ghid investitor muntii apuseni

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1 INTRODUCERE

1.2 CONTEXT-PROBLEMATICA «DE CE ZONA DEFAVORIZATA BRAD ? »2. SCURT ISTORIC 3. PREZENTAREA POTENTIALULUI SOCIO-ECONOMIC 3.1 SECTORUL INDUSTRIAL

3.2 POMICULTURA

3.3 SECTORUL AGRICOL SI DE CRESTERE A ANIMALELOR

3.4 SECTORUL FORESTIER

3.5 TURISMUL

3.6 MEDIUL

3.6.1 CLIMATUL LOCAL

3.6.2 APELE

3.6.3 RELIEFUL , SOLUL SI SUBSOLUL

3.7 RESURSE UMANE

3.8 SERVICIILE

4. OPORTUNITATI

5. CADRUL LEGISLATIV ZONE DEFAVORIZATE

6. INFRASTRUCTURA DE SUSTINERE A ACTIVITATII-INSTITUTII PUBLICE 6.1 CONSILIUL JUDETEAN HUNEDOARA

6.2 PRIMARIILE CELOR 12 COMUNE

6.3 CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE

6.4 CONSILIUL NATIONAL AL IMM-URILOR-FILIALA DEVA 6.5 ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE ORGANIZARE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ

6.6 ANTREC – ASOCIATIA NATIONALA PENTRU TURISM RURAL, ECOLOGIC SI CULTURAL

6.7 SISTEMUL BANCAR SI DE ASIGURARI, PROGRAME ZONA PILOT

7. ANEXE

8. BIBLIOGRAFIE

1.1 INTRODUCERE

Prezentul «Ghid al Investitorului » este rezultatul activităţii parteneriatului dintre CJH si SC

Daxnet SRL derulat în cadrul Proiectului Eugenia si care utilizeaza o abordare zonala a problemelor de

GHIDUL INVESTITORULUI – 12 comune din Munţii Apuseni – judetul Hunedoara

dezvoltare economico-sociala in scopul identificarii elementelor favorabile dezvoltarii economice si

stimularii investitiilor punând la dispoziţia investitorilor precum si a potenţialilor investitori un

instrument operational si practic de informare asupra zonei vizate.

Acest document nu are pretentia de a oferi in totalitate solutii variatelor probleme pe care un

investitor trebuie sa le rezolve pe parcursul derularii investitiei si afacerii sale dar doreste sa fie un

ghid util in ceea ce priveste caracteristicilor zonei, potentialul socio-economic, oportunitatile

investitionale, facilitatile si suportul oferit de sistemul institutional si legislativ.

Pe langa rolul orientativ si stimulativ al unor potentiali investitori acest ghid poate avea un

efect indirect ce ar putea consta in mobilizarea si sensibilizarea “actorilor locali” in concentrarea cat

mai precisa a eforturilor acestora asupra acelor potentiale de dezvoltare de la care se pot astepta efecte

pozitive, intru-un orizont de timp relativ limitat cu consecinte benefice si asupra altor domenii conexe

din domeniul cultural si social.

Acest ghid incearca sa se constituie intr-un exemplu si pentru alte zone defavorizate aflate mai

putin in atentia investitorilor si a publicului larg considerand ca alcatuirea unor documente similare

poate sa constituie un mod eficient si relativ ieftin de a mediatiza si informa pe cei interesati cu privire

la oportunitatile locale care in mod normal sunt prea putin cunoscute.

Prin concentrarea in paginile sale a unor informatii dintre cele mai variate cu privire la zona

vizata ghidul elimina nevoia de studiu a unei bibliografii extinse care este in cele mai multe cazuri

greu de obtinut, concentrand informatia intr-un singur loc si realizand in acest fel o economie de timp

si effort deosebita pentru cei doritori sa cunoasca amanunte despre aceasta.

Aceasta sinteza, desi se adreseaza in primul rand celor cu intentii pragmatice si bine precizate

nu se limiteaza doar la informarea acestora ci se adreseaza unui segment mai larg care poate fi

constituit din camere de Comert si Industrie, incubatoare de afaceri, organizatii neguvernamentale si

primarii. Aceasta poate fi aprofundata si completata si de alte studii realizate de catre institute de

cercetare si universitati. In acest sens aceasta poate fi pusa la dispozitia studentilor care sa o utilizeze

ca punct de plecare pentru realizarea unor lucrari ample care sa vizeze sau sa foloseasca dezvoltarii

economico-sociale zonale.

1.2 CONTEXT-PROBLEMATICĂ: DE CE « ZONA DEFAVORIZATĂ BRAD ? »

2


Situata in partea de nord a judetului Hunedoara, “Zona Brad “ cuprinde un numar de 12

comune: Baia de Criş, Băiţa, Blăjeni, Buceş, Bucureşci, Bulzeştii de Sus, Crişcior, Luncoiu de Jos,

Ribiţa, Tomeşti, Vaţa de Jos, Vălişoara. Suprafata zonei pilot acopera o arie totala de 131 844 ha.

Zona Brad aflata in muntii Apuseni, este in prezent o zona cu mari dificultati economice si

sociale caracterizata printr-o ridicata rata a somajului si o descrestere accentuata a activitatilor

economice.

Acest lucru se datoreaza schimbarilor fundamentale aparute in structura economiei nationale ca

urmare a trecerii de la un sistem centralizat de comanda economica la un sistem economic de piata.

Aceasta trecere a facut sa iasa la iveala deficientele unei economii invechite si orientate spre sectoare

traditionale care nu pot sa faca fata concurentei acerbe specifice unei economii de piata.

In zona Brad sectoarele cele mai importante furnizoare de locuri de munca si venituri se afla

intr-un declin accentuat. Astfel :

Sectorul minier, aflat intr-un proces de restructurare, este putin sau deloc rentabil avand o

tehnologie invechita, fara resurse de investitii pentru rentabilizarea activitatii, si fara strategii clare

si viabile pe termen mediu si lung. Acest sector este mentinut oarecum artificial in viata din motive

in special sociale. Nu se intrevad in viitor posibilitati de finantare a retehnologizarii masive de care

este nevoie desi exista in prezent activitati miniere finantate din fonduri private in special cele

legate de exploatarea aurului.

Sectorul de exploatare a padurilor si a produselor din lemn, activitate traditionala, este slab sau

deloc adaptata unei economii concurentiale si unor cerinte de exploatare superioara a lemnului.

Sectorul agricol si de crestere a animalelor ( vite, oi, porci, pasari) este organizat in mici ferme care

practica o agricultura si crestere a animalelor de subzistenta care se adreseaza in special satisfacerii

nevoilor familiale. Acest lucru se datoreaza atat inexistentei unei infrastructuri

corespunzatoare de preluare si prelucrare a produselor agricole si animale cat si unor politici

de preturi descurajante.

Se constata in ultima vreme aparitia unor intreprinderi care incearca sa suplineasca aceste

deficiente abordand sectoare de activitate cum ar fi productia de textile si confectii, mobilier, materiale

de constructii si produse alimentare dar intr-un numar redus si cu capacitati de productie limitate.

