practica primarie

7/26/2019 practica primarie

1/6

CUPRINS

I. Prezentare generala a unitatii administrativ teritoriale a orasului Cajvana

II. Prezentarea Compartimentului unde a fost efectuat stagiul de practic

III. Obiectivele stagiului de practic

IV. Concluzii

1


2/6

PRIMARIA CAJVANA

I. Prezentare generala a unitatii administrativ teritoriale a orasului Cajvana

Date generale

Cajvana este o localitate din judetul Suceava sau Bucovina, cum mai este denumit acest minunattinut, cunoscut atat pentru frumusetile oferite de cadrul natural, cat mai ales, pentru valoroaselemonumente istorice si de arta, marturii ale eistentei unei bogate vieti spirituale si materiale dincele mai vec!i timpuri.

Spatiul uran ! "adrul "on"eptual

Orasul este acea unitate administrativ"teritoriala de baza, alcatuita fie dintr"o singura localitateurbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana. Ca unitateadministrativ"teritoriala de baza si ca sistem social"economic si geografic orasul are douacomponente#

$ componenta teritoriala % elementele orasului sunt# vatra % suprafata cuprinsa in linia decontur a zonei cladurilor de locuit& intravilanul % suprafata afectata contructiilor, ingloband toatezonele functionale al orasului mai putin teritoriul agricol& etravilanul % restul suprafetelor dinperimetrul administrativ al orasului.

$ componenta demografica si social"economica ", care consta in grupurile de populatie siactivitatile economice, sociale si politico"administrative care se desfasoara pe teritoriullocalitatii. 'imensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea safiind strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care prezinta o insemnatatedeosebita in viata economica, social"politica si cultural"stiintifica a tarii sau care au conditii dedezvoltare in aceste directii sunt declarate municipii.

In (omania, o localitate poate fi considerata oras )potrivit normelor statisticii populatei si areglementarilor pe linia administratiei centrale*, daca au un anumit numar de locuitori, de regulapeste +. si indeplineste concomitent anumite standarde privind dezvoltarea economica,dotarile edilitare si o anumita infrastructura.Prin -egea nr. / din 0 aprilie 12 comuna Cajvana devine orasul Cajvana.

S"urt istori"#Cadrul geografic al localitatii, conditiile deosebite de !abitat au condus la continuitatea delocuire a acestor meleaguri, din paleolitic pana in prezent, motivanta fiind nu numaicontinuitatea, dar si densitatea si dinamica de locuire. 3ceasta permanenta de locuire estedovedita de izvoarele ar!eologice si in sec. VII"4II pe cand sub numele de 5camp6 se infiripa

2


3/6

obstea sateasca medievala.Prima atestare documentara este datata / iulie 7+0+, cand domnul 8oldovei, Petru Sc!iopul!otaraste impartirea mosiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana si satul vecin9rincesti )astazi catunul Codru* revenea uneia din cele : fete ale sale % 8arica Calugarita labatranete. In anul 7:7+ satul si teritoriile sale sunt cumparate de Stefan ;omsa care le face danie

8anastirii Solca, in a carei proprietate vor ramane pana in 70+, cand domeniile manastirii sedesfiinteaza. Pana in 72< va face parte din =ondul (eligionar Bisericesc al Bucovinei, in acel ancastigandu"si autonomia. 'e atunci si pana in prezent a fost o localitate intens locuita, cu opopulatie numeroasa si in continua crestere.

Asezare geogra$i"a#

Cajvana, stravec!e vatra istorica, este situata in centrul judetului Suceava, la /: >m ?V demunicipiul cu acelasi nume, resedinta de judet, la / >m ?@ de orasul Aura 9umorului, / >m Sde municipiul (adauti, si la 71 >m S@ de cel mai mic oras al judetului % Solca, pe care"l

depaseste de doua ori ca numar de locuitori.;eritoriul Cajvanei se invecineaza la est cu comuna Iacobesti. Prin satucul Aura Solcii, si;odiresti, prin catunul Sarg!esti.-a sud vecina este tot o comuna ;odiresti prin satele ;odiresti si Solonet si comuna Comanesti.-a vest se invecineaza cu comuna Comanesti si Botosana, iar la nord cu comunele 3rbore sisatul 3rbore, Iaslovat si 8ilisauti.

