ a acestui mare Sfacircnt ca icircntr-un bdquomisterrdquo f ără a ştii cu certitudine bdquototulrdquo Cunoaştem fracircnturi alte aspec-

te sunt doar bdquoteoriirdquo creionate de-a lungul istoriei icircn jurul Melodului Ce-i drepttrebuie să ne bucurăm de existenţ a condacelor sale care dau mărturie despregeniul Melodului despre talentul de-a expune icircn viziune dramatică dogma orto-doxă dogmă pe care a trăit-o şi pe care a expus-o prin şi icircn poezie

Opera Melodului

Totalul producţ iilor imnografice romaneice nu ne este cunoscut ast ăziCert este că multe lucrări s-au pierdut datorit ă nefolosirii lor icircn timp ce alteleau suferit diferite influen

ţ e ulterioare falsific

ări

şi denatur

ări Sinaxarele ridic

ă

numărul condacelor sale la bdquomai mult de o mierdquo97 un număr f ără icircndoială

90 ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 2391 I ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip pp 23-2492 Vezi şi Pr Ioan G COMAN Patrologiahellip p 19293 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 3294 Vezi ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 21 nota 195 J GROSDIDIER DE MATONS (ed) Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 1496 ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 22 RJ SCHORK (ed)

Sacred Song from the Byzantine Pulpit Romanos the Melodist Gainesville University Pressof Florida 1995 p Χ P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip p xvi97 Mineiul pe octombriehellip p 13




75

hiberbolic Cu toate acestea numărul lucrărilor Melodului rămacircne icircn continuareo realitate necunoscut ă icircn totalitatea sa Icircn primul volum al ediţ iei lor Maas şiTrypanis98 amintesc de 85 de condace ce au supravieţ uit 99 icircmpărţ ite icircn cinci

categorii distincte ce ţ in mai ales de subiectul lor comun 34 de condace cureferinţ e la Persoana şi opera lui Iisus Hristos 5 condace la diferite evenimenteneo-testamentare 7 condace cu teme vetero-testamentare 10 condace cu diferiteteme (dintre care ultimul condac este de fapt o rugăciune)100 şi 3 condace icircnchi-nate martirilor şi sfinţ ilor Aceeaşi cercet ători icircn cuprinsul celui de-al doileavolum101 amintesc de 23 de condace dubia icircnchinate unor diferiţ i martiri şisfinţ i ai Bisericii Sf Ioan Evanghelistul Sf Pantelimon Sf Ioan Gură de AurSf Cosma şi Damian Sf Nicolae Sf Teodor etc La toate aceste condace Maas şi Trypanis adaugă un număr de 7 condace o stihir ă la Naşterea Domnului o

rugăciune condac la vindecare orbului la fiul risipitor şi trei condace icircnchinateunor sfinţ i Se poate observa din adunarea tuturor acestor condace fie ele cuprovenienţă dubia că numărul operelor romaneice este de 89 Acceaşi cifră esteamintit ă şi de patrologul grec P Hristou icircn cunoscuta sa Patrologie102 precumşi de G Gharib103 Alţ i cercet ători precum Th Detorakis104 consideră că de laSf Roman Melodul ni s-au păstrat 83 de condace iar alte 5 condace sunt numaisub forma fragmentelor Un alt cercet ător grec amintitul K Mitsakis ia icircn discu-ţ ie problematica autenticit ăţ ii condacelor aghiologice105 După ce identifică anu-mite criterii pentru autenticitatea lor precum stilul limba folosirea acrostihului

refrenul măsura cuprinsul dogmatic şi aranjarea versurilorstrofelor şi chiar amuzicii autorul consideră că icircn trecutul istoriei bizantine au existat două ele-mente centrale care au dus la falsificarea condacelor Melodului primul modifi-cările ce s-au consemnat icircn poezie icircn calendar icircn muzică şi icircn alcătuirea slujbe-lor s-au impus icircn anii ulteriori diferitelor prelucrări iar cel de-al doilea icircn epoci-

98 De fapt icircn studiul introductiv semnat numai de Trypanis99 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip p xviiAceeaşi indicaţ ie de 85 de condace o fac şi editorii romacircni RogobetePreda (SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 42)100 Icircntacirclnim o eroare icircn lista realizat ă de K Mitsakis icircn ceea ce priveşte numărul condacelor cudiferite teme bdquoδώδεκα τέλος κοντακία σὲ διάφορα θέματαhelliprdquo (Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 397) Cu toate că Mitsakis consideră că numărul condacelor romaneice este89 se va vedea că icircn final numărul lor este 88101 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol II Cantica dubia Walter deGruyterampCo Berlin 1970 224pp102 Vezi lista icircntreagă a acestor condacelor la ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Ελληνική Πατρολογία τόμος Εacute pp 603-612103 George GHARIB Romano il Melode Inni Edizioni Paoline Figlie di San Paulo Roma1981 pp 69-71

104 Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip p 134 A se vedea şi icircmpărţ irea condacelordupă conţ inutul lor 8 cu teme vetero-testamentare 45 cu teme neo-testamentare 30 cu refe-rire la diferiţ i sfinţ i şi 5 cu teme diferite (p 134) 105 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 398-418




76

le ulterioare numele marelui imnograf a fost folosit icircn mod deliberat la falsifica-rea condacelor fie din cauza patriotismului bdquoregionalrdquo (să amintească de un sfacircnt local un oraş o biserică) fie din dorinţ a de bdquonemurirerdquo106

Totuşi opera Melodului trebuie luat ă icircn ansamblul ei aşadar nu numaidin perspectiva condacelor icircnchinate unor anumite praznice icircmpărăteşti sau alcelor aghiologice Nu degeaba editorul francez al condacelor romaneiceGrosdidier de Matons dacircndu-şi seama de acest aspect a inserat icircn lista sa107 şiacele prooimioane alcătuite de Melod ce se citesc ast ăzi icircn serviciile liturgicedoar icircn forma lor rezumativă Ţinacircnd cont aici de complexitatea acestei liste darşi de considerentele de ordin metodologic inserăm icircn cele de mai jos doar acelecondace regăsite icircn ediţ iile critice

Despre Adam şi despre Eva ndash Εἰς Ἀδὰμ καὶ Ευἄν (Miercurea din săpt ă-macircna a doua a Postului Mare)Despre Noe ndash Εἰς τὸν Νῶε (a treia Duminică din Postul mare)La jertfa lui Avraam ndash Εἰς τὴν θυσίαν Ἀβραάμ (a patra Duminică dinPostul mare)Despre Isaac şi Iacob108 ndash Εἰς τὴν εὐλογίαν Ἰσαάκ (a cincea Duminică din Postul mare)Despre Iosif (I) ndash Εἰς τὸν Ἰωσήφ (Lunea din săpt ămacircna Patimilor)Despre Iosif (II)109 ndash Εἰς τὸν πειρασμὸν τοῦ Ἰωσήφ (Lunea din săpt ă-macircna Patimilor)

La profetul Ilie ndash Εἰς τὸν προφήτην Ἠλίαν (20 iul)La cei trei tineri icircn cuptor ndash Εἰς τοὺς τρεῖς παῖδας (Duminica dinaintede Naşterea Domnului)La profetul Iona şi Ninive ndash Εἰς Ἰωνᾶν (Miercurea din prima săpt ămacircnaa Postului Mare)La Bunavestire ndash Εἰς τὸν Εὐαγγελισμόν (25 mart)La Naşterea Domnului (I) ndash Εἰς τὴν γέννησιν τοῦ Χριστοῦ Αrsquo (25 dec)La Naşterea Domnului110 (II) ndash Εἰς τὴν Θεοτόκον (26 dec)La Naşterea Domnului (III) ndash Μεθεόρτιον τῆς Χριστοῦ Γεννήσεως (26dec)

Stihiri la Naştere ndash Στιχηρὰ εἰς τὴν Γέννησιν (20 dec)La Icircntacircmpinarea Domnului ndash Εἰς τὴν Ὑπαπαντὴν τοῦ Κυρίου (2 febr)La uciderea pruncilor şi la fuga icircn Egipt ndash Εἰς τὰ Ἅγια Νήπια (29 dec)La Botezul Domnului (I) ndash Εἰς τὰ Ἐπιφάνια (6 ian)

106 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 418107 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode pp 74-93 Despre aceast ă temă vezi şistudiul Σωφρονίου ΕΥΣΤΡΑΤΙΔΗΣ bdquoῬωμανὸς ὁ Μελῳδὸς καὶ τὰ ποιητικὰ αὐτοὺ ἔργαrdquo icircn Ἐπετηρὶς Ἑταιρείας Βυζαντινῶν Σπουδῶν XV (1939) pp 182-255 (prima parte)

XXV (1955) pp 210-283 (partea a doua)108 Tradus după original La binecuvacircntarea lui Isaac 109 Tradus după original La ispitirea lui Iosif 110 Tradus după original Despre N ă sc ătoarea de Dumnezeu




77

La Botezul Domnului (II) 111 ndash Εἰς τὸν ἅγιον Ἰωάννην τὸν Πρόδρομον (7 ian)La nunta din Cana Galileii ndash Εἰς τὸν ἐν Κάνᾷ γάμον (Miercurea icircn adoua s

ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)

La samarineanca ndash Εἰς τὴν Σαμαρείτιδα (a cincea Duminică după Paşti)La vindecarea leprosului ndash Εἰς τὸν λεπρόν (Miercurea icircn a treia săpt ă-macircnă a Postului Mare) La mărturisirea femeii păcătoase ndash Εἰς τὴν Πόρνην (Miercurea din Săp-t ămacircna Patimilor)La demonizatul din Gadara ndash Εἰς τὸν δαιμονιζόμενον (Miercurea icircn acincea săpt ămacircnă de după Paşti)La femeia cu scurgere de sacircnge ndash Εἰς τὴν Αἱμορροῦσαν (Miercurea icircn aşasea săpt ămacircnă de după Paşti)

La icircnmulţ irea pacircinilor ndash Εἰς τοὺς πέντε ἄρτους (Miercurea icircn a şapteasăpt ămacircnă după Paşti)La orbul din naştere ndash Εἰς τὸν ἐκ γενετῆς τυφλόν (a şasea Duminică după Paşti)La icircnvierea lui Lazăr (I) ndash Εἰς τὸν Λαζάρον Αrsquo (Sacircmbăta din a şaseasăpt ămacircnă a Postului Mare)La icircnvierea lui Lazăr (II) ndash Εἰς τὸν Λαζάρον Β rsquo (Sacircmbăta din a şaseasăpt ămacircnă a Postului Mare)La fiul risipitor (I) ndash Εἰς ἄσωτον υἰὸν Αrsquo (Duminica dinainte de Lăsatulsec de carne)

La fiul risipitor (II) ndash Εἰς τὸν ἄσωτον υἰὸν Β rsquo (Duminica dinainte de Lă-satul sec de carne)Despre bogat şi despre Lazăr ndash Εἰς πλούσιον καὶ Λαζάρον (Miercureadin săpt ămacircna a şasea a Postului Mare)La pilda celor zece fecioare (II) ndash Εἰς τὰς Δέκα Παρθένους Β rsquo (Marţ eadin săpt ămacircna Patimilor)La intrarea Domnului icircn Ierusalim ndash Εἰς τὰ Βαΐα (a şasea Duminică aPostului Mare)La trădarea lui Iuda ndash Εἰς τὸν Νιπτῆρα καὶ τὸν Ἰούδαν (Miercurea dinSăpt ămacircna Patimilor)

La negarea (lepădarea) lui Petru ndash Εἰς τὴν ἄρνησιν τοῦ Πέτρου (Joiadin Săpt ămacircna Patimilor)Maria la Crucea Domnului ndash Εἰς τὴν Μαρίαν πρὸ τοῦ Σταυροῦ (Vine-rea din Săpt ămacircna Patimilor)La sfintele patimi ndash Εἰς τὸ πάθος (Vinerea din Săpt ămacircna Patimilor)La coboracircrea icircn iad ndash Κατανυπτικόν (Joia din săpt ămacircna a cincea a Pos-tului Mare)La biruinţ a Crucii ndash Σταυρώσιμον (Miercurea din săpt ămacircna a patra aPostului Mare) La cinstirea Crucii ndash Εἰς Προσκύνησιν Σταυροῦ (Vinerea din săpt ămacirc-

na a patra din Postul Mare)

111 Tradus după original La Sf Ioan Botezătorul




78

La Icircnviere (I) ndash Εἰς τὴν Ἀνάστασιν τοῦ Κυρίου Αrsquo (Duminica Icircnvierii)La Icircnviere (II) ndash Εἰς τὴν Ἀνάστασιν τοῦ Κυρίου Β rsquo (Duminica Icircnvierii)La Icircnviere (III) ndash Εἰς τὴν Ἀνάστασιν τοῦ Κυρίου Γ rsquo (Duminica Icircnvierii)

La Icircnviere (IV) ndash Εἰς τὴν Ἀνάστασιν Κυρίου Δrsquo (Duminica Icircnvierii)La Icircnviere (V) ndash Εἰς τὴν Ἀνάστασιν τοῦ Κυρίου Ε rsquo (Duminica Icircnvierii)La Icircnviere (VI)112 ndash Εἰς τὰ Δέκα Δραχμάς (a patra Duminică după Paşti)La pipăirea lui Toma ndash Εἰς τὸν Θωμᾶν (icircn prima Duminică după Paşti)La misiunea Apostolilor ndash Εἰς τοὺς ἁγίους Ἀποστόλους (2930 iun)La Icircnălţ area Domnului ndash Εἰς τὴν Ἀνάληψιν (Joia din săpt ămacircna a şaseadupă Paşti)La Cincizecime ndash Εἰς τὴν Πεντικοστήν (a opta Duminică după Paşti)La Judecata de Apoi ndash Εἰς τὴν Δευτέραν Παρουσίαν (Duminica lăsatu-lui sec de carne)

La pilda celor zece fecioare (I) ndash Εἰς τὰς Δέκα Παρθένους Αrsquo (Marţ eadin săpt ămacircna Patimilor)La neofiţ i ndash Εἰς τοῦς νεοφωτίστους (7 ianuarie)Despre sfintele nevoinţ e monahale ndash Εἰς ὁσίους μοναχούς (Sacircmbăta dinsăpt ămacircna albă)La orice cutremur şi incendiu ndash Εἰς σεισμὸν καὶ ἐμπρησμον (Miercureadin săpt ămacircna a treia a Postului Mare)Rugăciune de pocăinţă ndash Προσευχὴ κατανυκτική Rugăciune după stih ndash Εὐχαὶ κατὰ δίστιχα La naşterea Fecioarei ndash Εἰς τὴν Γέννησιν τῆς Θεοτόκου (8 sept)

