propozitia predicativa

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII BogataPROPUNĂTOR: Prof. Lenuţa HlihorDATA: 17 XI. 2009ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicareDISCIPLINA: Limba şi literatura românăCLASA: a VIII-aSUBIECTUL LECŢIEI: Propoziţia subordonată predicativăTIPUL LECŢIEI: de însuşire (dobândire) de noi cunoştinţeDURATA: 50 de minute

COMPETENŢE SPECIFICE: 1.4. sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; 2.3. utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii; 3.2. sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabu-larului şi a categoriilor semantice studiate; 4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili: O1 – să definească propoziţia subordonată predicativă; O2 – să identifice propoziţiile subordonate predicative din diferite texte; O3 – să recunoască elementele regente ale propoziţiei subordonate predicative; O4 – să identifice elementele de relaţiei (elementele introductive) ale propoziţiei subordonate predicative; O5 – să sesizeze topica şi punctuaţia propoziţiei subordonate predicative;Prof. Lenuţa Hlihor – Şcoala cu clasele I-VIII Bogata Propoziţia subordonată predicativă1

O6 – să realizeze expansiunea numelui predicativ în propoziţie subordonată predicativă; O7 – să realizeze contragerea propoziţiei subordonate predicative în parte de propoziţie corespunzătoare (nume predicativ); O8 – să construiască fraze (enunţuri) cu subordonate predicative având diverse elemente regente şi elemente introductive.

STRATEGIA DIDACTICĂMETODE ŞI PROCEDEE: - conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţii de expansiune, exerciţii de contragere, demonstraţia, analiza gramaticală, lucrul cu manualul, schema la tablă.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR: - activitatea frontală combinată cu activitatea independentă individuală; activitate pe grupe (trei grupe de elevi).

RESURSE: - capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare.

MATERIALE DIDACTICE: - texte lingvistice, fişe de lucru, testul de evaluare formativă, tabla, cretă colorată, caietele elevilor, manualul.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: - Crişan, Alexandru; Dobra, Sofia; Sâmihăian, Florentina – Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003; - Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002; - Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2006; - Parfene, Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999 - Popescu, Ştefania – Gramatica practică a limbii române, Ediţia a XIII-a, Editura TEDIT FZH, Bucureşti, 2005

LOCUL DE DESFĂŞURARE: - cabinetul de limba şi literatura română

Prof. Lenuţa Hlihor – Şcoala cu clasele I-VIII Bogata Propoziţia subordonată predicativă2

SCENARIUL DIDACTIC

Nr. Crt.

Secvenţeleinstruirii

Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare

Activitatea profesorului Activitatea elevilor

Resurse procedurale

Resurse materiale

Forme de organizare

1 Moment organizatoric1 min.

Asigură ordinea şi pregăteşte materialele necesare pentru lecţie

Se pregătesc pentru ora de limba română

Conversaţia Frontal

2 Reactualizarea cunoştinţelor învăţate anterior3 min.

Profesorul pune întrebări legate de predicatul nominal, de numele predicativ:Care este componenţa predicatului nominal?

Care sunt verbele copulative?

De câte feluri este numele predicativ?

Prin ce părţi de vorbire poate fi exprimat numele predicativ?

Elevii răspund la întrebări:

Predicatul nominal este alcătuit din verb copulativ şi nume predicativ.

Verbele copulative prin excelenţă sunt: a fi şi a deveni.Verbele copulative provenite din verbe predicative sunt: a însemna, a rămâne, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea.

Numele predicativ este:-simplu (format dintr-un singur termen)-multiplu (format din doi sau mai mulţi termeni). Numele predicativ se exprimă prin:1.adjectiv (propriu-zis sau provenit din verb la participiu sau la

Conversaţia euristicăExplicaţia

Cunoştinţe-le anterioare ale elevilor

Frontal Aprecieri verbale: Bine!, Foarte bine!, Corect!, Da!