Zona Brad fiind cu preponderenta o zona dependenta de industria miniera resimte cu putere

declinul acestei industrii aspect tipic zonelor defavorizate monoindustriale din tara.

Avand in vedere lipsa resurselor financiare locale, a capacitatilor manageriale si a unei culturi

deschise spre inovatie si risc se impune ca o necesitate vitala atragerea de resurse din exteriorul zonei,

3


aparitia unor noi industrii si domenii de activitate care sa valorifice potentialul economic, turistic si

cultural al zonei.

Investitiile si infiintarea de noi intreprinderi mici si mijlocii, in cazul in care sunt bine

fundamentate, sprijinite de legislatia in vigoare, de autoritatile locale si de institutiile financiare si de

suport constituie singura modalitate viabila de a compensa declinul industriilor traditionale in zona si

pierderile de locuri de munca, de a asigura dezvoltarea zonei pe viitor.

2. SCURT ISTORIC

Documentele arheologice si istorice au relevat existenta unei activitati economice cu multe

secole inainte de cucerirea Daciei de catre romani. Cele mai evidente vestigii ale antichitatii sunt legate

de activitatea miniera care in timpul romanilor a cunoscut o dezvoltare fara precedent. De asemenea

agricultura si cresterea animalelor au constituit alaturi de minerit principalele indeletniciri ale

populatiei de-a lungul intregii istorii.Agricultura si cresterea animalelor se practica in mod extensiv

atat in Valea Crisului Alb cat si pe terenurile despadurite si destelenite.

Dupa un regres notabil al economiei in perioada feudala datorat razboaielor si legarii taranului

de pamant in secolul XVIII odata cu patrunderea primilor germeni ai capitalismului economia zonei

cunoaste o dezvoltare mai evidenta in activitatea miniera, in dezvoltarea mestesugurilor bazate pe

resursele locale si a comertului.

In perioada socialista s-au facut investitii importante in economia zonei atat in minerit cat si in

industria lemnului, a materialelor de constructie si a agriculturii dar si in noi cai de comunicatii.

Izvoarele arheologice, piatra, apa, lemnul, toponimia, vorbesc în felul lor despre vechimea

multiseculară a locurilor. Colecţia de obiecte din bronz (vârf de lance, daltă şi două brăţări) descoperite

în 1890 în urma unor săpături la construirea căii ferate, dovedeste aceasta, cum de altfel o dovedesc şi

numeroasele descoperiri arheologice ce au scos la iveala urme ce atestă exploatarea aurului de mai

bine de 2000 de ani.

Necropola romană de la Muncel (Ruda Brad) este foarte convingătoare în acest sens.

Denumirea râului ce străbate Bradul, Criş (Kryse) înseamnă în vechea greacă “aur”.

Alte vestigii ca: Treptele Romane de la Musariu, unelte de minerit, ceramică şi monezi,

denumiri ca “Şteampurile Vechi”, “Dealul Tăului”, completează atestarea vechimii mineritului în

zonă. Cel mai vechi document ce se cunoaşte este o scrisoare datata 1445, a banului Haţegului catre

jupânul Ioan de la Brad prin care se cerea aplanarea conflictului dintre iobagii de pe Crişul Alb şi

monetarul Simion din Sibiu în problema strângerii nisipului aurifer.

4


3. PREZENTAREA POTENŢIALULUI SOCIO-ECONOMIC

3.1 SECTORUL INDUSTRIAL

Aparitia si dezvoltarea industriei in zona Brad a fost determinata de prezenta unor bogate

resurse naturale intre care pe prim plan se situeaza minereurile neferoase (aurul, cuprul, plumbul,

zincul) precum si padurile si pasunile. Intre bogatiile miniere, primele care au fost puse in valoare au

fost cele auro-argentifere.

Incepand cu secolul XVIII o atentie sporita a fost acordata exploatarii si prelucrarii fierului la

Vata de Jos si a aurului in jurul Bradului. Unele societati au incercat extragerea si prelucrarea

sulfurilor polimetalice si a manganului dar datorita tehnologiilor rudimentare nu au avut rezultatele

dorite.

Industria extractiva.In perioada socialista au fost infiintate unitati miniere de importanta

nationala si intreprinderi de prelucrarea varului la Vata de Jos dar si Cooperative de prelucrarea

lemnului (Cooperativa Motul). Intreaga industrie extractiva a minereurilor neferoase (5 mine), uzinele

de preparare ale acestora, industria extractiva a carbunelui, o termocentrala electrica si o uzina de

reparatii si producere a utilajului minier se aflau in subordinea I.M. Barza. Activitatea acesteia se

desfasura aproape in intregime in teritoriul cuprins intre valea Crisului Alb si afluentii sai – valea

Luncoiului si valea Bucurescilor.

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor era reprezentata de Uzinele de

utilaj minier si reparatii din Criscior si cate un atelier mecanic apartinand industriei locale si industriei

cooperatiste (la Brad). Aici se fabricau vagoneti, macaze, instalatii de semnalizare, perforatoare pentru

gauri lungi, armaturi de mina, celule metalice pentru flotatie, colivii de extractie pentru puturi si altele

pentru necesarul intern dar si pentru export. Prin activitatea si produsele la UUMR Criscior aceasta

localitate a devenit cunoscuta ca unul dintre cele mai importante centre miniere din tara, in profilul

melalelor neferoase. Aici se realiza cea mai mare parte a valorii productiei industriei constructoare de

masini cu profil minier din intreaga zona pilot cu rol important in dezvoltarea si si modernizarea

activitatii miniere pe plan national.

Industria materialelor de constructii se bazeaza pe varietatea structurii geologice a regiunii

si a posibilitatilor avantajoase de exploatare si transport. Pe primul loc se situeaza produsele de cariera

(andezit, granit, calcar, gresii etc…) in timp ce unitatile de prelucrare sunt mai restranse ca numar si au

o productie limitata.

5


Andezitele se folosesc sub forma de piatra sparta la construirea terasamentelor de cai ferate, sau pentru

macadamuri, pavele, borduri, poduri, viaducte, tunele, baraje. Cariere sunt la Criscior, Valea Arsului,

Caraci si Risca.

Granitele se exploateaza pe teritoriul satelor Halmagel si Sarbi acestea putand fi utilizate in aceleasi

scopuri ca si andezitele.

Calcarele se afla in cantitati mari in zona si se exploateaza in carierele de la Vata de Jos si Risculita,

fiin intrebuintate pe plan local pentru fabricarea varului.

Gresiile si conglomeratele calcaroase se exploataeaza in estul zonei fiind intrebuintate ca piatra de

constructie dar si pentru pietre de moara.

Jaspurile se intalnesc in apropierea orasului Brad unde sunt dispuse in straturi lenticulare ce ating 2

metri. Exploatate acestea ar putea fi folosite la blindarea cartonului asfaltat.

Calcitul se exploateaza in cantitati mici fiind folosit in procesul de productie al varului.

Argilele se intalnesc in diverse locuri si sunt folosite pentru pe plan local pentru producerea

caramizilor. Cele de calitate superioara sunt utilizate la fabricarea ceramicii.

