practici actuale de realizare a auditului intern În domeniul transporturilor

7/23/2019 Practici Actuale de Realizare a Auditului Intern În Domeniul Transporturilor

http://slidepdf.com/reader/full/practici-actuale-de-realizare-a-auditului-intern-in-domeniul-transporturilor 1/46

Universitatea Maritima ConstantaFacultatea de Navigatie si trasport NavalSpecializare:Inginerie economica in domeniul trasporturilor

Practici actuale de realizare a auditului intern in domeniul transporturilor

Student:Onţanu Ana Maria



Cap.1Politica europeană n domeniul transporturilor

1. Principiile !undamentale ale Politicii Comune de "ransport

#. "ransportul rutier

$. "ransportul rutier de %unuri

&. "ransportul maritime

'. "ransportul aeriene

(. "ransportul !eroviar

). "*N+"+ presupune o reţea de transport europeană unica

Cap.#Practici actuale de realizare a auditului intern in domeniul transporturilor

I. Scurt istoric al audituluiII. ,e!inirea auditului

III. Funcţia de audit intern-. Formele auditului intern /i domeniul de aplicare. Cadrul legal de aplica%ilitate

-. O%iectivele misiunilor de audit intern--. Setul de standard pro!esionale0 sau cadrul de re!erinta

---.-. Standarde /i norme n auditul intern.

-. Codul etic pro!esionalXII.



-N"2O,UC*2*

Companiile şi organizaţiile se confrunta n mod constant cu mbunătăţireaȋ ȋ

performanţelor lor, managerul companiei punandu-şi intrebaări privind bunul control asupra funcţionarii organizaţiei. Din acest punct de vedere, funcţia de audit intern ofera fie

siguranţa rezonabilă ca operaţiunile desfăşurate şi deciziile luate sunt sub control si ca in

acest fel contribuie la realizarea obiectivelor intreprinderii, fie ofera recomandări pentru a

remedia situaţia.

Aşadar, este o caracteristică deosebit de utilă pentru cei responsabili, indiferent de nivelul lor

de responsabilitate, ceea ce explică dezvoltarea sa pe parcursul ultimelor doua decenii,

inclusiv extinderea domeniului de acţiune asupra eficacităţii şi performanţei dincolo de simpla conformitate.

Activită i de audit intern se desfă oară în medii uridice i culturale! în cadrul organiza iilor ț ș ș ț

care variază în func ie de obiect, dimensiunea, complexitatea i structura! i de persoaneleț ș ș

din interiorul sau din afara organiza iei.ț

"mbunătă irea managementului entită ilor organizatorice, în toată complexitatea sa, esteț ț

nevoie de cunoa terea i aplicarea mai multor principii moderne pentru func ionarea acestorș ș ț

organiza ii în termeni de performan ă i competitivitate.ț ț ș #entru aceasta este necesar ca setul

bunelor practici de gestiune să fie permanent completat cu elemente noi, conceptualizate şi

implementate în structurile funcţionale ale entităţilor.

"n acest context, auditul intern devine un pilon care spriină guvernanţa, şi în general orice

act de conducere precum i un instrument maor pentru a identifica riscurile în ceea ceș

prive te condiţiile de funcţionare a entită ile într-un mediu devenit nu numai sc$imbător dar ș ț

i turbulent."n plus, activită ile desfasurate sunt numeroase i variate, iar întinderea lor ș ț ș

depăşeşte frecvent perimetrul de bază al entităţilor, extinz%ndu-se inclusiv în afara ţărilor deorigine.

&una organizare a departamentului de audit intern la nivelul companiilor reprezintă un

factor c$eie în realizarea' ndeplinirea obiectivelor sale.ȋ

(odul de realizare a misiunii de audit intern, respectiv abordarea celor trei etape

fundamentale ale acesteia - etapa de pregatire, realizare si incheiere , depinde foarte mult de

capacitatile de lectura, atentie, observatie, dialog si comunicare ale auditorului.



Modelul de audit prin riscuri va deveni, în perioada următoare, o procedură care se va

dezvolta rapid şi va căpăta un rol esenţial în problematica mai largă a managementului

riscurilor.

Filozofia demersului priveşte identificarea şi evaluarea riscurilor din zonele cheie alecompaniei, astfel încât să se stabilească măsurile cele mai adecvate pentru reacţie. ceastă

problemă va trebui să se afle în centrul atenţiei auditorilor.

Prin structurarea acestei lucrari s+a urmarit acoperirea atat a planului teoretic 3

notiuni generale0 reglementare si standardizare0 cat si al practicii pro!esiunii de auditor

intern 3 metodele si instrumentele utilizate in activitatea de audit4 realizarea misiunii de

audit intern + etapele0 procedurile si documentele utilizate.

,rept studiu de caz0 lucrarea analizeaza metodele si instrumentele utilizate in activitateade audit intern cu tema „Practici actuale de realizare a auditului intern in domeniultransporturilor” la o societate /companie.



1. Principiile !undamentale ale Politicii Comune de "ransport

)ransportul reprezintă unul dintre pilonii procesului de integrare europeană, fiind str%nslegate de crearea i implementarea pie ei interne, care promovează ocuparea for ei de muncăș ț ț

i cre tere economică. )ransporturileș ș se numără printre primele domenii ale politicii comunea *niunii +uropene de astăzi i sunt esen ialeș ț pentru realizarea libertă ilor pie ei comune,ț ț

prevăzute de )ratatul de la oma din /01 libera circula ie a persoanelor, serviciilor iț ș

bunuri.!omunitatea "uropeană a adoptat o serie de măsuri menite să asigure o dezvoltare coerentă şiechilibrată în domeniu#− crearea unei pieţe comune a transporturilor prin liberalizarea accesului la piaţă şi

recunoaşterea mutuală a diplomelor şi certificatelor$

− eliminarea neconcordanţelor legislative de natură ce produce distorsiuni ale concurenţei, prin armonizarea standardelor şi reglementărilor în materie$

− îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei$− rezolvarea problemelor legate de impactul transporturilor asupra mediului.

%rincipiile fundamentale ale %oliticii !omune de &ransport 5PC"6 este guvernată de !apitolulI'(articolele )*+)- al &ratatului."ratatul de!ine/te !ondul politicii comune de transport#reguli comune aplicabile transportului internaţional in tatele /embre condiţii pentruautorizarea transportatorilor nonrezidenţi$

-

să opereze servicii de transport pe teritoriul unui 2tat (embru$- măsuri pentru imbunătăţirea siguranţei in transport$- limitarea aplicării in totalitate a Capitolului la transportul feroviar, rutier şi fluvial!

Consiliul poate decide0 prin ma7oritate de voturi0dacă tre%uie sta%ilite reglementăripentru transportul maritim /i aerian.

Industria de transport reprezintă peste )0 din produsul intern brut (%I1- al 2niunii "uropene(2"-, peste )0 din forta de muncă, *30 din investiţiile tatelor /embre şi 430 dinconsumul de energie din 2". cest sector a înregistrat o creştere constantă în ultimele douădecenii, de 5,40 pe an la transportul de bunuri si 4,60 la cel de pasageri. 7n acelaşi timp, acrescut presiunea e8ercitată de sectorul transport asupra mediului şi societaţii. !orelaţia dintre

creşterea traficului rutier si a riscurilor de sănătate nu este imposibil de schimbat. %roblema nu poate fi însă rezolvată printr+o singură măsură sau politică, ci este necesară o abordareintegrată pentru a reduce efectele negative atât ale emisiilor, cât şi ale zgomotului. %e baza

principiului 9poluatorul plăteste:, toţi utilizatorii de transport (firmele de transport,conducătorii auto, călătorii- trebuie sa fie responsabili financiar de costurile călătoriilor,inclusiv pentru daunele rezultate din acţiunile lor asupra mediului natural si cel construit,societaţii si economiei. &a8area pentru utilizarea infrastructurii, ta8ele de mediu sau pentrucongestiile de trafic ar determina reducerea traficului si respectiv impactul transporturilor asupra sănătaţii si mediului$ ar fi disponibile astfel si fondurile de investiţii în acest sens.

"uropa are nevoie de cone8iuni de transport !ia%ile pentru a stimula comer ul iț ș

cre terea economică i pentru a crea locuri de muncă i prosperitate. ;e elele de transport suntș ș ș ț

esen iale pentru lan ul de aprovizionare i constituie baza economiei unei ări. "le faciliteazăț ț ș ț



distribuirea eficientă a produselor i ne permit să călătorim, să avem acces la anumiteș

destina ii, să ne apropiem unii de al ii i să ne bucurăm de o calitate a vie ii ridicată.ț ț ș ț

&ransporturile contribuie la realizarea a două libertăţi fundamentale pe %iaţa Internă, respectivcirculaţia liberă a persoanelor şi a bunurilor. < a treia libertate, cea a circulaţiei libere aserviciilor, este la rândul său indispensabilă pentru realizarea unei politici de transport pan+

european, în condiţii de acces concurenţial la piaţă pentru toţi operatorii de transport careactivează în 2".

#. "ransportul rutier

3biectivul politicii comunitare privind transportul rutier de mărfuri i călători este de a creaș

condi ii optime pentru livrarea efectivă a serviciilor de transport! promovarea transportț

public'comun eficient! contribuie la armonizarea condi iilor de concuren ă întreț ț

transportatorii! încuraarea respectării normelor privind condi iile de muncă din acest sector.ț

)ransportul rutier este de departe cea mai mare parte a tuturor modurilor de transport, at%tîn termeni de evolu ia de transport de marfă i de călători în ultimele decenii esteț ș

impresionant. Distan ele parcurse de transportul rutier au triplat în ultimii 45 de ani, iar înț

cazul în care în 05 au existat 646 de ma ini private la un m%ner de mii, în 6555 au fost 78ș

de ma ini private pentru o mie de oameni, raportat în acela i spa iu.ș ș ț

$. "ransportul rutier de %unuri

7ncepând de la data de 6 ianuarie 6==4, orice transportator dintr+un tat /embru poatetransporta fără restricţii bunuri către un alt tat /embru. %âna la acea dată, astfel deoperaţiuni necesitau autorizaţii speciale în aplicarea acordurilor bilaterale, sau cotecomunitare$ în prezent, dreptul de a desfăşura aceste activitaţi se bazează pe condiţii decalitate pe care operatorii de transport trebuie sa le respecte şi care le conferă dreptul de a

primi o licenţa de transport în cadrul !omunităţii.stfel de activitati transnaţionale nu trebuie însă să ducă la perturbări grave ale pieţei detransport, şi, din acest motiv, !onsiliul a stabilit un sistem de monitorizare, ce oferă unmecanism de protecţie a pieţei.

7n domeniul transporturilor, trebuie semnalate obiectul şi importanţa activităţii de transport.&ransporturile constituie o importantă ramură a producţiei materiale fără de care e8istenţaunei societăţi moderne ar fi de neconceput, acestea reprezentând un sistem circulator al

întregii planete, şi, în acelaşi timp, al fiecărei ţări în parte. &ransporturile sunt acelea caredeplasează produsele obţinute în ramurile producţiei materiale, din locul în care au fost produse în cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.%entru ca ;omânia să poată finaliza armonizarea şi implementarea legislaţiei 2" în domeniultransporturilor este necesar#− să se întărească capacitatea administrativă în vederea implementării ac>uis+ului fiscal şi

social?tehnic$− să se continue implementarea programelor de eliminare a practicilor discriminatorii în

ceea ce priveşte ta8ele sau amenzile în transportul rutier$− să se continue implementarea planurilor de acţiune adoptate referitoare la dotarea

vehiculelor româneşti de marfă cu aparate de limitare a vitezei şi cu echipament de

înregistrare$− să se continue cu implementarea regulilor privitoare la timpul de condus şi perioadele de



odihă$− să se facă mai multe campanii de sensibilizare a participanţilor la traficul rutier asupra

riscurilor la care se supun dacă nu respectă semnele de circulaţie şi timpii de odihnă.

*. "ransportul maritime

"ransportul maritim a avut întotdeauna o mare importanţă economică, socială,strategică şi politică. "l @oacă şi astăzi rolul principal în transporturile internaţionaleconstituind o cale eficineta pentru schimburile economice de bunuri materiale.

"ste cel mai ieftin mod de transport şi deţine cel mai mare volum de mărfuri transportate( =3A.=B0 din volumul total al mărfurilor transportate pe plan internaţional, procentulvariind de la regiune la regiune-. %entru deţinerea acestui loc s+au făcut paşi importanţi înconstrucţia de nave tot mai economice şi rapide,corespunzătoare diversificării tipurilor demărfuri în porturi, prin folosirea unor instalaţii portuare de mare productivitate, în terminale

specializate.