gerunziu) în cazul nominativ;2.locuţiune adjectivală3.substantiv în cazul: nominativ; acuzativ cu prepoziţie, dativ cu prepoziţie; genitiv cu prepoziţie;4.locuţiune substantivală;5.pronume (personal, posesiv, de-monstrativ, nehotărât etc) în cazul: nominativ; acuzativ cu prepoziţie; dativ cu prepoziţie; genitiv cu prepoziţie;6.numeral cu valoare substantivală în cazul: nominativ; acuzativ cu prepoziţie; dativ cu prepoziţie; genitiv cu prepoziţie;7.verb la modul: infinitiv cu sau fără prepoziţie; supin cu sau fără prepoziţie8.locuţiune verbală la modul: infinitiv; supin;9.adverb (în construcţii personale, în construcţii impersonale)10.locuţiune adverbială11.interjecţie

3 Captarea atenţiei/discuţii pregătitoare2 min.

Profesorul creează o situaţie de comunicare, pretext pentru realizarea unei atmosfere relaxante. Profesorul discută cu elevii despre sintaxa frazei.

Conversaţia euristicăObservaţia

Manualul Frontal Observarea sistematică a elevilor

4 Anunţarea subiectului lecţiei noi şi-a

Profesorul scrie titlul lecţiei, pe tablă: Propoziţia subordonată predicativă.

Ascultă şi scriu în caiete data şi titlul lecţiei.

Conversaţia euristică

TablaCaietele elevilor

Frontal Observarea sistematică a elevilor


obiectivelor operaţionale urmărite2 min.

Va trebui, în final, să ... (se anunţă obiectivele operaţionale: O1, O2, O3, O4, O5, O6, O7, O8).

5 Dirijarea învăţării35 min.

Profesorul scrie pe tablă câteva fragmente de texte literare:a)„Era tare şi totuşi trebuia să pară slabă.” (Mihail Sadoveanu, „Roxelana”)b)„Jupân Rănică-Vulpoiul ... ajunse om de frunte.” (Alexandru Odobescu, „Jupân Rănică-Vulpoiul”)c)„A avea la îndemână picioarele unui cal înseamnă a merge şezând ...” (Calistrat Hogaş, „Pe drumuri de munte”)d)„Cea mai mare plăcere pentru noi era de a călca pământul ţeapăn sub picioare.” (Alexandru Odobescu, „Tigrul păcălit”)

Profesorul solicită elevilor să identifice numele predicative din textele date şi să precizeze, oral, prin ce părţi de vorbire sunt exprimate.

Elevii scriu în caiete fragmentele de texte literare de pe tablă.

Elevii răspund la cerinţa profesorului:„slabă”-nume predicativ exprimat prin adjectiv propriu-zis (verbul copulativ a părea);„om”-nume predicativ exprimat prin substantiv în nominativ (verbul copulativ a ajunge);„a merge”-nume predicativ exprimat prin verb nepredicativ la modul infinitiv (verbul copulativ a însemna);

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul

Învăţarea prin descoperire

Lucrul cu manualul

Cunoştin-ţele anterioare ale elevilor

Caietele elevilorTablaManualul


Frontal şi individual

Observarea sistematică a elevilor

Aprecieri verbale:Bine!, Foarte bine!, Corect!, Da!


Profesorul împreună cu elevii tran-sformă numele predicative identificate în propoziţii subordonatoare cu păstra-rea intactă a sensului şi, apoi, le scrie pe tablă:a)Era tare/ şi totuşi trebuia/ să pară/ că este slabă./b)Jupân Rănică-Vulpoiul ... ajunse/ să fie om de frunte./c)A avea la îndemână picioarele unui cal înseamnă/ să mergi şezând./d)Cea mai mare plăcere pentru noi era/ să călcăm pământul ţeapăn sub picioare./

Profesorul solicită elevilor să iden-tifice elemente regente (propoziţiile regente) ale propoziţiilor subordonate nou formate.

Profesorul cere elevilor să observe ce rol îndeplinesc în fraze propoziţiile subordonate obţinute în urma transformărilor.

Profesorul împreună cu elevii

„de a călca”-nume predicativ exprimat prin verb nepredicativ la modul infintiv precedat de prepoziţia simplă „de” (verbul copulativ a fi) Elevii scriu în caiete enunţurile de pe tablă.

