potentialul turistic al muntilor apuseni (tara motilor)

8/9/2019 Potentialul Turistic Al Muntilor Apuseni (Tara Motilor)

1/35

CAPITOLUL 1

Rezumat introductiv

In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importantasociala, economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea

cunoasterii potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce n ce maimult.

Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multispecialisti, rezultatele fiind de un real ajutor actiunilor de sistematizare turistica ateritoriului, de amenajari si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv.

In acest sens potentialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor doua componente alesale:

componenta naturala , reprezinta prin peisaje spectaculoase, configuratia variata a

reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative,absenta temperaturilor excesive , valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali,(ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si


2/35

( p , , p ,

complexul turistic , corespunde unei grupari de mai multe obiective turistice sau a uneisuprafete restranse, n care se concentreaza cateva localitati, centre turistice, sauobiective turistice izolate!

arealul turistic , reprezentat de o suprafata nu prea ntinsa, n care se includ mai multeobiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cand este situat n jurulunui centru urban constituie o zona turistica periurbana!

regiunea sau zona turistica , este o categorie cuprinzatoare, reprezentata de un teritoriuntins, caracterizata de o concentrare evidenta a obiectivelor turistice.


3/35

CAPITOLUL 2

Potentialul turistic al Muntilor Apuseni - Prezentarea potentialuluituristic

Cadrul natural

#esursele turistice naturale sunt cele care, de"a lungul anilor s"au pastrat ntr"oforma sau alta, neatinse de activitatile umane. &rin specificul, continutul si valoarea lor,resursele turistice naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentruvizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca'materie prima'.

untii )puseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc.

*eritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resursenaturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite denumar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative

superioare. )ceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile saleoriginare, sa reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor.


4/35

+ub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a untilor -ihor care, prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra,similara sau superioara unor zone carstice consacrate din uropa.

a ntruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vaicarstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc. si de adancime (pesteri, avene , unele din elecomparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni

reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale untilor )puseni, printre eleevidentiindu"se:

chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe /alea 0arda +eaca (cheile 0arda+eaca, 1erbului! *auzului, -rusturului, +ohodolului, 0ardisoara , de la 1oiba ica, pevalea 2rdancusa, valea )riesului are (cheile andrutului , )lbacului, sau de la 3ugai si/alea +tearpa!

pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific printre care: pesterile 0hetarul +carisoara si /artop, pesterile de pe /alea 0arda +eacasau din apropierea ei, 1oiba are, 1oliba 0hitului, +ura, &estera cu )pa de la 4ata

-alacenii, izbucul +ura )pei, pe /alea 2rdancusa (pe 3gurasti &estera lui Ionele, &estera5rsilor etc!


5/35

comuna +alciua, precum si masivul calcaros +carisoara " -ailoaia, cel mai interesantsector al acestor munti.

untii *rascau sunt prezenti n teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantulsudic al masivului -edeleu, pesterile 7uda lui &apara si 3meilor, cheile orilor,&onorului, -ulzului si cascadele de pe vaile &oienii.

untii etaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare n sectoarelecu relief carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate.)stfel atrag atentia abrupturile din untele 0aina, abrupturile calcaroase din dreapta)riesului ic si untele /ulcan, lapezuri, doline, pesteri (+tiubeni, 8elesti si '8a1arja' , izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu elci, cascada 9emes, ntalnite tot nacest masiv, etc.

&itorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalteformatiuni geologice aflate n alcatuirea muntilor ce strajuiesc /alea )riesului, retinandatentia n mod deosebit 'claile' vulcanice ce domina formele n general montane aleramurii estice ( untii auriferi a untilor etaliferi, printre care &oienita, Detunatele

(0oala si 4locoasa , /alcioiu si 0emenele. In morfologia de detaliu chiar si unele rocisedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun n peisaj (stanciabrupte varfuri ascutite mici creste cum ar fi argaia de langa 8upsa 9egrileasa


6/35

Clima

5n alt element de atractie turistica l reprezinta particularitatile climatuluideoarece favorizeaza desfasurarea de variate activitati turistice pe parcursul ntregului an.3ona untilor )puseni are un climat continental moderat cu particularitati determinatede pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest, peste care se suprapun influente sudice si sud"vestice care aduc n tot timpul anului mase

de aer cald de origine tropicala. +e mai resimt de asemenea influentele circulatiei nordicesi nord"estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica.