&ransportul maritim este un catalizator al dezvoltării economice, constituind o sursă detransport ieftin,rentabila chiar şi pentru transportul produselor obinuite,datorită preţurilor multmai @oase faţă de cele ale altor mi@loacede transport.

Cispune de o gamă variată de nave clasice şi specializate, cu capaciati de transport tot maimari, ceea ce permite ca la o singură călătorie să fie transportate cantităţi foarte mari demărfuri pe distanţe de mii de mile marine, fără opriri între portul de încărcare şi cel dedescărcare, cu viteze satisfăcătoare(65A..43 Dd-$

3 ţară se va specializa în exportul serviciilor de transport maritim dacă are posibilitatearealizării investiţiilor în domeniul transporturilor navale şi exploatării optime a flotei sale, cuo eficienţă mai mare faţă dec%t alte ţări prezente pe piaţa serviciilor de transport. 3 ţară

poate fi mai eficientă dec%t o altă ţară în ceea ce priveşte activitatea de transport maritimmăcar pentru simplul motiv că geografic beneficiază de ieşire la mare sau la ocean. "nsăaceastă premisă nu este suficientă. #entru exploatarea avantaului comparativ se impun o

serie de măsuri care privesc la nivelul unui stat1 politica fiscală, monetară şi comercială,cadrul normativ naţional sau internaţional adoptat, climatul socio-politic, investiţiilerealizate în infrastructura portuară.

'. "ransporturtul aeriene

%iata mondiala a transporturilor aeriene este o piata comple8a, eterogena, care functioneaza caun sistem de activitati interconectate incluse intr+o retea etalata pe intreg mapamondul. In

prezent se afla in plina restructurare organizatorica, tehnica si functionala dictata de socurile politice, amploarea fazelor de recesiune din ciclul economic si noile manifestari aleconcurentei. &otodata, procesul liberalizarii serviciilor se regaseste pe deplin in sferatransporturilor aeriene tot asa cum se regasesc toate cele patru modalitati de internationalizarea serviciilor cuprinse in aceasta piata.

"8pansiunea transporturilor aeriene E determinata de superioritatea performantelor aparatelorde zbor, in comparatie cu alte mi@loace de transport. Catorita caracteristicilor tehnice ale



7n prezent, politica în domeniul transporturilor a a@uns să cuprindă toate modurile de transport

şi să reglementeze aspecte foarte punctuale, cum ar fi folosirea tahografelor sau a sloturilor

orare pe aeroporturi. 7n 5366, !omisia "uropeană a lansat un nou e8erciţiu vizionar E !arte

lbă + privind viitorul politicii de transport la orizontul 53B3, care pune accent pe

sustenabilitate (reducerea impactului asupra mediului E transportul consumă circa 430 dinenergia generată în 2"- şi continuarea liberalizării.

Pentru 2om:nia răm:ne prioritar o%iectivul de reducere a decala7elor /i de!icitelor dein!rastructură !aţă de restul U*. Cuplarea la politica n domeniul transporturilorprezintă nsemnătate aparte ca urmare a distanţei mai mari !aţă de centrul geogra!ic alU*0 unde se situează state mem%re cu care 2om:nia derulează relaţii economice /icomerciale intense. Ca ţară a!lată la !rontiera Uniunii0 pentru 2om:nia este relevantă /idezvoltarea legăturilor de transport cu ţările vecine non+U*0 la standarde europene.



Cap.#

-. Scurt istoric al auditului

)ermenul de audit provine din limba latină de la cuvântul audit+auditare, care aresemnificaţia 9a asculta:, dar despre audit se vorbeşte de pe vremea asirienilor, egiptenilor, dintimpul domniei lui !arol cel /are sau al lui "duard I al ngliei. 6

pariţia auditului intern şi dezvoltarea auditului e8tern este strâns legată, după părereaspecialistului Ja>ues ;enard, de declanşarea crizei economice din 6=5= din tatele 2nite,când întreprinderile erau afectate din plin de secesiunea economică. %atronatele erauinteresate de reducerea ta8elor şi impozitelor astfel încât toate conturile care conţineauoperaţiuni generatoare de impozite şi ta8e 9au fost minuţios analizate cu scopul de a se găsi

posibilitatea de reducere a masei impozabile sau de operaţiuni pentru care s+au plătit în modnecuvenit ta8e:.5

!onform celor enunţate în paragraful anterior realizăm cât de departe suntem în timpde anul 6=5= şi parado8al cât de similar suntem afectaţi de criza actuala.

%ractica auditului are o vechime considerabilă fiind folosiţi diverşi termeni cum ar fi #inspecţie, control, revizie, verificare, expertiză contabilă, supervizare.

Fiecare din aceşti termeni presupun #+ compararea situaţiei reale cu situaţia care ar trebui să e8iste$

+ stabilirea şi analiza abaterilor şi riscurilor$+ propunerea sau recomandarea unor măsuri menite să contribuie

la atingerea obiectivelor entităţii sau la asigurarea unei informări corecte.

ceşti termeni pot avea o sferă de cuprindere diferită şi pot să se bazeze pe uneletehnici şi procedee specifice de investigare.4 &ermenul de audit în general vine de la cuvântul latin 9audire: a asculta şi a informa

pe alţii. 7n ţările anglo+sa8one de azi, acest termen are semnificaţia unei revizii a informaţiilor

6 Ghiţă M., Sas F., Tamas A., Briciu S., Ghiţă R. şi Dobra B., Guvernaţia corporativăşi auditu intern, !ditura A!T!R"#TAS, Aba #uia, $%%&, pa'.$().

5 St*rcea D., Audit intern, !ditura Academica Br*ncuşi, T*r'u + iu, $%%-, pa'.%.

4 /prean #., 0opa #., 1en'he R., 0rocedurie audituui şi ae controuui 2inanciar,!ditura Risoprint, 3u4 + "apoca, $%%5, pa'.&6.



contabile şi de altă natură, realizată de către un profesionist independent, în vedereae8primării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii informaţiilor auditate.*

;olul şi necesitatea auditorilor interni a crescut continuu şi a fost unanim acceptat,motiv pentru care aceştia au simţit nevoia de a se organiza şi de a+şi standardiza activitătile

practice. stfel , în anul 191, s!a creat în "rlando, #lorida, S$%, Institutul %uditorilor

Interni &I.I.%.', care a fost recunoscut internaţional. 2lterior, a aderat /area 1ritanie, iar in6=B6 uedia, Dorvegia, Canemarca şi alte state. 7n prezent, la acest institut s+au afiliat peste=3 de institute naţionale ale auditorilor interni şi membri din peste 653 ţari, in urma obţineriicalitaţii de uditor Intern !ertificat (!.I..-, acordată de I.I.., pe baza unor e8amene

profesionale.B

%otrivit specialiştilor ruşi I.K.<degov si &.'. Diconova, etapele de conturare şidezvoltare ale cadrului general de acţiune, precum şi dinamica obiectivelor şi a metodelor utilizate în cadrul procesului de auditare pot fi urmărite in tabelul prezentat mai @os.

-storicul etapelor procesului de audit

Perioada O%iective Metode"tapa I E %reistoria (pânăîn 6B3-

"videnţierea eficienţeimuncii, prevenirea abuzului

'erificarea detaliată afactorilor vieţii sociale

"tapa a II+a E pariţiaauditului (6B3+6=3B-

"videnţierea abuzului !ontrolul pe unităti(incluzând testarea peelemente independente-

"tapa a III+a E Formarea profesiei (6=3B+6=44-

"videnţierea imaginiicorecte a situaţiei financiarea clientului

!ontrolul general şi pecomponente

"tapa a I'+a E Cefinirea profesiei (6=44+6=*3-

"videnţierea imaginiicorecte a situaţiei financiarea clientului şi depistareagreşelilor

&estarea

"tapa a '+a Eituaţiaactuala (6=*3+prezent-

"videnţierea eficienţeicontrolului intern

tandardizarea metodelor

--. ,e!inirea auditului

uditul, în general, este un proces sistematic de obţinere şi evaluare în mod obiectiv a

unor informaţii sau afirmaţii în vederea aprecierii gradului lor de conformitate cu criteriile prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către utilizatorii interesaţi.G

uditul constă în verificarea şi certificarea situaţiilor financiare de către un e8pertindependent în vederea e8primării unei opinii privind realitatea şi e8actitatea datelor cuprinseîn acestea. ;olul auditului este de a asigura utilizatorii de informaţii asupra respectării

principiilor şi practicilor contabile, precum şi asupra prezentării în contabillitate şi în situaţiile

* Toma M., #niţiere 7n auditu situaţiior 2inanciare ae unei entităţi, !d. 3!33AR,Bucureşti, $%%5, pa'.).

B Ghiţă M., Ghiţă R., Briciu S. şi Sas F., Audit 0ubic #ntern, !ditura A!T!R"#TAS, Aba8#uia, $%%(, pa'.%

G American Accountin' Asociatim 9AAA:



financiare a imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei financiare şi a performanţelor financiare ale societăţii.)

Cin analiza definiţiilor date auditului, în general se pot desprinde următoareletrăsături#

6 uditul este un proces, un ansamblu de operaţiuni, de colectare, analiză şi evaluare

a informaţiilor (a probelor de audit- în vederea obţinerii unei asigurări rezonabileasupra conformităţii sau neconformităţii acestor informaţii sau declaraţii cucriteriile prestabilite.

7n esenţă un proces de audit constă în#8 colectarea probelor de audit @ust şi suficiente (caracterul @ust

al probelor se referă la calitatea şi eficacitatea tipurilor de probe colectate iar caracterul suficient se referă la cantitateade probe colectate- necesare pentru e8primarea unei opiniisau pentru formularea unei recomandări$

8 evaluarea concordanţelor sau a neconcordanţelor dintrediferitele tipuri de probe colectate$

8 stabilirea abaterilor faţă de criteriile prestabilite.5 uditul confruntă politicile contabile aplicate şi procedurile de lucru utilizate în

entitate cu un set de criterii prestabilite, cum sunt tandardele Internaţionale de;aportare Financiară (IF;-, tandardele Internaţionale de !ontabilitate (I-,reglementările contabile naţionale, manualele de proceduri interne, reglementărilefiscale, etc. %entru a fi utile, aceste confruntări trebuie să se bazeze pe informaţii

@ustificabile şi verificabile.4 uditorii sunt profesionişti competenţi care au obţinut această calitate pe baza unor

e8amene. "8aminarea informaţiilor nu se face la întâmplare, după intuiţiaauditorilor, ci se face după standarde profesionale (conduită etică stabilită prin!oduri ale profesiei şi prin Cirectiva a 'II+a !!" din 6=*, standarde profesionaleşi standarde tehnice de lucru-.

* !oncluziile auditorilor sunt sintetizate şi sistematizate în rapoartele care sunt pusela dispoziţia celor interesaţi.

;n anul 1<<<0 -nstitutul -nternaţional al Auditorilor -nterni 5--A6 din SUA a emiso nouă de!iniţie a auditului intern0 n urma unui studiu e!ectuat cu =>> de studenţi0coordonat de auditorii din universităţile australiene0 ast!el8<

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă, care dă unei organizaţii oasigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor, o îndrumă

pentru a-i îmbunătăţii operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.uditul intern a7ută organizaţia să+/i atingă o%iectivele evalu:nd printr+o

a%ordare sistematică /i metodică procesele sale de management al riscurilor0 de control/i de conducere a entităţii /i !ac:nd propuneri pentru a le consolida e!icacitatea."8istă autori 63 care consideră că folosirea cuvântului ?activitate@0 pentru a definii

auditul intern, în locul termenului de 9funcţie: îl situează pe responsabilul său pe o poziţiesubalternă, ţinând cont că o activitate este mai elementară decât o funcţie.

) Giur'iu A.,;n'ureanu 0., Duma F., Mic 1e<icon Financiar + Bancar şi Bursier, !d.Didactică şi 0eda'o'ică , Bucureşti, $%%&, pa'. $-.

/prean #, ş.a., /p.cit., pa' &58&-.

= Ghiţă M., 0opescu M., Auditu intern a instituţiior pubice= teorie şi practică, !ditura3!33AR, Bucureşti, $%%(, pa'.6>.



7n le8icul 9!uvintele uditului:66 e8istă următoarea definiţie dată auditului# 9Auditul intern este în cadrul unei organizaţii o funcţie exercitată într-o manieră independentă şi cumandat de evaluare a controlului intern:. Acest demers specific concurează cu bunul control asupra riscurilor de către responsabili.

