primarie blejoi

7/23/2019 primarie blejoi

1/105

1

STRATEGIA LOCALA DEDEZVOLTARE DURABILA A

COMUNEI BLEJOI

2008-2015


2/105

2

COMITETUL DE COORDONARE

DUMITRU ADRIANprimar

EFTEMIE IONconsilier personalLIXANDRU VASILICAinspector principal urbanisticBRATU DANIELA-NICOLETAinsp.spec.resurse umane si integrare europeana

MAINEA PAULconsilier juridicVASILESCU DOINAconsilier localdirector scoalaBATIESCU STELIANAeducatoare gradinitaSTOICA IULIANjuristDEDIU IONadministrator, om de afaceri

CONSULTANTUL PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI

S.C. MAGNA DEVELOPMENT S.R.L.


3/105

3

GRUPURILE DE LUCRU

INFRASTRUCTURA

MEDIU

BASAG-COJOCARU

CAMELIAreferent IAurbanism

STOICA PAUL-IONreferent superior 1

mediu

VLAD PETREom deafaceriadministratorfirma

CALOTA CONSTANTIN

- om de afaceriadministrator firma

BURLACU MARIAN -

OM DE AFACERIADMINISTRATOR

FIRMA (Ploiestiori)

ECONOMIC

S.C. STAR T.D.

BLEJOI

S.C. HANUL

SOFERILOR BLEJOI

S.C. KAPRONI BLEJOI

Materiale constructie -

ION DANIEL -

Tantareni;

Transport -

TANASESCU AL ICA-Blejoi;

Constructii Blejoi -

UNGUREANU

GHEORGHE

Imobiliare -ENACHEFLORIN-Bucuresti;

Auto -PLESA DAN- Motormania;

Administratie locala -

DRAGOMI R

GHEORGHE-Blejoi.

SOCIAL SIADMINISTRATIE

PUBLICA

Viceprimarul comunei-

PREDESCU VIOREL

Secretarul comunei -

LUPU SORIN;

Asistenta sociala -

NEAGU ELENA

Director gradinita -

IORDACHIOIU ANICA

Medic dispensar -

ALEXANDRU CARMEN

Bibliotecar comuna -

POPESCU GEORGETA

Sport si activitatisportive - IVANCIU

BOGDAN

Biserica Blejoi - preot

SAVELOVICI ANTON

Biserica Ploiestiori -

preot TODERASCU

NELUTU-DAN

Serv.pt. Situatii deurgenta Blejoi - NICA

ADRIAN

REPREZENTANTIISPECTRULUI POLITIC

BURTEA ION

membru PNL;

DRAGOMIR

GHEORGHE membru

PNL;

TOADER MARIN membru PNL;

PAVEL CONSTANTIN

membru PDL;

GRIGORE IULIA

membru PDL;

CONSTANTIN ION

membru PSD;

COJOCARU VASILE

membru PSD;

TURCEA CONSTANTIN

membru PSD;

MARZEA ELENA

membru PSD.


4/105

4

Cuvant inainte

Preocupata de bunastarea comunitatii locale, Primaria a procedat la constituirea

unui grup de initiativa avand ca scop declansarea procesului consultativ privind elaborarea

Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.

Sarcina de a elabora Strategia de Dezvoltare Durabila pentru urmatorii 7 ani apare

intr-un context favorabil dat de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si

disponibilitatea fondurilor nationale si europene (fonduri structurale) pentru reducerea

decalajelor economice si sociale existente intre statele membre.

Ca membrul al Uniunii Europene, Romania are sansa de a dispune de resurse

suplimentare pentru a construi orase mai frumoase, mai curate si mai sigure, locuri unde

activitatile economice trebuie sa balanseze degradarea mediului si inechitatile sociale.

Strategia elaborata cu ajutorul efectiv al comunitatii locale prin dezbaterile din

sedintele publice, participarile in Comitetul de Coordonare si Grupurile de Lucru, precum si

sugestiile din actiunea 3 idei pentru dezvoltarea comunei reprezinta un documentcomplex care prezinta vizunea de dezvoltare a comunei nostru in context european.

Domeniile strategice (infrastructura, mediul, economia, socialul si administratia

publica locala) abordate in acest document sunt prioritati pe termen scurt si mediu si sunt

detaliate prin masurile si actiunile propuse.

Este sarcina noastra principala de a implementa strategia intr-un mod pragmatic

care vizeaza adaptarea permanenta la noile conditii date de evolutia comunitatii locale

avand in vedere orizontul mare de timp - de 7 ani. Pentru aceasta, Comitetul de Coordonare

si Grupurile de Lucru infiintate pentru fiecare din domeniile strategice trebuie sa aiba o

activitate permanenta de actualizare a strategiei si de adaptare astfel incat resursele sa fie

concentrate in directia realizarii prioritatilor asa cum decide comunitatea locala. Ramane in

responsabilitatea noastra sa ne adaptam evolutiei societatii si economiei, iar Comitetul de

Coordonare si Grupurile de Lucru sa faca fata provocarilor ce vor veni.

Comuna noastra ofera oportunitati foarte bune pentru dezvoltarea de activitati

economice in industria prelucratoare, industria chimica, comert, servicii si turism, constructii

sau agricultura. Avem nevoie de personal calificat in toate domeniile. Numai asa putem

atinge productivitatea la calitatea ceruta de piata unica europeana.


5/105

5

Trebuie sa investim in viitor, in generatia de maine si sa exploatam avantajele

competitive pe care le avem: pozitionarea geografica si asocierea intercomunitara pentru

dezvoltare locala, terenuri extravilane si intravilane.

Un instrument principal al dezvoltarii durabile si coerente a comunei este Planul de

Urbanism General care va fi refacut si actualizat, astfel incat dezvoltarea pe care o vizam sa

nu afecteze mediul, sa nu produca dezechilibre sociale sau sa afecteze arhitectura

traditionala a comunei.

Strategia ne ajuta sa construim viitorul. Un viitor mai bun pentru noi si copii nostri.

Un viitor in care fiecare locuitor isi va gasi locul unde se poate dezvolta si performa pe piata

muncii, isi va gasi locuinta dorita, va beneficia de servicii sociale de calitate si va gasi

placerea spatiilor publice pentru recreere si refacere.

De abilitatea si determinarea noastra in procesul de punere in practica a acestuidocument depinde atingerea obiectivului final: o comuna ospitaliera mai curata si mai

sigura.

In numele Grupului de Initiativa,

Adrian Dumitru

Primar Blejoi

Ianuarie 2008


6/105

6

CUPRINS

CAPITOLUL 1DEZVOLTAREA DURABILA ............................................................................................... 9

1.1 Istoric ............................................................................................................................................ 9

1.2 Concept ..................................................................................................................................... 14

1.3 Agenda Locala 21 ....................................................................................................................... 16

1.4 Principii ....................................................................................................................................... 17

1.5 Planul National de Dezvoltare (PND) ......................................................................................... 17

1.6 Scopul Strategiei ........................................................................................................................ 18

1.7 Metoda de elaborare a Strategiei .............................................................................................. 18

1.7.1 Comitetul de Coordonare (CC) .................................................................................................... 19

1.7.2 Grupurile de Lucru (GL) ............................................................................................................... 20

1.8 Actorii implicati in dezvoltarea comunitatii ............................................................................... 22

CAPITOLUL 2PREZENTAREA COMUNEI ............................................................................................. 23

2.1 Istorie, traditii si asezarea geografica ................................................................................... 23

2.2 Clima ..................................................................................................................................... 24

2.3 Resurse primare si secundare ............................................................................................... 25

2.3.1 Resurse hidrografice ................................................................................................................... 25

2.3.2 Flora si fauna ............................................................................................................................... 25

2.3.3 Solul ............................................................................................................................................. 25

2.4 Organizarea spatiala............................................................................................................. 27

2.4.1 Incadrare in teritoriu si amenajarea teritoriului ......................................................................... 27

2.4.2 Locuinte si patrimoniul cultural istoric ....................................................................................... 29

2.4.3 Serviciile comunitare de interes public ....................................................................................... 30

2.5 Mediu .................................................................................................................................... 36

2.5.1 Aerul ............................................................................................................................................ 36

2.5.2 Apa ............................................................................................................................................... 37

2.5.3 Solul .............................................................................................................................................. 37

2.5.4 Deseuri ......................................................................................................................................... 37


7/105

7

2.6 Economia locala .................................................................................................................... 37

2.6.1 Forta de munca ............................................................................................................................ 38

2.6.2 Industrie ....................................................................................................................................... 38

2.6.3 Agricultura .................................................................................................................................... 39

2.6.4 Turism .......................................................................................................................................... 39

2.6.5 Comert si servicii .......................................................................................................................... 39

2.7 Capitalul social ...................................................................................................................... 40

2.7.1 Populatia ...................................................................................................................................... 40

2.7.2 Starea de sanatate ....................................................................................................................... 40

2.7.3 Educatia formala si informala ...................................................................................................... 41

CAPITOLUL 3ANALIZA SWOT ............................................................................................................. 43

3.1 SWOT Infrastructura .................................................................................................................. 44

3.2 SWOT Mediu .............................................................................................................................. 45

3.3 SWOT Economie ......................................................................................................................... 46

3.4 SWOT Social ............................................................................................................................... 47

3.5 SWOT Administratie publica locala ............................................................................................ 48

CAPITOLUL 4PROBLEMELE COMUNITATII ......................................................................................... 49

4.1 Infrastructura si Mediu ............................................................................................................... 49

4.2 Economic .................................................................................................................................... 50

4.3. Social si Administratia Publica Locala (APL) .............................................................................. 50

4.4 Rezultatele analizei problemelor comunitatii ............................................................................ 51

CAPITOLUL 5VIZIUNEA ...................................................................................................................... 53