Aceste resurse au fost utilizate la fabricarea varului si ceramicii brute in localitatea Vata de Jos percum

si in industria prefabricatelor din beton de la Criscior.

Industria de exploatare si prelucrare a lemnului isi are baza de materie prima pe plan local

intrucat padurile ocupa 46,66% din suprafata zonei. Padurile din zona sunt alcatuite exclusiv din

foioase intre care predomina fagul (fagus silvatica) si gorunul (quercus petraea) alaturi de care se mai

inatalneste carpenul (carpenus betulus) si cerul (quercus ceris) si numai in partea de nord si nord-est,

pe suprafete restranse se afla rasinoase – brad (abies alba) si molid (picea abies). Din exploatarea

forestiera se obtin busteni de gater, lemn de constructie, lemn de foc, lemn de mina, traverse pentru

caile ferate. Anual se pot extrage 85-100 000 metrii cubi masa lemnoasa a carei structura respecta

structura padurilor (fag 80%, gorun 15%, alte specii 5%).Prelucrarea lemnului ocupa un loc important

dar exista unitati relativ mici care produc cherestea, parchete, usi, ferestre, furnire, lazi si ambalaje.

Industria usoara cu profil de incaltaminte sau textila s-a dezvoltat foarte bine in ultima

perioada datorita facilitatilor oferite de legislatie prin declararea zonei ca zona defavorizata precum si

abundentei de forta de munca ieftina. Sistemul cel mai utilizat este lohnul materia prima si modelele

fiind aduse din exterior iar dupa prelucrare produsele merg la intern dar in spacial la export. Exista de

asemenea Industria locala care a luat nastere in 1949 ce cuprindea mai multe sectii (ateliere mecanice,

6


tamplarie, ateliere de confectionat umbrele, fabrica de var si caramida, cariere si prefabricate, statii de

imbuteliere a oxigenului, autoservice, mori) unele amplasate in localitatile Criscior si Vata de Jos.

Industria alimentara este putin dezvoltata. Ea realizeaza o gama limitata de produse destinata

aproape in totalitate consumului local. Aceasta consta in mori, brutarii si abatoare si uscatorii de fructe

si legume.

Sectorul IMM-urilor reflecta structura resurselor naturale si a activitatilor cu indelungata

traditie din zona pilot precum si a disponibilitatilor resurselor financiare si a capacitatilor manageriale.

Astfel ponderea o detin IMM –urile care au ca obiect de activitate comertul urmate de cele de

alimentatie publica, productie, prelucrarea lemnului, servicii si transporturi. Desi aceste IMM-uri sunt

destul de numroase din punctul de vedere al capacitatilor tehnologice si financiare precum si al

numarului de angajati acestea pot fi incadrate in categoria micro-intreprinderilor. In categoria

intreprinderilor mijlocii pot fi incluse intreprinderile din industria extractiva care detin totusi resurse

mult mai importante. In anexa poate fi consultata lista IMM-urilor din zona si domeniile lor de

activitate.

3.2 POMICULTURA

Aceasta este favorizata de conditiile naturale prielnice respectiv versanti de dealuri cu expozitie

insorita si climatul de adapost. Structura fondului pomicol se caracterizeaza prin varietatea de specii :

prunii 76,35%, merii 12,33%, ciresii si visinii 3,79%, perii 3,62%, nucii 3,2%, piersicii 0,42%, caisii

0,05% si alti pomi 0,19%.

In zona Brad, Luncoiu de Jos, Criscior, Ribita, Bucuresci se afla concentrata peste 60% din

productia de prune a arealului depresiunii Brad. Prunul detine deasemenea ponderi de 69,47% in

Buces, 69,54% la Blajeni si 65,91% la Bulzesti. Predomina prunii din soiul Bistrita adecvat producerii

tuicii, marmeladei, compotului sau pentru uscare.

Dintre soiurile de mere predomina soiurile Ionathan si Parmen auriu precum si unele varietati

locale cum ar fi merele de Bulzesti sau de Luncsoara. Productia de mere este folosita pentru fabricarea

conservelor de fructe si marmelada sau vanduta pe pietele locale.

Dintre cirese sunt apreciate in mod deosebit ciresele « moacre » provenite din satele Luncsoara,

Bulzesti, Blajeni valorificate in stare proaspata, compoturi sau utilizate la fabricarea tuicii de cirese.

7


Nucul se gaseste in special in orasul Brad, comunele Bulzestii de Sus , Ribita, Bucuresci, si

Luncoiu de Jos fructele avand calitati deosebite ce constau in coaja subtire, miezul alb si dezvoltat.

Din cele de mai sus reiese ca pomicultura are conditii favorabile de dezvoltare ca fiind una

dintre cele mai vechi indeletniciri locale. Pe aceeasi suprafata de teren pomii prezinta o structura foarte

diversificata si rareori se gasesc suprafete plantate numai cu pomi.Daca in trecut majoritatea pomilor

erau nealtoiti, in prezent locuitorii planteaza puieti de soiuri superioare.Fructele care nu pot fi

transportate la distante mai mari fiind perisabile se utlizeaza pentru prelucrarea conservelor si

gemurilor. Cea mai mare parte a prunelor sunt folosite pentru fabricarea tuicii.

3.3 SECTORUL AGRICOL SI DE CRESTERE A ANIMALELOR

Avand in vedere varietatea conditiilor naturale, structura terenurilor agricole si repartitia

ramurilor si productiei agricole, teritoriul zonei pilot se incadreaza in zona de crestere a aniumalelor

pentru lapte, carne si lana avand baza furajera asigurata in principal din pasunile si fanetele naturale

care ocupa 76,34% din terenul agricol si in susidiar din plante furajere cultivate. Alaturi de acest profil

comun tuturor comunelor din zona, s-au dezvoltat si alte ramuri ale agriculturii care au condus la

stabilirea urmatoarelor trei areale de productie agricola :

1. Zona de crestere a animalelor asociata cu cultura cerealelor, cartofilor si legumelor care

cuprinde teritoriul orasului Brad si a comunelor Vata de Jos, Tomesti si Baia de Cris. Principala

caracteristica a acestui areal o constituie cresterea bovinelor si ovinelor. In comuna Tomesti este

dezvoltata si cresterea cabalinelor. Un loc important il ocupa cultura cerealelor in care porumbul ocupa

locul I. Se mai practica pe scara larga cultura cartofului si legumelor.

2. Zona de crestere a animalelor asociata cu cultura cerealelor si pomicultura cuprinde comunele

Criscior, Luncoiu de Jos si Ribita unde caracteristica este cresterea bovinelor pentru carne si lapte si

crestrea porcilor. Baza furajera este asigurata de de suprafetele mari ocupate cu pasuni si fanete

naturale care combinate cu cultura cerealelor, in care porumbul detine primul loc, dau posibilitatea

cresterii si a unui numar sporit de cabaline. La contactul cu zona montana se afla bazinete pomicole

cum sunt cele de la Criscior si Luncsoara specializate in productia de prune, mere, cirese, visine si

nuci. Cultura cartofilor este relativ redusa.