7n egea nr.()#B#>># privind auditul public intern din ;omânia65 este adoptată

definiţia dată de II în anul 6=== şi este considerată, în prezent, satisfăcătoare şi e8haustivădin punct de vedere al conţinutului.7n 533*, II a îmbunătăţit definirea conceptului de audit intern, prin implementarea

unor termeni agreaţi tot mai mult în rândul profesioniştilor, aşa cum rezultă dinurmătoarea definiţie#64 Asistă o organizaţie în îndeplinirea obiectivelor sale prinimplementarea unei abordări sistematice şi disciplinate în evaluarea şi îmbunătăţireaeficacităţii managementului riscurilor şi a controlului.

;n rezumat8 auditul intern este o pro!esie care s+a rede!init mereu de+a lungul anilor0din dorinţa de a răspunde necesităţilor n continuă scim%are ale entităţilor0 o%iectulsău de activitate deplas:ndu+se de la analiza pro%lemelor conta%ile /i !inanciare cătredepistarea principalelor riscuri ale entităţilor /i evaluarea controlului intern al

acestora.1&

Audit intern+!urnizează managementului unei entităţi o asigurare independentă şio%iectivă cu privire la faptul că riscurile cu care se confruntă entitatea sunt ameliorate saunu la un nivel accepta%il.

%otrivit II,universal de audit reprezinta toate auditurile care pot fi effectuate intr+o entitate."leste strans legat de strategia si obiectivele de dezvoltatre,precum si de riscurile la care estee8pusa entitatea.2niversul de audit tine cont atat de mediul in care entitatea activeaza,cat si deintetia managementului, care indica schimbarile ale obiectivelorstrategice,operatiunile,programele, sistemelor informatice si de control si se afla la bazaelaborarii planului de audit.uditorul intern va asigura un process de comunicare adecvat pe tot parcursul misiunii deaudit, incepand din faza de planificare, continund cu evaluarea si raportarea catre conducereasuperioara, nepermitand totusi sa ii fie afectata independent Ltandardul 6663+IndependentaorganizationalM.%rin structura de audit ne referim la departamentul sau compatimentul de audit intern carefunctioneaza ca si component disrincta in structura de organizare a unor entitati sau, pentrumisiunile de audit intern e8ternalizate, la persoana fizice sau @uridice care desfasoara astfel de

misiuni.

63 a?ues Renard, Theorie et practi?ue de audit interne, !d. d /r'anisation, 0aris,$%%$, tradusă 7n Rom*nia printr8un proiect 2inanţat 0@AR! sub conducereaMinisteruui Finanţeor 0ubice, Bucureşti, $%%6, pa'. (.

66 1e mots d audit + #FA3# #AS, !d. 1iaisons, 0aris, $%%%.

65 1e'ea (5$$%%$ modi2icată cu 1e'ea &$%.

64 Ghiţă M., ş.a., /p. cit., pa'. $-$.

6* ucan ".3., Audit şi contro intern + Suport de curs Master B-, !d. CAma Mater,Sibiu, $%, pa'. 5.



---. Funcţia de audit intern

<rganizarea funcţiei de audit intern în cadrul entităţilor impune luarea în considerare aurmatoarelor caracteristici6B#

a- Universalitatea. ;eprezintă funcţia auditului intern care trebuie înţeleasă în raportcu aria de aplicabilitate, scopul, rolul si profesionalismul persoanelor implicate înrealizarea acestei funcţii. uditul intern e8istă si funcţionează în toate organizaţiileindiferent care ar fi domeniul de activitate al acestora.Dormele internaţionale

precizează că auditul intern nu este specialist în toate meseriile, specialitateaacestuia fiind sistemul de control intern.

b- -ndependenţa. uditul intern este o activitate independentă, de asigurarea aîndeplinirii obiectivelor şi de consultanţă, concepută în scopul de a adăuga valoareşi de a îmbunătăţi activităţile unei organizaţii.uditul intern are trei principale preocupări şi anume#

8 raportează managementului la cel mai înalt nivel pentru că

acesta este cel care poate lua decizii, respectiv şefule8ecutivului sau al consilului de administraţie$8 evaluează şi supervizează sistemul de control intern$8 oferă consiliere pentru îmbunătăţirea managementului, pe

baza analizei riscurilor asociate activităţilor auditate. uditul intern intră în cultura organizaţiei atunci când managerul apelează laauditori. 7n acest fel, auditul intern devine o funcţie responsabilă, caracterizată prinindependenţă.

uditul intern este o funcţie şi auditorul intern este o persoană care areobligaţii şi acestea nu sunt minore.c- Periodicitatea auditului intern este o funcţie permanentă în cadrul entităţii, dar

este şi o funcţie periodică pentru cei auditaţi. Frecvenţa auditărilor va fideterminată de activitatea de evaluare a riscurilor. stfel, auditorii interni potaudita o entitate +65 săptămâni şi apoi să revină după o perioadă de 5+4 ani, înfuncţie de riscurile care apar.

uditul intern este o funcţie periodică, deoarece se realizează conform unui plan şi pe baza unor programe de activitate, comunicate şi aprobate anticipat.

uditul intern a@ută entităţile să îşi atingă obiectivele, ceea ce se realizează printr+o organizare metodică şi sistematică a procesului de audit, îndreptată spreîmbunătăţirea controlului şi proceselor de conducere, la diferite perioade de timp .uditul intern trebuie să urmărească obiectivele generale, dar şi alte elemente ca#

8 e8istenţa unor disensiuni între diferite nivele ale organizaţiei$

8 e8istenţa anumitor lucruri care descura@ează oamenii sălucreze mai bine.

uditorii nu auditează persoane, ci sisteme, entităţi, programe, activităţi ş.a. 7nacest sens, rapoartele de audit nu conţin nume şi fapte. ceasta nu înseamnă că auditulintern nu are implicaţii asupra persoanelor. Cacă descoperă fraude, atunci responsabiliiactivităţilor respective vor avea probleme.

< concluzie importantă este aceea că auditorii interni pot realiza o îmbunătăţireconstantă a sistemului de control intern mai bine decât oricine altcineva, în cadrulmisiunilor, datorită metodologiei e8acte şi riguroase pe care o desfăşoară.

6B Munteanu E., /p cit., pa' $%8$.



-. Formele auditului intern /i domeniul de aplicare

;ecunoaşterea manifestării auditului intern este, într+un fel, determinată

de evoluţia, despre care de@a am amintit, pe parcursul căreia câmpul de aplicare

al demersului s+a e8tins.7n încercarea de a clasifica auditul intern se utilizează îndeosebi două

criterii specifice delimitării în contabilitate a cheltuielilor, dup( natur( şi în

)unc*ie de destina*ie, preluate şi pentru e8plicarea formelor de audit intern.Cupă criteriul naturii auditului intern (sau criteriul după obiective- se

pot distinge#a6 Auditul de conformitate sau de regularitate. 7n cadrul acestui tip de

audit intern se urmăreşte conformitatea cu dispoziţiile legale şi reglementare

sau regularitatea în raport cu regulile interne ale întreprinderii. Ni într+o situaţieşi în alta demersul este acelaşi, adică se face o comparaţie a realităţii cu un

sistem de referinţă, iar pe această bază auditorul semnalează responsabilului

dezechilibrele. ;ezultatele vor fi folosite de cel auditat în beneficiul său.%6 Auditul de eficacitate efectuat de auditorul intern vizează, pe de o

parte, măsura în care s+au găsit modalităţile pentru atingerea obiectivelor fi8ate

şi a răspunsului la aşteptări, iar pe de altă parte măsura în care lucrurile sunt

făcute cât mai bine cu putinţă. 2ltima parte este de fapt un audit de eficienţă

care ţine mai mult de cultura întreprinderii (cunoştinţe, pricepere,

comportament, comunicare, etc.-. Doţiunile de eficacitate şi eficienţă sunt

proprii auditului performanţei.

c6 Auditul de management sau auditul de conducere observă alegerile şi

deciziile direcţiei generale, le compară, evaluează consecinţele lor şi atrage atenţia

cu privire la riscuri şi incoerenţe. &rebuie făcută sublinierea că, în acest caz,

auditul intern nu emite @udecăţi asupra opiniilor strategice şi politice ale conducerii

întreprinderii, observând doar forma şi nu conţinutul. !u alte cuvinte, see8aminează dacă e8istă o politică, dacă ea este e8primată cu claritate, dacă este

cunoscută, înţeleasă şi aplicată.

d6 Auditul de strategie procedează la compararea politicilor şi

strategiilor întreprinderii cu coerenţa globală a întreprinderii. uditorul intern

se limitează la semnalarea incoerenţelor, a neconcordanţelor, el neevaluând

politicile şi strategiile. cestor categorii de audituri interne le corespund şi

relocări pe funcţii ale întreprinderii ceea ce înseamnă o clasificare pedestinaţie, fiind denumite audituri operaţionale.



Funcţii ale întreprinderii Audituri interne operaţionale

CumpărăriDezvoltare

ProducţieÎntreţinereDesfacereInformaticăContabilitate

TrezorerieResurse umane

Juridică .

.

.

Reularitate

!"cacitate

#anaement

$tateie

%udit e&tern

O%servaţie. ;elativ recent a apărut conceptul de strategie de audit intern

bazată pe riscuri. /odelul poate substitui misiunile de audit intern de tipul

auditurilor operaţionale care sunt considerate din ce în ce mai mult ca devenite

tradiţionale. <rientarea spre auditul prin riscuri este influenţată din două

direcţii. 7n primul rând, auditul intern este o componentă esenţială a

guvernanţei corporative şi, pe cale de consecinţă, el va trebui să răspundă prin

misiunile de îndeplinit noilor condiţii de mediu economic în care activează

întreprinderile. 7n al doilea rând, începe să se facă simţită superioritatea

demersului de audit intern bazat pe riscuri în detrimentul auditurilor

operaţionale. Cin punct de vedere conceptual, subscriem fără rezervă unor

proceduri de audit intern moderne şi eficiente care pot să spri@ine mai bine

guvernanţa întreprinderilor româneşti. Car nu putem să nu observăm că unele

dintre întreprinderile noastre nu au implementat nici sistemul auditurilor

operaţionale. Ni atunci, în mod firesc, se pune întrebarea dacă e8istă

capacitatea trecerii directe la auditul intern bazat pe riscuri. 7n acest sens ne

e8primăm unele rezerve mai ales că şi în plan conceptual şi instituţional e8istă

multe insuficienţe. Ce asemenea, în prezent literatura de specialitate de limbă

română şi străină nu furnizează suficiente informaţii în legătură cu rezultatele

aplicării în practică a acestui concept.Cupă criteriul destinaţiei (sau al domeniului de aplicare-, fiecărei funcţii a

întreprinderii îi va corespunde o categorie de audituri operaţionale care privesc

toate activităţile, inclusiv cea contabilă şi financiară. ltfel spus, câte funcţii

sunt în întreprindere, atâtea categorii de audituri operaţionale se întâlnesc./ai @os este prezentat sub formă schematică domeniul de acoperire al

auditului intern la nivelul unei entităţi economice. e dega@ă că funcţiunea de

audit intern e8cede componentei financiare şi contabile asociată, de regulă,

auditului situaţiilor financiare anuale. Car aceasta nu înseamnă că auditorul

intern nu poate realiza misiuni în zona auditului conturilor anuale, a

credibilităţii şi evaluării informaţiilor financiare, inclusiv a riscurilor

manageriale cu privire la conceptul de imagine fidelă a prezentărilor din

situaţiile financiare. Ce asemenea, se mai observă că domeniul de aplicare a

auditului intern priveşte toate funcţiile întreprinderii care sunt e8aminate din

punct de vedere al regularităţii, eficacităţii, managementului şi strategiei.



. Cadrul legal de aplica%ilitate

egislatia in vigoare in 2omania sta%ileste care societati organizeaza activitatea de auditintern si ce reprezinta pentru entitate aceasta activitate.-n conte9tual legislative actul tre%uie avute in vedere urmatoarele aspect8

1. Con!orm OUD )'B1<<<0 art #$0 responsa%ilii pentru organizarea activitatii deaudit intern0 coordonarea lucrarilorBanga7amentelor si semnarea rapoartelor deaudit intern tre%uie sa ai%a calitatea de auditor !inanciar.

#. *ste responsa%ilitatea Camera Auditorilor Financiari din 2omania de a ela%oranorme0 aliniate conte9tului international0 pentri asigurarea calitatii si spri7inireaactivitatii de audit intern.

$. *ste incura7ata con!ormarea activitatii auditorului !inanciar0 conducator al uneimisiuni de audit intern0 cu cerintele celor mai %une practice in domeniu0proiectate con!orm normelor emise de CAF2 si a Standardelor -nternationale deAudit -ntern.