CAPITOLUL 6OBIECTIVELE STRATEGICE ............................................................................................ 54

6.1 Consideratii generale .................................................................................................................. 54

6.2 Obiectivele strategice ................................................................................................................. 55

6.2.1 Obiectivul 1 - Cresterea nivelului de competitivitate si atractivitate ......................................... 56

6.2.2 Obiectivul 2Reducerea poluarii aerului, solului si a apelor ..................................................... 59

6.2.3 Obiectivul 3Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului .............................. 60


8/105

8

de afaceri .............................................................................................................................................. 60

6.2.4 Obiectivul 4Dezvoltarea sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatii .................. 64

6.2.6 Obiectivul 5 - Imbunatatirea capacitatii APL pentru atragerea de fonduri si ............................. 69

management de proiecte, inclusiv planificare strategica .................................................................... 69

6.3 Principii ................................................................................................................................. 73

6.4 Cadrul legislativ considerat in elaborarea strategiei ............................................................ 81

6.5 Strategia de atragere fonduri pentru proiecte ..................................................................... 82

CAPITOLUL 7PLANUL LOCAL DE ACTIUNE ......................................................................................... 83

7.1 Domeniile Strategice .................................................................................................................. 83

7.2 Grupurile de Lucruconstituire si primele activitati ................................................................ 90

CAPITOLUL 8STRUCTURI INSTITUTIONALE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI EVALUARE ...... 95

CAPITOLUL 9PORTOFOLIU DE PROIECTE ......................................................................................... 101

9.1 Domeniul strategicInfrastructura ......................................................................................... 102

9.2 Domeniul strategicMediu ..................................................................................................... 104

9.3 Domeniul strategicEconomic ............................................................................................... 104

9.4 Domeniul strategicSocial ...................................................................................................... 104

9.5 Domeniul strategicAdministratia Publica Locala .................................................................. 105


9/105

9

CAPITOLUL 1DEZVOLTAREA DURABILA

1.1 Istoric

Fondatorul Institutului International pentru Mediu si DezvoltareIIED (International

Institute for Environment and Development cu sediul la Londra - Marea Britanie) Barbara

Word a creat si introdus termenul de dezvoltare durabila in 1971.

Prima intalnire a comunitatii internationale a fost in 1972 la Conferinta de la

Stockholmprivind mediul uman (Stockholm Conference on Human Environment), pentru a

dezbate problema mediului global si a necesitatilor de dezvoltare. In urma conferintei au

rezultat: Declaratia de la Stockholm, ce contine 26 de principii si Planul de Actiune pentru

Mediul Uman, cu cele trei componente: (i) programul pentru evaluarea mediului global(Earthwatch), (ii) activitatile pentru managementul mediului si (iii) masurile de sprijin.

La Stockholm s-a stabilit ca pentru a realiza un management mai rational al

resurselor, care sa conduca astfel la imbunatatirea mediului, statele trebuie sa adopte o

abordare integrata si coordonata a planurilor lor de dezvoltare, pentru a se asigura ca

dezvoltarea lor este compatibila cu necesitatea de a proteja si imbunatati mediul in

beneficiul propriei populatii.

Necesitatea reorientarii eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a

concretizat dupa 11 ani de la Conferinta de la Stockholm, respectiv in 1983, cand Natiunile

Unite au infiintat Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare, cunoscuta sub denumirea

de Comisia Brundtland.

In anul 1987, Comisia Brundtland, abordand temele: interdependenta omului cu

mediul inconjurator; nevoia pentru o viziune globala si pentru principii comune; legaturile

dintre dezvoltarea economica, sociala si protectia mediului, a creat un document intitulat

Viitorul nostru comun, unde se precizeaza:

Dezvoltarea durabila este un proces al schimbarii, in care se exploateaza resursele,se alege directia de investitie, se orienteaza tehnologiile de dezvoltare si in care institutiile au

actiuni convergente, sporind un viitor potential pentru nevoile si dorintele umane.

In iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfasurat Conferinta Natiunilor Unite pentru

Mediu si Dezvoltare, la care au participat reprezentanti ai 170 de state (dintre care 115 sefi

de stat) printre care si Romania. Cu aceasta ocazie, pe plan international, a fost recunoscuta

oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economica si protectia mediului in obiectivul de

dezvoltare durabila si s-a afirmat importanta, in continua crestere, a dreptului international

al mediului, ca mecanism de codificare si promovare a dezvoltarii durabile.


10/105

10

In urma conferintei au rezultat Declaratia de la Rio, care contine 27 de principii si

Agenda 21, care constituie un plan de actiune pentru dezvoltarea durabila cu incepere din

secolul al XXI-lea. Agenda 21 are 40 de capitole destinate unor domenii de programe

specifice, structurate in termenii: bazei de actiune, obiectivelor de realizat, activitatilor care

trebuie efectuate si modalitatilor de implementare.

Cele 40 de capitole ale Agendei 21 si cele 27 de principii ale Declaratiei de la Rio au

definit dezvoltarea durabila ca fiind dezvoltarea care indeplineste necesitatile generatiei

prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si indeplini propriile

necesitati.

Prin Planul de implementare se urmareste aplicarea de masuri concrete la toate

nivelurile si intarirea cooperarii internationale, in baza responsabilitatilor comune, dar

diferentiate, exprimate in Principiul 7 al Declaratiei de la Rio si integrarea celor trei piloni ai

dezvoltarii durabile: dezvoltare economica, dezvoltare sociala si protectia mediului la nivel

local. In acest sens, eforturile sunt cu precadere axate pe:

eradicarea saraciei;

modificarea modelelor de productie si consum;

protejarea sanatatii;

protejarea si managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea

economica si sociala.

Capitolul 28 al Agendei 21 contine un apel catre toate comunitatile locale ca acestea

sa-si creeze propria lor Agenda 21 (Agenda Locala 21), care preia scopurile generale ale

Agendei 21 si le transpune in planuri si actiuni concrete pentru propriile localitati.

Conform prevederilor stabilite in cadrul Conferintei de la Rio, fiecare autoritate

locala are obligatia de a elabora propria strategie locala de dezvoltare durabila.

In acelasi an in multe state s-au infiintat comisii si s-au intocmit strategii pentru

dezvoltarea durabila. In ciuda acestor consecinte pozitive, obiectivul global al Agendei 21,

care a facut apel la o schimbare radicala a sistemelor de valori conventionale dominante

existente si a proceselor institutionale, nu a putut fi atins.

Evaluarea progresului realizat la 5 ani de la Conferinta de la Rio (New York, 1997) a

evidentiat o serie de deficiente, legate in particular de echitatea sociala si saracie. Aceste

aspecte au fost evidentiate prin:

reducerea asistentei oficiale acordate pentru dezvoltare si cresterea datoriilor

internationale;

esecul imbunatatirii transferului de tehnologie, constructiei capacitatilor pentru

participare si dezvoltare;

esecul coordonarilor institutionale;incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de productie si consum.


11/105

11

Raportul mondial al dezvoltarii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Natiunilor

Unite pentru dezvoltare (PNUD), suntetizeaza patru componente esentiale ale paradigmei

dezvoltare durabila:

a) Productivitatea- populatia trebuie sa-si sporeasca productivitatea si sa participe deplin la

procesul de generarea veniturilor, cresterea economica reprezentand un subsistem al

modelelor de dezvoltare umana;

b) Echitatea- populatia trebuie sa aiba acces echitabil la optiuni;

c) Durabilitatea- accesul la optiuni trebuie asigurat nu numai pentru generatiile prezente, ci

si pentru generatiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman si mediu - trebuie

reintregite;

d) Imputernicirea- omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care-i modifica

viata. Pentru realizarea conditiilor compatibilitate a celor patru cerinte, strategia dezvoltarii

durabile include, ca un element esential, simultaneitatea progresului in toate cele patru

dimensiuni.

Pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta Uniunea Europeana,

statele membre ale Uniunii Europene au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24

martie 2000, Strategia Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora

politicile comunitare, pe fondul a doua provocari majore care afectau economia si

societatea: globalizarea si dezvoltarea cu repeziciune a societatii informationale. Strategia

propune o dezvoltare dubabila propunand o Europa fondata pe cunoastere, competitivitate

si cooperare inter-regionala, concentrarea eforturilor asupra planurilor nationale de

dezvoltare, integrarea pietelor financiare si coordonarea politicii macroeconomice,

modernizarea si intarirea modelului social european.

Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este

reflectarea gandirii strategice pentru economie si societate la nivel comunitar. Gandit initial

pentru a ajuta Europa sa devina cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere pana

in 2010, Agenda Lisabona a suferit in martie 2005, la jumatatea drumului, o revizuire prin

care accentul a fost mutat pe cresterea economica bazata pe progres tehnologic si pe

ocuparea fortei de munca.

Activitatea de cercetare dezvoltare-inovare ramane insa cea mai cunoscuta

componenta a Agendei Lisabona si principala actiune-cheie a acesteia, careia ii este atasata

cea mai cunoscuta dintre actiunile concrete ale Agendei, si anume angajamentul luat de

tarile membre UE de a cheltui din bugetul public 1% din PIB pentru cercetare dezvoltare si

de a facilita cheltuieli private pentru cercetare dezvoltare de 2% din PIB.


12/105

12

Noua Agenda Lisabona urmareste acum trei obiective majore:

sa promoveze cresterea economica bazata pe cunoatere si inovare;

sa faca din Europa un loc mai atractiv pentru investitii si munca;

sa ofere locuri de munca mai multe si mai bune.

Cercetarea-dezvoltarea-inovarea raman asadar in centrul Agendei Lisabona ca factor al

cresterii economice.