La toţ i Sfinţ ii [martiri] ndash Εἰς πάντας τοὺς Μάρτυρας (prima Duminică după Cincizecime)La t ăierea capului Sf Ioan Botezătorul ndash Ἀποκεφάλισις Ἰωάννου Βαπτιστοῦ (29 aug)Despre şchiopul vindecat de Sf Petru113 ndash Θεραπεία χωλοῦ ὑπὸ Ἀποστόλων (Miercurea din săpt ămacircna Luminat ă) La Sf Dimitrie ndash Εἰς Ἄγιον Δημήτριον (26 oct)La Sf Cosma şi Damian (II) ndash Εἰς Κοσμᾶν καὶ Δαμιανὸν (1 iul)La Sfinţ ii 40 de mucenici (I) ndash Εἰς τοῦς Τεσσαράκοντα Μάρτυρας Αrsquo (9 mart)La Sfinţ ii 40 de mucenici (II) ndash Εἰς τοῦς Τεσσαράκοντα Μάρτυρας Β rsquo (9 mart)La Sf Pantelimon ndash Εἰς Ἅγιον Παντελεήμονα (27 iul)La Sf Trifon ndash Εἰς Ἅγιον Τρύφωνα (1 febr)La Sf Mina ndash Εἰς Ἅγιον Μηνᾶν (11 nov)La Sf Ştefan (I) ndash Εἰς Στέφανον Πρωτομάρτυρα Αrsquo (27 dec)La Sf Gheorghe (I) ndash Εἰς Ἅγιον Γεώργιον Αrsquo (23 april)La Sf Gavriil ndash Εἰς Γαβριὴλ Ἀρχιστράτηγον (8 nov)La Sf Matroana ndash Εἰς Ἅγιαν Ματρώναν (9 nov)

112 Tradus după original Despre cele 10 drahme 113 Tradus după original Vindecarea şchiopului de c ătre Apostoli




79

La Sf Simeon Stacirclpnicul ndash Εἰς Ἅγιον Συμεὼν Στυλίτην (1 sept)La Sf Cosma şi Damian (I) ndash Εἰς Κοσμᾶν καὶ Δαμιανὸν Αrsquo (1 iul)La Sf Achepsima Iosif şi Aitala ndash Εἰς Ἀκεψιμᾶν Ἰωσήφ Ἀειθαλᾶν (3

nov)La Sf Ioan Gură de Aur ndash Εἰς Ἰωάννην Χρυσόστομον (13 nov)La Sf Ap Filip ndash Εἰς Φίλιππον Ἀπόστολον (14 nov)La Sf Gurie Samon şi Aviv ndash Εἰς Γουρίαν Σαμωνᾶν Ἄβιβον (15 nov)La Sf Nicolae (I) ndash Εἰς Ἅγιον Νικόλαον Αrsquo (6 dec)La Sf Nicolae (II) ndash Εἰς Ἅγιον Νικόλαον Β rsquo (6 dec)La Sf Ignatie ndash Εἰς Ἅγιον Ἰγνάτιον (20 dec)La Sf Ştefan (II) ndash Εἰς Στέφανον Πρωτομάρτυρα Β rsquo (27 dec)La Sf Vasile ndash Εἰς Ἅγιον Βασίλειον (1 ian)La Sf Gheorghe (II) ndash Εἰς Ἅγιον Γεώργιον Β rsquo (23 april)

La Sf Atanasie ndash Εἰς Ἅγιον Ἀθανάσιον (18 ian şi 2 mai)La Sf Ioan Evanghelistul ndash Εἰς Ἰωάννην Θεολόγον (8 mai şi 26 sept)La naşterea Sf Ioan Botezătorul ndash Εἰς Γενέσιον Προδρόμου (24 iun)La Sf Teodor (I) ndash Εἰς Ἅγιον Θεόδωρον Αrsquo (Sacircmbăta din prima săpt ă-macircnă a Postului Mare)La Sf Teodor (II) ndash Εἰς Ἅγιον Θεόδωρον Β rsquo (Sacircmbăta din prima săpt ă-macircnă a Postului Mare)

Limbajul oumli teologia Melodului

Limbajul şi teologia Melodului pot fi descoperite doar icircnlăuntrul condace-lor sale Pentru aceasta dacă cineva doreşte să descopere limbajul teologic alMelodului redat icircn limba greacă bizantină a sec al VI-lea va trebui mai icircntacirci detoate să aibă icircn minte icircnălţ imea şi frumuseţ ea limbii greceşti Pe de alt ă partereflectacircnd la cuvacircntul Sfacircntului Roman aşadar cunoscacircndu-i valoarea teologico-literară şi icircnţ elegacircnd dialogul la care ne invit ă prin cuvacircnt vom deveni părtaşi şila cunoaşterea icircnălţ imii duhovniceşti a celui ce şi-a semnat majoritatea operelorsale cu formula laquoτοῦ ταπεινοῦ Ρωμανοῦraquo Icircntr-o epocă contemporană plină deorgolii şi de impulsuri ale eu-lui personal manifestate ad extra Sf Roman

Melodul poate fi perceput mai degrabă ca umilul diacon ce a redat icircnălţ imileteologice prin compoziţ iile sale unice atacirct la nivel textual cacirct mai ales la nivel pnevmatic Tocmai aceasta a şi fost ţ inta Melodului de a-i reda credinciosului icircntreaga icircnvăţătură a Bisericii nu prin sofisme prin cuvinte non-inteligibile sauprin construc ţ ii sterile (iubite de filosofii acelor vremuri şi icircndepărtate de adevă-rul soteriologic) ci prin poezie şi muzică aşadar prin două dimensiuni ce implică inima şi sufletul şi mai puţ in raţ iunea

Icircn faţ a tainelor dumnezeieşti Melodul marii cet ăţ i a Constantinopolului s-a coboracirct spre rugăciune scriind poezia sa teologică nu din vacircrful peniţ ei ci prin

intermediul experienţ elor duhovniceşti pe care el icircnsuşi le-a trăit mai dinaintePentru acest motiv credem noi condacele Melodului nu vor ajunge niciodat ă lao erminie exhaustivă ce pe de o parte ar mulţ umi lumea academică icircnsetat ă de




80

senzaţ ional şi de noutate iar pe de alt ă parte ar pune punct dezvolt ării icircnţ ele-gerii şi comentariilor romaneice Ce este nou şi senzaţ ional pentru melodulbizantin este Cuvacircntul lui Dumnezeu şi actele Sale soteriologice ce l-au reclădit

şi l-au restaurat pe bdquoomul cel vechirdquo din interior Prin cuvacircnt Melodul Icircl tran- spune pe Cuvacircntul lui Dumnezeu nă scacircnd drama dialogului dintre cuvacircntul omenesc şi Cuvacircntul dumnezeiesc Drama din dialogurile clădite de SfacircntulRoman icircn oricare din condacele sale const ă icircn căutarea vindecării persoaneiumane de către Cuvacircntul Unul din Treime ce S-a icircntrupat şi care se raportează fiinţ ei umane prin cuvacircnt Cuvacircntul are pentru Melod valoare fundamentală devreme ce prin cuvacircnt (διά τοῦ λόγου) omul cel vechi deschide dialogul(διάλογος) cu Cel Preaicircnalt Dialogul pe care-l vom observa şi icircn cele două condace ale Epifaniei are drept ţ int ă exprimarea dramei trăite de omul icircndepăr-

tat de Dumnezeu gol (sufleteşte şi trupeşte) care şi-a bdquoprocuratrdquo prin păcatulstrămoşesc doar bdquohaine de pielerdquoPentru Sf Roman Melodul orice realitate teologic ă are fundament sote-

riologic aşadar icircl plasează pe om icircn c ăr ările macircntuirii Pentru acest lucru opi-nia lui Th Detorakis conform căreia bdquopoezia condacelor [romaneice] nu estedogmaticărdquo114 este una inacceptabilă Cu toate că Sf Roman Melodul nu este undogmatist icircn sensul termenului modern el este cu siguranţă un teolog ce aredat prin intermediul imnurilor sale icircnvă ţ ătura Bisericii Dacă Sf RomanMelodul nu a redat prin condacele sale dogmele icircnvăţăturii creştine atunci ce a

ţ intit el de fapt prin poemele sale Doar aspectele neteologice din epoca icircn care avieţ uit Sau poemele sale au fost mărturia susţ inerii acţ iunilor icircmpăratului Justinian şi nu au nimic icircn comun cu viaţ a Bisericii Scopul Melodului a fost f ără doar şi poate unul teologic de a da mărturie despre relaţ ia sinergică vie şicreatoare dintre omul cel c ă zut şi Hristos cel ce ridic ă firea umană Prin poezieMelodul reconstruieşte istoria omenirii pe care o pune de acum icircnainte icircn relaţ iecu Fiul lui Dumnezeu ca centru desăvacircrşit al istoriei Totul este pentru Meloddinamic şi nicidecum static Dinamismul condacelor sale indică mai cu seamă dinamismul cu care creştinul trăieşte viaţ a icircn Hristos şi pe care o confirmă prin

faptele sale Melodul nu vorbeşte de la sine ci se adresează contemporanilor săiprin cuvintele Scripturii pe care le cunoştea atacirct de bine Ştia foarte bine că modelul personal şi cuvintele Scripturii vor fi mai ascultate de credincioşi decacirct icircnşiruirea vreunei filosofii de viaţă Ştia foarte bine că viaţ a creştinului este IisusHristos bdquoCalea Adevărul şi Viaţ ardquo De aceea icirc şi semnează multe din operele salecu succinta formulă laquoal smeritului Romanraquo tocmai pentru a da cuvacircnt cuvintelor dumnezeie şti cuprinse icircn Sfacircnta Scriptură Spre Hristos şi spre actele Sale neinvit ă melodul bizantin să ne icircndrept ăm paşii şi privirea Numai icircn relaţ ie direct ăvie şi profund-creatoare cu Fiul lui Dumnezeu şi cu Fiul Omului viaţ a omului

114 Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip p 135




81

dobacircndeşte adevăratul sens de a urca din epectază icircn epectază spre epectazaf ără de sfacircrşit

Condacul mdash o nouauml formauml de exprimare teologicaumlCacirct priveşte noua formă de exprimare teologică apărut ă icircn sec al VI-lea

opiniile cercet ătorilor sunt mereu icircn contradicţ ie Nu s-au descoperit icircncă ele-mente care să arate evoluţ ia condacului cum nu s-a putut observa nici vreoanume specie poetico-teologic ă care să fi realizat trecerea spre condac S-aconstat totuşi că operele romaneice au la baza lor producţ ii anterioare provenitemai ales din spaţ iul siriac precum şi omiliile patriarhului Proclu al Constanti-nopolului şi ale lui Vasile de Seleucia

bdquoIcircn legătură cu originea şi formarea condacului bizantin cercetarea nu aajuns icircncă la concluzii general acceptate După un proces evolutiv ce a icircn-ceput probabil icircn sec al III-lea condacul a ajuns la forma sa finală prinRoman Melodul care a fost nu doar cel mai deosebit ci şi cel mai produc-tiv autor de condace Părerea că Roman ar fi introdus genul condaculuinu este acceptat ă icircn unanimitate Mulţ i bizantinologi editori şi cercet ătoriai lui Roman accept ă că genul bizantin al condacului provine din imno-grafia primară siriacă icircn care se semnalează primele sale elemente distinc-tive exterioare acrostihul cadenţ a şi folosirea exagerat ă a formelor retori-ce Alţ i cercet ători icircn general teologi elini susţ in că genul este o creaţ iebizantin

ăoriginal

ă şi resping influen

ţ ele imnografiei r

ăsăritene (siriace)

Adevărul nu se găseşte icircn niciunul dintre aceste puncte de vedere Fără să se conteste influenţ ele siriace icircndeosebi din omiliile lui Efrem Sirul şi dinimnografia primară siriacă (madrasha sugitha) se observă că exist ă icircnimnografia elină un icircnainte-mergător Τὸ Παρθένιον al lui Metodiu deOlimp115 şi omilia la Icircnviere a lui Meliton de Sardes De asemenea estedovedit ă legătura condacelor cu omiliile Părinţ ilor elini dintre care multeau o vădit ă cadenţă icircn ritm şi elemente asemănătoare acrostihului precumomilia la Bunavestire a patriarhului Proclu al Constantinopoluluirdquo116

Icircn opinia lui K Mitsakis apariţ ia condacului nu poate fi datat ă cu exacti-

tate icircnsă la baza sa ar putea sta două imne (bdquo Ἆσμα καινὸνrdquo şi bdquoἘθήρευσαν με ἄνομοιrdquo)117 Dacă opera lui Metodiu de Olimp (313) Τὸ Παρθένιον este con-siderat ă ca icircnainte-merg ător al condacului aceasta se datorează mai multorelemente distinctive poemul are acrostihul alfabetic fiecare strof ă se termină cu

115 K Mitsakis nu susţ ine opinia că la baza condacului ar sta lucrarea lui Metodiu (ΚΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 174)116 Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip pp 132-133 Despre relaţ ia dintre SfacircntulRoman şi condac vezi ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ἡ Χριστολογία τοῦ Ρωμανοῦ τοῦ Μελωδοῦ

καί ἡ σωτηριολογική σημασία της teză de doctorat Θεσσαλονίκη 1998 pp 17-24 ELASH On the Life of Christ Kontakia by St Romanos the Melodist Chanted Sermons by theGreat Sixth-Century Poet and Singer Harper-Collins San Francisco 1996 pp xxiii-xxxii117 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 171-172




82

un refren iar structura compoziţ ională are la bază măsura iambică118 Pe de alt ă parte omilia la Icircnviere a Sf Meliton de Sardes (185 []) este considerat ă camodel pentru condac fiindcă foloseşte aceeaşi lungime şi aceaşi structură pentru

fiecare vers119

Evident asemenea supoziţ ii au dat naştere unor noi teorii privindoriginea condacului cu o istorie ce ţ ine din 1853 cacircnd FJ Mones bdquodescoperărdquoisosilaba (măsură metrică a imnografiei bizantine)120 şi pacircnă ast ăzi la opinia lui Mitsakis care consideră că bdquodin rodnica icircmpreunare a influenţ elor străine cuelementele tradiţ iei eline va rezulta icircn cele din urmă condacul produs pur alculturii bizantine cu desăvacircrşire nou şi originalrdquo121 Din punct de vedere etimo-logic la baza denumirii oficiale de condac (κοντάκιον) stau trei valenţ e

- epitetul κοντός (scurt succint) pentru a defini icircn principiu scurta intro-ducere (prooimion) şi mai apoi icircntregul imn