8


3. Zona de crestere a animalelor asociata cu pomicultura cuprinde partile periferice muntoase ale

zonei incluzand teritoriile comunelor Bucuresci, Buces, Blajeni, Bulzestii de Sus si partial comunele

Ribita si Vata de Jos. Acest areal are o agricultura putin dezvoltata si productii relativ scazute. In

schimb extinderea mare a pajistilor naturale constituie resurse importante pentru cresterea animalelor.

Pomicultura gaseste conditii pedoclimatice propice in lungul vailor si pe versanti dar fara a forma

livezi compacte.Se individualizeaza unele bazinete pomicole la Bulzestii de Sus, Buces, Blajeni si

Curechi. Cunoscute pentru productia si calitatea unor fructe cum ar fi prune, mere, visine, nuci. In mod

subsidiar se practica si cultura cartofului.

Cresterea pasarilor este relativ dezvoltata in zona in structura acestora predominand gainile si

gastele.Cele mai mari densitati de pasari la 100 hectare cultivate cu cereale se gasesc in comunele

Buces si Criscior urmate de Ribita, Luncoiu de Jos si Bucuresci. Cela mai mici densitati se intalnesc in

comuna Vata de Jos.

Cresterea albinelor are conditii favorabile de dezvoltare din punctul de vedere al climei si

florei. Baza melifera este asigurata de flora spontana, a pomilor fructiferi si a diverselor plante

cultivate. Albinaritul se practica in toate comunele din zona dar cel mai mare numar de stupi de

intalneste in comunele Ribita si Criscior.

3.4 SECTORUL FORESTIER

Structura fondului forestier in raport cu suprafata ocupata de padure este urmatoarea : fag 68%,

stejar 14%, rasinoasele 2% si 16% diverse specii (carpen, paltin, frasin, tei, jugastru, etc…).

Padurile de fag formeaza o fasie larga pe rama muntoasa inconjuratoare extinzindu-se in altitudibne

intre 600 si 1200 m.In general se intalnesc fagete pure, compacte, spre limita superioara in timp ce las

limita inferioara fagul se afla in amestec cu gorunul si carpenul. La limita inferioara apar frecvent

locuri de pasunat sau fanete, in unele locuri, unde padurea de fag a fost defrisata de curand s-au plantat

specii repede crescatoare cum este bradul Duglas. In locurile unde a avut loc regenerarea naturala a

padurii a aparut in cantitati mari carpenul.

Quercineele ocupa suprafete mult mai mici fiind reprezentate mai ales de gorun (quercus

petrae) si stejarul pedunculat (quercus pedunculiflora). Paduriler de stejar au fost defrisate in cursul

secolelor anterioare dar ele se mai intalnesc pe versantii cu expozitie sudica si vestica , in bazinele

mijlocii si inferioare ale principalelor vai afluente ale Crisului Alb.

Rasinoasele ocupa suprafete foarte restranse si numai pe rama muntoasa din nord estul zonei.

9


Sub raportul claselor de varsta structura actuala a padurilor se prezinta destul de dezechilibrat

fiind predominate padurile tinere, pana la 60 ani. Cunoscand faptul ca exploatarea foioaselor prezinta

conditii optime de rentabilitate numai dupa 60 de ani rezulta ca majoritatea fondului forestier nu este

propice exploatarii. Zonele din care se poate exploata cea mai mare cantitate lemnoasa sunt la Bulzesti,

Criscior, Luncsoara, Ribita.

3.5 TURISMUL

Turismul este inca slab reprezentat in zona desi peisaje de mare pitoresc se intalnesc in multe

locuri , indeosebi in muntii calcarosi, si in lungul vaii Ribita cu chei si locuri de agrement de mare

frumusete. Foarte multe astfel de locuri se gasesc in zonele de inaltime unde anumite cranguri pot fi

organizate de localnici pentru primirea de oaspeti ce se pot odihni in aerul curat al inaltimilor. Exista

spatii disponibile in casele locuitorilor avand in vedere relativa depopulare a zonei cauzata de plecarea

tinerilor la orase, dar acestea trebuie sa fie imbunatatite pentru a raspunde exigentelor turistului

modern.

Obiectivele turistice ale Ţării Zarandului sunt datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice şi

culturale continue şi îndelungate de pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei depresionare, existenţa

izvoarelor de ape minerale recunoscute prin calităţile lor curative, fondul cinegetic, precum şi bogăţia

şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor, oferă posibilităţi de turism pe gustul

fiecăruia. Varietatea elementelor naturale, de arhitectură, artă populară şi folclor fac din zona Brad,

cunoscută ca Ţara Zarandului sau Ţara Moţilor o zonă turistică unde vizitatorii pot întâlni deopotrivă

frumuseţi ale naturii, monumente istorice şi arhitecturale, obiceiuri şi costume populare.

Constituind o zonă etno-spirituală distinctă, zona Brad s-a făcut cunoscută prin costumele

moţilor crişeni, prin folclorul muzical bogat susţinut de artişti şi vestite tarafuri. De-a lungul timpului

s-au păstrat meşteşuguri populare specifice ca olaritul şi ceramica originală de la Obîrşa, spătăritul la

Dobrot-Leaot, rotărit, butăşit, precum şi cusăturile şi covoarele populare.

Un obicei păstrat din cele mai vechi timpuri sunt Nedeile, care se organizează periodic, la

evenimente specifice în viaţa localităţilor.Ţara Moţilor este o zonă pitorească, renumită prin

frumuseţea peisajului şi bogăţia folclorică şi etnografică.

Zonele de agrement cum sunt : Cheile Ribicioarei, Cheile Uibăreşti, Rezervaţia de pe muntele

Vulcan, Treptele Romane, Cheile Crăciuneşti şi peşterile din această zonă, Lacul Caraci şi Parcul de

vânătoare Luncoiu atrag în permanenţă turişti.

Puncte de atracţie sunt de asemenea Mănăstirea Crişan, Casa Memoriala Crişan, Muzeul Aurului

sau Muzeul de Etnografie şi Folclor.

10


În zona Brad sunt construite 12 biserici, dintre care 8 sunt biserici ortodoxe, o biserică catolică,

o biserică reformată, una baptistă şi una penticostală. Dintre acestea, bisericile de la Crişan, Crişcior,

Ribiţa, Baia de Criş, sunt monumente de istorie şi arhitectură, reprezentând puncte de atracţie pentru

cei care vizitează această zonă.

Staţiunea Vaţa de Jos, situată la o altitudine de 233 m, unde funcţionează şi un Centru de

recuperare, prezintă interes datorită valorii terapeutice a izvoarelor sale minerale.

3.6 MEDIUL

3.6.1 CLIMATUL LOCAL

In arealul coborat al depresiunii (350-200 metri altitudine) climatul este cel de dealuri, dar

influentat de rama muntoasa mai rece si mai umeda din jur.Aceasta se vede din temperatura medie

anuala ce depaseste 8 grade Celsius fata de 6 grade Celsius pe munti. Exista diferente mici de

temperatura intre cea mai calda si cea mai rece luna. Cele mai calde luni nu depasesc 21-22 grade

Celsius datorita localizarii intramontane. La acestea trebuie adaugat numarul redus al zilelor cu inghet

si durata de doar 30-40 zile a stratului de zapada precum si proportia ridicata a zilelor cu calm

atmosferic (peste 60%). Toate aceste elemente creeaza imaginea tipica a unui climat de adapost.