Elevii identifică elementele regen-te şi propoziţiile regente: să pară; ajunse (Jupân Rănică-Vulpoiul ... ajunse); înseamnă (A avea la înde-mână picioarele unui cal înseamnă ); era (Cea mai mare plăcere pentru noi era)

Elevii, îndrumaţi de către profesor, vor descoperi că, propoziţiile obţi-nute au rol de nume predicativ pe lângă verbele copulative din propo-ziţiile regente. Elevii, îndrumaţi de către profesor,

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Lucrul cu manualul

Cunoştin-ţele anterioare ale elevilor

Observaţia


Conversaţia












defineşte propoziţia predicativă: Propoziţia care îndeplineşte funcţia de nume predicativ al unei propoziţii regente se numeşte propoziţie subordonată predicativă.

Profesorul explică că transformările realizate de către elevi se numesc expansiuni. Profesorul dă definiţia expansiunii: Expansiunea constă în transfor-marea unei părţi de propoziţie în pro-poziţie subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.

Profesorul completează următoare-le: Propoziţia predicativă poate avea ca element regent şi un verb copulativ la un mod nepersonal: Rămânând/ cum l-am cunoscut,/ pare foarte tânăr./

Profesorul scrie pe tablă câteva fragmente de texte literare:a)„Fata Chivului e/ cum arar se mai află sub soare./” (Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Sultănica”)b)„Cum sta (vulturul) nemişcat ...,/ părea/ că-i colţul ascuţit al stâncii încreme-nite acolo de veacuri./” (Emil Gârleanu, „Vulturul”)

vor încerca să dea definţia propozi-ţiei subordonate predicative. Elevii scriu definţia propoziţiei predicative în caiete.

Elevii scriu în caiete definiţia expansiunii.

Elevii scriu în caiete următoarele:P1- PP (Rămânând...pare foarte tânăr)P2- PR (cum l-am cunoscut) Elevii vor observa că, propoziţia predicativă este intercalată în ele-mentele propoziţiei regente şi are ca element regent verbul copulativ la modul gerunziu „rămânând”.

Elevii scriu în caiete fragmentele de texte literare de pe tablă.

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Lucrul cu manualul

Exerciţiul









c)„Obiceiul lui era/ că citea cu glas tare/ ce-i plăcea./” (Ioan Slavici, „Amintiri”)

Profesorul cere elevilor să identifice propoziţiile subordonate predicative, elementele regente şi propoziţiile regente.

Profesorul solicită elevilor să observe predicatul din propoziţia regentă. Profesorul explică că acest predicat este un predicat nominal incomplet şi dă definiţia lui: Predicatul nominal incomplet este exprimat printr-un verb copulativ de care depinde o propoziţie subordona-tă predicativă corespunzătoare unui nume predicativ.

Profesorul solicită elevilor să încer-ce să transforme propoziţiile subordo-natoare predicative în nume predicati-ve cu păstrarea intactă a sensului.

Profesorul scrie pe tablă transfor-

Elevii răspund la solicitarea pro-fesorului, şi anume, propoziţiile subordonate predicative sunt: „cum arar se mai află sub soare”; „că-i colţul ascuţit al stâncii încreme-nite acolo de veacuri”; „era că citea cu glas tare”; elementele regente şi propoziţiile regente sunt: „e” („Fata Chivului e”); „părea” („Cum sta (vulturul) nemişcat ... părea”); „era” („Obiceiul lui era”).

Elevii vor observa că acest predicat din propoziţia regentă este format doar din verb copulativ.

Elevii scriu definiţia predicatului nominal incomplet în caiete.

Elevii realizează transformările solicitate de către profesor.

Elevii scriu în caiete enunţurile de

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Lucrul cu manualul

Exerciţiul












mările realizate de către elevi:a) Fata Chivului e foarte frumoasă.b) Cum sta (vulturul) nemişcat ..., părea colţul ascuţit al stâncii încre-menite acolo de veacuri.c) Obiceiul lui era de a citi cu glas tare ce-i plăcea.

Profesorul cere elevilor să identifice predicatele nominale şi numele predi-cative din enunţurile nou formate şi să precizeze prin ce părţi de vorbire sunt exprimate.

Profesorul explică că transformările realizate de către elevi se numesc contrageri. Profesorul dă definiţia contragerii: Contragerea constă în transfor-marea unei propoziţii în partea de propoziţie corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.

pe tablă.

