PREDICATUL ŞI PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ

I.Definiţie:

Predicatul este partea principală de propoziţie care atribuie subiectului acţiunea, starea sau existenţa.Răspunde la întrebările: Ce face? Ce este? Cum este? subiectul.

II. Predicatul verbal poate fi exprimat printr-un verb la un mod personal, o locuţiune verbală, un adverb predicativ sau o interjecţie.

a). Verb la un mod personal:

Indicativ: În numărul de mâine vom introduce acest articol. Conjunctiv: Să vină el mâine. Condiţional-optativ: Ar vrea o carte. Imperativ: Trăieşte-ţi, doamnă, viaţa ta!

*Infinitivul e singurul mod nepersonal care poate avea funcţia sintactică de predicat: A nu se călca iarba. ( cu valoare de imperativ)

b). Locuţiuni verbale:

Ne-am dat seama că va veni. Le punea la cale singur. Nu se dădea în vânt după el. A dat bir cu fugiţii când a auzit.

c). Adverbe predicative:

Poate că-l bănuiau. Fireşte că sunt curios. Pesemne că tu ştii. Desigur că merg şi eu. Probabil că s-au întâlnit. Sigur că îmi place.

d). Interjecţii care redau o acţiune:

Pupăza zbâr! Şi el haşti! după gard. Hai! după mine.

III.Predicatul nominal atribuie o însuşire sau o calitate subiectului, arătând cine este, ce este şi cum este subiectul.

Predicatul nominal este exprimat prin:

verb copulativ la un mod personal: a fi, a deveni, a părea, a însemna, a rămâne, a ajunge, a ieşi, a se face, a se naşte, a se chema, a se numi, a reprezenta etc.

nume predicativ exprimat prin: - substantiv, adjectiv substantivizat sau pronume:

a). în nominativ: Pupăza era ceasornicul satului. Te-aş cere doar pe tine, dar nu mai eşti a ta.b). în acuzativ sau genitiv (mai rar): E contra regulamentului. Masa e de brad. Ea nu e ca mine.

- adjectiv: Iar cel mai mic era harnic şi cuminte.- numeral: Cu noi se fac zece.- verb la supin sau la infinitiv: Era de nepovestit.

Jurământul lor era de a sacrifica familiile.- adverb: E totuşi altfel, nu ştiu cum.- interjecţie: Era vai de pielea noastră.

Predicatul nominal incomplet este exprimat prin verb copulativ, numele predicativ fiind înlocuit cu propoziţia subordonată predicativă.

Nu e /cum crezi tu./

PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ:

În propoziţie, numele predicativ este exprimat printr-o parte de vorbire. În frază, poate fi exprimat printr-o propoziţie.

Casa e neschimbată.

Casa e 1/cum o ştii.2/

Propoziţia care îndeplineşte funcţia de nume predicativ al unei propoziţii regente se numeşte propoziţie predicativă (PR).

Propoziţiile predicative pot fi introduse prin:

a). pronume relative (care, cine, ce, câţi, cel ce, ceea ce etc) sau nehotărâte (oricare, oricine etc.):

Întrebarea este 1/cine a fost mai bine pregătit.2/

Banul din negoţ este 1/al oricui ar voi...2/

b). adverbe comparative sau locuţiuni conjuncţionale comparative ( cum, ca şi cum, după cum etc.):

Lumea-i 1/cum este 2/şi ca dânsa suntem noi.3/

c). conjuncţii (că, să, ca să, dacă, de etc.):

E 1/să mă-nveseleşti pe mine.2/