Influenta muntilor din jur este manifestata prin nivelul abundent al precipitatiilor si umiditatea

relativ ridicata (82% in medie anuala).

3.6.2 APELE

In cazul depresiunii intramontane in care se afla localizata zona pilot, raul principal, Crisul Alb

si afluentii lui sunt elementele esentiale ale hidrografiei avand si rolul de a corela geosistemele etajate

pe trepte de altitudine

Crisul Alb isi are obarsia la 980 m in masivul calcaros Pietrele Albe unde are inca aspecte de

rau mic. Mai sus de Criscior are un curs repede avand un talveg puternic inclinat (9-25m/km) avand

aspecte specifice de rau de munte. In aval de Criscior capata un curs mai linistit pe o inclinare medie a

profilului longitudinal de 2,1 m/km provocand aluvionari si creeind un aspect de lunca. Pentru

corectarea curgerii Crisului Alb in amonte de Criscior s-au efectuat corectari de albie in zona Buces

Mihaileni, mai jos catre Brad construindu-se diguri de protectie.

Afluentii sai de pe stanga, din muntii Metaliferi si ai Zarandului sunt scurti acestia fiind Valea

Satului 15 km, Bucuresci 14 km, Luncoiu 10 km, si Vata 21 km si au in genere ape putine.

11


Mai mari si mai bine alimentati sunt afluentii de pe dreapta, care isi au obarsiile pe muntii ceva

mai inalti de la nord. Acestia sunt Rabita de 18 km, Obarsia de 22 km, Halmagiu de 19 km si Valea

Lazuri de 22 km.

De remarcat ca faptul ca multe asezari din zona pilot s-au dezvoltat la punctele de confluenta a

raurilor din zona si cu Crisul Alb. Astfel satul Criscior este asezat la confluenta vaii Bucuresci cu valea

Arsului, Ribita la confluenta vaii Bulzesti, Risca la confluenta vaii Risculita, Vata de Jos la confluenta

vaii Vata.

Crişul Alb culege majoritatea pârâurilor şi văilor din zonă. Excepţie fac cursurile de apă de pe

raza comunelor Vălişoara şi Băiţa care aparţin bazinului hidrografic al Mureşului. Singurele ape

stătătoare din zonă sunt de provenienţă antropică şi sunt rezultatul exploatărilor miniere din zonă: lacul

Caraci (sat Caraci) şi luciul de apă Dealu Fetii (sat Luncoiu de Sus). Se află în construcţie un baraj pe

Crişul Alb situat în satul Mihăileni, baraj care va deservi hidrocentrala aferentă şi va avea şi rolul de

regularizare a cursului râului. Lucrările urmează să se finalizeze în următorii 3-4 ani.

O problemă care devine de actualitate odată cu preconizata aderare a României la Uniunea

Europeană este poluarea mediului înconjurător. Sectorul cu cea mai mare influenţă în poluarea solului

şi a apelor este sectorul minier. Halde de steril se găsesc la Gurabarza, Ribiţa, Crăciuneşti, Băiţa,

Ciungani, Ţebea. Procesul tehnologic de extragere a aurului din minereurile aurifere este cianurarea

existand un pericol potential de poluare cu cianuri a mediului inconjurator..

3.6.3 RELIEFUL, SOLUL SI SUBSOLUL

Intre principalele trasaturi geografice specifice se remarca aspectul general de trepte (zona

montana, zona dealurilor si vatra depresiunii) dispuse in amfiteatru alungit de la SE spre NV. Aceasta

configuratie determina o anumita succesiune a elementelor de clima, hidrografie, soluri si vegetatie.

Depresiunea Brad are vaile inguste si strajuite de conuri vulcanice. Caracteristic in aceasta zona

este faptul ca terasele se desfasoara numai pe partea stanga a vaii principale, intre Vata de jos si Brad.

Mai spre est valea se ingusteaza iar terasele apar izolat pe partea stanga a a vaii si mult diminuate. Pe

partea dreapta a Crisului, terasele se intalnesc numai in jurul satelor Risculita si Zdrapti.

In cadrul zonei pilot pe dealurile si muntii scunzi din imprejurimi cel mai frecvent intalnite sunt

solurile brune si brune podzolite iar ceva mai sus, la est de Brad-Criscior se intalnesc soluri brune

acide si andosoluri.

Subsolul zonei este alcatuit din calcare (strate de Curechiu) marne, argile precum si

conglomerate calcaroase cu fragmente de roci eruptive. Resursele naturale ale zonei se compun, şi

din:

12


- marmură (Blăjeni, Ticera),

- bazalt (Vălişoara,)

- piatră calcaroasă (Vălişoara, Blăjeni,),

- piatră de construcţie (Valea Valului, Cheia),

- minereuri aurifere (Caraci, Rovina, Crăciuneşti, Luncoiu de Sus),

- caolin (Obârşa),

- calcită (Căzăneşti),

- ape termale (Vaţa de Jos),

- andezit (Luncoiu de Jos),

Cele mai importante resurse minerale ale zonei constau in zacamintele auro-argentifere din

perimetrul localitatilor Brad si Criscior, zacamintele de minereuri complexe si mineralizatii de

magnetita titano-vanadifera si sulfuri complexe (pirita, calcopirita, blenda , galena) .

În privinţa terenurilor, din totalul de 104.865 de hectare cât reprezintă suprafaţa totală a zonei

de studiu, majoritatea le reprezintă păşunile şi fânaţurile, după cum se vede din tabelul următor:

ComunaIntravilan

(ha)Arabil(ha)

Livezi(ha)

Păduri(ha)

Fâneţe(ha)

Păşuni(ha)

Neocupat(ha)

TOTAL(ha)

Baia de Criş 402 1464 75 3940 1167 1844 80 8972

Băiţa 913 1873 71 3488 1453 3057 285 11140

Blăjeni 74 644 3 3618 1823 2516 0 8678

Buceş 191 442 0 4435 1431 5169 615 12283

Bucureşci 66 505 0 3078 1273 1987 0 6909

Bulzeştii de Sus 156 333 0 5038 2084 3302 190 11003

Crişcior 653 319 0 1615 625 807 0 4019

Luncoiu de Jos 450 595 7 2276 428 1196 0 4952

Ribiţa 295 805 0 2355 679 3166 0 7300

Tomeşti 42 1089 14 3111 443 1107 136 5942

Vaţa de Jos 336 2409 20 9903 2032 5563 0 20263

Vălişoara 228 302 44 862 461 1507 0 3404

TOTAL ZONĂ 3806 10780 234 43719 13899 31121 1304 104865

Ponderea % 3,6 10,3 0,2 41,7 13,3 29,7 1,2 100

13


3.7 RESURSE UMANE

Privita in ansamblu, dinamica populatiei din zona pilot in ultimii 126 de ani se remarca printr-o

foarte redusa crestere numerica a populatiei datorita in special migrarii acesteia catre centrele

industriale si zonele agricole limitrofe dar si unui spor natural redus. Dupa primul razboi mondial se

inregistraza o scadere a numarului populatiei in majoritatea comunelor exceptie facand acele comune

pe teritoriul carora s-a dezvoltat industria miniera.