In 16 iune 2001 la Gteborg Consiliul European a subliniat importanta cruciala a

capacitatii tarilor candidate de a implementa si aplica acquis-ul si a adaugat ca tarile

candidate trebuie sa depuna eforturi substantiale pentru consolidarea si reformarea

structurilor lor administrative si juridice. Pe baza progresului inregistrat pana la acea data,

Consiliul European a reafirmat rolulfoii de parcurs ca un cadru de lucru pentru finalizarea

cu succes a negocierilor de extindere.

Agenda Gteborg defineste orientarile Uniunii Europene care fac referire la politica

de coeziune economica si sociala: principiile strategiei de extindere, adoptarea strategiei de

dezvoltare durabila si reforma politicii de coeziune economica si sociala, directiile politicii de

coeziune economica si incurajarea reformei structurale, principiile de orientare a politicii de

coeziune economica si sociala in Orientul Mijlociu si Balcanii Occidentali.

In anul 2001, Parlamentul si Consiliul Europei au adoptat Decizia nr.1411/2001/EC

pentru a crea cadrul privind cooperarea in vederea promovarii unei dezvoltari durabile in

mediul urban. Aceasta decizie se adreseaza atat tarilor membre ale Uniunii Europene cat sicelor din Europa Centrala si de Est (art.6).

In perioada 26 august6 septembrie 2002 s-a desfasurat la Johannesburg, Summitul

Natiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabila unde s-au reunit aproximativ 21.000 de

participanti: sefi de state si guverne (104 sefi de state), delegatii nationale, lideri ai unor

ONG-uri, oameni de afaceri etc. Scopul acestui eveniment major a fost sa atraga atentia

asupra necesitatii demararii unui plan de actiune pentru conservarea resurselor naturale ale

planetei si imbunatatirea standardelor de viata, in conditiile in care lumea se confrunta cu

degradarea continua a mediului inconjurator si cresterea populatiei, si implicit cresterea

nevoilor de hrana, apa, locuinte, energie, asistenta sanitara si securitate economica.

Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabila ca fiind un element

central al agendei internationale si a dat un nou impuls pentru aplicarea practica a masurilor

globale de lupta impotriva saraciei si pentru protectia mediului. S-a aprofundat si intarit

intelegerea conceptului de dezvoltare durabila, in special prin evidentierea importantelor

legaturi dintre saracie, mediu si utilizarea resurselor naturale.

Principalele rezultate ale summit-ului au fost:

Declaratia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabila;


13/105

13

Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabila.

Prin Declaratia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiva pentru

progresul si intarirea celor trei piloni interdependenti ai dezvoltarii durabile: dezvoltarea

economica, dezvoltarea sociala si protectia mediului la nivel local, national, regional siglobal.

In data de 10 aprilie 2009, la Palatul Parlamentului Sala Drepturilor Omului, s-a

desfasurat conferinta cu tema Strategia Lisabona principala platforma de promovare a

reformelor structurale, eveniment organizat de Departamentul pentru Afaceri Europene al

Guvernului (DAE).

Conform prevederilor Cadrului Strategic National de Referinta, peste 56% din totalul

fondurilor structurale si de coeziune pentru perioada 2007-2013 sunt alocate sustineriiobiectivelor Lisabona si, implicit, prioritatilor Programului National de Reforme (PNR) -

ceea ce reprezinta un sprijin consistent acordat implementarii acestora.

Conferinta a atras atentia asupra capacitatii scazute de adaptare a administratiei

publice romanesti la cerintele mediului socio-economic, precum si la standardele impuse de

statutul de stat membru al Uniunii Europene (UE).

Datorita ritmului lent de implementare in cursul anului 2008, recomandarile

specifice pentru Romania, publicate la 28 ianuarie 2009, au ramas practic aceleasi cu cele

formulate in decembrie

2007. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:

Imbunatatirea eficientei, eficacitatii si a gradului de independenta a administratiei publice

atat la nivel central, cat si local, prin consolidarea capacitatii de control si aplicare a

reglementarilor;

Inasprirea politicii fiscale (in sensul limitarii cheltuielilor) si implementarea de

urgenta a unui cadru financiar pe termen mediu (programare bugetara multi-anuala),

revizuirea structurii cheltuielilor bugetare si orientarea lor catre domenii ce asigura crestere

economica, printre altele prin reducerea si redirectionarea ajutorului de stat catre obiective

orizontale si cresterea salariilor in functie de cresterea productivitatii;

Implementarea urgenta de masuri prin care sa se reduca substantial procedurile

administrative si intarzierile in procedurile de obtinere a autorizatiilor, pentru a

imbunatati mediul de afaceri si a elimina sursele de coruptie;

Asigurarea calitatii si a corelarii sistemului educational si de formare profesionala cu

nevoile pietei muncii, diminuarea fenomenului de abandon scolar si facilitarea accesului

persoanelor tinere la piata fortei de munca, inclusiv prin instruire la locul de munca.


14/105

14

Conferinta a decis continuarea celore patru domenii prioritare ale Strategiei Lisabona:

investitiile in capitalul uman si modernizarea pietei muncii

Pentru a asigura faptul ca fiecare (tanar) european are capacitatea de a reusi intr-o lume

globalizata, UE trebuie sa puna un accent mai mare pe accesul la invatamantul de inalta

calitate. In acelasi timp, nevoile tot mai dinamice ale pietei muncii impun oamenilor sa

investeasca tot mai mult in dezvoltarea propriilor abilitati si competente.

Un nivel sporit de mobilitate in spatiul comunitar precum si o migratie reglementata

UE va trebui sa creasca participarea forOei de munca prin consolidarea stimulentelor si prin

investitii in politici favorabile familiei, de exemplu prin stimulente financiare si/sau o mai

buna conciliere a vietii cu munca. Cresterea ratelor de ocupare va constitui o prioritate a

Uniunii Europene si a statelor membre.

Deblocarea potentialului de afaceri

Pentru ca noile idei sa fie transformate in crestere economica si locuri de munca, UE va

trebui sa devina un loc si mai atractiv pentru demararea si desfasurarea unei afaceri,

precum si pentru activitati si investitii in cercetare.

Investitiile in cunoastere si inovare

Dintr-o perspectiva pe termen lung, cea mai buna cale pentru a mentine si a spori

standardul nostru de viata pe baza activitatii a mai putine persoane este aceea de a creste

productivitatea.

Energia si infrastructura

Prin urmarirea politicilor sale in domeniul schimbarilor climatice si al energiei, UE a

transformat aceasta provocare intr-un obiectiv de politici cheie. A anticipat deja mutatia

structurala intre cerere si oferta, angajandu-se la o reducere substantiala a emisiilor de gaze

cu efect de sera, prin promovarea eficientei energetice si printr-o crestere considerabila a

ponderii surselor regenerabile in mixul energetic.

1.2 Concept

Dezvoltarea durabila este un concept holistic, care combina aspectele sociale,

economice si naturale, fiind implicata in doua probleme mari ale omenirii: capacitatea de a

crea si cea de a distruge.


15/105

15

Domeniile principale ce caracterizeaza dezvoltarea durabila sunt:

- domeniul economic (management eficient al resurselor) care are reperele: veniturile

familiei, productivitatea afacerilor, stabilitate, echitate si eficienta

- domeniul natural (mentinerea unei baze naturale a vietii, prin reducerea incarcarilor cudeseuri a eco-sistemului) care are reperele: sanatatea ecosistemului, prevenirea poluarii,

biodiversitate si resursele naturale

- domeniul social (nevoile societatii) care are reperele: participare, consultare, egalitate,

mobilitate sociala si dezvoltarea institutiilor.

Conceptul de dezvoltare economica durabila reprezinta acea forma de dezvoltare

economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente, de consum, sa

nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare. Preocuparile tot mai

accentuate privind dezvoltarea economica durabila sau viabila, sunt legate de un complex

de probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume: saracia in mijlocul

belsugului; degradarea mediului inconjurator, extinderea necontrolata a urbanizarii;

nesiguranta ocuparii unui loc de munca; instrainarea tineretului; inlaturarea valorilor

traditionale; inflatia, somajul, crize monetare, economice si geografice etc.

Conceptul de dezvoltare durabila exprima procesul de largire a posibilitatilor prin

care generatiile prezente si viitoare isi pot manifesta pe deplin optiunile in orice domeniu

economic, social, cultural sau politic, omul fiind asezat in centrul actiunii destinate

dezvoltarii. Dezvoltarea economica durabila presupune existenta unor conditii economice,

culturale si de mediu favorabile. Daca din perspectiva istorica, conditiile economice au avut

un rol covarsitor in evolutia speciei umane, celelalte conditii nu mai pot fi, astazi, ignorate,

componenta economica reprezentand, insa factorul esential al dezvoltarii.

Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de

interactiunea dintre populatie, progres economic si potentialul de resurse naturale,

evidentiindu-se ca probleme esentiale: optimizarea raportului nevoi resurse, obiective de

atins, mijloace necesare, pe baza compatibilitatii lor reciproce in timp si spatiu. Trebuie sa

fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin intrarile si iesirile sale, seafla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile prezente si viitoare ale

generatiilor care coexista si se succed.

Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua

aspiratii umane: necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si

protectia si imbunat atirea starii mediului, ca singura cale pentru bunastarea at at a

generatiilor prezente, cat si a celor viitoare.


16/105

16

1.3 Agenda Locala 21

lume mai buna. Agenda 21 reprezinta un document programatic care traseazaliniile de dezvoltare, astfel ca fiecare generatie sa beneficieze de o lume, daca nu mai buna,

cel putin la fel de buna ca a noastra.

Procesul aplicarii Agendei Locale 21 incurajeaza participarea intregii comunitati

(mediul de afaceri, organizatii guvernamentale si neguvernamentale si participarea

individuala a cetatenilor), intrucat dezvoltarea durabila se refera la o planificare pe termen

lung, ce recunoaste interdependenta dintre factorii sociali, economici si de mediu, care

afecteaza sanatatea si calitatea vietii.