Clima si relie$ul#

Clima este cea de podis, submontana, cu variatii de temperatura si de precipitatii in toata

perioada anului.(elieful a influentat evolutia solurilor din cadrul zonei. 3stfel, aflandu"se in etremitatea nord"vestica a Podisului Sucevei, conditiile de clima, completate cu ceilalti factori au dus la formareasolurilor brune tipice pozolite si soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

Supra$ata si populatia#

Suprafata totala a orasului este de 12/ !ectare, fiind locuita de un numar de peste / delocuitori, dupa ultimul recensamant, cel din 11.Vatra actuala a orasului Cajvana masoara 0+1!ectare, in anul 10 fiind construite peste 11 locuinte, la care se adauga : unitati de

invatamant, / gradinite, doua biserici ortodoe, doua localuri ale cultului penticostal, undispensar uman si altul veterinar, doua farmacii )umana si veterinara*, un camin cultural, un localal Primariei, altul al Postului de politie, un stadion si trei terenuri de !andbal.In componenta orasului actual intra catunul Codru, care numara 2 de gospodarii.

3


4/6

%o"ul &n sistemul administra'iei puli"e

Structura administraiei publice desemneaz att componentele instituionale ale sistemuluiadministrativ ,ct Di compartimentele funcionale ale fiecarei instituii.Structura nu este identicpentru toate organele administraiei deoarece ea este determinat de sarcinile mari ce revin

fiecareia Di care sunt diferite, dup specialitatea lor.

Prin urmare, primria Cajvana face parte din administraia public local.

(ie"t de a"tivitate

-egea administraiei publice locale )-egea 17+E17* este cea care stabileDte principaleleelemente definitorii ale autonomiei locale )autonomie administrativ Di financiar eercitat pebaza Di Fn limitele prevzute de lege* #

Primria are ca principal atribuie, gestionarea resurselor de care dispune comuna. Pentru

aceasta anual se elaboreaz Di se aprob bugetele de venituri Di c!eltuieli Di se stabilescimpozitele, taele locale Di taele speciale&

3dministraiile publice locale au dreptul ca Fn limitele legii s aib iniiativ Fn toate

domeniile cu ecepia celor care sunt date Fn competena altor autoriti publice. Primria este instituia public care duce la Fndeplinire !otrrile consiliului local Di

soluioneaz problemele curente ale comunitilor umane Fn care funcioneaz.

II. Prezentarea Compartimentului unde a $ost e$e"tuat stagiul de pra"ti")

Conform organigramei Di statului de funcii aprobate, la nivelul instituiei funcioneaz un

compartiment financiar"contabil distinct, care rspunde de activitatea de Fncasare a veniturilor side plat a c!eltuielilor, dup cum urmeaz#

Gcompartimentul buget contabilitate cu 1 angajai&

Gcompartimentul impozite Di tae cu /angajai

Sarcinile compartimentului financiar"contabil al instituiei publice sunt#

Gorganizarea Di eercitarea controlului financiar preventiv propriu&

Gelaborarea Di urmrirea eecuiei bugetului de venituri Di c!eltuieli&Gorganizarea Di conducerea evidenei propriu"zise&

Gorganizarea controlului operativ curent Di a celui ulterior.

'epartamentul contabil din cadrul primariei, a fost locul unde mi"am desf urat stagiul depractic.

4


5/6

3ici am dobndit un set minimal de cuno tin e practice Fn domeniul contabilit ii i competen e profesionale astfel putnd s amplificnd cuno tin ele teoretice acumulate Fn decursul anilor Fn cadrul facult ii Fntr"un mod practic. Ceea ce am observat imediat este c teoria este doar baza dela care porneDte practica , Fns nu este suficint pentru a putea lua decizii privind firma . 3m avutansa de a deprinde abilit il necesare pentru aprofundarea elementelor de contabilitate

financiar dar nu numai.

Hn cadrul acestui departament mi"au fost prezentate cele mai importante fenomene care au loc lanivelul instituiei publice Primria Cajvana i reflectarea lor Fn contabilitate , pe bazadocumentelor financiar"contabile, am Fnv at s fac fa provocrilor create de anumite situa ii complee, s nu m feresc de neprevzut , ba c!iar s fac fa cu brio oricror situa ii dificile.