- de la cadrul de lemn pe care se icircnf ăşurau membranele sau pieile subţ iripentru coperte (κόνταξ)- de la icircnţ elesul termenului κοντάκιον ndash carte122Ceea ce denumim ast ăzi condac este o poezie omiletic ă caracterizat ă de

naraţ iune şi de elemente dramatice123 şi alcătuit dintr-un număr variabil de strofe(de obicei icircntre 18-30124) ce au aceeaşi structură metrică125 Elementele constitu-tive ale unui condac sunt prooimionul (προοίμιον) refrenul (εφύμνιον) şitropar (-ele) (icos) Prooimionul (numit rareori şi cuculion κουκούλιο126) este o

118 William L PETERSEN The Diatessaron and Ephrem Syrus as Sources of Romanos the Melodist coll Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium 475 (Subsidia 74) Louvain1985 p 6 Vezi de asemenea Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 127-130119 William L PETERSEN The Diatessaron and Ephrem Syrushellip pp 6-7120 William L PETERSEN The Diatessaron and Ephrem Syrushellip p 7 (pentru icircntreaga istorie ateoriilor legate de originea condacului vezi pp 7-19) Vezi aceeaşi introducere publicat ă subtitlul bdquoThe Dependence of Romanos the Melodist upon the Syriac Ephrem Its Importance forthe Origin of the Kontakionrdquo icircn Vigiliae Christianae XXXIX (1985) 2 pp 171-187 Despreapariţ ia condacului şi despre structura acestuia vezi J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzancehellip pp 3-65121 Cf Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip p 133122 Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip p 133 SF ROMAN MELODUL Imnehellip pp 37-38123 JH BARKHUIZEN bdquoRomanos Melodos Essay on the Poetics of his Kontakion laquoResurrectionof Christraquo (Maas-Trypanis 24)rdquo icircn Byzantinische Zeitschrift LXXIX (1986) p 17 De aseme-nea informaţ ii succinte despre condac vezi la Leena Mari PELTOMAA The image of the Virgin Mary in the Akathistos hymn Brill LeidenKoumllnBoston 2001 pp 40-41 Hughes Oliphant OLD The Reading and Preaching of the Scriptures in the Worship of the Christian Churchvol 3 The Medieval Church WmB Eerdmans Publishing Co 1999 pp 16-20 AnthonyHIRST God and the Poetic Ego The Appropriation of Biblica land Liturgical Language inthe Poetry of Palamas Sikelianos and Elytis Peter Lang Frankfurt 2004 pp 23-24124 JH BARKHUIZEN consideră că numărul strofelor este icircntre 11-33 Vezi bdquoRomanos Melodos

Essay on the Poetics of his Kontakionhelliprdquo p 17125 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 35 126 K Mitsakis indică şi alte două denumiri pentru prooimion (κουβούκλειο şi chiarκοντάκιο) Vezi Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 202




83

strof ă redactat ă icircntr-un metru diferit de restul strofelor avacircnd aşadar şi o muzi-că diferit ă de acestea127 El este laquoun tropar mai scurt decacirct icosul şi nu are co-mun cu acesta decacirct refrenulraquo128 Cert este că aşa cum au fost păstrate ele ast ăzi

rolul lor pare a fi de anunţ are a temei ce conţ ine respectivul condac Spre exem-plu icircn cazul celui mai cunoscut condac romaneic păstrat pacircnă icircn zilele noastre(Condacul Fecioara ast ă zi) prooimionul face cunoscut ă tema condacului de laNaşterea Domnului laquoFecioara ast ăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pămacircn-tul peştera Celui neapropiat aduce icircngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii custeaua călătoresc Căci pentru noi S-a născut Prunc tacircnăr Dumnezeu Cel mai icircnainte de veciraquo129 Prooimionul este de fapt un tropar-sinteză al icircntregului con-dac Cu toate acestea G de Matons icircntregeşte spectrul istoriei condacului fiindde părere că prooimionul nu a fost scris pentru a anunţ a tema condacului res-

pectiv ci din contră pentru a anunţ a refrenul condacului130

Pentru editorul grec N Tomadakis131 prooimionul este condac iar totalitatea condacelor creează unbdquoimnrdquo deoarece editorul vede condacul ca şi rezumat al conţ inutului unui imn

Apariţ ia unor condace ce au mai mult de un singur prooimion a condus lao alt ă problematică sunt ele romaneice sau au fost adăugate icircn decursul formăriiimnografiei creştine sub numele Sfacircntului Roman K Mitsakis citacircndu-l pe Gde Matons consideră că aceste prooimioane sunt de fapt rezultatul unor prelu-crări ulterioare ale condacelor unele din ele realizate chiar de Melod132 Spreexemplu condacul icircnchinat Duminicii Floriilor are două prooimioane cel de-al

doilea provenind dintr-o a doua ediţ iei a condacului sau dintr-o prelucrare reali-zat ă tot de Melod Dacă icircntregul condac a fost redactat icircn anii tinereţ ii SfacircntuluiRoman aşadar icircn perioada cacircnd el locuia icircn Siria cel de-al doilea prooimion esterezultatul prelucrării acestui condac icircn timpul staţ ionării sale icircn cetatea Constan-tinopolului133 Icircn veacurile ulterioare cacircnd numai prooimionul şi prima strof ă erau existente icircn cult acest prooimion era numit bdquocondacrdquo şi era aşezat după aşasea cacircntare ca icircnceput al sinaxarului zilei respective134

Problemele legate de dublu sau triplul prooimion dintr-un condac nu sunt nici acum soluţ ionate de cercet ători Totuşi două mari aspecte au fost pacircnă acum trasate fie ele sunt adaosuri ulterioare ale imnografiei ce s-a dezvoltat fiesunt rezultatul unor revizuiri romaneice şi atunci autenticitatea lor nu mai

127 Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 202128 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 39 129 SF ROMAN MELODUL Imnehellip pp 59-60 (vezi şi nota 96) De asemenea trimitem la studi-ul lui Sabin PREDA bdquoCondacul Fecioara ast ă zi alcătuit de Sfacircntul Roman Melodulrdquo pp343-355 130 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzancehellip pp 40-42131

Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 p 148132 Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 208-209133 Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 209134 AΣ ΚΟΡΑΚΙΔΗ Τά πέρι τοῦ Ρωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ Μελετήματα hellip pp 413-414




84

poate fi pusă la icircndoială Pe baza analizei lingvistico-teologice JH Barkhuizen135 identifică patru tipuri de prooimioane şi anume prooimion ru- g ăciune (icircn care elementul predominant este rugăciunea condacele 11 17

[prooim 1] 18 [prooim 1] 50 53) prooimion doxologic (de preamărire a luiDumnezeu icircn condacele 19 25 27 şi 55 [prooim 2]) prooimion povăţ uitor (icircndemnuri pentru viaţ a duhovnicească condacele 21 44 [prooim 14] 47[prooim 15] şi 48) şi prooimion bdquoipotezărdquo (indică aluzii tematice fiind legat adeseori de cel doxologic condacele 1 3 5 20 [prooim 12] 28 32 etc)

Cacirct priveşte etimologia termenului bdquoicosrdquo (οἴκος) nu se pot spune foartemulte Se pare că forma οἴκος ar proveni fie din traducerea termenului sirianbaitho (edificiu)136 fie din influienţ a limbii ebraice icircn care cuvacircntul tyIB (casă) icircnseamnă şi bdquopoezie cacircntare icircn genul strofeirdquo137 K Mitsakis notează icircn Imno-

grafia bizantină138

două interpret ări ale lui Nechifor Calist Xanthopol privindtermenul bdquoοἴκοςrdquo iar liturgistul romacircn V Mitrofanovici 139 indică o alt ă interpre-tare al termenului de faţă citacircnd mărturia lui Marcu de Efes care consideră că οἴκος (casă locuinţă) ar proveni de la casa unde Melodul bizantin icirc şi cacircntapropriile imne

Numărul strofelor variază de la un condac la altul Modelul clasic al con-dacului conţ ine 24 de strofe la care se adaugă prooimionul Icircn timpul activit ăţ iimelodice a Sfacircntului Roman numărul strofelor varia icircntre 18-24140 Totuşiaceast ă regulă este icircnt ărit ă şi de unele excepţ ii cum ar fi condacul icircn ziua de

după praznicul Naşterii Domnului (cu 13 strofe) al treilea condac la IcircnviereaDomnului (cu 11 strofe) al cincilea condac la Icircnvierea Domnului (cu 33 de stro-fe) primul condac despre Iosif (cu 40 de strofe) etc141

La fel de puţ ine cuvinte se pot spune şi despre etimologia irmosului (εἵρμος) JL Jacobi 142 este de părere că termenul icircn sine desemna la icircnceput melodie (glas) Dacă icircn perspectiva interpretativă se ia verbul bdquoεἵρωrdquo (a conec-ta a pune icircn leg ătur ă) atunci definiţ ia irmosului este stracircns legat ă de conexi-unea dintre elemente condacului şi anume ritm ton şi măsură O alt ă defini-ţ ie a irmosului ne-o dă ast ăzi Felicia Dumas icircn Dic ţ ionarul de termeni orto-

doc şi bdquoPrima strof ă de la fiecare cacircntare se numeşte irmos şi slujeşte ca modelcelorlalte strofe sau stihiri dacircndu-le atacirct melodia după care se cacircnt ă cacirct şi

135 JH BARKHUIZEN bdquoRomanos Melodos and the Composition of his Hymns Prologue andEpiloguerdquo icircn Ἑλληνικά XL (1989) pp 62-66136 Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 217137 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 38138 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 218-219139 Cf V MITROFANOVICI Liturgica Bisericii dreptcredincioase r ă săritene Cernăuţ i 1909 p

305140 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 219 (vezi şi nota 9)141 Cf ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ bdquoἩ γένεσις τοῦ Κοντακίουrdquo icircn Κληρονομία VI (1974) 2 p 292142 La Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 221




85

numărul de versuri şi de silabe din care se compun icircn limba originală (grea-că)rdquo143 Din punct de vedere istoric două menţ iuni asupra termenului de faţă au fost luate de cercet ători icircn seamă Prima menţ iune este cea a lui Teodosie

Gramaticul (sec VIII-IX) care indică faptul că structura muzicală este element fundamental pentru un irmos şi că strofele următoare ale poeziei ce se cacircntaudupă melodia (glasul) irmosului trebuiau să aibă acelaşi număr de silabe iartonul să fie aşezat intotdeauna pe aceeaşi silabă144 Cea de a doua menţ iune icircladuce icircn centrul atenţ iei pe Ioan Zonaras care icircn comentariul său la Canonul Icircnvierii al Sf Ioan Damaschin arat ă că irmosul este bdquomelodia căreia i se adap-tează un limbaj ritmat şi icircncărcat de sens care are drept cadru un text cu nu-măr fix de silaberdquo145 K Mitsakis146 nu crede că folosirea irmosului ar fi o gre-şeală metologică iar P Hristou subliniază că irmosul icircnseamnă icircn general şir

ordine coerenţă icircmpletire logic ă147

Unul din cele mai importante elemente icircn orice condac este refrenul (ἐφύμνιον)148 fiindcă el determină laquostructura strofei şi icircn acelaşi timp princonţ inutul teologic tot modul de abordare al temei unui condacraquo149 Cercet ătoriiconsideră că refrenul a avut o evoluţ ie spectaculoasă icircn perioada bizantină dacă la icircnceput era folosit pentru a desemna repetiţ ia ideii centrale a unei cacircnt ări maiapoi refrenul a icircnceput să aibă chiar sensul de imn150 Ast ăzi refrenul este epilo-gul unei strofe dintr-un condac ce se repet ă icircn fiecare strof ă şi care rezumează tema condacului Rareori icircn condacele romaneice refrenul este un singur cu-

vacircnt ( Aliluia) Cel mai adesea refrenul este o scurt ă propoziţ ie avacircnd icircn general30 de silabe151 care se repet ă la finalul fiecărei strofe şi care transmite icircn gene-re mesajul icircntregii poezii

Ultimul element constitutiv al unui condac este acrostihul (ἀκροστιχίδα)152 Folosit pentru icircntacircia oară de Cicerone153 şi de Dionisie din

143 bdquohirmosrdquo icircn Felicia DUMAS Dictionnaire bilingue de termes religieux orthodoxesfranccedilais-roumain Meacutetropole de Moldavie et de Bucovine Eacuteditions Doxologia Iaşi 2010 p110144 Cf Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 222145 PG 135422 Cf ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ bdquoἩ γένεσις τοῦ Κοντακίουrdquo p 291 SF ROMAN

MELODUL Imnehellip pp 38-39 146 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 221147 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ bdquoἩ γένεσις τοῦ Κοντακίουrdquo p 291148 Pentru alte denumiri ale refrenului şi erminia lor vezi ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ bdquoἩ γένεσις τοῦ Κοντακίουrdquo p 293 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 231-233 AΣΚΟΡΑΚΙΔΗ Τά πέρι τοῦ Ρωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ Μελετήματα hellip p 428149 SF ROMAN MELODUL Imnehellip p 40150 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip p 231 nota 1151 Cf George GHARIB Romano il Melode Innihellip p 53

152 Pentru tema acrostihului redăm icircn sinteză informaţ iile preluate din Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 239-245 Vezi informaţ ii şi la J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzancehellip pp 42-44153 CICERONE De Divinatione III2




86

Halicarnas154 icircn primele veacuri ale creştinismului acrostihul a dobacircndit aceaşiimportanţă ca şi refrenul Provenienţ a acrostihului nu este cunoscut ă155 darfiindcă cele mai vechi dovezi ale acrostihului se găsesc icircn rug ăciunile babilonie-

ne se pare că originea răsăriteană nu poate fi exclusă Exist ă două tipuri deacrostih cel alfabetic şi cel onomastic Acrostihul alfabetic a trecut icircn imnografiacreştină prin intermediul modelului ebraic (exemplu avem Ps 118 alcătuit din22 de secvenţ e legate icircntre ele prin literele alfabetului ebraic) şi sirian (ca deexemplu imnele efremiene) Primul din poeţ ii greci care au folosit acrostihulalfabetic este Metodiu de Olimp icircn opera Τὸ Παρθένιον Preferinţ a poeţ ilorgreci de a folosi acrostihul alfabetic st ătea icircn primul racircnd icircn cuvintele Macircntuito-rului laquoEu sunt Alfa şi Omegaraquo ( Ap 1 17) Pe de alt ă parte nici acrostihul ono-mastic nu este necunoscut literaturii greceşti de vreme ce icircn Iliada primele cinci

versuri din cacircntul 24 alcătuiesc cuvacircntul λευκη (curat ă) De asemenea şi Sf Efrem Sirul icircntrebuinţ ează aceast ă formă de acrostih icircn imnele sale (ο φτωχουλης εφραιμ [ sărmanul Efrem] sau η φωνη μου στενει ω νισινιται [ glasul meu suspină o Nisibe ]) H Grimme este de părere că imnografii bizan-tini urmacircnd modelul lui Efrem au arătat la icircnceput o preferinţă specială pentruacrostihul alfabetic icircnsă mai tacircrziu icircn perioada de icircnflorire a modelelor sirieneei au icircmprumutat şi acrostihul onomastic ca să poat ă asigura pe viitor paternita-tea lucrărilor lor K Mitsakis156 rezumă trei tipuri de acrostihuri