Principiile care stau la baza intocmirii strategiei de dezvoltare durabila sunt:

progresul social, conditionat de recunoasterea si admiterea nevoilor fiecarui individ;protejarea eficienta a mediului;

utilizarea rationala a rezervelor naturale;

pastrarea unui nivel ridicat de crestere economica si ocupare a fortei de munca

Avantajele Agendei Locale 21 sunt:

dezvoltare descentralizata

promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locala

asigurarea cadrului pentru finatarea proiectelor locale de infrastructura

promovarea parteneriatului public-privatimplicarea tuturor actorilor locali

Instrumentele programului Agenda Locala 21 sunt:

Strategia Locala de Dezvoltare Durabila

Planul Local de Actiune

Portofoliul de Proiecte Prioritare

Strategia Locala de Dezvoltare Durabila este un document pe termen lung, realizat prin

efortul participativ al administratiei publice, institutiilor si societatii civile, mediului deafaceri, intr-un cuvant comunitatea locala.

Planul Local de Actiune reprezinta planificarea reala pe termen mediu si lung in vederea

indeplinirii obiectivelor prevazute in strategia locala. Masurile respective se concretizeaza

prin actiuni, programe si proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor si planificarea in

timp.

Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe si proiecte care raspund la

problemele comunitatii locale, si care pot contine indicatorii de implementare, ce urmeaza a

fi realizati in viitorul apropiat.


17/105

17

1.4 Principii

In aplicarea Agendei Locale 21 pentru elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare

Durabila a comunei Blejoi am aplicat urmatoarele principii:

respectul acordat individului, a demnitatii sale, apararea drepturilor individuale,

asigurarea unui climat de dezvoltare a personalitatii si calitatilor individuale;

protectia drepturilor copilului si ale adolescentului;

crearea unui mediu social citadin care sa dezvolte conditii de perfecta egalitate in

fata legii si sanse egale in toate domeniile, in special in educatie-formare si cultura;

acceptarea diversitatii individuale, etnice, rasiale ca baza a multiculturalismului local

si a pluralismului religios;

organizarea si amenajarea teritoriului, prin care sa se asigure protectia sanatatii si

integritatii fizice si psihice a locuitorilor; respectarea naturii si a biodiversitatii;

cunoasterea, respectarea si cultivarea traditiei istorice locale;

realizarea coeziunii sociale la nivelul comunitatii locale si a solidaritatii morale intre

generatii;

facilitarea accesului la informare corecta si completa; transparenta informationala;

responsabilitate sociala si politica, implicand atragerea tuturor actorilor sociali-

economici, politici, culturali, educationali in proiectarea si implementarea Agendei

21;

coeziunea sociala ca factor fundamental al dezvoltarii

realizarea de parteneriate intre institutiile publice, intre institutiile publice si

organizatii si institutii private care vizeaza dezvoltarea durabila a comunei si

elaborarea de politici publice pe domenii in cadrul acestor parteneriate

sprijinirea initiativei private in domeniile sanatatii, culturii, artei, sportului

principiul sanselor egale in accesul la educatie, cultura, sanatate, privind accesul la

munca, sport si agrement; intre femei si barbati si incurajarea integrarii in munca a

persoanelor cu nevoi speciale

principiul sanselor egale in accesul la utilitatile si serviciile urbane, indiferent de locul

de rezidenta

grija pentru persoanele cu nevoi speciale, pentru copii, pentru persoanele de varsta

a treia

promovarea interesului comunitar astfel ca nimeni sa nu poate utiliza pozitia sa

publica pentru a-si sustine interesele personale in detrimentul interesului altui

individ / grup / sau al comunitatii in ansamblul ei.

1.5 Planul National de Dezvoltare (PND)

PND este instrumentul fundamental prin care Romania isi propune sa recupereze

ramanerile in urma in domeniile socio economice fata de Uniunea Europeanareprezentand un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare.

PND reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiaramultianuala elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio


18/105

18

economica a Romaniei in conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene.

Prin PND au fost stabilite sase prioritati nationale de dezvoltare:

cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

protejarea si imbunatatirea mediului

dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea

capacitatii administrative

dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii

PND reflecta prioritatile stringente de dezvoltare ale Romaniei la nivel national,

regional si local si propune sustinerea acestora prin investitii publice concentrate, alocate pe

baza de programe si proiecte.

1.6 Scopul Strategiei

Strategia locala de dezvoltare durabila a comunei Blejoi reprezinta un document

complex care ofera viziunea si drumul pe care il parcurge comunitatea locala pentru a crea

o lume mai buna. Este un document de lucru flexibil si dinamic elaborat printr -un procesparticipativ al comunitatii locale in concordanta cu prioritatile nationale de dezvoltare

cuprinse in PND. Aici ne regasim aspiratiile, dorintele si eforturile in transformarea comunei

in cel mai dorit loc in care oricine ar dori sa traiasca o viata sanatoasa, indreptata spre

valorile de familie, cu grija si respect pentru viitorul generatiilor urmatoare.

Strategia a fost elaborata pe experienta acumulata in cadrul proiectului Agenda

Locala 21, aplicand o metodologie proprie administratiei publice locale a comunei Blejoi si

reprezinta un document programatic care raspunde nevoilor cetatenilor si ii

responsabilizeaza atat in faza de conceptie cat si in cea de implementare a lui.

In actiunile noastre privind transformarea comunei Blejoi vom folosi strategia pentru

a demonstra finantatorilor locali, nationali, europeni sau internationali coerenta actiunilor

noastre si convergenta proiectelor pentru care vom primi co-finantare.

Strategia este documentul care ne arata calea spre o dezvoltare durabila. Deabilitatea in a folosi capacitatatea comunitatii noastre, perseverenta, profesionalismul,

reconcilierea indiferent de convingerile politice sau confesionale si indiferent de varsta,

educatie sau pozitie sociala, va depinde succesul punerii in practica a strategiei si realizarea

obiectivului o lume mai buna.

1.7 Metoda de elaborare a Strategiei

Strategia Locala de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioda 2008 2015 afost elaborata pornind de la principiul de baza conform caruia acest document trebuie sa

raspunda aspiratiilor comunitatii locale. Astfel procesul de elaborare a strategiei a fost bazat


19/105

19

pe participarea comunitatii inca din prima faza de elaborare, printr-o larga implicare si

dezbateri publice.

Primul pas in elaborarea strategiei a fost constituirea unui Grup de Initiativa (GI) la

nivelul Primariei Blejoi care a procedat la selectarea unui consultant extern cu experienta in

elaborarea de strategii de dezvoltare.

In numele GI, Primarul comunei Blejoi a lansat prin mass-media locala (presa scrisa si

vorbita) Indemnul la Participare care reprezinta o chemare adresata comunitatii locale

pentru a participa la procesul de elaborare a strategiei, specificand importanta strategiei si

viziunea de dezvoltare durabila.

Faza principala a elaborarii strategiei a fost implicarea si responsabilizarea

comunitatii locale care s-a facut prin interviuri structurate purtate de Consultant cu actorii

principali implicati in viata comunei, precum si prin intermediul unor chestionare adresate

potentialilor repondenti din randul institutiilor locale (agentii, institutii, ONG-uri, sectorulparticular). Chestionarele au fost elaborate special pentru cele trei domenii strategice:

infrastructura si mediu, economic, social si administratie publica locala.

Cercetarea de birou (care s-a focalizat pe studierea istoriei comunei si a statisticilor

socioeconomice), urmata de interviuri, chestionare, actiunea 3 idei pentru dezvoltareacomunei si intalnirile publice cu comunitatea locala sunt reperele elaborarii strategiei.

Prima intalnire publica a fost prilejul ideal pentru prezentarea primei schite de

strategie si un prilej de dezbateri pentru imbunatatiri si optimizari. De asemenea, cea de-a

doua intalnire publica a fixat obiectivele strategice si optiunile comunitatii pentrudezvoltarea durabila pe termen lung.

Un rol important in elaborarea strategiei l-au jucat si Comitetul de Coordonare (CC),

ales la prima intalnire publica, precum si Grupurile de Lucru (GL) constituite cu acelasi prilej.

1.7.1 Comitetul de Coordonare (CC)

Componenta

CC are in componenta sa reprezentanti ai institutiilor de pe plan local implicate in

dezvoltarea comunitatii, precum si persoane fizice cu renume in comunitatea locala. In el si-

au gasit locul toti cei care au dorinta de a crea ceva pentru comuna Blejoi inainte de a avea

vreun beneficiu din apartenenta in sine. CC este format din membri neretribuiti si s-a

constituit in prima sedinta publica organizata de Grupul de Initiativa de la nivelul Primariei

Blejoi.

Este o organizatie consultativa a Autoritatii Publice Locale, fara inregistrare juridica.

Nu deruleaza activitati finaciare si nu are bilant de venituri si cheltuieli.


20/105

20

Rol

CC are rolul de a coordona procesul de elaborare participativa a Strategiei Locale de

Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioada 20082015 si de a facilita implementareaei. Dezvoltarea comunitara este un proces orientat spre satisfacerea nevoilor comunitatii in

baza utilizarii resurselor existente in comunitate si a implicarii pe larg a membrilorcomunitatii in procesul de identificare a necesitatilor prioritare si de solutionarea lor.

Dezvoltarea comunitatii trebuie sa duca la o dezvoltare economica echilibrata,

echitabila din punct de vedere social si care induce degradari de mediu minime.

Obiective

Mobilizarea comunitatii in participarea la procesul de elaborare a Strategiei.

Coordonarea Grupurilor de Lucru (responsabile de elaborarea directiilor strategice de

dezvoltare a comunei Blejoi si strategiile sectoriale).

Validarea strategiei, a planului de actiune (pentru implementarea strategiei) si aportofoliului de proiecte prioritare.