Elevii identifică predicatele nomi-nale şi numele predicative şi preci-zează prin ce parte de vorbire sunt exprimate: „e foarte frumoasă”-predicat nominal format din verbul copulativ „a fi”şi nume predicativ exprimat printr-un adjectiv propriu-zis la gradul superlativ absolut;„părea colţul”-predicat nominal format din verbul copulativ „a părea” şi nume predicativ expri-mat prin substantiv în nominativ; „era de a citi”-predicat nominal format din verbul copultiv „a fi” şi nume predicativ exprimat prin verb nepredicativ la modul infinitiv precedat de prepoziţia simplă „de”.

Elevii scriu definiţia contragerii în caiete.

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul








Profesorul repartizează elevii în trei grupe, distribuie fişele de lucru şi solicită să rezolve cerinţele:

GRUPA I Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:a)„Întrebarea era/ ce caută el acolo/ şi de ce-l priveşte pe furiş, în asemenea chip, acest boier bătrân./” (Mihail Sadoveanu, „Fraţii Jderi”)b)„Doar să te porţi de acum tare bine,/ să mai fiu/ ceea ce am fost pentru tine./” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”)c)Subiectul dezbaterii era/ care roman citit reflecta mai bine realiatatea./d)„Banul din negoţ este/ al oricui ar voi să te înşele./” (Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Hagi-Tudose”)e)Câştigătoarea cupei devine /orice echipă care va rezista neînvinsă cinci etape./ Cerinţe:1.Delimitaţi frazele în propoziţii.2.Identificaţi propoziţiile predicative.3. Identificaţi elementele introductive (de relaţie).

GRUPA a II-a Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:a)„Dar Ipate acum nici de treabă nu-şi mai căuta (...),/ era/ cum e mai

Elevii rezolvă cerinţele din fişele date de către profesor:

GRUPA I 1 şi 2: a) P1- PP; P2- PR; P3- PRb) P1- PP; P2- PS; P3- PR c) P1- PP; P2- PRd) P1- PP; P2- PRe) P1- PP; P2- PR

3. Elementele introductive sunt:-pronumele relativ „ce”; pronumele relativ în Ac. cu prepoziţie „de ce”;-pronumele relativ compus „ceea ce”;-adjectivul pronominal relativ „care”;-pronumele nehotărât „al oricui”;-adjectivul pronominal nehotărât „orice”

Elevii vor observa că, propoziţiile predicative se introduc în frază prin pronume relative, adjective prono-minale relative, pronume nehotărâ-te, adjective pronominale nehotărâte.

GRUPA a II-a 1 şi 2: a) P1- PP; P2- PP; P3- PRb) P1- PP; P2- PP; P3- PR; P4- PS

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Fişe de lucru

Fişe de lucru

Activitate pe grupe de elevi






rău./” (Ion Creangă, „Povestea lui Stan Păţitul”)b)„A cere cuiva să fie erou în împreju-rările josnice ale unei societăţi decă-zute/ îi /ca şi cum ai cere unui vultur închis într-o odăiţă/ să zboare la o mie de metri deasupra pământului./” (Nicolae Iorga, „Cugetări”)c)„Norocu-i/ după cum şi-l face omul./” (Folclor)d)„Scena cea mai frumoasă era/ când se întorcea cu banii de la Finanţe./” (Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, „Microbul”)e)„- Las’, mamă,/ că lumea asta nu-i/ numai cât se vede cu ochii./” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”) Cerinţe:1.Delimitaţi frazele în propoziţii.2.Identificaţi propoziţiile predicative.3. Identificaţi elementele introductive (de relaţie).

GRUPA a III-a Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:a)„Ridicând ochii şi clipind, Vitoriei i se păru/ că brazii sunt mai negri decât de obicei./” (Mihail Sadoveanu, „Baltagul”)b)„Înţelegerea a fost/ să ne aştepte la drumul Păstrăvenilor./” (Mihail Sadoveanu, „Nicoară Potcoavă”)

c) P1- PP; P2- PRd) P1- PP; P2- PRe) P1- PP; P2- PS; P3- PR

3. Elementele introductive sunt:-adverbul relativ „cum”;-locuţiunea conjuncţională subordonatoare „ca şi cum”;-locuţiunea conjuncţională subordonatoare „după cum”;-adverbul relativ „când”;-adverbul relativ „cât”;

Elevii vor observa că, propoziţiile predicative se introduc în frază şi prin adverbe relative, adverbe com-parative, locuţiuni conjuncţionale comparative.