- acrostihuri care furnizează numele autorului (του ταπεινου ρωμανου

το επως [ poemul smeritului Roman] προσευχη ρωμανου [rug ăciunea lui Roman] etc)

- acrostihuri icircn care autorul se ascunde icircn spatele unui pseudonim (του αμαρτωλου το ποιημα [ poemul păc ătosului ])

- acrostihuri icircn care nu se face nicio menţ iune a autorului (εις τον χρυσοστομον [ La Ioan Gur ă de Aur ])

Cacirct priveşte temele abordate icircn condacele romaneice Th Detorakis le re-dă extrem de interesant urmărind şi o analiză a izvoarelor romaneice

bdquoTemele condacelor romanice arat ă izvoarele folosite de poet Cele maimulte condace sunt biblice (8 teme din Vechiul Testament şi 45 de temedin Noul Testament) Celelalte condace tratează teme aghiologice (30) sauocazionale (5) Aşadar baza poeziei lui Roman se află icircn cunoaşterea tex-telor scripturistice Ca poet talentat dispune de o mare libertate de icircntre-buinţ are a temelor biblice şi de adaptare a acestora la scopurile şi la viziu-nea sa estetică Icircn paralel cunoaşte foarte bine tradiţ ia folosindu-se deaceste cunoştinţ e icircndeosebi icircn imnele aghiologice Nu rareori foloseşte şi

154 ΔΙΟΝΙΣΙΟΣ ΧΑΛΙΚΑΡΝΑΣ Ρωμαϊκή ἀρχαιολογία IV626

155 G Gharib şi G de Matons consideră că acrostihul are o dublă provenienţă biblic ă şi siria-nă ( Romano il Melode Innihellip p 52 Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesiereligieuse a Byzancehellip p 42)156 Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία hellip pp 246-249




87

elemente din cărţ ile apocrife Cunoaşte de asemenea şi foloseşte textelePărinţ ilor elini fiind influenţ at icircndeosebi de Vasile al Seleuciei IoanHrisostom Grigorie de Nyssa şi Grigorie al Neocezareei Părerea luiGrosdidier de Matons cum c

ăRoman a fost un teolog modest

şi a avut ne-

voie să se sprijine pe baze sigure mai ales icircn ce priveşte temele dogmaticeeste exagerat ă şi nefundamentat ă Poezia condacelor nu este dogmaticăAfară de cunoştinţ ele biblice sinaxariale şi patristice Roman dispune de obogat ă cultură elină cunoaşte poezia veche pe autorii tragediilor anticepe Homer şi nu rareori icircmprumut ă cu icircndrăzneală elemente lingvistice de-sigur icircn cadrele permise de libertatea religioasă Afară de cultura elină şicreştină pe care o st ăpacircneşte arat ă şi o mare cunoaştere şi experienţă avieţ ii cotidiene şi a problemelor sale imnele sale nefiind doar expresii aledidahiei creştine ci şi bogate icoane de viaţă ce se exprimă cu unică vir-tuozitate şi plasticitaterdquo157

Este cert că Sf Roman Melodul a fost influenţ at icircn alcătuirea condacelorsale de premergătorii săi158 icircnsă darul de necontestat al Melodului bizantin st ă icircn putinţ a icircnşiruirii icircntr-o logică fidelă a momentelor soteriologice şi icircn acelaşitimp a redării subtile a teologiei neocalcedoniene Ceea ce reuşeşte cu adevărat Sfacircntul Roman este să transpună prin bdquoelementul dramaticrdquo159 celor uniţ i icircncredinţ a cea macircntuitoare dogmele Bisericii prin cuvacircnt şi rimă prin versuri şiprin cacircntec

Manuscrisele condacelor romaneiceDin păcate niciun manuscris autograf nu a supravieţ uit icircnsă o parte din

ele au fost transmise prin intermediul colec ţ iilor de kontakaria datate icircntre secX-XIII Cele mai vechi manuscrise nu aveau inserate melodia imnului aceastadovedind că la baza sa condacul se recita Schimbarea are loc icircncepacircnd cu sec alXIII-lea cacircnd deasupra textului a fost inserat un anumit sistem de puncte şisemne cu scopul de-al ajuta pe psalt să cacircnte textul condacului Trebuie avut icircnvedere realitatea conform căreia condacele nu au fost transmise icircntotdeauna icircnforma lor complet ă uneori au fost reduse alteori trunchiate icircnsă pentru fiecare

oficiu liturgic au fost păstrate 2-3 tropare160 Cele mai multe informaţ ii privindcinci dintre manuscrisele principale ale imnelor Sf Roman Melodul ni le oferă

157 Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip pp 134-135158 bdquoRoman Melodul şi-a preluat izvoarele sale din tradiţ ia precedent ă a marilor omilii din secal IV-lea şi al V-lea şi le-a adaptat icircn mod creator nu numai melodiilor sale tulburătoare ci maicu seamă problematicii teologice a epocii sale cacircnd icircmpărat era Justinian teologul icircmpăratcare petrecea noaptea icircn curtea imperială icircmpreună cu prietenii săi interesaţ i de mari discuţ iiteologicerdquo (ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip p 22)

159 Reneacute R KHAWAM Romanos le Meacutelode Le Christ Redempteur Ceacuteleacutebration liturgies introduction de I-H Dalmais Beauchesne et ses fils Paris 1956 p 21160 Cf Margaret ALEXIOU After antiquity Greek language myth and metaphor Cornel Uni-versity Press 2002 p 53




88

ediţ ia coordonat ă de N Tomadakis icircn cuprinsul celui de-al doilea (unde se refe-ră la manuscrisele notate G H J) şi celui de-al treilea volum (manuscrisele P şiQ)161 iar cele mai succinte informaţ ii le regăsim icircn ediţ ia Paul Mass şi CA

Trypanis162

Astfel trebuie să facem iniţ ial diferenţ a icircntre manuscrise principale şi cele secundare catalogate astfel după vechimea (sec X-XIII) şi conţ inutul lorInteresant că distincţ ia dintre cele două categorii este amintit ă numai de uniieditori163 icircn timp ce restul cercet ătorilor le icircnşiruie simplu sub următoarea for-mă alfabetică164

A Athos Batopediou 1041 (sec X-XI)B Athos LavraLaurae Γ 27 (sec XI)C Corsinianus 366 (sec XI)D Athos LavraLaurae Γ 28 (sec XI)

G Sinaiticus 925 (sec X)H Sinaiticus 926 (sec XI) J Sinaiticus 927 (1285)M Mosquensis Synod 437 (sec XII)N Messanensis 157 (sec XII)P Patmiacus 212 (sec XI)Q Patmiacus 213 (sec XI)T Taurinensis 189 (sec XI)V Vindobonensis Suppl gr 96 (sec XII)

Icircn categoria manuscriselor principale exist ă atacirct diferenţ e de catalogarecum se icircntacircmplă icircn cazul lui J Grosdidier de Matons şi MassTrypanis cacirct şidiferenţ e de notare a manuscriselor icircn cazul lui Tomadakis unde Sinaiticus 925 926 şi 927 sunt notate σ s respectiv Σ manuscrisul LavraLaurae Γ 27 este notat cu λ iar Messanensis 157 cu M165 Pe de alt ă parte cercet ătorul fran-cez trece icircn lista manuscriselor importante şi pe cel notat J şi N166 icircnsă icircl scoatedin list ă pe S (Vaticanus gr 2008 )167 icircn timp ce Mass şi Trypanis au introdusmanuscrisele Δ-c (Cryptoferrantensis) K (Sinaiticus 928 ) şi S168 Mult mai rigo-rist este E Mioni care indică numai manuscrisele A B C D P Q şi T ca fiind

161 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 2 pp αrsquo-τηγrsquo vol 3 pp αrsquo-υνηrsquo 162 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip pp xxv-xxviii163 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip pp xxvi-xxvii J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 pp 24-32164 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelodehellip p xiii Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 p υμγrsquo (cu unele deosebiri)165 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 p υμγrsquo 166 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 pp 24-30

167 J GROSDIDIER DE MATONS ( Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 p 32) icircl trece icircnlista manuscriselor secundare icircn rest ce ceilalţ i editori icircn lista celor principale168 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip pp xxvi-xxvii




89

principale datorit ă dat ării lor (sec X-XI)169 Corelacircnd cele trei ediţ ii lista manus-criselor principale se prezint ă astfel170

A [B] Athos Batopediou 1041 (sec X-XI)

B [λ] Athos LavraLaurae Γ 27 (sec XI)Δ C - Corsinianus 366 (sec XI)V - Vindobonensis Suppl gr 96 (sec XII probabil scris icircn Grottaferrata)c - Cryptoferrantensis (sec X-XII scris icircn Grottaferrata)D Athos LavraLaurae Γ 28 (sec XI)G [σ] Sinaiticus 925 (sec X)H [s] Sinaiticus 926 (sec XI) J [Σ] Sinaiticus 927 (1285)K Sinaiticus 928 (sec XIV)M Mosquensis Synod 437 (sec XII)N [M] Messanensis 157 (sec XIII)P Patmiacus 212 (sec XI)171Q Patmiacus 213 (sec XI)S Vaticanus gr 2008 (sec XII)T Taurinensis 189 (sec XI)

O grupare interesant ă a manuscriselor o face editorul italian GeorgeGharib172 care le grupează icircn trei categorii icircn funcţ ie de locul lor de provenien-ţă oferind indirect şi lista principală a manuscriselor romaneice

- manuscrise sinaitice (G H şi J)- manuscrise greceşti athonite şi patmosiene (A B D MP Q)- manuscrise occidentale (C N V şi T)

Prezent ăm mai jos fiecare manuscris icircn parte1 ms A ndash Athos Batopediou 1041 (285ff) este datat icircntre sec X-XI şi cu-

prinde 24 de condace şi 15 fragmente173 Este un manuscris păstrat icircn condiţ iibune şi bogat icircn conţ inut 174

2 ms Athos LavraLaurae Γ 27 (102ff) este datat icircn sec al XI-lea şi cu-prinde 19 condace şi 18 fragmente175 Icircn opinia lui E Mioni care s-a ocupat cu

169 E MIONI bdquoOsservazioni sulla tradizione manoscritta di Romano il Meloderdquo icircn Studi Bizan-tini Atti del V Congresso Internazionale di Studi Bizantini 51939 p 510170 Le prezent ăm aici icircn ordine alfabetică iar icircn paranteze pătrate [] redăm diferenţ ele denotare din ediţ ia lui Tomadakis171 Mass şi Trypanis notează cu P ambii codici Patmiacus (vezi P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip p xxvi)172 George GHARIB Romano il Melode Innihellip p 46173 24 de condace icircn ediţ ia P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I

Cantica genuina p xxvi 23 icircn ediţ ia J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 25174 O descriere amănunţ it ă a manuscrisului vezi la E MIONI bdquoI kontakaria del Monte Athosrdquo icircn Atti del Reale Institutto Veneto di Scienze Lettere ed Arti 96 1936-1937 pp 23-48




90

prezentarea tuturor manuscriselor athonite icircn privinţ a condacelor romaneiceprovenienţ a acestui manuscris ar fi oraşul grecesc Tesalonic datorit ă faptului că trei imne sunt extrase din cultul particular al Sfinţ ilor tesaloniceni Anisia

Theodul şi Agaton176

3 ms Δ este compus din trei subdiviziuni C ndash Corsinianus 366 V ndashVindobonensis Suppl gr 96 şi c ndashCryptoferrantensis Cel mai important dintreele este cel notat C (Corsinianus 366 163ff) datat icircn sec X-XI scris icircnGrottaferrata Icircn acest manuscris imnele Triodului sunt intercalate icircntre lunilefebruarie-aprilie iar cele ale Penticostarului la finele lunii aprilie pacircnă la icircnce-putul lunii iunie Trei imne din luna martie (două la Sf 40 de mucenici dinSevastia şi Imnul Acatist) sunt intercalate icircntre Duminica Ortodoxiei (prima dinPostul mare) şi Sacircmbăta lui Lazăr Este un manuscris incomplet anul bisericesc

are ca primă zi data de 25 sept (pomenirea Sf Ioan Evanghelistul) precum şi olacună icircn perioda Triodului Este scris neicircngrijit Conţ ine 23 de condace semnatede Melod precum şi 13 fragmente Condacul la ispitirea lui Iosif se găseşteredat numai icircn 4 strofe177 Condacul despre vieţ uirea icircn mănă stire şi cele două condace la Sf 40 de mucenici se regăsesc numai icircn manuscrisul V iar icircn celnotat c numai condacul la Botezul Domnului şi cel al Epifaniei178

4 ms Athos LavraLaurae Γ 28 sec al XI-lea 230 ff Prima sa parte estedistrusă icircnsă conţ ine o not ă distinctivă unele prooimioane sunt acompaniate denotaţ ie psaltică Manuscrisul deţ ine un număr de 6 condace icircntregi semnate de

Melod la care se adaugă icircncă 8 icircn conţ inut fragmentar179

5 ms Sinaiticus 925 aparţine sec al X-lea şi cuprinde doar cinci condaceMulte informaţ ii privind acest manuscris (de altfel şi pentru manuscriselesinaitice 926 şi 927) ne sunt oferite de cercet ătorul grec Nikolaos Tomadakis icircnintroducerea vol 3 al ediţ iei greceaşti180 Cu toate că informaţ ii preliminare des-pre manuscris sunt date anterior de V Gardthausen181 şi Theofil Volidis182 to-tuşi echipa condusă de Tomadakis este cea care oferă informaţ ii exhaustivedespre manuscris Astfel manuscrisul conţ ine un număr de 118ff din perga-ment cu excepţ ia celor numerotate 117118 din hacircrtie datate de specialişti ca

175 O descriere amănunţ it ă a manuscrisului vezi la E MIONI bdquoI kontakaria del Monte Athosrdquopp 48-57176 Vezi E MIONI bdquoOsservazioni sulla tradizione manoscritta di Romano il Meloderdquo p 511177 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 pp 25-26178 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxvi179 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 p 26 P MAASCA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxvi180 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 pp εrsquo-ρδrsquo (Sinaiticus 925) ρεrsquo-