In acest cadru, cea mai mare parte a zonei untilor )puseni, are temperaturimedii anuale de


7/35

In lunile mai, iunie, iulie, se nregistreaza maximul pluviometric. 1ele mai micicantitati de precipitatii cad n februarie si martie. 9insorile cad timp de ;="


8/35

&entru balneoturism n sezonul estival functioneaza ca bazine, complexelelacustre de la *urda, 1ojocna, 2cna"Dejului, -aita"0herla etc.

2 atractie deosebita o constituie numeroasele fenomene hidrologice din zonelecarstice. Dirijate n subteran prin sorburi si ponoare (frecvente n platourile carstice+carisoara, 0hetari si 2colis , apele strabat distante mari n interiorul calcarelor si reaparla suprafata prin guri de pestera, izvoare carstice sau izbucuri puternice (ex.: izbucurile

1otetul Dobrestilor, *aut si 0ura )pei .

In peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice, unele amenajate lanceputul secolului pentru asigurarea apei necesare exploatarilor minere. ste vorba decele @ lacuri realizate n perimetrul comunei #osia ontana cu o suprafata nsemnata, de


9/35

&adurile de fag (fagetele ocupa cea mai mare suprafata de padure din bazinului)riesului. &ajistile secundare, foarte raspandite n untii etaliferi, n untii *rascau sin depresiuni, ocupa azi locul fostelor paduri de fag defrisate si apartin formatiei de paiusca cu diverse specii. In sfarsit, subetajul gorunetelor este dezvoltat la poalele

untelui are, untilor *rascau si n regiunea deluroasa, limita superioara aflandu"se la>==" == m. 0orunetele sunt nsotite pe alocuri de stejar, garnita, cer, fag, carpen, frasinetc.

/egetatia luncilor este deosebita de cea a etajelor strabatute de rauri, factorulhotarator n cazul lor fiind inundatiile periodice, dar si apropierea apelor freatice. +peciilelemnoase caracteristice luncilor sunt: salcia, rachita, plopul, arinul negru, iar dintre celeierboase rogozul, stanjenelul de balta etc. /egetatia de lunca nsoteste mai ales raurile

)ries, )riesul ic, )brud, &osaga, 2colis, Iara.

/egetatia de mlastina, cunoscuta si sub numele de 'molhas' n graiul localnicilor,este prezenta n /arful 1apatanii ($;;@ m din untele are si este formata n specialdin muschi, fanerogame, merisor, roua cerului s.a.

&otentialul natural generat de vegetatie complecteaza, de regula, gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. )lteori, potentialulfitogeografic devine esential pentru activitati turistice chiar n regiuni atractive


10/35

In fagete traiesc: soarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, jderul de padure,cerbul, mistretul, iepurele si veverita. Dintre pasari, tot acestor zone este caracteristicaiernuca. 1aprioara este mai des ntalnita nsa n padurile de stejar decat n fagete. &asarilesunt foarte numeroase aici, ntalnindu"se: sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de padure, graurul, ghionoaia sura s.a.

2 atractie deosebita n cazul )riesului si majoritatii afluentilor sai o prezinta

fauna piscicola, cu o zonalitate bine evidentiata:

zona pastravului ocupa o buna parte din )riesul are si afluenti, )riesul ic, -istra,/alea are, 8upsa, etc. (urca pana la $6=="$;== m, limita inferioara aflandu"se chiar sub


11/35

In cadrul faunei sunt declarate 'monumente ale naturii' acvilele, corbii, pasarileinsectivore.