Mediatizarea pe scara larga a strategiei si colectarea recomandarilor comunitatii locale

asupra documentului final.

Secretariat

CC si-a stabilit un Secretariat intr-o locatie care dispune de mijloace de comunicare

(telefon, fax, internet, calculator, etc). Aceasta este Sala de consiliu, pusa la dispozitie de

catre Consiliul Local. Secretarul CC este Dna. Raluca Fricosu. Secretarul este persoana care

convoaca sedintele CC, intocmeste si arhiveaza procesele verbale ale intalnirilor. CC sepoate intruni trimestrial, ori prin vointa a din membrii sai. CC ia decizii valide numai in

plen, prin vot majoritar (majoritate simpla, adica +1 din numarul celor prezenti la sedinta).

Sedintele CC sunt valide daca participa +1 din numarul de membri initial declarat. Daca

aceasta participare nu se realizeaza, sedinta se reprogrameaza prin grija Secretarului CC.

Deciziile se inscriu si se arhiveaza prin grija Secretarului in procesele verbale.

CC activeaza atata timp cat are un rol in dezvoltarea comunitatii, atat in faza de

elaborare a strategiei cat si in cea de implementare. CC are o organizare flexibila si deschisa.

In prima sedinta a CC s-au stabilit regulile de functionare, precum si Presedintele CC. Functia

de Presedinte este o functie onorifica si nu este remunerata. Activitatea pe care o

desfasoara CC este o activitate bazata pe voluntariat desfasurata in beneficiul comunitatii

locale (comuna Blejoi).

1.7.2 Grupurile de Lucru (GL)

Componenta

GL sunt formate din specialisti in domeniul in care activeaza GL. GL este format din

membri neretribuiti care desfasoara o activitate pe baza de voluntariat in beneficiul

comunitatii locale (comuna Blejoi). GL nu deruleaza activitati finaciare si nu are bilant devenituri si cheltuieli.


21/105

21

Rol

GL are rolul de a dezbate intr-un mediu avizat problemele comunitatii locale si de a

identifica solutii.

Obiective

Mobilizarea specialistilor pentru a participa la sedintele GL

Elaborarea Schitelor Strategice Sectoriale care stau la baza intocmirii Strategiei Locale de

Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioada 20082015.

Secretariat

Fiecare GL si-a stabilit un Secretariat intr-o locatie care dispune de mijloace de

comunicare (telefon, fax, internet, calculator, etc). Secretarul GL este persoana care

convoaca sedintele GL, intocmeste si arhiveaza procesele verbale ale intalnirilor. GL seintruneste ori de cate ori este cazul.

GL activeaza atata timp cat are un rol in dezvoltarea comunitatii, atat in faza de

elaborare a Schitelor Strategice Sectoriale, cat si in cea de implementare a Strategiei. GL are

o organizare flexibila si deschisa. In prima sedinta a CC s-au stabilit regulile de functionare

ale GL.

Pentru inceput se recomanda organizarea a trei Grupuri de Lucru:

1) Infrastructura si mediu (cai de comunicatie si transport, comunicatii si tehnologia

informatiei, fondul imobiliar, organizarea spatiala si infrastructura edilitara, servicii publice,

calitatea factorilor de mediu: apa aersolsubsol, spatii verzi, managementul deseurilorurbane, industriale, epurarea apei);

2) Economic (mediul de afaceri, forta de munca, industrie, agricultura, turism, comert,

servicii, zone functionalerezidentialainstitutii publice si serviciicomertindustrie);4) Social si Autoritatea Publica Locala (populatie, protectia sociala, starea de sanatate,

educatia formala si informala, cultura si arta, confesiuni, societatea civila, sport si agrement,

siguranta si pacea sociala, optimizarea activitatii APL in vederea apropierii de nevoile

cetateanului si imbunatatirea vizibilitatii APL in comunitate);

GL Infrastructura si mediu studiaza sectorul de infrastructura (infrastructura rutiera CF,telefonie, servicii publice, etc.) si mediu (calitatea factorilor de mediu: apa aer sol subsol, spatii verzi, managementul deseurilor urbane, industriale, epurarea apei) si va

elabora Schita strategica sectoriala pentru imbunatatirea acestor sectoare.

GL Economic studiaza stadiul economiei locale prin prisma imbunatatirii competitivitatii in

familia europeana. Schita strategica sectoriala va cuprinde imbunatatiri in domeniile:

agricultura, afaceri, turism, etc.

GL Social si Autoritatea Publica Locala studiaza situatia privind starea membrilor

comunitatii comunei Blejoi, situatia din educatie, cultura, culte, arta si sport, precum si


22/105

22

optimizarea activitaii APL in vederea apropierii de nevoile cetateanului si imbunatatirea

vizibilitatii APL in comunitate. GL va propune imbunatatiri in aceste doua sectoare prin

Schita Strategica Sectoriala.

Dupa elaborare si discutare in sedinte publice, Strategia Locala de Dezvoltare

Durabila a comunei Blejoi va fi dezbatuta si aprobata in sedinta Consiliului Local, devenindastfel documentul de baza in transformarea comunei.

1.8 Actorii implicati in dezvoltarea comunitatii

O parte dintre actorii implicati in dezvoltarea locala (administratia publica locala,

institutii, mediul de afaceri, organizatiile neguvernamentale, societatea civila, asociatiile

profesionale) au participat in mod activ la procesul de elaborare a Strategiei Locale de

Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.

Lista acestora este urmatoarea:

1. Membrii Consiliului Local

2. Personal primarie Blejoi

3. Pensionarii din comuna Blejoi

4. Intreprinzatori privati (nu exista o asociatie la nivel local)

5. Profesori si invatatori din scolile generale


23/105

23

CAPITOLUL 2PREZENTAREA COMUNEI

2.1 Istorie, traditii si asezarea geografica

Istorie

Primul document care atesta asezarea de la Blejoi dateaza din perioada 1 septembrie

148631 august 1487. Este vorba de un hrisov al lui Vlad Calugarul prin care ratifica unuianume Stan Costisatul si fratelui sau Vlaicu o jumatate din mosia Ogretin cumparata de la

Baico din Blejoi. Urmatorul document refertitor la Blejoi este din toamna anului 1582.

Voievodul Mihnea Turcitul intarea prin el o ocina in Manailesti-Blejoi, lui Serban si fiilor lui,

din partea vatafului Dumitru, din Valea Blejoi, pana in malul Teleajenului. In 6 septembrie

1594, un act de la Mihai Viteazul confirma unui anume Staico o ocina la Blajoiu de Sus si la

Blajoiu de Jos.

Satul Tantareni isi trage numele de la romanii macedoneni stabiliti o data cu bulgarii

din orasul Sliven, prin 1831, pe mosia boierului Cantili, romani porecliti tantari pentru capronuntau te in loc de ce.

In timpul razboiului Crimeii (1853-1856), Blejoiul a avut si el de suportat

repercusiunile acestuia. Venirea si instalarea generalului Burlo, comandantul unei brigazi

austriece, a determinat rechizitii masive de locuinte ale locuitorilor. Dupa plecarea trupelor

straine, in 1862, se infiinteaza la Ploiestiori o rafinarie rudimentara. Inzestrata cu un

sistem nou de alambic de incalzire cu aburi si injector, fabrica isi procura materia prima dincele doua puturi ce existau la Baicoi.

In 1865 ia fiinta Fabrica de gaz si comerciu cu pacura, proprietatea primeiCompanii romane de petrol, infiintate de catre Ion Ghica si T.Mehedinteanu.

Prin 1872 satul Strambeni, aflat undeva in nordul actualului sat Blejoi, era mentionat

in DTSR Frunzescudoar ca o mosie impadurita, cu o locatie izolata. In primavara lui 1887,

in urma unor inundatii catastrofale provocate de topirea precipitata a zapezilor, satul

Strambeni a fost maturat de furia apelor.

In 1890 se construieste la Ploiestiori o fabrica de petrol ce aducea titeiul de prelucrat

de la Poiana Varbilau. Fabrica detinea o tehnologie noua la acea vreme, constand dintr-un

un sistem american de alambic incalzit cu pacura si un sistem de depuratie cu aer.

De retinut este ca intr-o vreme asezarea purta numele Strambeni-Blejoi si facea

parte din plasa Targsor. Ploiestiorii aveau doua catune: Ploiestiorii Dimitriului (Bereasca de

Jos) si Ploiestiorii Eforiei (ai Manastirii Margineni), care impreuna cu Targsoreanca si Moara

Noua formau o comuna de sine statatoare cu resedinta in Ploiestiori si faceau parte, de

asemenea, din plasa Targsor.


24/105

24

Incepand din 1908 la Blejoi functiona o statie de cale ferata a liniei Ploiesti Valeni,care functiona sub auspiciile Directiei Cailor Ferate prahovene, iar in 1907 a fost construit

Podul de peste Teleajen. De amintit este ca prin anii 1950-1960 Ploiestiorii figurau drept

cartier al Ploiestiului.

Asezare geografica

Comuna Blejoi este plasata in zona de

centru-sud a Romaniei, dezvoltata intre limitele

administrative reprezentate la E de comuna

Bucov, la N de orasul Boldesti-Scaieni, la NV de

comuna Paulesti, la V de comuna Aricestii

Rahtivani si la SV de comuna Targusorul Vechi. In

sud, la o distanta de circa 2 km, se invecineaza cu

municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova.

Avand in componenta 3 sate (Blejoi -

resedinta, Ploiestiori si Tantareni), comuna Blejoi are o suprafata de 2024 ha, din care 1612

ha reprezinta suprafata agricola. Beneficiaza de o amplasare strategica, aflandu-se la doar

70 km de Bucuresti, capitala tarii si 55 km de cel mai mare aeroport al Romaniei - Aeroportul

International Henri Coanda topeni si la 113 km de municipiul Brasov.