,e!initia auditului intern apro%ata de Eotararea Consilului CAF2 nr.&=B#>1&0completata si modi!icata prin Eotararea Consiluilui CAF2 nr.)$B#>1&0 esteurmatoarea8

O Auditul intern este o activitate independent de asigurare obiectiva si de consiliere,destinata sa adauge valoare sis a imbunatateasca operatiunile unei organizatii.Autao organizatie in indeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematica simetodica care evalueaza si imbunatateste eficacitatea proceselor de management alriscului, control si guvernanta.:Standardul -nternational de Audit-SAG1(>+ Utilizarea activitatii auditorilorinterni de!ineste !unctia de audit intern si vor%este despre auditoria interni ast!el8

;unctia de audit intern este activitatea de evaluare instituita de entitatea sau furnizataacesteia aub forma unui serviciu.

;unctiile sale include, printer altele si examinarea, evaluarea si monotorizareaadecvarii si eficacitatii controlului intern.



• fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale$• eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor şi programelor$• prote@area activelor$• conformitatea cu legi, regullamente, politici, proceduri şi contracte.

c- <biectivele urmarite in cadrul misiunilor de consiliere

!onform tanderdelor Internationale pentru %ractică %rofesională a uditului Intern,obievtivele urmarite in cadrul misiunilor de consiliere, cunoscute si sub denumirea de misiunide consultanta, sunt#

• "valuarea eficacitatii proceselor de management al riscului, control si guvernanta$• Imbunatatirea proceselor de management al riscului din cadrul organizatiei printr+o

abordare sistematica si metodica.

<biectivele urmarite in cadrul misiunilor de audit intern se pot adapta in cazul

entitatilor care au organizata activitatea de audit intern conform reglementarilorspecific aplicabile.

--. Setul de standard pro!esionale0 sau cadrul de re!erinta

!eea ce caracterizeaza activitatea de audit intern, desfasurate sub egida II,este ca cei care practica aceasta profesie, trebuie sa se raporteze la un cadru dereferinta sau set de standard profesionale, unanim acceptate chiar daca firescdealtfel, conditiile economice, legislative sau sociale in care se desfasoaraactivitatea de audit intern sunt diferite de la o tara la alta.!adrul de referinta sau setul de standard profesionale la care trebuie sa se

raporteze practica auditului intern in fiecare tara, cuprinde cateva componentsau repere esentiale precum#+definitia auditului intern$+codul deontologic$+normele profesionale$+modalitatile practice de apicare$+spri@inul pentru dezvoltarea profesionala.

---. Codul etic pro!esional

Ceontologia în activitatea de audit intern priveşte normele şi obligaţiile etice pe care

trebuie să le respecte şi, respectiv, să le îndeplinească auditorii interni. "ste de altfel

cunoscut că etica definită ca studiu teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva

principiilor morale, se regăseşte în cadrul unei profesiuni, oricare ar fi ea, sub forma unui

cadru coerent, de doctrină, ce cuprinde setul de reguli în care trebuie să se înscrie

comportamentul profesional al celor care practică activitatea în cauză.



7n materie de audit intern codul deontologic sau etica profesională a auditorilor interni,

constituie cartea cu reperele şi principiile generale de etică profesională la care trebuie să se

raporteze auditorii interni în calitate de profesionişti.

Cezbaterea pe marginea deontologiei şi eticii profesionale identifică mai multe cerinţe

pe care trebuie să le îmbrace o profesie. stfel, KreenPood, citat de !.Q. Cobroţeanu şi Q.

Cobroţeanu în Audit intern, 533), pag.)G, consideră că o profesie este caracterizată prin cinci

atribute#

' +isten*a unei teorii coerente care serveşte la susţinerea şi soluţionarea raţională a

problemelor survenite în practică.

' %utoritatea care este reprezentată de structura profesională la care este aderată

profesia şi care stabileşte normele etice pentru profesiunea respectivă.

' Sanc*iunile comunit(*ii aplicate pentru abaterile comise de către profesioniştii

respectivi de la conduita impusă de deontologia profesională.

'-odul deontologic al pro)esiei la care trebuie să adere în mod obligatoriu toţi

membrii profesiei respective.

' +isten*a unei culturi denumită şi cultură profesională derivând din relaţionarea

profesiei respective cu alte organizaţii profesionale, firme de specialitate, instituţii de

învăţământ superior şi de cercetare.

!u cât profesia este mai bine organizată cu atât mai mult aceste atribute sunt mai

evidente, regăsindu+se în cazul nostru şi în activitatea de audit intern.

!odul mai are drept scop şi spri@inirea auditorilor interni pentru aplicarea standardelor

în realizarea misiunilor ce le sunt încredinţate, cerinţele etice fiind standardizate în cadrul

normelor profesionale.

!u ocazia e8aminării principiilor de bază utilizate în auditul statutar 6G s+au făcut

referiri la principiile eticii profesiei contabile prevăzute în !odul etic elaborat de IF!,

precum şi în cerinţele etice naţionale ale acestei profesii. Ce remarcat că Institutul uditorilor

Interni reia aceste principii într+o formulare mai sintetică faţă de cea prezentată pentru

auditorii e8terni. Du facem, de această dată, decât să reamintim care sunt aceste principii#

' integritate$

' obiectivitate$

' confidenţialitate$

' competenţă profesională.

6G &. slău şi ;. lmăşi E Auditul statutar al conturilor anuale şi conturilor consolidate, "d. 2', rad, 533, pag.B5+BB.



-ntegritatea

-ntegritatea presupune onestitate /i corectitudine în desfRşurarea serviciilor profesionale.6) Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate si sinceritate.

%entru a realiza un audit intern onest şi sincer, trebuie dezvoltat un mediu care să ofere

baza pentru încrederea generală în toate activităţile desfăşurate de echipa de audit intern,caretrebuie să le e8ercite în mod profesional.;eguli de conduită aferente principiului integrităţii#

• desfăşoară activitatea cu onestitate, profesionalism şi responsabilitate$• respectă legea şi fac publice comunicările necesare potrivit legii şi profesiei$• nu sunt, părtaşi cu bună ştiinţă la activităţi ilegale şi nu se implica în acte care să compromită

profesia de audit intern sau organizaţia$• respectă şi contribuie la atingerea obiectivelor legitime şi etice ale organizaţiei.

tandardul profesional 4G, vizând această normă prevede# 9"8perţii contabili trebuiesă+şi îndeplinească misiunea de audit intern cu onestitate, conştiinciozitate şi responsabilitate,

să facă dezvăluirile cerute de lege şi de regulile profesiei şi să nu ia parte în mod conştient laactivităţi ilegale sau să se anga@eze în acte dezonorante pentru profesia de audit intern şi pentru asociaţia auditorilor interni:.6

O%iectivitatea

"biectivitatea presupune impar*ialitatea, evitarea situa*iilor de incompatibilitate saucon)lict de interese ori situaţii de naturR a determina un terţ sR punR la îndoialR obiectivitateaauditorului. %rincipiul obiectivitRţii impune fiecRrui profesionist obligaţia de a fi @ust, cinstitîn plan intelectual şi neimplicat în conflicte de interese.

;eguli de conduită aferente principiului obiectivităţii#• Du iau parte la activităţi şi nu stabilesc relaţii personale care pot afecta sau se

presupune că afectează e8primarea unei opinii independente. cestea includactivităţile sau relaţiile personale care pot fi în conflict cu intereseleorganizaţiei$

• Du acceptă nimic care poate afecta sau se presupune că afectează @udecata lor profesională$

• !omunică toate elementele semnificative de care au cunoştinţă şi care, dacănu ar fi făcute cunoscute, ar putea pre@udicia calitatea rapoartelor privindactivităţile aflate sub observaţie.

tandardul profesional 4G, vizând această normă preved# 9!u ocazia efectuării uneimisiuni de audit intern, e8pertul contabil nu trebuie să ia parte la activităţi sau să stabilească

relaţii care ar putea compromite @udecata lor profesională:.

6=

uditorii interni au obligaţia de a se abţine de la orice activitate în careau un interes personal şi care, altfel, le poate afecta obiectivitatea

Competenţa

6) Stoian A.,urea !., Audit 2inanciar contabi, !d. !conomică, Bucureşti, $%%, pa'.65.

6 3!33AR, /p.cit., pa'.(.

6= 3!33AR, /p.cit., pa'.5.



-ompeten*( presupune că auditorul intern va aplica cunoştinţele, standardele, abilităţile şie8perienţa necesară în furnizarea serviciilor de audit. uditorii interni trebuie să cunoascăstandardele şi normele profesionale şi să nu accepte misiuni pentru care nu au competenţanecesară.

;eguli de conduită aferente principiului competenţei#

• e implică doar în acele misiuni pentru care au cunoştinţele, competenţele şie8perienţa necesară$

• %restează servicii de audit intern conform I$• 7şi îmbunătăţesc în mod continuu competenţele, eficacitatea şi calitatea

serviciilor.tandardul profesional 4G, vizând această normă preved# 97n cazul îndeplinirii unei

misiuni de audit intern, e8perţii contabili trebuie să utilizeze şi să aplice cunoştinţele şie8perienţele necesare în vederea realizării atribuţiilor lor:.53

uditorii interni trebuie să fie e8perţi în audit, în evaluarea riscurilor, în managementşi control, dar mai ales în comunicare, să e8ploateze corect şi eficient informaţiile pe care le

primesc. Ce asemenea în mod obligatoriu trebuie să aibă cunoştinţe de bază privindcontabilitatea şi sistemul de tehnologie al informaţiei (I&- şi să posede cunoştinţe teoretico+metodologice şi practice din domeniile# contabilitate, fiscalitate, audit, drept.56

Con!idenţialitatea

-on)iden*ialitatea implică faptul că auditorii interni respectă valoarea şi dreptul de proprietate asupra informaţiilor pe care le primesc şi nu furnizează informaţii fără aprobareacorespunzătoare, decât în cazul în care e8istă obligaţii legale sau profesionale în acest sens55.

;eguli de conduită aferente principiului confidenţialităţii#• /anifestă prudenţă în utilizarea informaţiilor obţinute în timpul e8ercitării

sarcinilor de serviciu$

• Du utilizează informaţii în scopul obţinerii unor beneficii personale sau înorice alt mod care ar fi contrar legii sau în detrimentul obiectivelor legitimesau etice ale organizaţiei.

tandardul profesional 4G, vizând această normă preved# 9!u ocazia realizării uneimisiuni contractuale de audit intern e8perţii contabili trebuie să respecte valoarea şi

proprietatea informaţiilor pe care le primesc# ei nu divulgă aceste informaţii decât pe bazaautorizării necesare, în afară de cazul în care o obligaţie legală sau profesională îi obligă să

procedeze altfel:.54

uditorii interni sunt obligaţi să păstreze informaţiile în posesia cărora intră prinatribuţiile ce le revin. "i au acces la orice informaţii, unele chiar foarte personale conform

procedurilor, dar aceste informaţii le primesc în funcţie de modul cum vor lucra, altfel nu le

vor mai primi. ceste informaţii nu trebuie divulgate sau comentate, ci trebuie utilizate,eventual discutate în echipă.5*

Standarde /i norme n auditul intern

53 3!33AR, /p.cit., pa'. &.

56 Munteanu E., ş.a., /p.cit., pa'. (

55 3ristea ., Audit intern, Suport de curs, pa' $(.

54 3!33AR, /p.cit., pa'.-.

5* Eictor Munteanu,, /p cit, pa'. (%.



Standardele de cali!icare#'

ceste standarde enunţă caracteristicile structurilor de audit şi ale persoanelor individuale implicate în efectuarea activităţilor de audit intern şi sunt formate din patrustandarde pricipale#

• 6333 E copul, autoritatea şi responsabilitatea$• 6633 E Independenţa si obiectivitatea$• 6533 E tenţia acordată competenţei şi obligaţiilor profesionale$• 6433 E %rogram de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.

tandardele de calificare principale sunt dezvoltate şi completate prin tandardele de implementare practică.

Standardele de realizare#(

ceste standarde descriu realizarea activităţii de audit intern şi definesc criteriile de

calitate pentru măsurarea acestora şi se compun din şapte standarde principale#• 5333 E !onducerea auditului intern$• 5633 E Datura activităţii$• 5533 E %lanificarea misiunii$• 5433 E 7ndeplinirea misiunii$• 5*33 E !omunicarea rezultatelor$• 5B33 E upravegherea progresului$• 5G33 E cceptarea riscurilor de către management.

cestea sunt prezentate în ne8a la tandardele de audit intern, elaborate de Institutuluditorilor Interni (I.I..-.