ροεrsquo (Sinaiticus 926) ροζrsquo-τιεrsquo (Sinaiticus 927)181 V GARDTHAUSEN Catalogus Codicum Graecorum Sinaiticorum Oxonii E TypographeoClarendoniano 1886 p 197182 Θεόφιλος Π ΒΟΛΙΔΗΣ Συναϊτικαῖς Ἐρεύναις Atena 1937 p 7




91

aparţinacircnd aceleaşi perioade183 Caracteristică este numerotarea iniţ ială a manus-crisului f ăcut ă după bdquocaieterdquo ( section icircn termeni moderni) cele 108ff fiind icircm-părţ ire icircn 14 bdquocaieterdquo fiecare cuprinzacircnd cacircte 8ff (8v 16v 24v 32v 40v lt48vgt

56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184

Aşa cum se observă icircn icircnşiruirea de mai susdouă anomalii distrug continuitatea organică prima la f63v deşi normal secţ iu-nea trebuia icircncheiat ă la f64v iar cea de-a doua la f94v Prima anomalie se explică prin discontinuitatea numerică a ff56v-57v iar cea de-a doua prin omiterea nu-merot ării f87v185 Se pare că ff80-87 ce cuprinde Imnul Acatist sunt de proveni-enţă ulterioară iar condacele perioadei 5 iul-25 aug au dispărut 186 Manuscrisuleste scris cu litere mici rotunde şi frumoase Cuvintele sunt scrise continuuFiecare literă are aproximativ icircnălţ imea de 2 mm şi lăţ imea proporţ ională şi fie-care pagină cuprinde aprox 21-23 racircnduri Este caracteristică instabilitatea scri-

erii icircntregului manuscris Uneori literele sunt scrise icircngrijit frumos alteori scrise icircn grabă ca şi cum ar proveni dintr-o copiere1876 ms Sinaiticus 926 provine din sec al XI-lea cuprinde 115ff din mem-

brană şi acoperă sărbătorile cu dat ă fixă şi mobilă După numerotarea arabănumărul filelor codicelui este de 9 Se crede că a existat şi o numerotare de tipgrecesc188 adăugate ulterior care a rezistat numai la icircnceputul secţ iunilor 1523 28 şi 29 Astfel cuprinsul manuscrisului ar trebui să fie 29 bdquocaieterdquo la carese adaugă 7ff şi icircn total conform numerot ării greceşti manuscrisul ar fi avut 230ff (29x8=223+7)189 De la f2 icircncepe al 15 caiet iar f1r aparţ ine lunii septem-

brie Icircnceputul manuscrisului cuprinde icosurile unui imn icircnchinat icircnălţării Cin-stitei Cruci F2r cuprinde luna aprilie icircn continuare şi pacircnă la f43v sunt cuprinseimnele Melodului pacircnă la sfacircrşitul lunii august Imnele Triodului şi ale Penticos-tarului sunt cuprinse de la f44r pacircnă la f59r iar icircncepacircnd cu f61r pacircnă la f75rmanuscrisul cuprinde imnele de cinste icircnchinate Sfinţ ilor De la f76 r pacircnă lafinal sunt cuprinse exapostilariile şi theotokiile190 sărbătorilor cu dat ă fixă şischimbătoare191 Fiecare imn cuprinde titlul sărbătorii (de obicei) menţ iunea zileide prăznuire numele Sfacircntului cinstit condacul şi după canon un singur stihexcepţ ie f ăcacircnd doar marile sărbători Fiecare pagină cuprinde icircntre 17-20 racircn-duri dar spre final se observ

ăo distan

ţ are icircntre exapostilariile perioadei Penti-

183 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ζrsquo184 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p θrsquo185 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p θrsquo186 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 26187 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ιrsquo-ιαrsquo188 Erau folosite icircn locul cifrelor arabe literele alfabetului grecesc şi combinaţ iile acestuia de

vreme ce fiecare literă deţ inea o valoare α=1 β=2 γ=3 δ=4 etc189 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρηrsquo190 Troparele icircnchinate Maicii Domnului şi introduse de bdquoŞi acumrdquo191 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρθrsquo




92

costarului192 Mărimea literelor se aseamănă mult cu cea din ms 925 doar puţ inmai subţ iate Scrierea de bază este frumoasă doar la final sesizacircndu-se o oareca-re dezordine iar detaliile scrierii sunt oarecum apropiate cu cele descrise la

manuscrisul precedent Alte scrieri icircn afara notelor nu exist ă Caracteristică este icircnsă folosirea literelor arabe icircntre pagini şi coloane1937 ms Sinaiticus 927 se aseamănă cu 926 prin faptul că acoperă sărbăto-

rile cu dat ă fixă şi mobilă Datarea diferă oarecum icircn lumina cercet ătorilorGardthausen icircl consideră icircn mod greşit din sec al XIV-lea194 icircn timp ceTomadakis MaasTrypanis şi de Matons icircl datează icircn sec al XIII-lea (mai exact la data de la 8 dec 1285 după indicaţ ia copistului de la f331r)195 Editorul greceste preocupat şi de dimensiunile manuscrisului pe care le stabileşte la 152x91cm icircn opoziţ ie cu dimensiunile indicate de americani 21x2x14 cm (după fotogra-

fierea realizat ă la data de 17 mart 1950)196

Cert este că Sinaiticus 927 estealcătuit din 335ff din hacircrtie Scrierea este caligrafică remarcacircndu-se atenţ iacopistului Caracteristice sunt literele iniţ iale ale icosurilor nelipsind din ms niciminiaturile Printr-o simplă comparaţ ie cu celelalte două manuscrise sinaitice(925 926) pot fi observate mai puţ ine greşeli de ortografie icircn acest manuscrisreflectacircndu-se capacitatea atenţ ia şi cunoştinţ ele copistului197 Manuscrisul com-port ă două numerotaţ ii cea iniţ ială (după bdquocaieterdquo) şi cea nouă icircn cifre arabePacircnă la f249v sunt cuprinse imnele anului bisericesc O alt ă caracteristică a ma-nuscrisului este folosirea cuvacircntului οἶκος după fiecare icos cu un singur vers

Acest fenomen este icircntacirclnit şi icircn alte codice precum cele aghioritice şi celepatmosiene198 Cuprinde doar trei condace ale Melodului8 Cacirct priveşte ms Sinaiticus 928 se ştie că provine din sec al XIV-lea şi

cuprinde doar condacul la Icircntacircmpinarea Domnului199 Interesant este faptul că unii cercet ători nici măcar nu-l amintesc icircn lista kontakariilor aşa cum se icircn-tacircmplă icircn cazul lui Grosdidier de Matons200 G Gharib201 şi N Tomadakis202 Cel

192 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρθrsquo J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 27193 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 pp ρθrsquo- ριrsquo194 V GARDTHAUSEN Catalogus Codicum Graecorum Sinaiticorum p 197 bdquoCod Bombyc21x125 7 centim saec XIVrdquo195 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρπrsquo P MAAS CA TRYPANISSancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuinahellip p xxvi J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 p 27196 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρπrsquo Mult mai apropiat ă devaloarea indicat ă de fotografiile din 1950 se află citarea lui V Gardthausen 21x125 cm197 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρπrsquo198 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p ρπαrsquo199 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxvi

200 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 pp 24-33 JGROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzance pp 67-74201 George GHARIB Romano il Melode Inni p 46




93

mai probabil aceast ă omisiune voit ă a cercet ătorilor poate fi icircnţ eleasă prin pris-ma faptului că ms este de provenienţă tacircrzie şi conţ ine doar un condac ceea ce icircn mod normal trebuie să ducă la excluderea din lista manuscriselor principale

9 ms Mosquensis Synod 437 din sec al XII-lea cuprinde un număr de25 condace203 Are 328ff şi provine de la macircnăstirea atonit ă Vatopedu Este unmanuscris complet ce se distinge prin folosirea repetat ă a lui ἀναστάσιμα după fiecare ipacoi Ortografia sa este lamentabilă204

10 ms Messanensis 157 (sec al XIII-lea) este extrem de mutilat conţ i-nacircnd cacircnt ările din perioada 22 oct-Sacircmbăta din Săpt ămacircna bracircnzei din perioa-da Triodului Mai mult de atacirct o foaie de manuscris ce conţ inea imnele din pe-rioada 26-29 oct a dispărut Interesant este faptul că icircn acest manuscris Imnul Acatist se găseşte redat icircn icircntregime Icircn cele 131ff sunt cuprinse 25 condace

romaneice205

11 ms Patmiacus 212 206 (sec al XI-lea) alături de cel notat 213 compu-ne o unitate Manuscrisul P conţ ine imnele sărbătorilor fixe pe cacircnd cel Q pecele ale sărbătorilor mobile207 Două mari icircntrebări ridică aceste manuscrisepatmosiene prima legat ă de cronologia lor a doua de critica textuală208 Ma-nuscrisul cuprinde integral 33 de condace plus freagmente din alte două con-dace toate inserate icircn cele 288ff 209 Scrierea sa cu litere mici este frumoasă şiunitară cu excepţ ia spaţ iilor mici Textul este scris cu cerneală pe fondul gălbuial manuscrisului cu dimensiunea 18x13cm Pe fiecare pagină textul este scris icircn

31-32 de racircnduri

210

Textele cuprinse icircn manuscrisul P icircncep cu ziua de pomeni-re a Sf Serghie şi Vah (7 sept strofele 21-27) şi se icircncheie cu condacul la sărbă-toarea Schimbării la Faţă a Macircntuitorului (6 aug) din care s-a salvat doar con-dacul şi primele trei versuri din prima strof ă211 P clarifică extrem de multe as-pecte privind problematica autenticit ăţ ii condacelor romaneice icircnchinate sfinţ ilor

12 ms Patmiacus 213 (sec al XI-lea) Dacă manuscrisul P conţ ine imnelesărbătorilor fixe Q este manuscrisul ce se ocupă cu predilecţ ie de condacele din

202 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 3 p υμγrsquo203 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxvi204 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 28205 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 28 JGROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzancep 73206 Sursa imaginii Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 1207 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 28208 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 2 pp ζrsquo-θrsquo209 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 2 p κβrsquo J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 29

210 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 2 p καrsquo211 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 2 p κβrsquo J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 29 E MIONI bdquoOsservazioni sullatradizione manoscritta di Romano il Meloderdquo p 512




94

perioada Triodului şi a Penticostarului aşadar de perioadele mobile ale anuluibisericesc Este mai puţ in mutilat decacirct P avacircnd unele file deplasate precumf153 (icircnceputul imnului la Pogoracircrea Duhului Sfacircnt) inserat ă la mijlocul conda-

cului din Joia Patimilor şi marcat ă cu cifra 90 Conţ ine 45 de imne complete şiun fragment icircn acrostih ce poart ă numele Sfacircntului Roman212 Mărimea foiloreste de 245x26cm Textul este scris cu litere mici icircngrijit iar literele mari aparnumai la icircnceputul prooimionului Codexul Q foloseşte adeseori termenul bdquocon-dacrdquo (κοντάκιον) ce caracterizează icircntregul imn şi nu numai prima strof ă Icircnmanuscrisul Q termenul bdquoversrdquo (οἶκος) apare doar de trei ori şi anume icircn con-dacele 15 22 şi 51 Tot aici trebuie să amintim folosirea icircntr-un singur caz altermenului κουκούλιον213 icircn imnul 35 (f84r)214 Ambele manuscrise sunt păstra-te ast ăzi icircn biblioteca Macircnăstirii Sf Ioan Teologul din insula Patmos

13 ms Vaticanus gr 2008 (din anul 1102) Deşi este trecut deGrosdidier de Matons icircn lista manuscriselor secundare215 totuşi icircn lista multorcercet ători este considerat principal Este un Minei ce conţ ine cacircnt ările lunilorian-april

14 ms Taurinensis 189 (sec al XI-lea) Ţinacircnd cont de faptul că o partedin acest manuscris a ars icircn anul 1904 icircn Biblioteca regală din Torino scrisulsău nu este foarte lizibil iar multe pagini sunt distruse Au fost salvate totuşi unnumăr de 194ff Cardinalul Pitra a fost cel care l-a analizat iniţ ial icircnsă a comis oserie de inexactit ăţ i cu privire la conţ inutul său Manuscrisul icircncepe cu prima

strof ă din imnul la icircnmormacircntare a lui Anastasie urmat de imnele Penticostaru-lui şi terminacircndu-se cu condacul la Duminica tuturor Sfinţ ilor De la cacircnt ăriledin 12-13 sept se trece icircn registrul lunii nov la data de 20 unde este cuprinsimnul lui Iosif icircnchinat Sf Grigorie Decapolitul Cuprinde un număr de 7 imneromaneice şi 19 fragmente216

Opiniile sunt icircmpărţ ite şi icircn privinţ a manuscriselor secundare Astfel de-ţ inem două liste privind conţ inutul numerotarea şi datarea acestor manuscriseuna mult mai restracircnsă icircn ediţ ia MassTrypanis care menţ ionează numai 6 astfel

212 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 29 JGROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzance p 70213 Termenul desemnează icircn sine repetarea literei versului precedent aşa cum se icircntacircmplă icircncazul condacului 35 bdquoltκδrsquogt Ὠς ἐπίστευσας ltκεrsquogt Ὠς ἡ πόρνηrdquo Vezi Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣῬωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 2 p τιθrsquo214 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι vol 2 pp σνθrsquo-σοεrsquo

215 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 32216 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 p 30 JGROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode et les origins de la poeacutesie religieuse a Byzancehellip p 73




95

de manuscrise217 iar alta mult mai extinsă la Grosdidier de Matons care inven-tariază nu mai puţ in de 17 manuscrise218

a Cryptoferrantensis Δ a 6 (sec al XII-lea) ndash ms folosit de Macircnăstirea

Grottaferrata cuprinzacircnd imnele ce acoperă perioada liturgică sept-ian (pacircnă laEpifanie) Conţ ine imnul de la Icircntacircmpinarea Domnului (2 febr) b Cryptoferrantensis Δ a 1 (sec XI-XII) ndash sau Mineiul pe septembrie

conţ ine imnele la Naşterea Maicii Domnului şi la Sf Simeon Stacirclpnicul c Cryptensis Δ a V (1101) ndash sau Mineiul pe ianuarie Conţ ine prima stro-

f ă din condacul la Botezul Domnului şi primele 11 strofe din cel de-al doileacondac icircnchinat Epifaniei

d Cryptensis Δ a III (1114) ndash sau Mineiul pe noiembrie Conţ ine primulimn la Sf Cosma şi Damian doctorii cei f ără de arginţ i

e Cryptensis Γ β V219

(sf sec al XI-lea) ndash conţ ine imnele de la icircnmormacircn-tare precum şi primele 13 strofe din imnul funebru compus de Anastasie220

f Cryptensis Γ β XLIII (sec al XI-lea)221 ndash conţ ine imnul funebruk Mosquensis synod 153 (sec al XII-lea) ndash conţ ine după J Pitra imnul