Ca organizarea administrativa, comuna Blejoi face parte din judetul Prahova, judet

pe a carei suprafata de 4.716 km (1,97% din suprafata tarii) se afla 2 municipii, 12 orase si

86 comune. Prahova se margineste la nord cu judetul Brasov, la vest cu judetul Dambovita,la est cu judetul Buzau, iar la sud cu Ilfov.

Judetul este strabatut in lung de meridianul 26, care trece prin Ploiesti si comuna

Maneciu, si de paralela 45, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.

Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi.

2.2 Clima

Desi clima este temperat-continentala, diferenta de nivel de peste 2400m intrevarful Omu si altitudinea joasa din campie determina variatii de temperatura. Zona este

ferita insa de viscolele excesive ale iernii si de caldurile caniculare ale verii.

Vanturile dominante sunt cele de nord-est si de sud-vest iar precipitatiile

atmosferice sunt de 550 - 600 mm. Temperatura medie anuala a aerului este de peste 9C.

Temperaturile min -27 grade C si max 36.5 grade C.


25/105

25

2.3 Resurse primare si secundare

2.3.1 Resurse hidrografice

Lungimea totala a raurilor

cadastrate pe teritoriul comunei Blejoi

este de 4.412 km. Corpurile de apa de

suprafata (rauri) de pe teritoriul comunei

sunt: Teleajan, care izvoraste din Masivul

Ciucas si are confluenta cu Iazul Morilor si

Dambul, afluent al Teleajen.

Blejoi se afla deasupra corpului de

apa subterana Conul Prahovei.

2.3.2 Flora si fauna

Flora este caracteristica zonei de ses; aflate la o altitudine de 170 m, satele fac

trecerea de la zona de deal la cea de campie.

In padurile de campie intalnim fazanul, caprioara, cerbul dar si mistretul. Arealul

silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. Fauna piscicola este

reprezenata de: pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar,boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc. Pe malul

apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze s.a. O prezenta

neobisnuita care atrage atentia prin frumusetea ei o reprezinta lebedele aflate intr-un

numar destul de redus pe Teleajen.

2.3.3 Solul

Pe teritoriul comunei Blejoi principalele tipuri de sol sunt :

a) Luvisoluri albice

pseudogleizate

- Textura : Lutonisipoasa

- Suprafata: 576 ha

b) Protosoluri aluviale

- Textura : Textura variata

- Suprafata: 290 ha

c)Soluri brune argiloiluviale

tipice (inclusiv slab luvice)- Textura : Lutoasa


26/105

26

- Suprafata: 60 ha

d) Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente

- Textura : Lutoargiloasa

- Suprafata: 88 ha

e) Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente

- Textura : Textura variata

- Suprafata: 56 ha

f) Soluri brun-roscate luvice tipice

- Textura : Lutoasa

- Suprafata: 88 ha

g) Soluri brun-roscate tipice (inclusiv slab luvice)

- Textura : Lutoasa- Suprafata: 420 ha

h) Soluri cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine-litice (prundice) si soluri brune eu-

mezobazice rendzinice (prundice)

- Textura : Lutonisipoasa

- Suprafata: 298 ha

Tectonica si seismicitatea. Comuna Blejoi este situata foarte aproape de zona seismica

Vrancea, care de-a lungul timpului a creat numeroase probleme, mai grave si mai putin

grave (seismele din 1940, 1977, 1986 si 1990). Zona este una de seismicitate A (intensitateseismica VIII).


27/105

27

2.4 Organizarea spatiala

2.4.1 Incadrare in teritoriu si amenajarea teritoriului

Conform datelor interpretate din imaginile de teledetectie (anul culegerii 2000) prin

metodologia FAO, utilizarea

terenului in comuna era:

a) constructii in agricultura

- Suprafata : 30 ha

b) Sol dezgolit/Pasuni- Suprafata : 65 ha

c) Terenuri arabile cu suprafata

mica (50 ha)

- Suprafata : 356 ha

g) Terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha)

- Suprafata : 24 ha

h) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha) si medie (2-5 ha)

- Supraata : 5 ha

i) Terenuri arabile cu suprafata medie (2-5 ha)

- Suprafata : 55 ha

j) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mica (


28/105

28

l) Paduri

- Suprafata : 3 ha

m) Pasuni


n) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha) si foarte mare (>50 ha)


o) Zone rezidentiale cu densitate medie a populatiei

- Suprafata : 5 ha

In momentul de fata, conform datelor furnizate de raportarile statistice locale,

utilizarea terenului este:

a) Suprafata agricola: 1623 ha- arabil : 1443 ha

- livezi : 10 ha

- vii : 25 ha

- pasuni : 145 ha

b) Suprafata vetrelor satelor componente: 470 ha

c) Suprafata locuibila: 11,63 ha

Reteaua de strazi

In 2006 s-au atribuit denumiri unui numar de 8 cartiere situate in satul Blejoi. Este

doar primul pas din reimpartirea administrativa a comunei pe cartiere.

Cartierul Crizantema

Cartierul Rozelor

Cartierul Nufarul

Cartierul Magnolia

Cartierul Hortensia

Cartierul OrhideeaCartierul Crinul

Cartierul Parc

In 2007 a fost realizata o asociere cu Consiliul Judetean Prahova pentru elaborarea

unui studiu de circulatie necesar pentru realizarea unei retele stradale care sa asigure

decongestionarea traficului de pe DN1 in zona complexelor comerciale construite in partea

de nord-vest a comunei Blejoi.

Tot in 2007 s-a realizat trecerea din domeniul public al comunei Blejoi in domeniul

public al judetului Prahova a drumului vecinal DE 67 pana la limita cu localitatea Paulesti,


29/105

29

avand o lungime de 821 m, in vederea realizarii Proiectului Drum de legatura intre DN 1 B

(Ploiesti-Buzau) si DN 1 (Bucuresti-Brasov). Acesta are ca scop fluidizarea traficului din

partea de vest a comunei (zona complexelor comerciale) prin separarea traficului de tranzit

de traficul din zona comerciala.

In aprilie 2008 au fost finalizate modernizarile drumurilor de interes local situate in

satul Blejoi, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie implementat si obiectivul de investitii

Modernizare drumuri interioare in satele Ploiestiori si Tantareni (proiect ce acopera o

lungime totala a drumurilor de 3.556 m si o suprafata totala de 38.388 mp).

Printre cele mai importante investitii in infrastructura ce se afla in derulare sau se

vor finaliza pana la finele anului 2009, se numara:

ranforsarea sistemului rutier pe strada Islazului si intre Cimitirul Ploiestiori si Poarta 2

Vega (proiectare si executie)

extindere drumuri in sat Tantareni - Cartierul Zavoiului (proiectare si executie)amenajare intersectie semaforizata si acces la Piata Agroalimentara

fluidizarea traficului rutier pe DN 1A (studiu de fezabilitate si proiectare)

2.4.2 Locuinte si patrimoniul cultural istoric

La sfarsitul anului au fost finalizate un numar de 29 locuinte, urmanda ca in urma

proiectelor de investitii Irish Town si Impact sa fie finalizate un numar total de 215 locuinte

noi.

Astazi, comuna are un numar de 2940 gospodarii. In ceea ce priveste suprafata

fondului locativ, estimam circa 120 mp pe casa.

Se afla in discutii aprobarea PUZ in vederea crearii cartierului Parc, unde se doreste

constructia unui numar de unitati intre 8000 si 14400 locuinte.

In 2006 Primaria a primit solicitarile de acordare a subventiei prin Programul

National privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate personala, conform OUG nr.

51 din 28.06.2006.

In comuna Blejoi exista un numar de 2 biserici, fiecare avand aferent cate un cimitir.

In comuna Blejoi exista un numar de 3 biblioteci, dintre care numai una este publica.

Cu ocazia implinirii unui secol de la nasterea scriitorului Geo Bogza in Blejoi, in 2008

autoritatile au mai facut un pas inainte spre construirea identitatii culturale a comunitatii

locale atribuind bibliotecii numele scriitorului.

In Lista monumentelor de cultura (1956), la pozitia 2320 Monumente deArhitectura, figureaza Casa Cantili Obrocea (azi, in ruina(?)) din Ploiestiori, ridicata pe la1570, formata din conac si zidul de incinta cu poarta. Istoricul N.Iorga spunea despre aceasta

casa ca este o veche cladire din secolul al XVII-lea, avand zidurile ei puternice de palat,


30/105

30

impartirea odailor, scarile ei ascunse, formidabile pivnite. Cladirea a fost distrusa debombardamentele aeriene din 31 mai 1944.

In aceeasi lista, la pozitia 2319 Monumente de Arhitectura, gasim si BisericaSfantul Visarion, din cimitirul satului Ploiestiori (azi, in ruina), ctitorita de Constantin

Candescu, fiul marelui stolnic Mihalcea Candescu, intre 1745-1760 si amintita de Bauer inMemoires historiques et geographiques sur la Valachie (1788). Fatadele la exterior sunttratate in stil brancovenesc. Din fresca initiala se mai pastreaza portretele ctitorilor.Tampla

este in pastrarea Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova.

In satul Blejoi mai exista astazi un Conac al Comanestilor, ridicat la inceputul

secolului al XX-lea (1909), cu camere dispuse pe parter inaltat si inconjurate de o prispa cu

parapet si stalpi de lemn in stil popular. In interior se afla decoratii in stil eclectic.

2.4.3 Serviciile comunitare de interes public

2.4.3.1 Transportul public local

Datorita amplasarii comunei Blejoi in imediata vecinatate a municipiului Ploiesti, nu

s-a impus necesitatea organizarii unui transport public local, ci organizarea unui transport

public care sa asigure legatura cu municipiul Ploiesti. Fiind o legatura intre doua unitati

administrativ-teritoriale distincte, transportul public este unul de interes judetean, fiind

organizat de Consiliul Judetean. Traseul care face legatura intre comuna Blejoi si municipiul

Ploiesti este asigurat de doi operatori licentiati de Autoritatea Rutiera Romana, castigatori al

licitatiei organizate de Consiliul Judetean Prahova in anul 2008. Contractul se va incheia in

anul 2011.