Standardele de implementare

tandardele de implementare reprezintă transpunerea în practică a tandardelor decalificare şi a tandardelor de realizare pentru misiuni specifice, cum ar fi# realizarea unuiaudit de conformitate?regularitate, realizarea unei misiuni de consiliere, realizarea unui auditde sistem, realizarea unui audit de perforformanţă5).

tandardele de audit intern constituie 9biblia: auditorului intern, care aplică şiimplementează în practică, pas cu pas, cu respectarea particularităţilor specifice fiecărei

culturi organizaţionale şi vor conduce la rezultate aşteptate5

7n concluzie, putem considera că aplicarea tandardelor de audit intern va aduce ovaloare adăugată efectiv organizaţiilor în domeniu5=#

• orientarea către servicii cu valoare adăugată$

5B #dem, pa'. ($ + (6.

5G #dem pa'. ($

5) Marce Ghiţă, ş.a. /p. 3it., pa' (

5 Eictor Munteanu,, /p cit, pa'. (6.

5= #dem



• consilierea managmentului$• analiza şi evaluarea riscurilor$• asigurarea managementului general privind funcţionarea sistemului de control

intern$• orientarea muncii auditorului intern$• evaluarea performanţei muncii de audit.

7n ;omânia, baza legală a orgănizării şi desfăşurării auditului intern este dată de Qegeanr. G)5?5335 privind auditul public intern, modificată şi completată cu Qegea 6=6 din 5366

publicată în /onitorul <ficial )3 din 4.66.5366.

*!icacitatea serviciului

"ficacitatea se referă la două criterii relevante# integrarea în organizaţie şi organizareacompartimentului.

Integrarea în organizaţie a compartimentului de audit intern este eficace când suntîntrunite condiţiile culturale şi materiale.

!ondiţiile culturale au legătură cu o anume sensibilizare privind controlul intern, aminimă percepţie pozitivă asupra auditului, o pregătire intelectuală apreciativă despre audit.

!ondiţiile materiale se referă la obiective precise, metodologie riguroasă şi e8igentă, plan efficient de comunicare şi professionalism unanim acceptat.

< clarificare se impune cu prioritate pentru definirea rolului şefului misiunii de audit

care preia prin delegare sarcini de la responsabilul auditului entităţii, iar intervenţiile şefuluimisiunii sunt relevante în trei momente# înaintea misiunii, în timpul acesteia şi dupăterminarea misiunii.

%entru o bună eficacitate este nevoie de un mediu de control aşezat şi funcţional, dar şide o comunicare specială privind auditul intern.

2n mediu de control poate spori eficacitatea auditului intern dacă face parte dincultura organizaţiei deoarece contribuia la schimbul de informaţii, favorizează cooperarea în

procesul muncii, permite elaborarea şi colectarea de propuneri reciproc interesante şi care se pot implementa uşor.

Comunicarea se bazează pe un plan bine întocmit şi care are ca scop cunoaştereafuncţiei, înţelegerea acesteia şi acţionează asupra mediului de control.

7n planul de comunicare trebuie relevate corect ţintele, compararea obiectivelor cuaşteptările, definirea clară a mesa@elor stratificate pe categorii de destinatari, alegerea celor mai potrivite suporturi de comunicare.

"ficacitatea se evaluează prin planul de control al calităţii auditului intern, evaluăricare pot fi interne şi e8terne, în conformitate cu Dorma de calificare 6433 E %rogram deasigurare şi îmbunătăţire a calităţii.



*valuările interne sunt în responsabilitatea şefului auditului intern care efectueazăoperaţiunea de supervizare vizând competenţa auditorilor, calitatea comunicării, respectareametodologiei de audit şi o alegere raţională a instrumentelor de investigare, calitatea şi

pertinenţa constatărilor şi a observaţiilor, calitatea raportului de audit şi respectareatermenelor, realismul recomandărilor, aplicabilitatea şi eficacitatea lor.

*valuările e9terne mai înseamnă şi un audit al auditului şi se realizează prin reviziide audit, prin care se e8aminează, cu preponderenţă# profilul şi competenţa auditorilor,e8haustivitatea planului de audit şi respectarea acestuia, aplicarea standardelor de audit intern,metodologia, calitatea rapoartelor de audit şi aplicarea recomandărilor, calitatea manualului deaudit intern şi a ghidurilor de audit, apreciarea auditului intern de către management.

"valuarea e8ternă se poate realiza prin intermediul unor auditori e8terni, prinOschimburi de e8perienţă: cu auditori de la entităţi similare din sectoare neconcurente, sau

prin utilizarea unei echipe calificate din e8teriorul organizaţiei audit care se realizează o datăla cinci ani.

Indiferent de ce soluţie se va allege trebuie respectată Dorma de calificare 6453 E ;apoarte referitoare la programul pentru calitate care prevede că O;esponsabilul audituluiintern trebuie să comunice !onsiliului rezultatele evaluărilor e8terne:.

*!icacitatea se măsoară prin mai multe instrumente#

+ indicatori0

+ %encmarHing0

+ sonda7 de opinie.

Indicatorii sunt cei care dau imaginea de apreciere a activităţii şi a calităţii, reprezintă,în esenţă, mi@locul de îmbunătăţire a eficacităţii şi sunt calculaţi pe trei categorii# indicatori aiactivităţii, indicatori ai calităţii şi indicatori ai costurilor.

-ndicatorii activităţii se calculează în mai multe feluri şi cu mai multe semnificaţii,astfel#

+ măsurarea realizării planului şi rezultatele îmbunătăţirilor aduse#

Inumărul de misiuni e!ectuateBnumărul de misiuni prevăzute n plan+ măsurarea duratei medii a misiunilor de audit#

Inumărul de zile de auditBnumărul de misiuni

+ măsurarea evoluţiei timpului destinat operaţiunilor stricte de audit în comparaţie cutimpul global#I numărul de zile de auditBzile lucrate

+ măsurarea evoluţiei pregătirii profesionale allocate fiecărui auditor în parteI numărul de zile de pregătire pro!esionalăBzile lucrate

+ măsurarea evoluţiei numărului mediu de pagini ale rapoartelor de audit



I numărul de pagini ale rapoartelorBnumărul de rapoarte

-ndicatorii calităţii se pot calcula în funcţie de mai multe elemente culese dinactivitatea compartimentului de audit intern, astfel#

+ măsurarea evoluţiei e8haustivităţii şi a calităţii planului de auditI numărul de misiuni neprevăzuteBnumărul de misiuni

+ aprecierea recomandărilor I recomandări re!uzateBtotalul recomadărilor

+ măsurarea calităţii implementării recomandărilor I recomandări nerealizateBrecomandări acceptate

+ măsurarea perioadelor de lucru pentru şefii de misiune şi auditorii senioriI numărul de zile consecrate sarcinilor de gestiuneBzile lucrate

+ aprecierea calităţii activităţiiI dosare de audit incompleteBnumărul de misiuni

-ndicatorii costurilor care se e8emplifică prin#

+ evoluţia bugetului şi a efectivelor de anga@aţiI celtuieli ale serviciuluiBnumărul de auditori

+ compararea unei zile de lucru cu costurile pieţei#I celtuieli ale serviciuluiBnumărul de zile de misiune

JencmarHing reprezintă utilizarea unor criterii atât calitative, cât şi cantitative pentru a înţelege unde te poţi situa printre membrii aceleiaşi profesii, măsurarea care are cascop final identificarea celor mai bune practici pentru a obţine o mai mare eficacitate, un felde uniformizare a metodelor, procedurilor şi regulilor de lucru care dau o mare eficacitate.

ceastă practică a fost dezvoltată de Institutul Internaţional de udit Intern subnumele de OKlobal uditing Information DetPorH: şi aduce în spri@inul auditorilor practicile

profesionale cele mai întâlnite, putând conduce la o slabă preocupare pentru cercetare, la odelăsare şi la diminuarea spiritului de iniţiativă şi raportare la mediu.

Cacă pentru unii auditori preocupaţi de teoria auditului intern benchmarHing+ul poateconstitui un pericol, în ;omânia pentru anii următori se poate apela la această practică fărăteama de blocare a progresului profesiei de auditor intern.

Sonda7ul de opinie este un alt mi@loc important de măsurare a eficacităţiicompartimentului de audit intern, numai că el trebuie privit ca fiind foarte sensibil dacă nueste elaborate de specialişti, putând indica răspunsuri nerelevante sau chiar contradictorii şicare vor influenţa @udecata beneficiarilor.

Ce obicei, din motive întemeiate, sonda@ul de opinie este un bun instrument pentruculegerea de informaţii şi date folositoare pentru auditul intern în ceea ce priveşte relaţia cu

managementul, gradul de înţelegere al conducerii referitor la auditul intern.



d. Comitetul de audit /i guvernarea corporatistă

!omitetul de audit reprezintă nivelul la care s+a a@uns după o evoluţie de peste o sutăde ani, dar care a căpătat o anvergură deosebită la finele secolului douăzeci, când s+a constatatrolul mişcărilor pentru o moralizare a afacerilor.

!omitetul de audit a căpătat responsabilităţi referitoare la garantarea calităţiiconturilor şi rapoartelor către acţionari, a remunerărilor şi numirilor administratorilor,asigurând acţionarii de independenţa opiniilor formulate.

'iaţa a impus reguli de guvernanţă corporatistă care erau ignorate sau care nu segândea nimeni că ar putea face parte din mediul de afaceri, cu atât mai mult din teoria şi

practica auditului intern.

%ractica din mai multe ţări a reliefat necesitatea e8istenţei comitetelor de audit, dar este nevoie de lămurirea a două aspecte esenţiale#

+ domeniul de aplicare a comitetelor de audit

+ poziţionarea ierahică a auditului intern

,omeniul de aplicare nu este definit de nici o normă profesională, nu este perceput cafiind riguros întâlnit, însă el se înţelege ca referindu+se la eficacitatea gestiunii şi a resurselor anga@ate, la faptul că procesele entităţii sunt contabilizate correct, la ţinerea sub control ariscurilor privind conflictul de interese, la o evoluţie liberă a entităţii, neîmpiedicată de măsuriale mangementului.

Poziţionarea ierarică a auditului intern din punct de vedere al subordonării aconstituit şi constituie un subiect de dezbatere care nu are încă o soluţie unică, ci se propunvariante de lucru care pot fi corespunzătoare sau nu în funcţie de multe elemente, dar care ţinde cultura organizaţională.

!ercetările şi uzul a făcut să se înţeleagă că un comitet de audit se adresează, are orelaţie privilegiată cu acţionarii şi respective cu auditorii financiari (e8terni-.

7n Franţa, de e8emplu, pentru ieşirea din impas, s+a dezvoltat şi comitetul de controlintern care are ca atribuţii relaţia cu managementul şi preocupările acestuia şi cu auditorii

interni.Qa prima vedere pare o confuzie, însă auditul intern lucrează pentru toate funcţiile

entităţii, poziţionat ierarhic la direcţia generală, dar acţionează şi la îndrumările comitetului deaudit.

%robabil că în anii următori eficacitatea acestor organizări va putea fi măsurată maie8act, iar implicarea comitetului de audit în guvernanţa corporatistă va fi mai bine structuratăşi reliefată.

S%0%0+ 0+ %$0I I+



tandardele de audit intern au avut în vedere la elaborarea şi perfecţionarea lor patrudirecţii esenţiale pentru ceea ce reprezintă auditul intern#

+ definirea principiilor de bază

+ furnizarea unui cadru de referinţă

+ stabilirea criteriilor de apreciere

+ devenirea unui factor de îmbunătăţire a activităţii

tandardele de audit intern compun Cadrul de re!erinţă al practicilor pro!esionaleale auditului intern şi reprezintă un document constituit din cinci părţi#

6. + codul deontologic care asigură promovarea unei culturi a eticii în cadrul profesieide audit intern$

5. + normele pro!esionale necesare practicării auditului intern şi care au rolul de aghida auditorii interni pentru îndeplinirea misiunilor sau anga@amentelor şi în gestionareaactivităţii profesionale#

5.6. + normele de cali!icare 5NC- + seria 6333 E descriu caracteristicile pe caretrebuie să le posede organizaţiile şi e8igenţele pe care trebuie să le îndeplinească persoanelecare efectuează activităţi de audit intern$

5.5. + normele de !uncţionare 5NF6 3 seria 5333 E descriu natura activităţilor de audit intern şi definesc criterii de calitate care permit evaluarea serviciilor furnizate, de fapt

se referă la auditorii interni şi serviciile de audit intern$

4. + normele de aplicare 5NA6 +sunt însoţie de o scrisoare care defineşte tipul deactivitate la care acestea se raportează, potrivit definiţiei auditului intern#

4.6. + A pentru Asigurare, în accepţiunea din definiţie

4.5. + C pentru Consiliu, cu aceeaşi referire la definiţie

*. + modalităţile practice de aplicare (/%- care au rolul de a face comentarii şi de ae8plica normele profesionale, dar şi de a recomanda cele mai potrivite practici în domeniu.