Icircntacircmpinării Domnului din 2 febr l Vallicelianus E 54 (grec 73) - sec al XI-lea sau Mineiul pe decembrie

Conţ ine stihirile de la Naşterea Domnuluim Vaticanus gr 1212 (sec al XII-lea) ndash conţ ine imnele Mineiului din luni-

le cuprinse icircntre decembrie şi aprilie De asemenea cuprinde primele 7 stihiri de la

Naşterea Domnului precum şi primele 3 strofe din primul condac al Epifaniei o Vaticanus gr 1531 (sec XV-XVI) ndash sau Mineiul pe decembrie conţ ine

27 de stihiri de la Naşterea Domnului p Vaticanus gr 1829 (sec al XI-lea)222 ndash sau Mineiul pe septembrie con-

ţ ine imnul la Naşterea Maicii Domnului

217 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxvii218 Toate informaţ iile privind manuscrisele secundare au fost preluate după J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymnes icircn SC vol 99 pp 30-32 Punctele comune dintrecele două ediţ ii le not ăm prin subliniere icircn caractere italice219 Icircn ediţ ia lui Krumbacher acest manuscris este notat ΔδIII (cf J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 p 31 nota 1) Icircn lista propusă de CATrypanis cu litera e este notat manuscrisul Cryptoferratensis Γβ V (sec al XI-lea) Cf CATRYPANIS Fourteen Early Byzantine Cantica coll bdquoWienner Byzantinistische Studienrdquo Band5 Viena 1968 p 12220 Despre imnul funebru al lui Anastasie vezi P BOUVY bdquoLa cantique funegravebre drsquoAnastaserdquo icircn Eacutechos drsquoOrient II (1898) 2 pp 262-264

221 Manuscris notat de CA Trypanis cu δ cu datarea din sec 12 dHr Vezi CA TRYPANIS Fourteen Early Byzantine Canticahellip p 12222 J Grosdidier de Matons icirci trece datarea sub semnul incertitudinii icircn vreme ceMaasTrypanis icircl declară din sec al XI-lea




96

q Vaticanus gr 1836 (sec al XII-lea) ndash un Orologiu ce cuprinde slujbasfinţ irii veşmintelor (ἀκολουθία τοῦ σχήματος) a icircnmormacircnt ării călugărilor şiimnul icircnmormacircnt ării

r Vaticanus gr 1869 (sec al XIII-lea) ndash un Orologiu ce cuprinde imnulicircnmormacircnt ării s Vaticanus gr 2008 (sec al XII-lea) ndash sau Mineiul lunilor ianuarie-

aprilie datat icircn 1102 avacircnd 4 pagini (ff 172-176) provenite dintr-o alt ă perioadă (sec al XI-lea) Acest fragment de 4 pagini acoperă perioada 27 dece-24 febrCuprinde de asemenea primul imn la Epifanie imnul Icircntacircmpinării Domnului şiun fragment din imnul Sf Trifon

u Vaticanus Reginensis gr 28 (sec al XII-lea) ndash sau Mineiul pe ianuarieprovenit de la Macircnăstirea Sf Silvestru Conţ ine primele 4 strofe din primul imn

al Epifanieiv Marcianus 413 (sec al XIV-lea) ndash conţ ine imnul icircnmormacircnt ării w Marcianus 1264 (sec al XVI-lea) ndash conţ ine imnul icircnmormacircnt ării La acestea se mai adaugă alte două manuscrise notate numai icircn ediţ ia lui

MaasTrypanis223 y ( Parisinus gr 1571 sec al XII-lea) şi φ (CryptoferratensisΔ α XXV sec al XII-lea) Singurul fragment păstrat din epoca Melodului estepapirusul notat Pap gr Vindobonensis 29430 datat icircn sec al 6-lea care conţ inestrofa a şasea (versurile 42-111) din condacul la bdquoCei trei tineri icircn cuptorrdquo224

EdiAEligiile critice oumli traducerile contemporaneOrice lucrare de referinţă privind viaţ a şi opera Sf Roman Melodul nu ex-

clude prezentarea edi ţ iilor critice şi a traducerilor contemporane Faţă de pri-mul aspect unde foarte multe informaţ ii abundă icircn prezent ări şi remarci poziti-venegative faţă de munca cercet ătorilor cel de-al doilea aspect (aşadar cel atraducerilor contemporane a condacelor Sfacircntului Roman) este cunoscut maiales pentru bdquosegmentulrdquo occidental cel răsăritean fiind oarecum exclus dintr-unsingur motiv plauzibil publicarea tacircrzie a unora din aceste condace cum ar ficazul spaţ iului elen şi romacircnesc Constatarea de faţă ne determină să prezent ăm

cronologic fie icircn detaliu fie succint cele mai importante ediţ iitraduceri alecondacelor romaneice icircmpărţ indu-le metodologic icircn trei mari subdiviziuni bdquoedi-ţ iirdquo premergătoare ediţ iile romaneice şi traducerile moderne

223 P MAAS CA TRYPANIS Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxviiCA TRYPANIS Fourteen Early Byzantine Canticahellip p 12224 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 pp 32-33 (eroarela P MAAS CA TRYPANIS [Sancti Romani Melodi Cantica vol I Cantica genuina p xxvii]prin notarea 46εrsquo pentru cuprinsul acestui papirus) Textul papirusului a fost publicat iniţ ial

icircn Mitteilungen aus der Papyrussammlung der National bibliothek in Wien Papyrus Erzherzog Rainer III Folge 1939 p 68 şi republicat mai apoi de P MASS bdquoRomanos auf Papyrusrdquo icircn Byzantion XIV (1939) 1 p 381 Sursa imaginii Κ ΜΙΤΣΑΚΙΣ Ἡ βυζαντινὴ ὑμνογραφία p 355




97

bdquoEdi ţ iirdquo premerg ătoare 225

Prima icircncercare de redare a condacelor Sf Roman Melodul a fost realizat ă icircn 1871 cacircnd W Christ şi M Paranikas226 publică icircntregul condac al Sf Roman

Melodul icircnchinat misiunii celor 12 Apostoli precum şi prooimionul condaculuide la Na şterea Domnului (bdquoFecioara ast ăzirdquo) Interesant este faptul că Imnul Acatist este prezentat aici ca avacircnd drept autor pe patriarhul Sergie al Constan-tinopolului 227 deşi mulţ i cercet ători moderni s-au opus vehement acestei supozi-ţ ii228 Cardinalul Jean Baptiste Pitra publică icircn anul 1876229 28 de imne aleSfacircntului Roman şi 33 de stihiri la Naşterea Domnului Puţ in mai tacircrziu icircn1888 Pitra230 va publica icircn Sanctus Romanus veterum melodorum princepsalte trei imne Prima icircncercare de sistematizare a condacelor romaneice a fost realizat ă de Karl Krumbacher Astfel icircn cadrul a numeroase studii231 filologul

german a redat un număr de 13 condace romaneice şi a trasat obiectivele uneiediţ ii critice complet ă Din păcate moartea sa icircn anul 1909 a dus la neicircmplini-rea dezideratului Ucenicul său P Maas va publica icircn paginile revistei Byzantinische Zeitschrift condacul la Naşterea Domnului232 Tot el va renunţ a laplanul lui Krumbacher şi se va axa pe studierea manuscriselor condacelorromaneice Doi cercet ători italieni Giuseppe Cammelli şi Elpidio Mioni au

225 Mai multe informaţ ii despre aceste bdquoediţ iirdquo vezi la George GHARIB Romano il Melode Innihellip pp 15-21 Riccardo MAISANO bdquoLrsquoaccoglienza dei contaci di Romano il Melodo in

Occidenterdquo icircn F CONCA Isabella GUALANDRI G LOZZA (ed) Politica cultura e religionenellrsquoimpero romano (secoli IV-VI) tra oriente e occidente Atti del Secondo Convengo dellrsquoAssociazione di Studii Tardoantichi Napoli 1993 pp 111-126226 M PARANIKAS W CHRIST Anthologia graeca carminum christianorum Lipsiae 1871 pp91 (Condacul de la Na şterea Domnului ) 131-140 ( Imn la cei 12 Apostoli )227 M PARANIKAS W CHRIST Anthologia graeca carminum christianorumhellip pp 140-147228 Vezi bibliografia inserat ă de ΙΓ ΚΟΥΡΕΜΠΕΛΕΣ Ρωμανοῦ Μελωδοῦ Θεολογική Δόξα hellip pp 145-146 nota 1229 JB PITRA Analecta sacrahellip 230 JB PITRA Sanctus Romanus veterum Melodorum princeps cantica sacra ex codicibus

mss monasterii S Ioannis in insula Patmo primam in lucem edidit Ioannes Baptistacardinalis Pitra Paris 1888 231 Vezi bdquoStudien zu Romanosrdquo icircn Sitzungsberichte der philos-philol und histor Klasse der klgbayer Akademie der Wissenschaften Muumlnchen 1898 Bd II Heft I pp 69-268bdquoUmarbeitungen bei Romanos Mit einem Anhang uumlber das Zeitalter des Romanosrdquo icircnSitzungsberichte der philos-philol und histor Klasse der klgbayerhellip 1899 Bd II heft I pp1-156 bdquo Romanos und Kyriakos Das Verhaumlltnis des Liedes laquoLazarusraquo von Kyriakos zum LiedelaquoJudasraquo von Romanosrdquo icircn Sitzungsberichte der philos-philol und histor Klasse der klgbayerhellip 1901 pp 693-763 bdquoDie Akrostichis in der griechischen Kirchenpoesierdquo icircnSitzungsberichte der philos-philol und histor Klasse der klgbayer 1904 pp 551-692bdquoMiscellen zu Romanosrdquo icircn Sitzungsberichte der philos-philol und histor Klasse der

klgbayerhellip 1909 Bd XXIV abteil III pp 1-138 bdquoDer heilig Georgrdquo icircn Abhandlungen der philos-philol und histor Klasse der bayerhellip 1911 Bd XXV abteil III pp 1-132232 P MAAS bdquoDas Weihnachtslied des Romanosrdquo icircn Byzantinische Zeitschrift XXIV (1923-1924) pp 1-13 (republicat ă mai apoi Das Weihnachtslied des Romanos Leipzig-Berlin 1927)




98

icircncercat să redea condacele romaneice imediat după terminarea celui de-al doileaRăzboi mondial G Cammelli a editat un număr de opt condace233 pornind de latextul de bază oferit de Krumbacher singurul inedit fiind ultimul condac E

Mioni s-a ocupat mai cu seamă de condacele legate de Naşterea Domnului234

precum şi de studierea manuscriselor atonite

Edi ţ ii romaneice

Icircn categoria ediţ iilor romaneice sunt incluse trei ediţ ii denumite astfeledi ţ ia ateniană (a lui N Tomadakis) edi ţ ia de la Oxford (a lui MaasTrypanis)şi edi ţ ia parisiană (a lui G de Matons)235

N Tomadakis icircmpreună cu cacircţ iva studenţ i de la Facult ăţ ile de FilologieTeologie Istorie şi Arheologie au oferit publicului grec prin intermediul a patru

volume236 ce icircnsumează nu mai puţ in de 2200 de pagini un număr de 43 deimne ale Melodului Icircn primul volum sunt prezentate 14 imne romaneice237 icircnso-ţ ite de o introducere semnat ă de editorul grec238 Icircn prima parte al celui de-aldoilea volum Markos N Navmidos şi Pannayotis G Nikopoulos prezint ă icircndetaliu mss 212 şi 213 din Patmos239 iar icircn partea a doua sunt inserate 14imne dintre care 4 icircngrijite chiar de N Tomadakis240 Cel de-al treilea volum seocupă atacirct de mss sinaitice (925 926 şi 927)241 cacirct şi de 8 imne242 Cel de-alpatrulea volum este structurat pe două părţ i prima parte conţ ine 13 imne iarpartea a doua este teza de doctorat a lui NA Libadaras243 ce şi-a propus să

demonstreze autenticitatea imnelor romaneice aghiografice icircnsoţ ind lucrarea cuo ediţ ia critică a patru imne244 Fiecare imn din aceast ă ediţ ie critică conţ ine deasemenea trimiterile scripturistice comentarii şi traducerea icircn greacă katerevousa a textului original

233 G CAMMELLI Romano il Melode Innihellip 234 Elpidio MIONI Romano il Metode Saggio critico e dieci inni inediti Torino 1937 bdquoRo-

mano il Melode Due inni sul S Natalerdquo icircn Bollettino della Badia Greca Grottaferrata XII(1958) 1 pp 3-17235 Vezi aceast ă icircmpărţ ire la Θ ΔΕΤΟΡΑΚΗΣ Βυζαντινή Φιλολογία hellip pp 137-139236 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 1-4237 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 1 pp 1-323238 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 1 pp αrsquo-κδrsquo239 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 2 pp αrsquo-τηβrsquo240 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 2 pp 1-390241 Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 3 pp α-υννrsquo242Ν ΤΩΜΑΔΑΚΙΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ ὕμνοι hellip vol 2 pp 1-399

243 Νικόλαος Α ΛΙΒΑΔΑΡΑΣ T ο πρόβλημα της γνησιότητας των αγιολογικών ύμνων του Ρουμανού Ἀθήνα 1959 169pp244 Cele 4 imne sunt La doctorii f ăr ă de arginţ i Cosma şi Damian pp 131-141 La Sf IoanTeologul pp 142-149 La Sf Filip pp 150-154 şi La Sf Atanasie pp 155-158