Conform graficelor curselor oferite de Programul Judetean de Transport Persoane

prin Servicii Regulate pana la data de 30.06.008, transportul public pe ruta Blejoi-Ploiesti

este asigurat prin intermediul a 2 masini, care realizeaza un numar de 33 curse planificate

pe zi, cu o estimare de 24 minute pentru fiecare transport.

Traseele actuale care fac legatura intre comuna Blejoi si municipiul Ploiesti prezinta

incovenientul ca are ca punct terminus intrarea in Ploiesti, determinand un timp indelungat

de deplasare pentru legatura cu centrul sau cu alte zone ale Ploiestiului si costuri

suplimentare ocazionate de necesitatea folosirii transportului public local al municipiului

Ploiesti. Astfel se creaza o stare de disconfort pentru cetatenii care sunt nevoiti sa se

deplaseze zilnic catre locurile de munca, scoala sau alte puncte de interes.

Pentru rezolvarea problemei Primaria ia in considerare posibilitatea achizitionarii

unui numar de autobuze pentru crearea unui sistem propriu de transport public pe ruta

Blejoi-Ploiesti si retur, care sa actioneze pe fostele trasee 9 si 29. Acesta ar avea ca beneficii

nu doar reducerea costurilor pe care localnicii le platesc pentru parcurgerea traseului, dar si

fluidizarea traficului rutier transportul in comun devenind o alternativa a transportului cu


31/105

31

autovehiculul personal. Acest proiect nu va putea fi insa realizat fara un parteneriat cu

Primaria Ploiesti.

2.4.3.2 Serviciul de alimentare cu apa si canalizare

Administrarea si gestionarea serviciului public de alimentare cu apa si canalizare lanivelul comunei Blejoi se realizeaza prin gestiune indirecta (gestiune delegata), de catre

JOVILA Construct SRL.

Reteaua de distributie a apei potabile masoara 29 km de conducte, de acest serviciu

beneficiind un procent de 99.5% din populatia comunei. Prin investitiile efectuate in ultimii

ani s-a realizat modernizarea sistemului de alimentare cu apa, prin inlocuirea conductelor de

alimentare cu apa din metal cu conducte din PVC, pentru imbunatatirea calitatii apei

distribuite. Modernizarile au fost efectuate pentru circa 83% din reteaua existenta.

Totodata, s-a realizat obligativitatea monitorizarii calitatii apei potabile de catre operatorulserviciului de apa si canalizare.

Datorita problemei pe care o reprezinta insuficienta surselor de apa necesare

alimentarii populatiei, in 2006 administratia publica locala a dobandit in urma unei licitatii

organizate de AVAS o statie de captare apa in satul Blejoi. Astfel, comuna beneficiaza acum

de 8 puturi cu apa, proprietate a comunei, asigurand circa 80% din necesarul de apa, restul

fiind asigurat de la Apele Romane.

Reteaua de canalizare masoara 1.2 km, fiind introdusa in anul 2005, odata cu aparitia

centrelor comerciale in zona de vest a comunei. De acest serviciu beneficiaza doar centrele

comerciale si aproximativ 20 de locuinte din zona.

APA POTABILA CANALIZARE

Total Din care cota de dezvoltare Total Din care cota de dezvoltare

2006 1.68 lei/mc 0.05 lei/mc 0.46 lei/mc 0.02 lei/mc

2007 1.83 lei/mc 0.05 lei/mc

2.4.3.3 Sistemul de alimentare cu gaze naturale si termoficare

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se realizeaza prin intermediul GDF SUEZ

ENERGY Romania SA, unui total de 2645 locuinte.

In comuna Blejoi nu exista o retea de termoficare.


32/105

32

2.4.3.4 Serviciul de salubrizare

Administrarea si gestionarea serviciului public de salubrizare la nivelul comunei

Blejoi se realizeaza prin contract de prestari servicii de catre Servicii Salubritate Bucuresti

SRL.

In comuna Blejoi, concomitent cu implementarea serviciului public de salubrizare, a

fost initiata o campanie de instiintare a persoanelor fizice si juridice privind modul de

gestionare a deseurilor in comuna, precum si obligatiile ce revin acestora. Astfel, s-au adus

la cunostinta cetatenilor si agentilor economici masurile privind interzicerea depozitarii

deseurilor in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile

urbanistice, precum si obligativitatea de a incheia contracte cu operatorul serviciului de

salubrizare pentru colectarea deseurilor.

In prezent, desi toate persoanele fizice si juridice pot beneficia de seviciul desalubritate, doar circa 60% dintre gospodarii beneficiaza de serviciul de salubritate, pentru

restul ducandu-se inca o campanie de educare si convingere privind necesitatea contractarii

acestui serviciu. Astfel, autoritatile locale au reusit sa asigure un grad de acoperire a

populatiei cu servicii de salubritate, in procent de 93% pana in anul 2009, conform

angajamentelor din dosarul de negociere capitolul 22 Mediu.

In prezent, la nivel local, deseurile nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii

materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decat intr-o foarte

mica masura. Astfel, se pierd mari cantitati de materii prime secundare si resurse

energetice.

Conform metodologiei si pe baza mediilor nationale, cea mai probabila valoare a

cantitatilor generate pe zi de catre populatie sunt 0,4 kg/locuitor.zi in mediul rural. Pentru

necesitati de calcul au fost utilizate aceste valori, deoarece nu exista masuratori specifice in

judetul Prahova. Astfel se poate estima o cantitate de 1.152.000 kg deseuri produse anual in

comuna Blejoi. Acestea se impart astfel:

%

Deseuri ambalaje de hartie si carton 5.55

Deseuri ambalaje sticla 3.99

Deseuri ambalaje metalice 1.95

Deseuri ambalaje plastic 6.26

Deseuri ambalaje lemn 2.24

Deseuri biodegradabile 70.17

Deseuri reciclabile altele decat ambalajele, din care: 9.42


33/105

33

- hartie si carton 1.04

-metale 1.52

-deseuri periculoase 0.03

-DEEE 0.5

-altele 6.22

TOTAL 100.00

Depozitarea deseurilor menajere colectate din judetul Prahova se realizeaza in 4

depozite conforme, amplasate in judetul Prahova. Situatia depozitarii deseurilor in depozite

conforme inregistrata este prezentata in continuare:

Depozit conform /

localitate

Capacitate

proiectata

(m3)

Capacitate disponibila

(m3)

An sistare

activitate

2005 2006 2007

Boldesti-Scaieni 1.250.000 363.616 220.000 76.000 2016

Baicoi 63.000 45.000 11.300 0* 2012

Banesti 135.600 77.500 22.000 2.885 2012

Valenii de Munte 170.000 0 0 150.000 2017

* Depozitare sistata ca urmare a epuizarii capacitatii.

Sursa: Planul judetean de gestiune a deseurilor Prahova

Se poate observa astfel problema deosebita cu care se confrunta judetul Prahova,

volumul de depozitare disponibil urmand a se va epuiza in 2-3 ani. Chiar si in ipoteza

realizarii integrale a extinderii planificate cu noi alveole, a introducerii rapide si eficiente a

colectarii selective si a prelucrarii fractiei biodegradabile in compost pe scara extinsa,

capacitatea de depozitare va fi epuizata pana in 2010-2011. In cazul in care nu se impune

adoptarea urgenta la nivel judetean a unei optiuni de eliminare finala a deseurilor, si

comuna Blejoi va fi afectata de aceasta problema.

Daca in momentul de fata operatorul comunei ce gestioneaza acest serviciu

utilizeaza depozitul de la Boldesti, amplasarea geografica ii permite accesul la oricare dintre

cele 4 depozite (teritoriul deservit de statiile de transfer este pe o raza intre 30 si 50 de km).


34/105

34


35/105

35

Estimarea necesarului de investitie pentru atingerea tintelor de colectare, reciclare,

valorificare si tratare a deseurilor menajere si asimilabile acestora revine autoritatilor locale,

ca parte din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si din Planul Regional de Gestionare

a Deseurilor (MASTER PLAN).

La nivel local, Art. 5, Legeea 101/2006 privind salubrizarea localitatilor prevede

urmatoarele Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz,

elaboreaza si aproba strategiile locale cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termenmediu si lung a serviciului de salubrizare, tinand seama de prevederile legislatiei in vigoare,

de documentatiile de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului, precum si de

programele de dezvoltare economico-sociala a unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste

strategii trebuie sa fie elaborate in conformtiate cu PJGD.

2.4.3.5 Iluminatul public

Administrarea si gestionarea iluminatului public in comuna Blejoi se realizeaza princontract de prestari servicii incheiat cu SC General M.EL. Electric SRL Baicoi.

Serviciul de iluminat public asigura in mare masura satisfacerea cerintelor si a

nevoilor comunitatii locale, contribuind la ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a

calitatii vietii cetatenilor. Astfel, a crescut gradul de securitate individuala si colectiva pe

teritoriul comunei, precum si a gradului de siguranta a circulatiei rutiere si pietonale.

Totodata, s-a realizat marcarea unor evenimente si sarbatori, prin introducerea iluminatului

festiv.


36/105

36

In ultimii 3 ani s-a realizat inlocuirea unui numar mare de corpuri vechi de iluminat, cu

consum mare de energie cu corpuri de iluminat economice, conform normelor in vigoare

pentru asigurarea unui iluminat public corespunzator, cu costuri cat mai reduse.