De asemenea, n zona untilor )puseni se individualizeaza o serie de rezervatiinaturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentruturisti.

a& Rezervatiile #eolo#ice'

Dealul cu melci ($ ha se afla n vestul comunei /idra, reprezentand un celebru recifsenovian prin ntinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate aorganismelor. 4orma dominanta o reprezinta melcul )cteonella cu speciile 0igantea si8amavAi 1enura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla ntr"un numar foarte

mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans n mareasenoviana (1retacic superior , cu peste >= milioane de ani n urma!

Detunata Goala si Detunata Flocoasa (%6 ha se constituie ntr"o faimoasa rezervatie,remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. )flate n

nesfarsita 'mare' de culmi ale untilor etaliferi, aceste varfuri deja modeste caaltitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ceDetunata 4locoasa ($%; m , care si datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din


12/35

pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si despectaculoase. &estera &ojarul &olitei se distinge prin formatiuni perlate (coralite sicristalictite " un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate unadin cele mai frumoase pesteri din tara. 4aima pesterii +carisoara este data de blocul degheata fosila, avand grosime de %= m si un volum de 6=.=== mc, care se pastreaza decirca === de ani. l este alcatuit din straturi succesive de iarna (gheata pura si de vara(praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a. .

)cest bloc este situat n marea sala a '-isericii', de o parte a lui aflandu"se oadevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealaltacascandu"se un abis care da spre +ala are, ce duce n rezervatia stiintifica, unde aparformatiuni concretionare de mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc .

1omplexul carstic +carisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre celemai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata,datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesaraamenajarea ei pentru vizitare.

(& Rezervatii (otanice'

Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de $ ;= m


13/35

1u alte cuvinte, rezervatia +carisoara " -elioara impresioneaza atat prin exceptionalaimportanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat n special de prezentareliefului carstic!

Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre -alomireasa si untele are, undese gasesc cele mai nalte tinoave din tara, numite de moti 'molhasuri'. +ituata la peste$


14/35

Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia 1heile *urzii, dar mai ales florantalnita aici. In timp ce n raul 7asdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, faunade pasari este n schimb foarte bine reprezentata, numarand de specii, dintre cele maiinteresante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpeaeste cea mai comuna.

4lora din 1heia *urzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru #omania, ci

si pentru uropa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie dealtfel faima cheii, aceasta planta gasindu"se n afara tarii noastre numai n *urAestan.

Iata asadar ca 1heia *urzii, pe langa importanta geologico"geomorfologica, seremarca si n raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit de importante pentru stiinta. )stfel, toate componentele amintite mai susfac din 1heile *urzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii.

3ona untilor )puseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi structurati dupa importanta lor n turismul balnear n:

ape minerale si termominerale;

lacuri si namoluri terapeutice;


15/35

In zona untilor )puseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice,monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atestaevolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii siartei poporului roman. *ot acest fond cultural"istoric constituie o parte nsemnata a oferteituristice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a

untilor )puseni.

Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei untilor )puseni, celemai reprezentative sunt:

"estigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe acestemeleaguri : cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.!

&onumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat , unele denotorietate mindiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare! bisericile si cetatiletaranesti fortificate din *ransilvania! monumentele istorice din principalele orase"vechicapitale sau orase medievale!

&uzeele si casele memoriale

, multe dintre ele de interes international sau national "muzeele judetene si orasenesti!


16/35

de apa cu interes hidroenergetic (de pe +omesul ic , hidrocentralele si alte obiectiveeconomice ()stileu, *arnita etc. . Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care pot fi integrate ntr"o anumita forma de turism specializat.

Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:

'lemente de arhitectura populara ntalnite la bisericile si casele de lemn specifice

*arii otilor, zonei -uciumului si a mocanimii din untele are si la unele constructiitehnice (piue de apa sau mori , ntalnite n mare numar pe vaile din untii etaliferi,untele are etc. *oate variantele de case din cursul superior si mijlociu al )riesului se

caracterizea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai nalt, facut dinsindrila si din paie. ultiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate nlemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original!