99

Ediţ ia P MaasCA Trypanis icircn cele două volume (Cantica genuia Ox-ford 1963 şi Cantica dubia Berlin 1970) este bdquoprima ediţ ie critică complet ărdquo245care a valorificat icircn cuprinsul ei toate condacele romaneice păstrate 59 icircn primul

volum şi 30 icircn cel de-al doilea Primul volum prefaţ at de C Trypanis conţ ineurmătoarele trei aspecte problema condacului (pp xi-xv) viaţ a şi opera Sfacircntu-lui Roman (pp xv-xxiii) prezentarea ediţ iei a manuscriselor utilizate şi a apara-tului critic (pp xiv-xxxi) Icircn opinia lui J Grosdidier de Matons icircn primul volumal ediţ iei MaasTrypanis aparatul critic este bine elaborat singura remarcă fiindadusă metodologiei piciorului metric246 Cel de-al doilea volum aduce icircn discuţ ieproblema autenticit ăţ ii imnelor aghiografice (de vreme ce lucrare se şi intitulează dubia) Problematica spinoasă a elaborării aparatului critic pentru ediţ ia de faţă a atras critica virulent ă a lui G Zunts247 icircnsă editorul Trypanis răspunde cu un

studiu icircn 1966248

arătacircnd că opiniile lui Zunts sunt eronate şi că ele sunt rezul-tatul unei cercet ări unilaterale a problemei metodologice Valoarea ediţ iei critice MaasTrypanis poate fi icircnţ eleasă şi din citarea textelor ei icircn diferite lucrări dedi-cate operei Melodului precum cea din vol II al Colec ţ iei de texte patristiceredactate de Pannayotou K Hristou249

Icircn 1968 sub auspiciile Institutului de studii bizantine a Universit ăţ ii dinViena acelaşi neobosit cercet ător CA Trypanis oferea publicului ediţ ia critică aunui număr de 14 condace250 din care 11 anonime iar trei aparţ inacircnd lui Anas-tasie Kyriakis şi Cosma După prefaţă şi introducerea generală (pp 8-15) edito-

rul CA Trypanis publica textul critic al unui Imn Acatist (pp 17-39) al căruiautor este anonimEdiţ ia lui J Grosdidier de Matons Romanos le Meacutelode Hymnes publica-

t ă icircn celebra colecţ ie patristică Sources Chreacutetienne icircntre anii 1964-1981 şi ela-borat ă icircn cinci volume251 cuprinde nu mai puţ in de 56 condace ale Meloduluigrupate icircn 3 secţ iuni 8 condace dedicate Vechiului Testament 42 condace dedi-cate Noului Testament (icircmpărţ ite la racircndul lor icircn 4 subcategorii) şi 6 condaceavacircnd ca temă rug ăciunea şi poc ăinţ a Lucrarea este icircnsoţ it ă de un studiu in-troductiv de tip sinteză evidenţ iind şi alte aspecte ale cercet ării imnografiei bi-zantine cum ar fi manuscrisele condacelor

şi cuprinsul lor De asemenea fiecare

245 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelodehellip p xviii246 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelodehellip p xviii247 G ZUNTS bdquoProbleme des Romanos-Textesrdquo icircn Byzantion XXXIV (1964) pp 469-534248 C TRYPANIS bdquoThe Metres of Romanosrdquo icircn Byzantion XXXVI (1966) pp 560-623249 ΠΚ ΧΡΗΣΤΟΥ Πατερικόν εγχειρίδιον Συλλογή Πατερικών Κειμένων τόμος ΒacuteΘεσσαλονίκη 1966 pp 388-412 Imn la Na şterea Domnului (pp 388-395) Imn la Icircnvierea Domnului (pp 395-405) Imn despre viaţ a monahal ă (pp 405-412) De asemeneaPannayotou Hristou inserează textul Imnului Acatist (pp 413-421) Trimiterile scripturistice

sunt preluate cel mai probabil din ediţ ia lui N Tomadakis250 CA TRYPANIS Fourteen Early Byzantine Canticahellip 251 J GROSDIDIER DE MATONS Romanos le Meacutelode Hymneshellip icircn SC vol 99 vol 110 vol114 vol 128 vol 283




100

condac este icircnsoţ it atacirct de traducere icircn limba franceză cacirct şi de trimiterilescripturistice şi scurte erminii ale diferitelor concepte-cheie

Traduceri moderneCacirct priveşte traducerea condacelor icircn limbile moderne trecem icircn revist ă

cele mai importante volume apărute icircn diferite colţ uri ale lumii avacircnd icircn per-spectivă nu numai o prezentare a traducerii ci şi o incursiune icircn cronologiatraducerilor imnelor Sf Roman Melodul Icircn Grecia PA Sinopoulos traduce icircnvolum nu mai puţ in de 10 condace pe care le publică icircn Atena icircn 1974252 Este icircn fond prima edi ţ ie de text neogrec traducerea fiind icircnsoţ it ă de un studiu in-troductiv dedicat poeziei bisericeşti253 precum şi de scurte comentarii plasate lafinalul fiecărui condac Aşa cum indică autorul icircn ultima pagină a volumului254

şase din aceste condace au fost deja publicate iniţ ial icircn alte reviste teologicegreceşti De asemenea spaţ iul grecesc a beneficiat şi de alte două ediţ ii de text tradus icircn neogreacă După cea din 1974 a urmat ediţ ia lui Kyriakos Haralampidis din anul 1997255 care a publicat trei imne256 romaneice din caredouă fusese mai icircnainte publicate tot de el icircn broşuri257 Versiunea luiHaralampidis este bilingvă iar textul original a fost preluat din ediţ ia lui NTomadakis Traducerea este icircnsoţ it ă de un studiu introductiv icircnsă lipsit ă dereferinţ ele scripturistice O alt ă traducere icircn neogreacă este cea a lui Giannis Dallas publicat ă icircn anul 1999258 Faptul că priveşte tipărirea doar a Imnului la

uciderea pruncilor ne determină să nu o putem considera drept bdquoediţ ierdquo ci maidegrabă o simplă traducere de vreme ce este prefaţ at ă de sinaxarul SfacircntuluiRoman iar addenda lucrării nu pare a fi decacirct o repetare a anumitor idei dejapătrunse icircn mediul cercet ătorilor

252 ΠΑ ΣΙΝΟΠΟΥΛΟΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ Κοντάκια α rsquo Ἐκδόσεις Ἀποστολικῆς

Διακονίας Ἀθήνα 1974 174pp253 ΠΑ ΣΙΝΟΠΟΥΛΟΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ Κοντάκια α rsquo pp 11-31254 ΠΑ ΣΙΝΟΠΟΥΛΟΣ Ῥωμανοῦ τοῦ Μελῳδοῦ Κοντάκια α rsquohellip p 174255 Κ ΧΑΡΑΛΑΜΙΔΙΣ Ρωμανοῦ τοῦ Μελωδοῦ τρεῖς ὕμνοι hellip 256 Imnul la Na şterea Domnului (pp 23-41) Imnul la Icircnvierea Domnului (pp 43-67) şiImnul la Icircnăl ţ area Domnului (pp 69-99)257 Κ ΧΑΡΑΛΑΜΠΙΔΗΣ Ρωμανός ὁ Μελωδός Εἰς τὴν Ἁγίαν Γέννησιν τοῦ Κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ Ὀρθόδοξο Πνευματικό Κέντρο Λεμεσσού Λευκωσία 1988 ΚΧΑΡΑΛΑΜΠΙΔΗΣ Ρωμανός ὁ Μελωδός Εἰς τὴν Ἀνάστασιν τοῦ Κυρίου ΣιμάτοροςΛαυκωσία 1988

258 Γιάννης ΔΑΛΛΑΣ Ρωμανοῦ τοῦ Μελωδοῦ Εἰς τὰ ἅγια νήπια Το πρωτότυπο κείμενο σε μετάφραση και επίμετρο του Γιάννη Δάλλα και τριανταοκτώ παράλληλα δημιουργήματα με μολύβι του Αγγ Γερακαρη Ἐκδόσεις Ἀποστρόφος Κέρκιρα 199960pp




101

Cea mai voluminoasă ediţ ie bilingvă grecească este cea elaborat ă de Arhim Ananias Koustenis ( Roman Melodul Imne)259 Icircn cele 1257 de pagini seregăsesc nu mai puţ in de 59 de imne ale Melodului icircmpărţ ite icircn cinci categorii

după cum urmează Imnele lui Hristos (34 imne) Imne la alte episoade ale Noului Testament (5 imne) Imne cu persoanaje ale Vechiului Testament (7imne) Imne cu diferite teme (10 imne) şi Imne la martiri şi la Sfinţ i (3 imne)Lucrarea Arhim A Koustenis nu este icircnsoţ it ă de studiu introductiv260 nici devreo referinţă la textul original inserat icircn opera sa Icircn anul 1981 P GeorgeGharib traducea icircn limba italiană nu mai puţ in de 63 de imne ale Melodului icircnsoţ ind lucrarea sa cu un studiu introductiv note indici şi desigur cu o biblio-grafie selectivă261 Este cea mai complet ă traducere modernă a imnelorMelodului Tot icircn spaţ iul italian merit ă amintite alte două traduceri cea din anul

2002 a lui Riccardo Maisano262

şi cea din anul 2007 a Vivianei Mangogna şi a

259 Ἀνανίας ΚΟΥΣΤΕΝΙΣ Ρωμανοῦ Μελοδοῦ Ὕμνοι Ἐκδόσεις Ἀρμός Ἀθήνα 20031257pp260 Partea introductivă este mai degrabă o invitaţ ie la lectura condacelor bdquoIubite cititorule icirc ţ imultumesc mult pentru că ţ ii icircn macircinile tale şi răsfoieşti aceast ă frumoasă carte Poate ai auzit de Roman Melodul A trăit cu mulţ i ani icircnaintea noastră icircn anii epocii bizantine A activat maicu seamă icircn epoca lui Justinian cel Mare venit din Siria S-a nevoit la Macircnăstirea Maicii Dom-nului din Cyr icircn Constantinopol A primit dumnezeiască inspiraţ ie şi a scris poezii inspirate deDumnezeu numite imne şi mai tacircrziu condace A pus la icircnceputul fiecărui imn o strof ă ce se

numeşte prooimion icircn care se expune cu precizie tema imnului Pe urmă o serie de strofecare se numesc icosuri Icosurile au legătură icircntre ele cu un acrostih Ultimul vers alprooimionului şi al icosurilor este stabil şi se numeşte refren Acesta este edificiul poetic şiforma imnului sau al condacului Icircn timp ce conţ inutul imnului este cerul Un ascet şi un sfacircnt al epocii noastre Bătracircnul Porfirie Bairaktaris care a vieţ uit icircntre Atena şi Sf Munte Athosspunea că laquoRoman a fost icircntreg icircnăuntrul harului şi ceea ce a scris este perfectraquo Un racircu lirical iubirii dumnezeieşti s-a revărsat peste Roman şi peste capodoperele sale Lăuda icircntr-un modperfect prin noul ritm poetic şi prin limba cea vie a epocii sale pe St ăpacircnul Hristos pe St ăpacirc-na Născătoare de Dumnezeu şi pe Sfinţ ii Bisericii Se menţ ionează icircncă şi icircn unele evenimen-te ale Sfintei Scripturi dar şi icircn cele ale epocii sale (al şaselea veac al creştinăt ăţ ii) Romaneste o revela

ţ ie Cu trecerea veacurilor pe mul

ţ i i-a entuziasmat Mare maestru al cuvacircntului

şi

Sfacircnt al lui Dumnezeu Om al iubirii şi al smereniei Cacircnd citim imnele sale simţ im cu adevă-rat cum ne duce acolo unde vrea Şi noi ne bucurăm şi ne icircnchinăm acestuia Şi culegembucurii nestricate şi icircncet-icircncet viaţ a noastră se schimbă Nu icirc ţ i voi spune mai multe iubitecititorule Aş vrea icircnsă să-mi permiţ i să-i mulţ umesc călduros şi icircn mod cordial admirabiluluieditor al acestei cărţ i prietenului Giorgos Th Hatziakovou şi echipei sale minunate precum şicelor care au ajutat fiecare icircn modul său ca aceast ă carte să ajungă icircn macircinile tale Creatorulsă icirci binecuvinteze cu toate darurile Sale Şi ceva la final cartea aceasta cuprinde textul vechial Sfacircntului Roman iar alături o săracă traducere a noastră ajut ătoare Iubite cititorule mă-car să doreşti să păşeşti pragul poeziei acestui Mare [Sfacircnt] şi să ieşi afară la terasele sale şi să te bucuri atacirct de mult Ţi-o dorim Cu preţ uire şi iubire arhimandrit Ananias Koustenisrdquo Vezi

Ananias KOUSTENIS Ρωμανοῦ Μελοδοῦ Ὕμνοι pp 7-8261 George GHARIB Romano il Melode Innihellip 262 Riccardo MAISANO Romano il Melode Cantici a cura di Riccardo Maisano vol 1-2bdquoClassici greci - Autori della tarda antichitagrave e della grecitagrave bizantinardquo Torino UTET 2002




102

lui Ugo Trombi 263 Icircn 1995 RJ Schork propune publicului american traducereaa 16 condace ale Melodului (inclusiv cea a Imnului Acatist ) toate adunate icircnlucrarea Sacred Song from the Byzantine Pulpit Romanos the Melodist 264 Icircn

traducerea lui RJ Schork regăsim nu numai acel studiu introductiv bine struc-turat care a avut icircn vedere şi o scurt ă trecere icircn revist ă a istoriei epocii ci şireferiri la principiile de traducere (pp 35-36) note bibliografie şi un indice te-matico-onomastic La numai un an mai tacircrziu icircn 1996 Arhim Efrem Lash pro-pune o nouă traducere de data aceasta sub titlul On the Life of Christ Kontakia by St Romanos the Melodist 265 Lucrarea este prefaţ at ă de PatriarhulEcumenic Bartolomeu şi urmat ă mai apoi de un scurt argument (p xiii) de oinvitaţ ie a prof Andrew Louth la descoperirea tainelor creştinismului (pp xv-xxii) de un studiu introductiv al editorului (St Romanos and the Kontakion pp

xxiii-xxxii) de un ghid al referinţ elor biblice (p xxxiii) şi de traducere icircn lb en-gleză a unui număr de 18 condace romaneice Icircn finalul lucrării sunt inserate 4apendice266 şi o list ă de note (p 240)

Icircn limba germană Johannes Koder oferă cititorului german 21 de imneale Sfacircntului Roman reunite sub titlul Mit der Seele Augen sah er deines Lichtes Zeichen Herr Hymnen des orthodoxen Kirchenjahres von Romanosdem Meloden267 Din cele 21 de condace ultimele două sunt texte dubia şianume Imnul Acatist şi condacul la Adormirea Fecioarei Lucrarea este icircnsoţ it ă de un studiu introductiv de o not ă asupra ediţ iei bibliografie şi un glosar pri-

vind terminologia specifică imnografiei creştineDespre spaţ iul romacircnesc am amintit icircn introducere două lucrări şi anumecea intitulat ă Imnele poc ăinţ ei ce beneficiază de un studiu introductiv al bine-cunoscutului teolog Andrew Louth268 şi traducerea cacirctorva imne ale Meloduluide către Cristina Rogobete şi Sabin Preda269 la racircndul său prefaţ at ă de studiulintroductiv Imnografia teologia doxologic ă a Iconomiei (57pp)