GRUPA a III-a 1 şi 2:a) P1- PP; P2- PRb) P1- PP; P2- PRc) P1- PP; P2- PS; P3- PRd) P1- PP; P2- PR; P3- PRe) P1- PP; P2- PR

3. Elementele introductive sunt:

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Fişe de lucru




Aprecieri verbale:Bine!, Foarte bine!,


c)„Şi au slujit aşé din stăpân în stă-pân,/ până au agiuns/ de era paşă./” (Ion Neculce, „O samă de cuvinte”)d)„Scopul societăţii este/ ca România să fie bine/ şi (ca) tot românul să prospere./” (Ion Luca Caragiale)e)Întrebarea este/ dacă vine şi el./ Cerinţe:1.Delimitaţi frazele în propoziţii.2.Identificaţi propoziţiile predicative.3. Identificaţi elementele introductive (de relaţie).

Profesorul solicită elevilor să-şi noteze următoarele noţiuni: Propoziţiile subordonate predicative se introduc în frază prin:a) pronume relative (în N., Ac. cu sau fără prepoziţie, D., G.) şi adjective pronominale relative: cine, ce, ceea ce, cui, care;b) pronume nehotărâte (în N., Ac. cu sau fără prepoziţie, G.) şi adjective pronominale nehotărâte: oricine, orice, oricare;c) adverbe relative: când, unde, cum, cât;e) locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: ca şi cum, după cum, ca şi când;f) conjuncţii subordonatoare: să, că, ca...să, dacă, de.

Profesorul solicită elevilor să obser-

-conjuncţiile subordonatoare „că”, „să”, „de”, „ca...să”, „dacă”

Elevii vor observa că, propoziţiile predicative se introduc în frază şi prin conjuncţii subordonatoare.

Elevii scriu în caiete noţiunile predate de către profesor.

Elevii vor observa că, propoziţiile

Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Observaţia


Caietele


Frontal şi

Corect!, Da!



Observarea sistematică a


ve situarea propoziţilor predicative şi punctuaţia lor, având ca suport textele din fişele date anterior.

Profesorul solicită elevilor să-şi noteze următoarele noţiuni: Topica: Propoziţia subordonată predicativă stă de obicei după propoziţia regentă. Când este scoasă în evidenţă propo-ziţia subordonată predicativă poate sta înaintea propoziţiei regente: Cum a acesta/ e şi celălalt./ Să înveţi/ şi să iei note mari/ este problema./ Punctuaţia: Indiferent de locul faţă de regentă, propoziţia subordonată predicativă nu se desparte prin virgulă de aceasta.

Profesorul scrie pe tablă următoarele texte:a) Convingerea noastră este/ că a înţeles/ şi că îşi va face datoria./b) „Şi (motanul) cugetă: „Fericirea e/ să nu fii al nimănui,/ nimeni să nu fie al tău,/ să trăieşti singur: tu şi cerul deasupra./” (Emil Gârleanu, „Filozoful”)

Profesorul solicită elevilor să deli-miteze textele în propoziţii, să identi-

predicative stau de obicei după regentă. Elevii vor observa că, propoziţia predicativă nu se desparte prin virgulă de regentă.

Elevii scriu în caiete noţiunile predate de către profesor.

Elevii scriu în caiete textele de pe tablă.

Elevii rezolvă cerinţele trasate de către profesor:a) P1- PP; P2- PR; P3- PR-elementul regent este predicatul nominal incomplet „este”. Elevii vor observa că, cele două propoziţii predicative au acelaşi element regent şi sunt în relaţie de coordonare prin conjuncţia coordo-


Observaţia


Explicaţia

Exerciţiul


Observaţia

Exerciţiul

elevilorTablaManualul



Caietele elevilorTabla

individual


Individual

Individual

elevilor





fice elementele regente, propoziţiile subordonatoare predicative şi relaţiile dintre ele.

natoare copulativă „şi”.b) P1- PP; P2- PR; P3- PR; P4- PR-elementul regent este predicatul nominal incomplet „e”. Elevii vor observa că, cele trei propoziţii predicative au acelaşi element regent şi sunt în relaţie de juxtapunere prin virgulă.