Cacă primele trei norme sunt obligatorii pentru cea de+a patra categorie trebuie să seînţeleagă că şi acestea sunt acceptate ca o autoritate în materie, ele constituind sfaturi practice

pentru aplicarea Dormelor în integralitatea lor.

-NS"2UM*N"** AU,-"UU- -N"*2N

7n demersul său auditul intern utilizează două feluri de instrumente#

de interogare



de descriere

-nstrumente de interogare

unt cunoscute şi utilizate şi în alte activităţi cum ar fi# cercetările sociologice, socio+organizaţionale, demersurile @urnalistice şi altele. 7n auditul intern ele capătă o dimensiune

aparte.

%rincipalele instrumente care fac parte din această categorie sunt#

a6 Sonda2ele statistice oferă auditorului intern posibilitatea determinării întinderii şi

amploarea unui fenomen, a unei erori sau disfuncţii întâlnite cu ocazia efectuări testelor. "le

oferă auditorului intern informaţii simple care pot contura e8istenţa unui fenomen sau pot

susţine că este vorba doar de o e8cepţie.

7n entitatea organizaţională e8istă trei niveluri de informare care cuprind date elementare,

datele furnizate de controlul de gestiune şi datele obţinute cu a@utorul eşantionării prin

tehnica sonda@ului. !el mai frecvent, auditorul intern recurge la sonda@ele de depistare şi la

sonda@ele de estimare a atributelor. 7n primul caz, spre e8emplu, se caută o eroare pe o

factură sau un număr de facturi, iar în cazul al doilea auditorul intern caută să obţină date

pur informative. Ce e8emplu, care este ponderea materialelor mai vechi de şase luni aflate

într+o gestiune în volumul total al stocurilor sau a stocurilor de acelaşi fel.

plicarea acestui instrument trebuie să ţină seama de respectarea principiilor şi

regulilor cunoscute în domeniul statisticii.

%6 Interviurile sunt instrumente folosite frecvent de auditorii interni, dar fără ca

acestea să se transforme în conversaţii sau interogatorii. "le trebuie să fie cooperante şi să ţină

seama de anumite reguli#

• respectarea liniei ierarhice,

• evitarea întrebărilor capcană$

• informarea interlocutorului despre misiunea de audit intern$

• evitarea naraţiunilor de tip laudativ sau critic$

• ascultarea interlocutorului.

Interviul se desfăşoară în patru etape# pregătirea, începutul, întrebările şi înc$eierea.

Fiecare etapă are e8igenţele sale pentru a preveni improvizaţiile, a asigura respectarea cerinţei

ca auditorul intern să se adapteze interlocutorului, să formuleze corespunzător întrebările şi să

valideze interviul prin rezumarea principalelor probleme reţinute.



c6 Instrumentele in)ormatice sunt numeroase iar serviciile de audit intern caută să îşi

creeze propriile lor instrumente de acest fel. %entru auditul intern sunt mai importante

următoarele categorii#

instrumente de lucru ale auditorului$

instrumente de realizare a misiunilor$

instrumente de gestiune a serviciului.

7n prima grupă intră diverse programe de procesare, foi de calcul, reprezentări grafice

etc. Krupa a doua cuprinde chestionarele care sunt instrumente metodologice. 7n cea de a treia

grupă se includ programele informatice pentru elaborarea planurilor de audit, de monitorizare

a timpului consumat pentru întocmirea lucrărilor, pentru măsurarea eficacităţii auditului

intern, controlul bugetar al întreprinderii etc.

d6 3eri)ic(rile 4i compar(rile constau în procedeele pe care le desfăşoară pe teren, la

faţa locului, recurgându+se la verificări aritmetice şi ale e8istenţei documentelor, la

compararea stocului din contabilitate cu stocul fizic etc. ceste procedee facilitează validarea

corectitudinii unor operaţiuni e8aminate de auditorul intern.

-nstrumente de descriere

"le se constituie o categorie aparte folosind tehnici de natură descriptivă sub diverse forme.

Cin această categorie fac parte#

a6 "bservarea )izic( presupune deplasarea auditorului intern pe teren. "a durează o

anumită perioadă de timp şi se poate relua de mai multe ori pentru a surprinde desfăşurarea

fenomenului în momentele care îl caracterizează şi nu în cele ocazionale. "8istă două

modalităţi de a face observarea# direct 4i indirect . 7n primul caz fenomenul se constată

imediat de către auditor, iar în al doilea caz se face prin intermediul unui test care comunică

rezultatul către auditor. e pot observa intrările şi ieşirile de bunuri, întocmirea diferitelor

documente, comportamentele gestionare etc.

%6 ara*iunea poate fi verbală sau scrisă. "a se face de către auditor sau, în anumite

cazuri, de cel auditat. "ste un instrument simplu, dar descrierea trebuie să fie logică şi bine

structurată.

c6 "rganigrama structurilor funcţionale permite analiza diferitelor posturi şi

responsabilităţi în ierarhia activităţilor şi funcţiilor auditate (a se vedea şi Control de gestiune,

&itus slău, "d.2', rad, 533)-.



d6 5rila cu repartizarea atribuţiilor pe funcţiuni# cumpărare, vânzare, trezorerie,

investiţii etc. cest instrument este utilizat deopotrivă şi de către responsabilii ierarhici pentru

măsurarea muncii personalului care are stabilite sarcini prin grilă. Krila are caracter static.

e6 0iagrama de circulaţie este un instrument considerat dinamic, denumit flo? c$art .

e referă, de regulă, la circulaţia documentelor între funcţii şi centrele de responsabilitate,

oferind informaţii despre traseul parcurs de informaţii şi suporturile lor.

!6 6ista de audit este considerat a fi un instrument de control contabil utilizat în

contabilitatea informatizată. plicarea acestei tehnici derivă şi din cerinţa respectării

dispoziţiilor reglementare şi profesionale# legea contabilităţi, codurile fiscal şi de procedură

fiscală, cadrul general contabil, standardele de raportare financiară etc.

Indiferent de instrumente, utilizarea lor este de multe ori dificilă mai ales din

perspectiva alegerii corecte şi adecvate scopului misiunii de audit intern.

%rocesul de utilizare a instrumentelor de audit intern este unul necesar dar, în acelaşi

timp, comple8 prin faptul că în practică trebuie să se recurgă la mai multe instrumente, iar

acestea sunt intercondiţionate relaţional prin intermediul comunicării. Cialogul în acest plan

şi cadrul investigărilor întreprinse constituie cerinţe esenţiale pentru implementarea

metodologiei de audit intern.

*tapele auditului intern

uditul intern la entităţile publice se efectuează de către compartimentul de audit public intern, care evaluează dacă sistemele de management şi de control intern sunttransparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, eficienţă şi economicitate.43

uditul intern se e8ercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într+o entitate publică,inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, în coordonare sau sub autoritate, cu privirela formarea şi utilizarea fondurilor publice precum şi la administrarea patrimoniului public,care se derulează conform metodologiei specifice auditului intern pe etape, proceduri şidocumente după cum urmează#

*"APA -$1

Pregătirea misiunii de audit# ce impune procedurile următoare#6. iniţierea auditului ( în cadrul căruia sunt elaborate# ordinul de serviciu,declaraţia de independenţă, notificarea privind declanşarea misiunii de audit E chestionar de control intern-$

43 Ghiţă M. ş.a.,Auditu intern a instituţiior pubice= teorie şi practică, !ditura3!33AR, Bucureşti, $%%(, pa'. 6$.

46 Daniea 0etraşcu, „Internal audit: defining, objectivs, functions and stages”,

Studies in Business and Economics, Sibiu, Eo >,6 Decembrie $%%, #SS" -)$8)$%, pa'.$6-8$)(.:.



5. colectarea şi prelucrarea informaţiilor (este întocmită lista centralizatoare aobiectelor auditate-$4. analiza riscurilor (se întocmeşte tabelul cuprinzând 9punctele tari şi puncteleslabe:-$*. elaborarea programului de audit intern (programul de audit, programul

preliminar al intervenţiei la faţa locului-$B. şedinţa de deschidere (este întocmită minuta şedinţei de deschidere-.

*"APA --$# -ntervenţia la !aţa locului8 impune următoarele proceduri#

6. colectarea dovezilor (vor fi întocmite următoarele documente# lista deverificare, teste, fişa de identificare şi analiză a problemelor-$5. constatarea şi raportarea iregularităţilor (este întocmit formularul deconstatare şi raportare a iregularităţilor-$4. revizuirea documentelor de lucru (se întocmeşte nota centralizatoare adocumentelor de lucru-$

*. şedinţa de închidere (este întocmită minuta şedinţei de închidere-.

*"APA --- $$

2aportul de audit intern8 impune următoarele proceduri#6. elaborarea proiectului de raport de audit intern (se întocmeşte proiectul deraport-$5. transmiterea proiectului de raport de audit$4. reuniunea de conciliere (este întocmită minuta reuniunii de conciliere-$*. raportul final (întocmirea raportului final-$B. supervizarea (se întocmeşte lista de supervizare a documentelor-.G. difuzarea raportului de audit intern.

*"APA - $&

Urmărirea recomandărilor8 etapă în cadrul căreia este întocmită fişa deurmărire a recomandărilor. %e baza acesteia entitatea auditată urmează să+şirevizuiască activitatea conform recomandărilor auditorilor, recomandări care au fostacceptate de către entitate.

Compartimentul de audit pu%lic intern auditează, cel puţin o dată la 4 ani,fără a se limita la acestea, următoarele4B#

+ anga@amentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţiile

de plată, inclusiv din fondurile comunitare$+ plăţile asumate prin anga@amente bugetare şi legale, inclusiv din fondurilecomunitare$

+ vânzarea, ga@area, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ+teritoriale$

45 D. 0etraşcu, idem

44 D. 0etraşcu, idem

4* D. 0etraşcu, idem

4B Art.6 ain.9$: 1e'ea (5$$%%$ privind auditu pubic intern.



+ constituirea veniturilor publice, respectiv a modului de autorizare şi stabilire atitlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora$

+ alocarea creditelor bugetare$+ sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia

K *tapa de pregatire =n etapa de pregatire, care desc$ide misiunea de audit, auditorii trebuie sa dea

dovada de o capacitate serioasa de lectura si de atentie. Cincolo de orice rutina, ea necesita o

capacitate de a invata si de a intelege.

uditorii trebuie sa cunoasca bine societatea, pentru a putea sti unde poate fi gasita

informatia potrivita si de la cine poate fi ceruta. Identificand riscurile, auditorul trebuie sa isi

concentreze atentia asupra punctelor esentiale, evitand astfel sa omita ulterior aspecte

fundamentale si neriscand sa se piarda in detalii inutile.unt foarte utile conversatiile pregatitoare, permitandu+i sa ia in calcul prioritatile

manageriale.

uditorul trebuie, inainte de toate, sa aiba de la inceput o viziune corecta asupra

controlului intern specific activitatii auditate si sa identifice problemele esentiale privind

activitatea auditata.

<biectivele activitatii pe care urmeaza sa o auditeze constituie unul din aspectele esentiale ce

trebuie asimilate de catre auditor inainte de inceperea misiunii. cunoaste bine aceste

obiective, punctele slabe si cele tari de care trebuie sa tina cont responsabilii cu activitatea

respectiva va permite auditorului sa aiba o viziune de ansamblu asupra societatii si a

problemelor sale.

Ce o reala importanta este si cunoasterea dosarelor de lucru ale ultimului audit

realizat asupra activitatilor ce urmeaza a fi din nou auditate va a@uta auditorul in dobandirea

de cunostine in acest sens. %entru aceasta, conditia este ca dosarele sa fie complete, bine

organizate.

sadar, calitatea dosarelor de audit este un element esential, intrucat in ele auditorul

trebuie sa gaseasca o parte importanta a informatiilor pe care le va strange.

K *tapa de realizare

peleaza mai mult la capacitatile de observatie, dialog si comunicare ale auditorului.

%rima obligatie a auditorului este sa se faca acceptat, iar criteriul unei integrari reusite

consta in a se face cerut. In acest stadiu trebuie sa se apeleze la capacitatile de analiza si la

simtul de deductie al auditorului. In acest moment, auditorul va incepe sa formuleze



observatiile si constatarile. !onsider ca au o importanta deloc de negli@at elementele

prezentate in cele ce urmeaza.