Cea mai mare concentrare se inregistreaza in orasul Brad de 213 loc/kmp precum si in comuna

suburbana Criscior de 125 loc/kmp. Densitati mult mai mici de sub 30loc/kmp intalnim in comunele

Bulzestii de Sus (10loc/kmp), Buces (28,17 loc/kmp), Blajeni (28,95loc/kmp), Vata de Jos

(27loc/kmp) ale caror teritorii se extind mult in zona montana.

Populatia a efectuat in ultimele decenii o migrare accentuata din zonele inalte spre vatra

depresionara si spre unele orase din zonele limitrofe.

Populaţia totală a zonei pilot este de 30 156 de locuitori repartizate după localităţi şi sexe

conform graficelor si tabelelor de mai jos:

14


Distributia populatiei pe comune :

COMUNA SEX

MASCULIN

SEX

FEMININ

TOTAL PONDERE %

Baia de Criş 1545 1699 3244 10.76

Băiţa 2142 2278 4420 14.66

Blăjeni 825 811 1636 5.43

Buceş 1281 1212 2493 8.27

Bucureşci 972 1033 2005 6.65

Bulzeştii de Sus 236 249 485 1.61

Crişcior 2403 2512 4915 16.30

Luncoiu de Jos 1044 995 2039 6.76

Ribiţa 785 847 1632 5.41

Tomeşti 689 719 1408 4.67

Vaţa de Jos 2120 2320 4440 14.72

Vălişoara 693 746 1439 4.77

TOTAL ZONĂ 14735 15421 30156 100

Pondere % 48,86 51,14 100

Repartitia populatiei zonei dupa religie :

Religia Număr locuitori Pondere

Ortodocşi 29.372 97,40

Greco-catolici 28 0,09

Romano-catolici 160 0,53

Reformaţi 4 0,01

Altă religie 592 1,96

TOTAL 30.156 100

15


Distributia populatiei dupa nationalitate :

Naţionalitate Număr locuitori Pondere(%)

Români 29.715 98,54

Maghiari 105 0,35

Germani 16 0,05

Ţigani 313 1,04

Alţii 7 0,02

TOTAL 30.156 100

3.8 SERVICIILE

INFRASTRUCTURA

CAILE RUTIERE

Sosele Europene: Regiunea este traversata de drumul european E67 Budapesta - Oradea - Brad -

Deva. La Deva acest drum european face joncţiune cu artera E68 Arad - Deva - Bucureşti. De

asemenea, din drumul european E67, se ramifică DJ762 care face legătura cu municipul Arad şi

punctul de frontieră Nădlac.

Drumuri judetene si comunale: Artera E67 leaga comunele Vaţa de Jos, Tomeşti, Baia de Criş,

Ribiţa, Luncoiu de Jos şi Vălişoara. Celelalte comune sunt situate pe drumuri de legătură cu ruta

principală: Bulzeştii de Sus pe DJ 762, Băiţa pe DJ 706A, Bucureşci pe DJ 741, Crişcior, Blăjeni şi

Buceş pe DN 74.

Pe aceste căi rutiere sunt amplasate un număr de 6 staţii de benzină: 2 în municipiul Brad, două

în comuna Crişcior şi două în comuna Baia de Criş. Se mai află în construcţie încă două staţii

amplasate pe raza comunei Luncoiu de Jos.

Drumurile judetene si comunale au o pondere de 90 % din totalul drumurilor; cele judetene

fiind modernizate in proportie de 30%;aceasta categorie de drumuri se afla in prezent intr-o situatie

necorepunzatoare, diminuand posiblitatile de dezvoltare economica a zonei si racordarea acesteia la

pietele de produse nationale si internationale precum si accesul facil in zona..Cele mai importante

neajunsuri constau in urmatoarele:

lipsa unei autostrazi are ca efect intensificarea nejustificata a traficului pe drumuri neadecvate

transportului inter-regional.

capacitatea portanta scazuta are ca efect degradarea accentuata adrumurilor

16


marcarea, inscriptionarea si iluminarea de slaba calitate au un efect negativ asupra sigurantei

circulatiei

procentul ridicat de drumuri comunale nemodernizate, are drept consecinta restrangerea

posibilitatilor si a capacitatii de trafic

Aceste deficiente tehnice a infrastructurii rutiere a zonei afecteaza legaturile rapide la nivel

judetean si national, si reprezinta un impediment in calea dezvoltarii economice a zonei

CAILE FERATE

Singura cale ferată din zonă trece pe teritoriul comunelor Vaţa de Jos, Baia de Criş şi Ribiţa şi

face legătura între municipiile Brad şi Arad. Este o cale ferată simplă, neelectrificată.

TELECOMUNICATIILE

Telefonia fixă numără aproape 2800 de posturi telefonice din care 40 sunt posturi publice.

Raportat la numărul total de gospodării din zona respectivă (11.529), rezultă că există un post telefonic

la 4 gospodării. De asemenea, există sate aparţinătoare care nu sunt racordate la reţeaua de telefonie

fixă. Există un proiect al Romtelecom S.A. (societatea naţională de telefonie fixă) pentru montarea

unor centrale telefonice digitale în zonă, fapt care va permite creşterea numărului de gospodării care

vor beneficia de telefon.

Telefonia mobilă tip GSM are acoperire doar în zonele adiacente principalelor căi de comunicaţii

rutiere Vaţa de Jos - Brad - Vălişoara, comuna Crişcior, existând acoperire parţială în comunele Băiţa,

Bucureşci, Buceş.

REŢELE EDILITARE

- Reţeaua de canalizare măsoară doar 6 km fiind racordate un număr de 859 de gospodării (7,45 %

din total).

- Reţeaua de alimentare cu apă curentă are o lungime de 30,3 km şi deserveşte un număr de 1.672 de

gospodării reprezentând 14,5 % din totalul gospodăriilor din zonă.

RETEAUA DE ELECTRICITATE

91 % din gospodării sunt racordate la reţeaua de electricitate, un număr de peste 1.000 de

gospodării folosind încă sisteme de iluminat pe bază de petrol lampant sau lumânări.

Totusi aceasta situatie prezintă in mod paradoxal un anumit avantaj pentru activitatile turistice

mai cu seama pentru asa numitul turism de aventura. Acest tip de turism se adreseaza in special unor

anumite categorii de turisti din zona Europei occidentale care dezamagiti de zonele turistice

superamenajate si aglomerate din tarile lor gasesc un farmec aparte in a explora, a trai si a se relaxa in

zone mai putin cunoscute.

17


4. OPORTUNITATI

Contextul economic general reflectat în structura producţiei industriale în perioada 1994 -

2000, indică scăderea ponderii industriei prelucrătoare pe ansamblu, cu 5%, de la 79,5% la 74,4%, iar

a industriei extractive, de la 7,2% la 5,3%. Evoluţia pe activităţi a ramurilor industriale confirmă

tendinţa de creştere a producţiei în sectoarele care au o valoare adăugată mai mică, în detrimentul celor

considerate ca fiind de vârf. De exemplu, în ramura industriei chimice scăderea a fost de la 7,5% la

5,8%. În schimb, confecţiile au ajuns să deţină 3,5% din totalul producţiei industriale, tendinţa fiind în

continuare de creştere.