Hn aceast instituie am Fnv at importan a muncii Fn ec!ip, perseveren ei, curajului, ambi iei, mi"am dezvoltat abilit ile de comunicare i eprimare. 3ici am Fndrznit s imi sus in argumentativ propriile preri personale cu privire la realitatea practic i de asemenea, pot afirma

c acest scurt stagiu de practic mi"a fost de folos, i Fmi va ajuta dup ce voi termina facultateafiind un 5plus6 la CV.

III. (ie"tivele stagiului de pra"ti")

=acilitarea dobndirii unui set minimal de competente te!niceEprofesionale&

Completarea si adancirea cunostintelor practice in domeniul contabilitatii&

=amiliarizarea cursantilor cu modul de aplicare in unitatile patrimoniale a cunostintelorteoretice insusite in procesul instructive&

'obandirea abilitatilor necesare aprofundarii elementelor de contabilitate financiara si nunumai, evidentiind de altfel principalele aspecte ce asigura o evidenta contabila corecta cu accentdeosebit pe inregistrarea contabila a principalelor operatiuni economico"financiare , in cursuleercitiului financiar&

Prezentarea celor mai importante fenomene care au loc la nivelul societatilor comerciale sirefletarea lor in contabilitate , pe baza documentelor financiar"contabile&

Capacitatea si menirea de a invata cum sa fie insusite practicile contabile in vederea obtineriieficientei si performantei in domeniul financiar"contabil&

3bordarea problematicii complee, reflectand succesiunea claselor si grupelor de conturi dinPlanul de conturi general actual cu modificarile si completarile ulterioare&

'ezvoltarea abilitatilor de comunicare si lucrul in ec!ipa&

'ezvoltarea capacitatii de a utilize cunostintele acumulate in situatii noi, nepredictibile sicomplee&

5


6/6

Interpretarea si aplicarea reglementarilorEnormelor legale in viguare&

=ormarea gandirii critic"refleive, stimularea eprimarii si argumenarii parerilor personale cuprivire la realitatea practic.

IV. Con"luzii

Hn urma participarii la acest proiect am acumulat un set de cunostinte care Fmi vor fi utile pentruviitor deoarece mi"am dat seama c una este teoria si alta e s o aprofundezi Fn practic. @ist oserie de diferente Fntre ceea ce Fnvatam pe Jbncile facultatii6 si modul Fn care trebuie s tinemevidenta economico"financiar a firmelor si doar confruntndu"ne cu situatia Fn sine putemFnvata si Fntelege de fapt cum stau lucrurile. 'in punctul meu de vedere un bun economist pebaza teoriei trebuie s isi formeze anumite deprinderi, s aib discernmnt contabil Fn fata uneisituatii si s stie s ia cele mai bune decizii pentru a avantaja instituia.

Kneori ne putem Fntlni cu anumite situatii Fn fata crora credem c o s facem fata de eemplustarea de faliment sau cresterea neasteptat a c!eltuielilor sau alte situatii dificile* Fns analizndbine Fmprejurrile Fn care ne aflm constatm cu usurinta c de fapt lucrurile nu sunt att desimple precum par si c baza teoretic pe care o avem deja nu este suficient, deoarece trebuie sfim capabili s depasim momentul critic Fn care ne aflm, s aducem solutii de Fmbuntatire, sstim cum s actionm si s gestionam lucrurile, simpla constatare a obstacului nefiind de ajuns.

Consider c Fn calitate de economisti suntem singurii Fn msur s ajutm instituia deoarececunoastem Fn detaliu situatia ei patrimonial, cauzele care au generat aceast situatie si astfelputem gestiona ct mai eficient lucrurile si Fndruma instituia spre rezultate optime. Hn cadrulPrimriei Cajvana, primarul se consult cu Consiliul -ocal Di Fn special cu contabila Fnainte de ase pronunta Fn privinta unei decizii. 'in perspectiva mea lucrul cel mai important, sau conditieobligatorie pentru a fi angajat este s ai un minimum de eperienta, iar prin acest proiect mi s"aoferit sansa de a acumula gratuit cunostinte necesare pentru a putea profesa Fn acest domeniu, sibeneficiez de un avantaj Fn comparatie cu cei care nu au avut aceasta sans. Iar aceasteperienta acumulat Fn cadrul stagiului de practic mentionat Fn CV Fmi va fi de folos.

Ca propunere as putea sugera ca instituia sa"si respecte termenele ce le are stabilite pentrudemararea unor proiecte europene de mare anvergur si s"Di respecte Bugetul propus.

6

practica primarie

Documents