S desc$iderea misiunii

uditorii nu sunt neaparat cunoscuti de interlocutorii lor. !unoasterea reciproca si a

atributiilor ce revin fiecaruia este indispensabila in vederea unei bune desfasurari a misiunii.

&rebuie sa se tina cont de faptul ca prezentarea auditului intern este deosebit de

importanta.

Interlocutorii auditorilor, sefii serviciilor a caror activitate nu a mai fost auditata de 5+4 ani,

stiu adesea foarte putine despre semnificatia auditului intern, sau uneori detin idei false despre

acest subiect, ceea ce este si mai grav.

L c$estionarul de control intern

cest chestionar trebuie sa cuprinda toate intrebarile relevante ce trebuie formulate

pentru a efectua o analiza completa.

=n cazul auditului salariilor si a funcţionalităţii sistemului de control intern al

acestora, misiune ce a facut obiectul studiului de caz al acestei lucrari, ar trebui formulate

unele intrebari elementare si anume1

+ stabileste clasele de salarizare

6. !ineT + autorizeaza orele suplimentare

+ efectueaza calculul salariilor

+ autorizeaza plata sau viramentul

5. !are sunt elementele care constituie drepturile salarialeT

4. 2ndeT + sunt inregistrate bazele de date

+ unde sunt centralizate acestea

*. !andT + sunt efectuate corelarile contabile

+ sunt verificate calculele

+ se efectueaza plata salariului

B. !umT + sunt stabilite nivelurile de remunerare

+ sunt calculate retinerile din salarii

+ sunt efectuate controalele si corelarile contabile

+ sunt calculate drepturile salariale (programul informatic-



1ineinteles, de la aceste intrebari se poate porni, aprofundand apoi analiza$ de

e8emplu, cand ne punem intrebarea cum sunt efectuate controalele si colerarile, verificam

daca e8ista o corespondenta intre statul de plata si dosarele personalului, intre suma din statul

de plata, suma virata la banca si suma platita prin banca etc.

L ;=A# @ fisa de analiza si identificare a problemei

"ste foarte important ca in analiza cauzelor care au condus la un anumit fenomen,

auditorul sa identifice elementul a carui imbunatatire ar evita o noua producere a fenomenului

si nu elementul care decat pune lucrurile in ordine, dar care nu impiedica repetarea acestuia.

Du de putine ori, unii auditori interni trec la rubrica Ocauze: e8plicatii cum ar fi

Oprocedura nu a fost respectata:, ceea ce ar atrage dupa sine recomandari de genul

Orespectarea procedurii:, ce nu schimba cu nimic controlul intern si nici nu+l imbunatateste.

Asadar, consider ca auditorul nu ar trebui sa se limiteze la acestea. +l trebuie sa

mearga mai departe, punand problema cauzelor care au dus la nerespectarea procedurii -

procedura neaplicabila! procedura necunoscuta - realizandu-se astfel un bun control asupra

functionalitatii controlului intern.

K *tapa de inceiere

ceasta etapa necesita mai mult decat orice o mare capacitate de sinteza si o anumita

aptitudine de redactare, chiar daca dialogul nu lipseste in aceasta ultima etapa.

Qa incheierea misiunii de audit, auditorii trebuie sa prezinte reprezentantilor entitatii

auditate recomandarile ce vor aparea in raportul de audit in functie de importanta lor. Caca

consecintele reale sau posibile sunt secundare, trebuie sa se fereasca sa insiste prea mult

asupra acestor probleme. )rebuie sa se evite acordarea unei importante prea mari unei

probleme nesemnificative, pentru ca un astfel de lucru ar strica reputatia auditului intern,

acuzandu-l ca nu se preocupa decat de problemele secumdare.

uditorii interni trebuie sa detina documente de lucru care reprezinta dovezi pentru

toate problamele identificate pe parcursul misiunii de audit, pentru ca nimic nu este mai @alnicdecat imaginea unui auditor pierdut prin dosare, cautand fara succes un document pe care

toata lumea il asteapta.

%rin luarea in considerare a celor mentionate anterior, precum si prin pregatirea

profesionala continua a auditorului intern, consider ca se poate imbunatati activitatea

desfasurata de acesta pe parcursul realizarii misiunilor de audit..



!oncluzionam ca implementarea auditului intern în ţara noastră este de o reală

importanţă pentru toate instituţiile. ceasta depinde de mai multi factori#

+ e8istenţa unei legislaţii nu foarte restrictive privind modul de implementare a

auditului intern$ această activitate ar trebui să se desfăşoare în concordanţă cu standardele

internaţionale de audit intern, iar legislaţia ar trebui să contureze e8clusiv cadrul în care să se

dezvolte această activitate$ buna practică este importantă şi mai eficientă decât reglementarea

strictă$

+ sensibilizarea managerilor români cu privire la importanţa şi relevanţa activităţii de

audit intern$

+ îmbunătăţirea pregătirii profesionale a auditorilor interni în vederea unei creşteri a

încrederii pe care o au managerii în competenţa acestora$

+ funcţia de consiliere a auditului intern este în prezent de o mare importanţă acest

lucru dând posibilitatea unei consultări permanente între manager şi auditor$

+ independenţa auditorului intern îi permite acestuia să privească în mod obiectiv

activitatea şi să formuleze o opinie care să+i dea managerului o asigurarea asupra bunei

desfăşurări a activităţii$

+ auditorii interni trebuie să fie persoane foarte bine pregătite în diverse domenii de

activitate# economic, @uridic, tehnic, medical, etc. şi buni cunoscători ai standardelor

internaţionale de audit.

Ce o reala insemnatate este si pozitionarea functiei de audit intern in cadrul unei

societati. sa cum am mentionat si in cuprinsul acestei lucrari, auditul intern nu trebuie

confundat cu controlul de gestiune. Du demult, putini puteau face o distinctie intre aceste

doua functii.

Intr+adevar, ambele Functii se ocupa de toate activitatile intreprinderii, avand caracter

universal, insa diferentele sunt destul de importante pentru a le putea identifica si deosebi.

Ciferentele privind obiectivele sunt esentiale. !unoastem obiectivele auditului intern,si anume un mai bun control asupra activitatilor desfasurate de intreprindere. !ontrolorul de

gestiune se va ocupa mai mult de informare decat de sisteme si proceduri$ in sensul cel mai

larg, putem spune ca rolul sau este sa asigure mentinerea marilor echilibre ale societatii

(achizitii$ vanzari$ stocuri-, atragand atentia asupra abaterilor savarsite sau previzibile si

recomandand masurile ce trebuie luate pentru restabilirea situatiei.

"ste esential de mentionat ca activitatea de audit intern este inca in faza de adolescenta

in tara noastra. &rebuie facute eforturi sustinute in vederea promovarii importantei acesteia si



cresterii competentei auditorilor interni, astfel incat acestia sa poate oferi opinii pertinente si

relevante cu privire la ceea ce trebuie facut pentru cresterea performantei activitatilor.

SUMA2 al e9plicaţiilor pentru termeni utilizaţi !recvent n auditul intern



#C)- %rincipiile fundamentale ale %oliticii !omune de &ransport

"*N+" presupune o reţea de transport europeană unică0 multimodală0 care cuprinde toate

modurile de transport8 terestru0 maritim /i aerian0 asigură cone9iuni internaţionale /i permite circulaţia

rapidă a %unurilor /i persoanelor n Piaţa -nternă /i cu ţările vecine

aloare adăugată E valoarea este conferită de sporirea numărului de ocazii pentru

atingerea obiectivelor entităţii, identificând îmbunătăţirile la nivel operaţional şi?sau reducând

e8punerea la risc atât prin servicii de asigurare, cât şi de consultanţă.

Control adecvat E controlul planificat şi organizat de conducere astfel încât să poată

oferi o asigurare rezonabilă că riscurile la care este e8pusă entitatea au fost gestionate eficace

şi că scopurile şi obiectivele entităţii vor fi îndeplinite în mod eficient şi economic.2ervicii de asigurare E e8aminarea obiectivă a elementelor probante, efectuată în

scopul de a furniza entităţii o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor,

de control sau de guvernare ale entităţii. "8emplele pot include auditurile financiare,

operaţionale, de conformitate, de securitate a sistemelor şi cu scop special.

Consiliu E un organism de guvernare al unei entităţi, cum ar fi un !onsiliu director, un

consiliu de supraveghere, şeful unei agenţii sau al unui organism legislativ, consiliul de

administraţie sau de conducere al unei organizaţii nonprofit sau orice alt organism desemnatal entităţii, inclusiv comitetul de audit, în faţa căruia raportează auditorii interni.

egulament E regulamentul de organizare şi funcţionare al activităţii de audit intern

este un document oficial care defineşte misiunea, competenţele şi responsabilităţile acestei

activităţi. ;egulamentul trebuie$ a- să definească poziţia auditului intern în cadrul entităţii$ b-

să autorizeze accesul la documentele, bunurile şi persoanele relevante pentru îndeplinirea

corespunzătoare a misiunii$ şi c- să definească aria de aplicabilitate a activităţilor de audit

intern.

Conducătorul activităţii de audit intern E postul de cel mai înalt nivel din cadrul

entităţii, cu responsabilităţi privind activităţile de audit intern. 7ntr+o activitate de audit intern,

organizată în mod clasic, acesta ar fi directorul de audit intern. 7n cazul în care activităţile de

audit intern sunt încredinţate unor prestatori e8terni de servicii, conducătorul activităţii de

audit intern este persoana însărcinată să supravegheze e8ecutarea contractului de servicii şi să

asigure calitatea de ansamblu a acestor activităţi, dar şi care raportează conducerii generale şi

!onsiliului asupra activităţilor de audit intern şi monitorizează implementarea recomandărilor



rezultate în cadrul misiunii. cest post poate, de asemenea, să poarte denumirea de auditor

general, şef al auditului intern sau inspector general.

Cod etic + !odul etic al Institutului uditorilor Interni (II- prezintă principiile

relevante pentru profesia şi practica de audit intern, precum şi regulile de conduită care

descriu comportamentul aşteptat din partea auditorilor interni. !odul etic se aplică atât

persoanelor, cât şi organismelor care furnizează servicii de audit intern. copul !odului etic

este de a promova culturi etice la nivel global în cadrul profesiei de audit intern.

Conformitate E aderarea şi respectarea politicilor, planurilor, procedurilor, legilor,

regulamentelor, contractelor sau altor cerinţe.

Conflict de interese E orice relaţie care nu este sau nu pare să fie în interesul entităţii.

2n conflict de interese poate afecta capacitatea unei persoane de a+şi îndeplini în mod

obiectiv sarcinile şi responsabilităţile.

2ervicii de consultanţă E activităţi de consultanţă sau alte servicii cone8e clientului,

ale căror natura şi sfera de activitate sunt convenite în prealabil cu clientul. ceste activităţi

au ca obiective adăugarea unui plus de valoare şi îmbunătăţirea guvernanţei unei organizaţii,

managementul riscului şi proceselor de control, fără ca auditorul intern să îşi asume

responsabilităţi de conducere. "8emple# consultanţa, consiliere, facilitate şi formare

profesională.

Control E orice măsură luată de conducere, de !onsiliu sau de ale părţi în vederea

îmbunătăţirii gestionării riscurilor şi creşterii probabilităţii ca scopurile şi obiectivele stabilite

să fie îndeplinite . managerii planifică, organizează şi coordonează, aplicarea de măsuri

suficiente pentru a oferi o asigurare rezonabilă că scopurile şi obiectivele vor fi îndeplinite.

(ediul de control E atitudinea şi acţiunile !onsiliului şi ale managementului cu privire

la importanţa controlului în cadrul entităţii. /ediul de control furnizează disciplina şi

structura necesară îndeplinirii obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern.

/ediul de control conţine următoarele elemente# integritate şi valori etice$

filozofia managementului şi stilul de operare$

structura organizaţională$

delegarea autorităţii şi a responsabilităţilor$

politici şi practici referitoare la resursele umane$

competenţa personalului.



#rocese de control E politicile, procedurile şi activităţile care fac parte dintr+un cadru

general pentru desfăşurarea controlului, concepute pentru a asigura că riscurile se înscriu în

limitele de toleranţă stabilite de procesul de management al riscurilor.

(isiune E o misiune, sarcină sau o activitate de revizuire specifică auditului intern,

cum ar fi un audit intern, o revizuire a controlului autoevaluării, investigarea unei fraude sau o

misiune de consultanţă. < misiune poate îngloba mai multe sarcini sau activităţi desfăşurate în

vederea atingerii unui set determinat de obiective aferente.