!ortul popular , deosebit de pitoresc, purtat nca n mod frecvent, n special n zona2colis"+alciua si n 8upsa, sau n toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor!

'lementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,

specifice *arii otilor! este vorba n special de: obiectele executate din lemn (tulnice,fluiere, dolnite, ciubere etc. , unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptareornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii!


17/35

&onumente de arhitectura religioasa , remarcabile prin valoarea artistica si vechimealor, prezente n majoritatea localitatilor din teritoriu. )mintim de asemenea muzeeleetnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.

5n element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera lafaptul ca meleagurile untilor )puseni pastreaza urme de straveche locuire, prinnumeroasele marturii arheologice. )stfel n pesterile de la +ohodol (8ucia are si 8ucia

ica , de langa +alciua (&oarta 3urcilor din asivul -edeleu si din 1heia*urzii au fostdescoperite urme datand din paleolitic.

In aceeasi cheie se mai afla '&estera 1alastur', situata la cea mai mare cota,'&estera orarilor' (


18/35

" 1etatea &orolissum" oigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (peDealul &omat , era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia.8anga el s"a dezvoltat asezarea civila care ulterior a fost ridicata la rang demunicipium, devenind capitala Daciei &orolissensium. Din antica asezare s"audescoperit temple, amfiteatru (ce indica o intensa viata culturala , necropole, bai!

" 1astrul roman"-uciumi, un puternic punct fortificat sistemul defensiv al Dacieiromane, asigurand apararea zonei &orolissum. 1astrul de piatra s"a construit in$$6d.7r., si era sediul garnizoanei 1ohors II )ugusta -rittonum!

" 1etatea medievala")lmas, una din cele mai vechi si mai puternice cetati ale*ransilvaniei din evul mediu, construita intre $%6@"$%> , a fost folosita ca loc derefugiu si aparare, si a reprezentat proprietatea voievozilor *ransilvaniei si apoi a lui&etru #ares ($;6;"$;6< , astazi doar ruine!

" #uinele cetatii feudale"1heud, mentionata documentar in $ >, impunatoare ruine,inalte de m!

" 1etate" agura +imleului (sec. E/I , construita de +igismund -arhorB,reprezentativa pentru arhitectura reanascentista din *ransilvania, azi doar ruine!

" 1etate"+imleu +ilvanei, construita in $; % de familia -athorB, mai pastreaza

fragmente de ziduri, doua turnuri si poarta de intrare!" 1astrul roman"#omanasi!" 1astrul roman" ibou!


19/35

anastirea -enedictina"+imleu +ilvaniei ($ == !-iserica"1rasna, ridicata intre $ ="$6== in stil gotic, cu picturi din $>

O(iective turistice din Al(a Iulia

1etatile &onorului,0roapa #uginoasa,1ascada iresei,uzeul 9ational al5nirii,2beliscul lui 7orea, 1losca si 1risan ,&alatul )por si &alatul -ethlen iAlos ,&alatul /oievodal ,#uinele /echii 1etati medievale,+ala 5nirii ,+tatuia ecvestra a lui

ihai /iteazul ,*eatrul de vara

O(iective tutistice din Arad si unedoara

&eGtera 8iliecilor (lngH oneasa , 1etatea de piatrH de la iria , onumentulostaGilor romJni din )rad! &eGtera 1ioclovina, 1etHKile Dacice din 7unedoara.

O(iectivele turistice din Clu+
http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16134320040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16134320040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=15553620040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16212120040514http://www.hoinari.ro/index.php?cu=22050820030813http://www.hoinari.ro/index.php?cu=21290420030806http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16093920040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=15571220040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=15571220040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=14013120041117http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16134320040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16134320040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=15553620040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16212120040514http://www.hoinari.ro/index.php?cu=22050820030813http://www.hoinari.ro/index.php?cu=21290420030806http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16093920040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=15571220040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=15571220040421http://www.hoinari.ro/index.php?cu=14013120041117


20/35

" +tana de /ale " &estera eziad.

*raseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr"un triunghi albastru.Distanta: % Am. *mp de mers: < ore.

(& &untii Codru-&oma$

- Dumbravita de 1odru " oneasa.

*raseu nemarcat. Distanta: aproximativ = Am. *imp de mers: $%"$ ore. ste accesibilatat vara, cat si iarna.

c& &untii !adurea Craiului$

" 1abana /adu 1risului " &estera /antului.

arcajul este un triunghi albastru. *imp de mers: ; ore, dus"ntors.

d& &untii &etali(eri$

" 0eoagiu -ai " 1heile azii " 1heile )rdeu " 0lod " 1heile 1ibului " 1heile -acaiei "-ozes " 0eoagiu -ai.


21/35

" 1abana +carisoara " 0hetarul +carisoara " )rieseni.

arcajul este constituit dintr"un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la )rieseni.Distanta este de aproximativ $$, Am. *impul de mers: %, ;" ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului.

#& &untii %rascau$

" 8acul Ighel " Intregalde " 1heile #ametilor " cabana +loboda.

*imp de mers @ ore: 8acul Ighel " Intregalde , ; ore! Intregalde " 1heile #ametilor .;ore! 1heile #ametilor " +loboda % ore. *raseul este variat, de culme si vale practicabil nsezonul cald.

"& Muntele Plopis .Muntele *es&'

" 7anul &iatra 1raiului " +ub /f. agura are " 1omuna *usa.

arcaj: banda rosie. *imp de mers: "6 ore *raseu este nerecomandabil iarna si permitetraversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal.

i& Muntii Meses'


22/35

" 1abana untele 4ilii " /arful 7uzii " /arful Ierii " 1etatea 8ita " &lopi " /arful #ascaare " 1abana +omesul #ece.

*imp de mers:


23/35

Ca(ana *omesul Rece ( untii 0ilaului in camere cu %, , 6, $ locuri.

Ca(ana *tana de $ale ( untii /ladeasa are $=6 locuri in camere cu "$; paturi. +iaici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.

Ca(ana $adu Crisului ( untii &adurea 1raiului are o capacitate de $ $ de locuri incamere cu %"$= paturi si priciuri.

Ca(ana $ladeasa ( untii /ladeasa intruneste un numar de locuri in camere cu "$; paturi. 9ici de aici un lipsesc terenurile de schi.

In anul %==% situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora eraurmatoarea: numarul total al locurilor de cazare din zona untilor )puseni este de 6%;,din care % in tabere scolare.

In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si"au petrecut vacantele aici,acesta este de ; >, dintre care 6;>> in taberele scolare. *ot aici, numarul turistilorromani este de ; % lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar ;$


24/35

explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum0eoa#iu ai , Moneasa , *tana de $ale !

" in cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea(>


25/35

Pensiunea La Milu333mar#arete " :aflata in untii )puseni la doar $. Nm de partia/artop la drumul national, pensiunea 8a ilu va ofera cazare in ; camere duble, % bai,sala de mese, bucatarie utilata la dispozitie, curte cu parcare, grill.

Pensiunea 0al(ena '333 mar#arete " asezata pe /alea )riesului are din untii)puseni, pensiunea ofera cazare in )rieseni in < camere duble cu bai, bucatarie utilatala dispozitie, % sali de mese, helesteu cu peste, curte mare, loc de parcare, la cerere se prepara masa. &ensiunea agreeaza animalele de companie.

Pensiunea Terra M5t"ica' 333 mar#arete- &ensiunea este amplasata in localitateaI#"iu la $% Am distanta de )lba Iulia, drumul spre 3latna.* i ii : piscina terasa cu foisor si barbeOue agrement crama acces internet iaz si
http://arieseni.in-romania.ro/ch.php?id=2#%23http://arieseni.in-romania.ro/ch.php?id=10#%23


26/35

Pensiunea A#ape' 333mar#arete- &ensiunea este amplasata la aprox. > Am de 3alau, judetul +alaj.+ervicii si facilitate: ofera conditii moderne de cazare si masa , sala de conferinte,traininguri, reuniuni, curte,trasee, loc de joaca, cicloturism.&ensiunea ofera cazare in camere single, double,triple,camere pentru 6 persoane,apartament si casuta.