ManualulCaietele elevilorTablaManualul

Individual

6 Evaluareformativă5 min.

Profesorul dă elevilor un test (Anexa 2) cu rolul de-aş fixa noţiunile studiate în clasă.

Elevii vor rezolva testul. Exerciţiul Testul formativ

Indepen-dentă individuală

Aprecieri verbale

7 Asigurarea retenţiei şi a transferului2 min.

Profesorul transmite elevilor tema pentru acasă: Exerciţiile 1, 2, 3, 4 pagina 85 (din manual).

Elevii scriu în caiete tema pentru acasă.

Conversaţia Caietele elevilor

Indepen-dentă individuală


Anexa 1

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA I Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:a)„Întrebarea era ce caută el acolo şi de ce-l priveşte pe furiş, în asemenea chip, acest boier bătrân.” (Mihail Sadoveanu, „Fraţii Jderi”)b)„Doar să te porţi de acum tare bine, să mai fiu/ ceea ce am fost pentru tine.” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”)c)Subiectul dezbaterii era care roman citit reflecta mai bine realiatatea.d)„Banul din negoţ este al oricui ar voi să te înşele.” (Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Hagi-Tudose”)e)Câştigătoarea cupei devine orice echipă care va rezista neînvinsă cinci etape. Cerinţe:1.Delimitaţi frazele în propoziţii.2.Identificaţi propoziţiile predicative.3. Identificaţi elementele introductive (de relaţie).


Anexa 1

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA a II-a Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:a)„Dar Ipate acum nici de treabă nu-şi mai căuta (...), era cum e mai rău.” (Ion Creangă, „Povestea lui Stan Păţitul”)b)„A cere cuiva să fie erou în împrejurările josnice ale unei societăţi decăzute îi ca şi cum ai cere unui vultur închis într-o odăiţă să zboare la o mie de metri deasupra pământului.” (Nicolae Iorga, „Cugetări”)c)„Norocu-i după cum şi-l face omul.” (Folclor)d)„Scena cea mai frumoasă era când se întorcea cu banii de la Finanţe.” (Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, „Microbul”)e)„- Las’, mamă, că lumea asta nu-i numai cât se vede cu ochii.” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”) Cerinţe:1.Delimitaţi frazele în propoziţii.2.Identificaţi propoziţiile predicative.3. Identificaţi elementele introductive (de relaţie).


Anexa 1

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA a III-a Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:a)„Ridicând ochii şi clipind, Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei.” (Mihail Sadoveanu, „Baltagul”)b)„Înţelegerea a fost să ne aştepte la drumul Păstrăvenilor.” (Mihail Sadoveanu, „Nicoară Potcoavă”)c)„Şi au slujit aşé din stăpân în stapân, până au agiuns de era paşă.” (Ion Neculce, „O samă de cuvinte”)d)„Scopul societăţii este ca România să fie bine şi (ca) tot românul să prospere.” (Ion Luca Caragiale)e)Întrebarea este dacă vine şi el. Cerinţe:1.Delimitaţi frazele în propoziţii.2.Identificaţi propoziţiile predicative.3. Identificaţi elementele introductive (de relaţie).


Anexa 2

TEST DE EVALUARE

1. Identifică, prin rescriere, propoziţia subordonată predicativă din textul:

„Natalia păru că-şi dă seama de cele întâmplate.” (Duiliu Zamfirescu, „În război”)

..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Completează enunţul de mai jos mai întâi cu un nume predicativ şi apoi cu o propoziţie predicativă:

Marius se va face .................................................................................................................................................................................................................................. ..................................................................................................................................................................................................................................

3. Citeşte, cu atenţie, textul următor pentru a rezolva cerinţele (prin încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect):

„Iară Lică era vesel, era precum nu fusese mai înainte...” (Ioan Slavici, „Moara cu noroc”)

- cuvântul „precum” este: a) conjuncţie subordonatoare b) pronume relativ c) adverb relativ

- cuvântul „era” este: a) predicat nominal b) element regent, predicat nominal incomplet c) verb copulativ


propozitia predicativa

Documents