Lipsa unor politici sectoriale bine definite a împiedicat şi creşterea afluxului de investiţii străine.

Pentru ca investitorii să devină atraşi de zona est-europeană, pe lângă stabilitatea legislativă şi

infrastructură, ar trebui să găsească şi mână de lucru specializată în domenii de vârf. Însă sistemul de

învăţământ a rămas tributar vechilor tradiţii, pregătind oţelari, mineri sau agricultori.

Pe de alta parte, se constată lipsa de mobilitate a forţei de muncă, generată de nivelul scăzut al

salariilor. Astfel, foarte multe regiuni duc lipsa de specialişti în diverse domenii, atragerea acestora

impunând salarii care să acopere chiria şi întreţinerea unei familii. În aceste condiţii, pentru o investiţie

de la zero, trebuie adăugate cheltuielile cu atragerea unei forţe de muncă cu calificare înaltă. Astfel

sunt preferate investiţiile de mică anvergură care implică şi riscuri reduse. Perioada de tranziţie a

demonstrat că fără politici sectoriale viabile, nici investitorii nu îşi riscă banii daca nu se încadrează

într-o direcţie clară de dezvoltare, sprijinită de stat.

Domeniile economice care s-ar putea dezvolta în zona pilot, conform opiniilor întreprinzătorilor

locali ar putea fi, în ordine descrescătoare:

1.turismul (agroturismul,turism de vanatoare, crescatorii de pastravi)

2.zootehnia

3.exploatarea şi prelucrarea lemnului

4.serviciile

5.industria alimentară

6. artizanat, mici meşteşugari

7.industria uşoară (confecţii, etc)

8.industria extractivă

9.tehnologii de vârf

Alte domenii economice care s-ar mai putea dezvolta în această zonă sunt:

- servicii de transport auto

18


- reparaţii auto

- producerea materialelor de construcţii

Domeniile economice oportune pentru activitatile unor potentiale IMM care conform experientei

intreprinzatorilor locali ar putea fi viabile sunt ilustrate in graficul urmator.

Referitor la dorinţa întreprizătorilor locali de a se asocia cu terţe persoane pentru demararea

unei afaceri acestea diferă în funcţie de posibilităţi, educaţie şi cultură antreprenorială, cei mai mulţi

dintre cei intervievaţi - 42 - nefiind interesaţi de o asemenea posibilitate. Restul de 14 au fost interesaţi

de una sau mai multe variante de parteneriat respectiv:

asociere

crearea de societăţi comerciale noi

asociere în participaţiune

Întreprinzătorii care nu sunt interesaţi de nici un fel de asociere datorează această atitudine atât

culturii economice reduse cât şi din cauza slabelor cunoştinţe asupra legii zonelor defavorizate.

Dintre cei care au răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, majoritatea (7) nu consideră

importantă originea capitalului străin dar un număr de 6 întreprinzători doresc ca acesta să provină din

Uniunea Europeană.

19


Domeniile economice enumerate de întreprinzători pentru a sta la baza dezvoltării unei noi

afaceri au fost: panificaţie, producţie (confecţii textile, prelucrarea lemnului, producţie încălţăminte),

păstrăvărie, turism.

Majoritatea întreprinzătorilor care doresc să-şi găsească un partener în vederea asocierii îi pot

oferi acestuia, în cele mai multe cazuri, doar aport în natură:

- teren (12 cazuri)

- spaţii comerciale, birouri (9 cazuri)

- construcţii, hale industriale (3 cazuri)

Câţiva dintre ei consideră că îi pot oferi noului partener experienţă în domeniu (7 cazuri) sau

piaţă de desfacere (3 cazuri). Doar un singur întreprinzător poate oferi capital lichid, iar un altul şi

tehnologie.

Solicitările întreprinzătorilor legate de potenţialii parteneri sunt în primul rând legate de capital,

urmate de:

tehnologie

piaţă de desfacere

savoir faire

Avantajele economice oferite de zona pilot se încadrează în contextul economic general al

României respectiv existenţa terenurilor şi a unor spaţii ieftine ce pot fi folosite pentru activităţi

economice precum şi, avantajul cel mai important, existenţa unei forţe de muncă ieftine. Se remarcă

lipsa tehnologiilor competitive şi a pieţelor de desfacere.

Acest context indică ca tip de activităţi economice profitabile, printre altele, în special

activităţile de tip lohn în care sunt utilizate resursele umane ieftine şi infrastructura fizica relativ

ieftină, investitorul trebuind să se concentreze asupra achiziţionării de tehnologii performante şi de

găsirea pieţelor de desfacere.

Remarcabilă este şi lipsa capitalurilor locale ceea ce face ca investiţiile atrase din afara zonei să

fie deosebit de importante pentru dezvoltarea economică locală.

Conform tabelului următor există o gamă relativ largă de oportunităţi pentru dezvoltarea unor

activităţi economice care totuşi au grade diferite de probabilitate a apariţiei şi de atractivitate. Aceste

oportunităţi au un caracter orientativ lăsând la discreţia sectorului privat decizia de a începe sau nu o

activitate economică în zonă nefiind eliminate din start nici un fel de astfel de activităţi.

Oportunitatea Probabilitatea Atractivitatea

20


de apariţie pentru IMM

1Potenţial turistic ridicat - dezvoltarea

agroturismului şi a turismului de vânătoareFoarte mare Foarte mare

2

Suprafaţa mare de păşuni - dezvoltarea

sectorului zootehnic şi a industriilor din aval şi

amonte: producerea de furaje şi nutreţuri

combinate, industrializarea laptelui şi a cărnii

Mare Mare

3

Suprafaţa împădurită mare (41% din total)

permite dezvoltarea industriei de prelucrare a

lemnului

Mare Mare

4Existenţa cadrului legislativ privitor la regimul

zonelor defavorizateFoarte mare Foarte mare

5Meşteşugurile tradiţionale - olăritul,

prelucrarea lemnului, prepararea ţuicii, etcMare Mare

6Modernizarea infrastructurii existente (reţele

de alimentare cu apă, canalizare, drumuri)Redusa Medie

7Reconversia profesională şi instruirea

personaluluiRedusa Medie

8 Dezvoltarea sectorului de reciclare a deşeurilor

şi de ecologizare a zoneiRedusa Medie

Pentru diferenţierea atractivităţii comunelor relativ la amplasarea unei noi firme au fost

utilizate şapte criterii de evaluare şi anume: Condiţii de viaţă, Accesibilitate, Industrializare, Forţa de

muncă disponibila, Economie, Calităţile şi atitudinea comunităţii, Impact asupra reputaţiei firmei.

În cadrul criteriului condiţii de viaţă s-a ţinut cont de următorii factori:

- numărul de locuitori la 1 medic;

- numărul de şcoli şi de cadre didactice din comună;

- viaţa culturală a comunei;

- modalităţi de petrecere a timpului liber;

- numărul de gospodării racordate la reţeaua de apă curentă, canalizare şi energie

electrică raportate la total gospodării

- numărul de posturi telefonice.