263 Viviana MANGOGNA Ugo TROMBI Romano il Melode Kontakia1 introduzione di Viviana

Mangogna traduzione e note di Ugo Trombi bdquoCollana di testi patristicirdquo 197-198 CittagraveNuova Roma 2007 312pp264 RJ SCHORK Sacred Song from the Byzantine Pulpithellip 265 E LASH On the Life of Christ Kontakia by St Romanos the Melodist Chanted Sermonsby the Great Sixth-Century Poet and Singer Harper-Collins San Francisco 1996 261pp266 Icircn ordinea lor Edi ţ iile şi traducerile (pp 233-234) Influenţ ele non-biblice (pp 235-236) Botezul şi Euharistia (p 237) Timpul liturgic ortodox (pp 238-239)267 Johannes KODER Mit der Seele Augen sah er deines Lichtes Zeichen Herr Hymnen desorthodoxen Kirchenjahres von Romanos dem Meloden Verlag Der OumlsterreichischenAkademie Der Wissenschaften Viena 1996 215pp268 SF ROMAN MELODUL Imnele Poc ăinţ eihellip

269 SF ROMAN MELODUL Imnehellip Pentru mai multe date privind aceast ă traducere vezi recen-zia noastră bdquoSf Roman Melodul Imne studiu introductive trad şi note de Cristina Rogobeteşi Sabin Preda Ed Bizantină Bucureşti 2007 336pprdquo icircn Ortodoxia seria a II-a I (2009) 3pp 203-207




103

Ultima traducere icircntr-o limbă modernă a operelor romaneice este ediţ ia icircnlb ucraineană a Pr Oleg Kozhoushniy 270 apărut ă icircn anul 2009 Lucrarea estedeschisă de trei studii referitoare la imnografia bizantină şi despre condacele

Melodului ( Roman Melodul şi condacul ca gen unic icircn imnografia bizantinăpp 17-94 Teoriile bdquosirienerdquo şi bdquobizantinerdquo ale originii condacului pp 95-136 bdquoImnul Acatistrdquo ca un condac modern şi canonul ca produs a evoluţ iei imnografice pp 137-181) o scurt ă concluzie (pp 183-188) bibliografie (pp 189-197) trei imne ale Melodului (primul imn la Icircnviere pp 199-212 primul condacla Naştere pp 213-222 primul condac la cele 10 fecioare pp 223-236) alăturide alte trei imne din perioada bizantină compuse de diferiţ i autori (pp 237-263)

Concluzii

Sinteza noastră despre viaţ a opera şi teologia Sf Roman Melodul la ca-re am adăugat şi alte trei aspecte complementare cercet ării condacelor nu vapune icircn niciun caz punct analizelor romaneice Nici nu ne-am propus aşa cevaEl doreşte să fie o apropiere de cunoaşterea vieţ ii şi operei Sf Roman Meloduliar pe de alt ă parte este o invitaţ ie la lecturarea poeziei creştine Aşa cum amvăzut numeroase aspecte ce au icircn vizor viaţ a şi opera imnografului bizantinnu au fost soluţ ionate pacircnă acum de cercet ători Dincolo de opiniile diferite alecercet ătorilor un fapt este sigur Sf Roman Melodul a venit din spaţ iul sirian icircncărcat de cultura siriană şi a trăit icircn cetatea Constantinopolului unde şi-a

redactat cea mai mare parte din opera sa Rămacircne de clarificat icircn lumea ştiinţ i-fică şi de ce nu poate şi icircn cea romacircnească paternitatea unor condace cuconţ inut aghiografic

Icircntr-o pleiadă a demonstraţ iilor ştiinţ ifice singura certitudine rămacircne to-tuşi existenţ a condacului romaneic Ca nouă specie a imnografiei creştine şi canouă formă de exprimare a Teologiei condacul icirc şi propune să rezume icircntreaga icircnvăţătură creştină chemacircndu-ne atacirct la cunoaşterea cacirct mai ales la icircmplinireaei Condacul romaneic dezvolt ă de fapt teologia Sfacircntului Roman Dincolo deversurile condacelor se ascunde susţ inerea de către Sfacircntului Roman a teologiei

calcedoniene pe care o promovează şi o arat ă ca o continuare şi icircmplinire aSinodului de la Calcedon Pe de alt ă parte teologia condacelor subliniază mai cuseamă dogma hristologică a Calcedonului dar şi legătura dintre imaginile testa-mentare şi ceea ce Biserica promova deja de-a lungul a cacirctorva veacuri macircntui-rea se face numai icircn Biseric ă prin Hristos

Manuscrisele romaneice demonstrează apariţ ia kontakariilor aşadar aacelor colecţ ii de condace existente din timpul Melodului pacircnă icircn sec al XI-leaDincolo de unele lipsuri şi de neclarit ăţ i filologice kontakariile indică cu mult ă

270

Pr Oleg KOZHOUSHNIY Преподобний Роман Солодкоспівець і візантійська гімнографія III-VIII століть (Cuviosul Roman Melodul şi imnografia bizantină icircntre sec III-VII)Київська Духовна Акадумія Видавничий Відділ Укрфїнської Православної ЦерквиKiev 2009 264pp




104

uşurinţă dezvoltarea cultului divin public şi astfel vom putea icircnţ elege trecereabruscă de la condace la canoanele dezvoltate de Sf Andrei Cretanul şi de alţ iimnografi bizantini

Summary St Romanos the Melodist mdash outstanding hymnographer of Orthodoxy

The present study dwells on the life works and theology of St Romanos the Me-lodist bdquomelodist of melodistsrdquo (J Pitra) Alongside the brief presentation of these threeaspects pertaining to Patristic research we intended to approach some aspectscomplementing the study of Romaneic kontakia such as manuscripts and critical

editionscontemporary translations of the Byzantine melodistrsquos worksThere are not many Romanian studies on the theology of St Romanos the Melo-dist Most articlesstudies confined themselves to describe the life works and importanceof St Romanos as creator of kontakia in critical editions with the hymnographerrsquos textshowever the theological-philological contents of his entire corpus of works has beenneglected The few translations from the Byzantine authorrsquos works are not accompaniedby any scholarly introduction related to his life and works or information on the respec-tive translations A marked difference from this type of shallow presentations are twovolumes with translations from the Melodistrsquos works the one entitled Hymns of Repentance with an introductory study by the renowned Patrologist Andrew Louth and

the translation of some of the Melodistrsquos hymns by Cristina Rogobete and Sabin Predaalso prefaced by a well-structured introductory study evincing the intention to revive thelegacy of the Byzantine hymnographer and Christian hymnography On the other handthe studies provided by the Occidental or Greek scholars numerous articles and studiesin prestigious dictionaries books or theological reviews have highlighted extremelyvarious aspects both philological and theological

This finding has prompted us to undertake an extensive investigation into the lifeworks and theology of the Byzantine hymnographer including the latest researchespecially the Greek one Our synthesis to which we have added three aspectscomplementary to the study of kontakia is in no way the end-all of such endeavours We

have not intended it to be so It is an attempt to know the life and works of St Romanosthe Melodist as well as an invitation to read Christian poetryNumerous aspects concerning the Byzantine hymnographerrsquos life and works have

not yet been approached by scholars Dissenting opinions notwithstanding a fact iscertain St Romanos the Melodist came from Syria endowed with the Syrian culture andlived in Constantinople where he wrote most of his works Scholars maybe Romanianones still have to ascertain the autorship of some kontakia with hagiographic contentsthat are ascribed to him

With all sholarly demonstrations the only certainty remains the existence of StRomanosrsquo kontakion As a new genre of Christian hymnography and a new expression

of theology the kontakion sums up the entire Christian doctrine inviting us to knowand apply it St Romanosrsquo kontakion actually develops his theology His support forNeo-Chalcedonian theology underlies the verses of his kontakia which promote it andreveal it as a fulfilment and continuation of Chalcedon Council On the other hand the




theology of his kontakia mainly emphasizes the Christological dogma of Chalcedon aswell as the connection between Scriptural imagery and the notion which the Churchhad already been promoting for centuries salvation is possible only within the Churchthrough Christ

St Romanosrsquo manuscripts prove the appearance of kontakaria collections of kontakia that existed since the Melodistrsquos time until 11th century Despite certain lacksor philological ambiguities the kontakaria can easily render the evolution of publicdivine service and therefore enable us to understand the sudden shift from kontakia tothe canons composed by St Andrew of Crete and other Byzantine hymnographers




60

icircncercarea a colecţ iei Izvoarele Ortodoxiei colecţ ie de altfel proiectat ă icircn anul1938 de către Pr Dumitru Fecioru şi Pr Olimp N C ăciul ă şi care din păcates-a stins mult prea devreme f ără a da un număr important de traduceri singura

bdquorealizarerdquo notabilă a fost pacircnă la urmă colecţ ia integrală dăruit ă poporului ro-macircn de inegalabilul teolog Dumitru St ăniloae şi anume Filocalia (12 volume1946-1991) Pe lacircngă aceste două colecţ ii merit ă de notat aici iniţ iativa PreaFericitul Părinte Patriarh Iustin de fondare a unei noi colecţ ii intitulat ă sugestiv P ărinţ i şi scriitori biserice şti (PSB) şi elaborat ă de un grup de traducători teo-logi şi filologi Astfel icircncepacircnd cu anul 1979 pacircnă icircn 2000 36 de volume au fost publicate restul de 54 volume ndash din icircntreaga colecţ ie proiectat ă iniţ ial ndash nu auvăzut nici ast ăzi lumina tiparului Nu intrăm mai mult icircn detalii ca să evit ămobosirea cititorului

Cacirct priveşte teologia Sf Roman Melodul de care ne ocupăm icircn studiul defaţă icircn spaţ iul romacircnesc nu s-a scris foarte mult Majoritatea articolelorstudiilors-au redus doar la o simplă creionare despre viaţ a opera şi importanţ a SfacircntuluiRoman ca părinte al condacelor la ediţ iile critice cu textul imnografului fiindneglijat conţ inutul filologico-teologic al icircntregii sale opere Nici cele cacircteva tra-duceri2 din opera scriitorului bizantin nu sunt icircnsoţ ite de o introducere ştiinţ ifică despre viaţ a şi opera autorului precum şi date necesare despre respectiva tradu-cere Un punct de cotitură icircl reprezint ă două volume cu traduceri din operaMelodului cea intitulat ă Imnele poc ăinţ ei beneficiind de un studiu introductiv

al binecunoscutului patrolog Andrew Louth

3

şi traducerea cacirctorva imne aleMelodului de către Cristina Rogobete şi Sabin Preda4 la racircndul său prefaţ at de

2 Icircn volum SF ROMAN MELODUL Imnele Poc ăinţ ei studiu introd de Andrew Louth trad şinote de Parascheva Grigoriu Ed Trisaghion Iaşi 2006 SF ROMAN MELODUL Imne tradstudiu introductiv şi note de Cristina Rogobete şi Sabin Preda Ed Bizantină Bucureşti 2007Icircn revistelucr ări colective bdquoCondacul Naşterii lui Hristosrdquo trad de studenţ ii teologi de laSeminarul de Liturgică (icircn special Ion M Barnea) icircn Petre VINTILESCU Despre poezia imnografic ă din c ăr ţ ile de ritual şi cacircntare bisericeasc ă Bucureşti Tipografia Cărţ ilor Bisericeşti1937 pp 290-306 bdquoImn Icircnvierii lui Lazărrdquo trad prezentare şi note de Ilie Frăcea icircn Mitro-

polia Ardealului XX (1975) 6-8 pp 502-507 bdquoCuviosul Roman Melodul ndash Imnele EpifanieiTraducere şi comentariurdquo trad de asist drd Cristina Costena Rogobete icircn Anuarul Facult ă-ţ ii de Teologie Ortodox ă a Universit ăţ ii din Bucure şti II (2001-2002) Ed Universit ăţ ii dinBucureşti Bucureşti 2002 pp 493-522 (textul condacelor pp 493-506) bdquoImnul femeii păcă-toaserdquo trad de Laura Enache icircn Teologie şi Viaţă XII (2002) 9-12 pp 204-215 bdquoImnulfiului risipitorrdquo trad de Laura Enache icircn Teologie şi Viaţă XV (2005) 7-12 pp 40-53 bdquoLu-na lui iulie icircn douăzeci de zile Condac la pomenirea Sfacircntului Prooroc Ilierdquo trad de SabinPreda icircn Studii Teologice seria a III-a IV (2008) 3 pp 143-1653 SF ROMAN MELODUL Imnele Poc ăinţ eihellip 197pp Lucrarea cuprinde un număr de 10 condace(imne) şi anume imnul fiului risipitor imnul celor zece fecioare imnul icircnvierii lui Lazărimnul demonizatului imnul femeii păcătoase (imn) la lepădarea Sf Ap Petru imnul Sf Marii

la Cruce imnul Patimii Macircntuitorului imnul Icircnvierii Domnului (trad de Marian Macuc) şiimnul despre necredinţ a lui Toma (trad de Marian Macuc)4 SF ROMAN MELODUL Imnehellip 336pp Lucrarea conţ ine un număr de 14 condace icircn ordineaaceasta două condace ale Naşterii condac icircn ziua de după praznicul Naşterii Domnului con-




61











62


din spaţ iul elen











63











64


mai vechi23












65











66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















61











62


din spaţ iul elen











63











64


mai vechi23












65











66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















62


din spaţ iul elen











63











64


mai vechi23












65











66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















63











64


mai vechi23












65











66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















64


mai vechi23












65











66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















65











66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















66













67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















67










ăsă







68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















68














69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















69











70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















70










71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















71













72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















72







ăsuri nepopu-












73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















73






85


ă







74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















74






Opera Melodului



ări

şi denatur


ă







75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















75










76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















76











77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















77


ăpt ămacircn

ăa Postului Mare)










78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















78









79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















79












80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















80











81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















81





ăoriginal












82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















82


fiecare vers119










83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















83













84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















84















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















85













86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















86















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















87



şi a avut ne-











88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















88


Trypanis162










89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















89














90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















90













91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















91


56v

63v

71v

79v

94v

102v

110v

)184





ăo distan







92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















92













93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















93




romaneice205



210








94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















94












95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















95





















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















96















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















97












98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















98




Edi ţ ii romaneice











99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















99














100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















100












101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















101









şi






102












103



Concluzii






270





104



















102












103



Concluzii






270





104



















103



Concluzii






270





104



















104
















prelipcean sf roman melodul imnograful desavarsit al ortodoxiei

Documents