In prezent circa 95% din reteaua stradala beneficiaza de iluminat public, doar unele

zone nou introduse in intravilan nebeneficiind inca de un iluminat public adecvat.

O analiza comparativa a costurilor cu iluminatul public arata o reducere semnificativa

in conditiile cresterii considerabile a numarului de corpuri de iluminat prin extinderea retelei

de iluminat public:

RON / an

2004 93.024

2005 105.915

2006 98.298

2.5 Mediu

2.5.1 Aerul

In vederea amplasarii unei statii automate de monitorizare a calitatii aerului,

Consiliul Local al comunei Blejoi a aprobat in 2006 darea in folosunta gratuita Agentiei de

Protectie a Mediului Prahova, a unui teren in suprafata de 30 mp apartinand domeniului

public al comunei. Aceasta este si astazi pozitionata in imediata apropiere a Primariei.

Sursa pentru graf icele prezentate: Agentia Protect ia Mediului Prahova


37/105

37

SO2 NO2

2.5.2 Apa

Nu exista inregistrate probleme de poluare si calitate a apei.

2.5.3 Solul

Se inregistreaza o mica suprafata contaminata cu nitrati aflata in atentia Agentiei deMediu

2.5.4 Deseuri

Nu exista deseuri periculoase.

Nu se aplica colectarea selectiva a deseurilor.

Nu exista vreo prelucrare a deseurilor.

2.6 Economia locala

In comuna activeaza cca. 350 de societati comerciale, din care peste 90% sunt

intreprinderi familiale si microintreprinderi. In fapt, economia locala este dominata de

activitatile de desfacere a marfurilor cu amanuntul si servicii, in fapt de polul comercial creat

pentru a deservi municipiul Ploiesti (Carrefour, concesionari auto). Contributia celor mai

mari contribuabili reprezinta 60% din veniturile prprii la bugetul local. Alaturi de activitatile

de comert, industria prelucratoare este prezenta prin productia de materiale de constructii.


38/105

38

Dupa 1996, activitatile agricole s-au diminuat in mod dramatic. Activitatile

traditionale, cum ar fi cresterea pasarilor si a bovinelor devenind nesemnificative, desi

resursele locale ar permite dezvoltarea acestor activitati.

In acelasi timp, pozitionarea geografica a comnunei a determinat aparitia si

dezvoltarea unui sector de activitate, logistica pentru activitati de comert (depozite, spatii,

platforme).

In vederea promovarii investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in

2006 au fost scutite de la plata impozitului pe teren pentru terenul aferent investitiilor

derulate. Scutirea s-a acordat pe toata perioada executarii investitiei, pana la punerea in

functiune.

In vederea realizarii unor investitii publice de interes local sau judetean, Consiliul

Local Blejoi a aprobat asocierea cu Consiliul Judetean Prahova si alte consilii locale din judet,pentru constituirea unei societati comerciale pe actiuni, astfel Consiliul participand cu un

aport de 6600 RON.

In 2006 consilierul juridic din cadrul aparatului propriu al Consiliului Local este

desemnat ca reprezentant al comunei Blejoi in Adunarea Generala a Actionarilor Societatii

Comerciale Infrainvest Prahoha.

2.6.1 Forta de munca

Intrucat astazi nu exista date statistice credibile, ne propunem ca in viitor sa

executam o minitorizare a fortei de munca.

2.6.2 Industrie

Domeniu activitate Nr.firme

Comert produse alimentare 80

Fabricare si productie 43

Transporturi 33

Constructii 18

Altele 117

Total 344


39/105

39

Alte forme de comert 53

Comert produse alimentare 80

2.6.3 Agricultura

Islazurile comunale situate in comuna Blejoi sunt deschise pentru pasunatul

bovinelor ce apartin locuitorilor comunei contra unei taxe stabilite anual de catre Consiliul

Local.

Bovine mature Junici

2006 30 20

2007 35 25

Exista in continuare o ferma de pasari cu un efectiv de pana la 90 mii capete.

2.6.4 Turism

In comuna Blejoi functioneaza un numar de doua hoteluri:

Petrom, 24 camere,

Regina Noptii, 30 camere.

Acestea inregistreaza un grad de ocupare de 76%.

Constatam ca oferta turistica este practic inexistenta, obiectivele turistice locale

nefiind puse in valoare. Apropierea de municipiul Ploiesti eclipseaza obiectivele locale si

creeaza dificultati in articularea unei oferte turistice specifice.

2.6.5 Comert si servicii

Apropierea de municipiul Ploiesti si DN1 au favorizat aparitia polului comercial ce

deserveste municipiul Ploiesti a atrage clienti de pe o raza de cca. 30 km. Aceleasi

considerente au dus la concentrarea concesionarilor auto. Dupa dezvoltarea

hypermaketurilor, se pare ca etapa urmatoare va apartine centrelor comerciale (mall-uri),

mai multe proiecte importante fiind demarate, insa puse in acest moment in asteptare.

In anul 2006 s-a aprobat receptia finala a lucrarii Piata Agroalimentara in satul

Blejoi, in valoare totala de 1.189.660,56 lei, investitia fiind cuprinsa in lista de inventar a

bunurilor ce apartin domeniului public al comunei. Peridiocitatea pietei este permanenta, cu


40/105

40

un orar de functionare zilnic. Piata beneficiaza de un numar de 34 locuri de parcare si este

sectorizata in patru zone, in functie de specificul produselor comercializate. Suprafata totala

este de 3100 mp, din care este acoperita 768 mp.

Respectarea conditiilor privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata

in zonele publice se face si prin existenta unui cantar de control, a unui spatiu de inchiriere a

cantarelor si echipamentului de protectiie, a unui grup sanitar public, instalatii interioare de

alimentare cu apa si canalizare si a containerelor metalice pentru depozitarea gunoiului

menajer.

2.7 Capitalul social

2.7.1 Populatia

Comuna Blejoi are o populatie de 8151 locuitori, distribuita astfel:

Sat Populatie

0 14 ani 15 59 ani 60 ani si peste Total

Blejoi 630 2567 615 3812

Ploiestiori 409 1918 431 2758

Tantareni 193 1238 150 1581

1232 5723 1196 8151

Se observa ca persoanele in varsta sunt grupate in Blejoi si Ploiestiori, si tot aici esteconcentrata si populatia tanara.

2.7.2 Starea de sanatate

In fapt, furnizorii de servicii medicale pentru populatia comunei se gasesc in

municipiul Ploiesti. Distanta pina la Spitalul Judetean Prahova, mai mica de 3 km, face ca

asistenta medicala locala sa fie doar o extensie a serviciilor acestuia. Se constata insa lipsa

de asistenta pentru persoanele netransportabile si a a celor aflate in dificultate.

Spatiile medicale din satele Blejoi si Ploiestiori au fost trecute din domeniul public in

domeniul privat al comunei, potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 110/2005 aprobata cu modificari

prin Legea nr. 236/2006. Astfel, cele 2 dispensare in care isi desfasoara activitatea un numar

de 4 medici de familie si un stomatolog sunt propuse pentru a fi vandute medicilor in urma

unei licitatii.

Farmacia Ploiestiori a fost supusa procedurii de scoatere la licitatie pentru

concesionare, cu obligativitatea realizarii de catre concesionar a modernizarii si extinderii

acesteia.


41/105

41

2.7.3 Educatia formala si informala

In comuna se afla 2 scoli generale si 3 gradinite, dar nici un liceu. Aceeasi apropiere

de municipiul Ploiesti face ca preferintele elevilor sa se indrepte catre scoli si licee de laoras.

In 2006 Consiliul Local a realizat un parteneriat cu Scoala cu clasele I-VIII Blejoi, in

vederea realizarii proiectului Ne place sa ne petrecem timpul liber in mod divers.Obiectivul vizat a fost dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a copiilor, in formarea unei

personalitati autonome si creative. Astfel, Consiliul a cofinantat cu un procent in cuantum

de 10% din valoarea de maxim 10.000 $ a proiectului.

Tot in acelasi an s-a realizat si un parteneriat cu Scoala cu clasele I-VIII Ploiestiori, in

vederea realizarii proiectului Revista scolara Micul jurnalist, scoala obtinand ocofinantare cu un procent in cuantum de 10% din valoarea de maxim 7000 $ a proiectului.

2.8 Adminstratia publica locala

Comnuna Blejoi este o unitate adminstrativ teritoriala parte a Judetului Prahova,

compusa din 3 sate: Blejoi, Ploiestiori, Tantareni.

Adminstratia este exercitata de catre Primarie.


42/105

42

Primar

SecretarConducere = 1

Viceprimar

Cabinet primarConsilier contr. = 1

Audit Public InternAuditor sup. II = 1

Compartiment JuridicCons. juridic contr. IV = 1

Compartiment

Administratie PublicaConsilier sup. I =1Inspector sup. II = 1Referent sup. II =3

Referent I contr. = 1Agent agr. deb. contr. =1Agent agr. contr. = 1

Compartiment Urbanism,

Amenjarea Teritoriului,Disciplina in Constructii,

Protectia MediuluiInspector contr. = 1Referent sup. II = 1

Referent sup. III =1

Compartiment Buget,

Finante,Contabilitate,Impozite si Taxe

Inspector asistent III = 1Inspector spec. contr. gr.I = 1

Inspector spec. contr. = 1Referent sup. II = 2Referent contr. gr.I = 1

Referent contr. = 1Casier gr.I = 2

Compartiment

Integrare EuropeanaConsilier contr. = 1

Birou Politie

ComunitaraSef birou gr. asist. III = 1

Referent asist. gr. III (ag.comunitari) = 8

Referent debutant = 2

Pers. contr. = 9

Personal DeservirePers. ingrijire = 1

Paznic = 2Munc. calif. III = 3Pers. spec. protectia impotriva

incendiilor = 1

CulturaBibl

primarie blejoi

Documents