Din bucataria pensiunilor, cabanelor si hotelurilor nu lipsesc mancarurile si bauturile ramanesti traditionale, cum ar fi: bulzul in paturi cu branza in coaja de brad, pastrama, palincuta )groturism. 5n loc aparte il ocupa vinurile din zona pentru caviticultura zonei este colinara, viile cauta adapostui muntilor, care nu lipsesc sideschiderea spre soare si lumina a versantilor. 5nele din cele mai cunoscute vinuri sunt

4eteasca regala si uscat 2ttonel.
http://self.close%28%29/


27/35

1ele mai multe elemente de cultura populara sunt aproape identice cu cele alemotilor din untii )puseni, cu care locuitorii /aii 1risului )lb s"au aflat n contact permanent, de"a lungul veacurilor.Q,edeile +unt serbari cJmpenesti, asociate R de regula R cu hramurile bisericilor din satelerespective. 9edeia e una din cele mai mari sarbatori ale satului. ocazia cu care sentorc, pentru cJteva zile, acasa cei plecati pe alte meleaguri. 4amiliile se rentregesc n

jurul mesei de sarbatoare, iar spre seara ncepe jocul, asemenea horelor de pe vremuri.

Q 7Ciorolita8 ste un obicei unic, care se pastreaza ntr"un singur catun din satul *ebea. P1iorolitaMeste un personaj colectiv care bJntuie ulitele satului n noaptea ajunului de -oboteaza (;

spre < ianuarie . *ineri mascati parcurg un traseu de aproape zece Ailometri, nsotiti deaproape ntregul sat. &rocesiunea ncepe, nsa, numai dupa ce preotul a dus -otezul si nultima locuinta. +traniul alai se opreste doar la doua case: a preotului si a unei gazde carePomenesteM (le da mJncare si bautura mastile. le personifica toti raii posibili dinomenire: betivul, hotul, ucigasul, tJrfa s.a., iar n arsenalul lor intra orice obiect care

poate face zgomot. Sn noaptea respectiva, pare ca tot satul arde. 8a toate raspJntiile suntaprinse focuri, n jurul carora danseaza, fac zgomot si scot chiote nfricosatoare mastile sinsotitorii lor ca sa alunge spiritele rele din preajma satului Drumul se ncheie nsa n


28/35

CAPITOLUL 9

*e#mentarea pietei turistice

*e#mentarea pietei se va face in functie de urmatoarele criterii desegmentare:- #eo#rafice " impartirea pietei in grupuri de persoane care locuiesc in aceeasi zona (arie

geografica " regiune, judet, oras, sat , segmentare in functie de clima, relief,infrastructura!- demo#rafice " impartirea pietei in grupuri de persoane care au aceleasi caracteristicidemografice (varsta, sex, numar de membri de familie , venituri, ocupatie, nivel deinstruire, nationalitate, religie !

- psi"o#rafice " impartirea pietei in grupuri de indivizi care au moduri de gandireapropiate (personalitate, stil de viata, clasa sociala !- de comportament (atitudinea fata de marca, fidelitate, scopul, timpul si frecventa deutilizare a marcii, avantajele pe care consumatorii le asteapta de la produs, atitudinea fatade risc .

4irma se va orienta catre un grup de consumatori cu trasaturi si necesitatisimilare si nu pietei in ansamblu. senta marAetingului strategic modern este redata princonceptul de marAeting"tinta: segmentare, tintire si pozitionare.


29/35

CAPITOLUL :

6etalierea produsului turistic

*ta(ilirea itinerariului

Pret persoana' 9;< Ron

,r= ma im de persoane' :

potentialul turistic al muntilor apuseni (tara motilor)

Documents