3biectivele misiunii E enunţuri generale elaborate de auditorii interni şi care definesc

ceea ce se doreşte să se realizeze în timpul misiunii.

#rogramul de lucru al misiunii E un document care enumeră procedurile ce trebuie

urmate în cadrul unei misiuni în vederea îndeplinirii planului misiunii.

#restator extern de servicii E o persoană sau o firmă din afara entităţii care deţine

cunoştinţe, abilităţi şi e8perienţă specializată într+un domeniu particular.

;rauda E orice acte ilegale caracterizate prin înşelătorie, disimulare sau trădarea

încrederii. ceste acte nu sunt caracterizate în mod necesar de ameninţarea cu violenţa sau de

utilizarea forţei fizice. Fraudele sunt comise de persoane şi organizaţii în scopul de a obţine

bani, bunuri sau servicii, pentru a evita plata ori pierderea serviciilor sau pentru a+şi asigura

un avanta@ personal ori de afaceri.

Buvernanţa E ansamblu de procese şi structuri implementate de conducere în scopul

de a informa, coordona, conduce şi monitoriza activităţile organizaţiei pentru atingerea

obiectivelor acesteia.

=mpedimente + afectări ale obiectivităţii unei persoane şi ale independenţei entităţii

care pot include conflicte de interese, limitări ale ariei de aplicabilitate, restricţionări ale

accesului la documente, înregistrări, bunuri, la anumite persoane, precum şi limitări ale

resurselor (finanţărilor-.

=ndependenţa + absenţa condiţiilor care ameninţă obiectivitatea în fapt sauobiectivitatea în aparenţă. semenea ameninţări ale obiectivităţii trebuie ţinute sub control la

nivelul auditorului intern, al misiunii, la nivel funcţional şi organizaţional.

Activitatea de audit intern E un departament, serviciu, echipa de consultanţi sau alt?alţi

practician?practicieni care oferă o asigurare independentă şi obiectivă, precum şi servicii de

consultanţă care contribuie la adăugarea unui plus de valoare şi la îmbunătăţirea operaţiunilor

entităţii. ctivitatea de audit intern a@ută organizaţia să îşi atingă obiectivele aducând o

abordare sistematică şi metodică la evaluarea şi îmbunătăţirea eficacităţii proceselor demanagement al riscurilor, de control şi de guvernanţă.



3biectivitate E atitudine intelectuală neinfluenţată care permite auditorilor interni să

îşi efectueze misiunile într+o manieră care demonstrează credinţa lor sinceră în rezultatele

muncii lor şi faptul că nu au făcut compromisuri semnificative privind calitatea. <biectivitatea

le cere auditorilor interni să nu îşi subordoneze propria @udecată în probleme de audit altor

persoane.

iscuri reziduale E riscul care rămâne după ce managementul a luat măsurile necesare

pentru reducerea impactului şi a probabilităţii apariţiei unui eveniment advers, inclusiv

măsurile legate de activităţile de control ca răspuns la un anumit risc.

isc E posibilitatea de a se produce un eveniment care ar putea avea un impact asupra

îndeplinirii obiectivelor. ;iscul se măsoară în funcţie de consecinţe şi probabilitate.

7anagementul riscului E un proces de identificare, evaluare, gestionare şi control al

evenimentelor sau situaţiilor potenţiale, pentru a oferi o asigurare rezonabilă în ceea ce

priveşte îndeplinirea obiectivelor entităţii.

2tandard E o normă profesională elaborată de !onsiliul Institutului uditorilor Interni

(II-, care delimitează cerinţele necesare pentru efectuarea unei game vaste de activităţi de

audit intern şi pentru evaluarea modului de funcţionare a activităţii de audit intern.



J-J-OD2AF-*

i. Cărţi

L6M &.slău Controlul de gestiune dincolo de aparenţe, "d."conomică,

1ucureşti, 5336$

L5M &.slău Control de gestiune, "d.2', rad, 533)$

L4M &.slău, ;.lmaşi Auditul statutar al conturilor anuale şi conturilor consolidate,

"d. 2', rad, 533$

L*M .K. !hiţu, !.Ioanăş Auditul în instituţiile publice, "d.!"!!;, 1ucureşti, 533B$

LBM ".Cascălu, F.Dicolae Auditul intern în instituţiile publice, "d."conomică, 1ucureşti,

533G$

LGM !.Q.Cobroţeanu,

Q.Cobroţeanu

Audit intern, "d.Info /ega, 1ucureşti, 533)$

L)M /.Khiţă Auditul intern, "d."conomică, 1ucureşti, 5336$

LM <.Ispir, Auditul extern în domeniul public, "d."conomică, 1ucureşti,

533

L=M ./orariu, K.uciu,

F.toian

Audit intern şi guvernanţă corporativă, "d.2niversitară,

1ucureşti, 533$

L63M J.;enard )$orie et pratiue de Eaudit interne, "rolles, Uditions

V<rganisation, %aris, si8iWme dition, deu8iWme tirage, 533)$

L66M II, %ricePaterhous

!oopers

Fa pratiue du contrGle interne, "rolles, Uditions

V<rganisation, %aris, deu8iWme dition, >uatriWme tirage, 533)$

L65M !"!!; 2tandardul profesional nr.8 @ (isiunile de audit intern realizate

de experţii contabili, "d.!"!!;, 1ucureşti, 533)$

ii. Studii /i articole



L64M &.slău *tilizarea tabloului de bord în auditul intern, !"!!;,

!olecţia economică, "d./irton, &imişoara, 533$

L6*M D.Feleagă #roba europeană a guvernanţei întreprinderii rom%neşti,

;evista de economie teoretică şi aplicată, nr.5?533G$

L6BM D.Feleagă, !.'asile Buvernanţa întreprinderii între clasicism şi modernism, ;evista

de economie teoretică şi aplicată, nr.)?533G$

L6GM I.1ucur Buvernarea economiei în era globalizării, ;evista de economie

teoretică şi aplicată, nr.)?533G$

L6)M .Ceaconu, !.Qefter 2isteme de guvernare a întreprinderii şi efectele lor asupra

performanţei economice, ;evista de economie teoretică şiaplicată, nr.=?533)$

L6M .;usovici, ;.%opescu Consideraţii privind auditul intern bazat pe risc, ;evista de

audit financiar nr.?533)$

L6=M !.Q.Cobroţeanu,

Q.Cobroţeanu

Aspecte esenţiale în aplicarea strategiei de audit intern bazate

pe riscuri, ;evista de audit financiar nr.66?533$

iii. Acte normative

L53M 8 8 8 <2K nr.=3?533 privind auditul statutar al situaţiilor financiare

anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate$

L56M 8 8 8 Yotărârea nr.?533) a !amerei uditorilor Financiari din

;omânia pentru aprobarea Dormelor de audit intern$

L55M 8 8 8 Yotărârea nr.63?533 a !amerei uditorilor Financiari din;omânia pentru modificarea Yotărârii nr. ?533) a !F;$

L54M 8 8 8 tandardele de audit intern elaborate de II$

L5*M 8 8 8 Qegea nr.46?6==3 privind societăţile comerciale, republicată în

533*, cu modificările şi completările ulterioare$

L5BM 8 8 8 <rdinul /F% nr.=*G?533B pentru aprobarea !odului controlului

intern, /< nr.G)B?5.3).533B$

L5GM 8 8 8 <rdinul /F% nr.64=?533G privind modificarea şi completarea



<rd. /F% nr.=*G?533B, /< nr.))6?65.3=.533G

L5)M 8 8 8 Qegea nr.G)5?5335, cu modificările şi completările ulterioare$

L5M 8 8 8 <rdinul /F% nr.4?5334 pentru aprobarea Dormelor generale

privind e8ercitarea activităţii de audit public intern, cu

modificările şi completările ulterioare$

L5=M 8 8 8 Qegea finanţelor publice nr.B33?5335

Site+uri

L43M PPP.aair.roL46M PPP.cafr.ro

L45M PPP.ectap.roL44M http#??fr.PiHipedia.org?PiHi?gouvernanceL4*M PPP.oecd.org

ttps8BB.academia.eduB)$>'))#B"ransportMaritim

%opa !., "conomia transporturilor maritime, "d. cademiei Davale

/ircea cel 1ătrân, !onstanţa, 533 /artin topford, /aritime"conomics, ;outlege, Qondon, 533=

http://www.aair.ro/

http://www.cafr.ro/

http://www.ectap.ro/

http://fr.wikipedia.org/wiki/gouvernance

http://www.oecd.org/

http://www.cafr.ro/

http://www.ectap.ro/

http://fr.wikipedia.org/wiki/gouvernance

http://www.oecd.org/

http://www.aair.ro/



Article --. ttp8BB.mae.roBnodeB1#111+ Politica europeană n domeniul transporturilor

%rof.univ.dr.Kheorghe !araiani, Cuma mbrozie, Keorgescu ndrei Yoria, Keorâp drian,Kri@ac Kheorghe le8a, Ionescu le8andru, <lteanu "ugen, %uişor dina E Acuis-ul comunitar şi politica sectorială din domeniul transporturilor în *niunea +uropeană , "ditura%inguin 1ooH, 1ucureşti 533G.

Ioan &ătar, Cominic %etreanu, ndreea !âţu, drian %etreanu, /arin Qepădatu, Kabor andor, Can /ărgărit, ;ăzvan <prişan + /anualul operatorului de transport rutier , "dituraIF%&;, /iercurea !iuc 533.

;eglementări privind accesul la activitate şi condiţiile de efectuare a transporturilor rutiere ,"ditura IF%&;, /iercurea !iuc 533.

;eglementări în domeniul transportului rutier de marfă, ;eglementări privind accesul laactivitate şi condiţiile de efectuare a transporturilor rutiere , "ditura IF%&;, /iercurea !iuc533.

;eglementarea !onsiliului (!""- nr. 6?=5 din 5G martie 6==5 privind accesul la piata întransportul rutier de marfuri în cadrul !omunitatii, catre sau dinspre teritoriul unui tat/embru sau tranzitarea teritoriului unuia sau a mai multor tate /embre.

Cirectiva !onsiliului =5?63G?!"" din ) decembrie 6==5 privind stabilirea unor normecomune pentru anumite tipuri de transport de marfa combinat între tatele /embre.

Cirectiva !onsiliului =G?B4?!" din 5B iulie 6==G care stabileste dimensiunile ma8ime admiseîn trafi cul national si international si greutatea ma8ima admisa în traficul international pentruanumite vehicule care circula în cadrul !omunitatii.

Cirectiva %arlamentului "uropean şi a !onsiliului 6===?G5?"! din 6) iunie 6=== cu privire lata8area autovehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

Cirectiva !onsiliului =6?*4=?""! din 5= iulie 6==6 cu privire la permisele de conducere

drese Peb#

genţia "uropeană de /ediu + PPP.eea.europa.eu?ro/inisterul Cezvoltării ;egionale şi &urismului + PPP.mie.ro/inisterul &ransporturilor şi Infrastructurii + PPP.mt.ro



H 2.=. Brigorescu

H I. enard

H(.&oulescu, (.B$ita, .(ares, #.#opanga

H ==A @ =nstitutul Auditorilor =nterni

JJJ

JJJ

JJJ

JJJ

JJJ

JJJ

JJJ

9uditul instituţiilor publice: E "ditura Info /ega, 533B

9&eoria şi practica auditului intern:, "ditat de /inisterul

Finanţelor %ublice, 1ucureşti, 5335

9!ontrolul financiar si de gestiune a agentilor economici:, "ditura

&ribuna "conomica, 1ucuresti, 5336

9Dorme profesionale ale auditului intern:, "ditat de /inisterul

Finanţelor %ublice, 5334

Qegea nr. G)5?5335 privind auditul public intern, cu modificările şi

completările ulterioare

<rdinul /inistrului Finanţelor %ublice nr. 4?5334 pentru

aprobarea Dormelor generale privind e8ercitarea activităţii de audit

public intern

<rdinul nr.5B5?34.35.533* pentru aprobarea !odului privind

conduita etica a auditorului

<rdonanta nr.66=?46.3.6=== privind controlul intern si controlul

financiar preventiv.

Dorma nr..G4=*4?43.3=.6==6 privind modul de organizare si

e8ercitare a controlului financiar propriu la ministere,

departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi si %rimaria

/unicipiului 1ucuresti, precum si la regiile autonome

???.cafr.ro

???.mfinante.ro

http://www.cafr.ro/

http://www.cafr.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://www.cafr.ro/

http://www.mfinante.ro/

practici actuale de realizare a auditului intern În domeniul transporturilor

Documents