21


Evaluarea atractivităţii amplasării unei firme în cele 12 comune după şapte criterii de

apreciere

Criteriul Val

oare

a ax

imă

a

crit

eriu

lui

Bai

a d

e C

riş

Băi

ţa

Blă

jen

i

Bu

ceş

Bu

cure

şti

Bu

lzeş

tii d

e S

us

Cri

şcio

r

Lu

nco

iu d

e Jo

s

Rib

iţa

Tom

eşti

Vaţ

a d

e Jo

s

Văl

işoa

ra

Med

ia z

onei

Condiţii de

viaţă

100 55 50 45 35 55 40 80 70 45 50 80 50 54,6

Accesibilitate 75 65 40 30 40 40 30 60 55 50 35 60 55 46,7

Industrializare 60 35 30 15 25 15 10 45 35 30 15 40 15 25,8

Forţa de muncă

disponibila

35 25 30 15 20 15 10 30 15 20 15 25 15 19,6

Economie 35 20 20 10 15 10 10 20 15 20 10 25 10 15,4

Calităţile şi

atitudinea

comunităţii

30 25 15 20 20 15 15 15 20 20 20 25 15 18,7

Impact asupra

reputaţiei

firmei

35 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

TOTAL 370 245 205 155 175 170 135 270 230 205 165 275 180 200,

8

Criteriul accesibilitate se referă la poziţionarea comunei faţă de principalele căi de comunicaţie

din zonă (drumul european E67 şi calea ferată Arad-Brad).

Punctele alocate fiecărei comune la criteriul industrializare reprezintă existenţa pe raza

localităţii a unor facilităţi industriale (hale, depozite, clădiri, etc).

În cadrul criteriului forţă de muncă disponibilă s-a ţinut cont de forţa activă existentă în fiecare

comună.

Punctele obţinute de fiecare comună la criteriul economie au fost repartizate ţinând cont de

toate activităţile economice care se desfăşoară în zona respectivă.

22


Criteriul calităţile şi atitudinea comunităţii se referă la cultură economică a populaţiei, numărul

de întreprinzători, numărul de şomeri şi disponibilizaţi din comuna respectivă.

Punctele alocate comunelor în cadrul criteriului impactul asupra reputaţiei firmei au fost

repartizate în mod egal considerând întreaga zonă ca un tot unitar.

Din analiza tabelului de mai sus se observă că peste media zonei se situează 6 comune. Acestea

sunt (în ordinea descrescătoare a punctelor obţinute): Vaţa de Jos, Crişcior, Baia de Criş, Luncoiu de

Jos, Ribiţa şi Băiţa.

Liderii celor şase criterii de diferenţiere din analiza de mai sus sunt:

- condiţii de viaţă: Vaţa de Jos şi Crişcior;

- accesibilitate: Baia de Criş;

- industrializare: Crişcior;

- forţă de muncă disponibilă: Crişcior şi Băiţa;

- economie: Vaţa de Jos;

- calitatea şi atitudinea comunităţii: Baia de Criş şi Vaţa de Jos;

Se poate considera, că în aceste comune există cel mai propice mediu de demarare şi

dezvoltare a unei afaceri.

In general se constata existente a doua categorii mari de oportunitati de afaceri. Prima categorie

se adreseaza investitorilor importanti, avand posibilitati financiare si tehnologice mari, dispusi sa

inceapa afaceri in domeniul mineritului respectiv in domeniul explatarii aurului si zacamintelor

complexe avand in vedere ca unele studii considera ca exista un strat aurifer bogat la adancimi ce

depasesc adancimea actualelor mine. Similar acestia pot desfasura activitati in domeniul exploatarii si

prelucrarii materialelor de constructii.

A doua categorie se refera la investitorii cu posibilitati mici si medii care au la dispozitie o

varietate de optiuni. Printre acestea pot fi amintite :

- Cresterea animalelor si prelucrarea produselor animaliere.

- Pomicultura si prelucrarea fructelor cultivate si de padure

- Exploatarea si prelucrarea materialului lemnos

- Valorificarea apelor de munte prin constructia de pastravarii

- Valorificarea facilitatilor legislative si utilizarea sistemului lohn

5. CADRUL LEGISLATIV ZONE DEFAVORIZATE

IMM din zonele defavorizate au maximum de facilităţi. Regimul juridic al zonelor

defavorizate prevede facilităţi care pot fi completate cu cele de care beneficiază IMM în general.

23


Probabil că mulţi investitori şi-au pus întrebarea în ce măsură regimul juridic al zonelor

defavorizate se poate îmbina în mod fericit cu regimul juridic al IMM-urilor.

Există anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o societate pentru a beneficia de

facilităţile oferite de Legea nr. 133/1999; vom aborda însă condiţiile necesare pentru a beneficia de

facilităţile fiscale oferite de zonele defavorizate, instituite prin OUG nr.24/1998.

Pentru a putea beneficia de aceste facilităţi, societatea comercială trebuie să

îndeplinească în mod cumulat următoarele condiţii: să aibă sediul declarat în aria ce reprezintă zona

defavorizată, să desfăşoare activitate în zona defavorizată, să realizeze investiţii noi, să creeze noi

locuri de muncă prin investiţia realizată, să deţină certificat de investitor în zona defavorizată.

În ceea ce priveşte prima condiţie, îndeplinirea acesteia se poate realiza fie prin schimbarea

sediului actualei societăţi, fie prin crearea unei noi societăţi cu sediul principal în zona defavorizată.

A doua condiţie nu trebuie interpretată mecanic, prin raportarea desfăşurării activităţii strict în aria

geografică delimitată de zona defavorizată, ci doar ca activitatea să fie înregistrată în evidenţe la sediul

aflat în zona defavorizată. Societatea va putea, de exemplu, să construiască sau să-şi desfăşoare

comerţul (de exemplu) şi în alt teritoriu.

Cea de-a treia condiţie se îndeplineşte prin crearea şi înregistrarea în contabilitate a investiţiei, după

declararea zonei defavorizate. Prin urmare, condiţia este îndeplinită chiar dacă investiţia se realizează

anterior obţinerii certificatului de investitor în zona defavorizată, însă numai dacă înregistrarea

contabilă a investiţiei este efectuată ulterior declarării zonei defavorizate.

A patra condiţie este îndeplinită doar dacă se creează locuri de muncă noi pentru forţa de muncă

neocupată şi care domiciliază în zona defavorizată. Această condiţie nu este îndeplinită în cazul în care

salariaţii sunt angajaţi prin transfer sau îşi dau demisia de la fostul loc de muncă.

Deoarece legea nu precizează, forma contractuală de angajare poate fi fie contract individual de

muncă, fie convenţie civilă de prestări servicii (cu respectarea condiţiilor legale prevăzute pentru

încadrarea cu convenţie). Legea nu precizează nici numărul de locuri de muncă ce trebuie create, astfel

încât condiţia este îndeplinită chiar şi prin crearea unui singur loc de muncă nou.

A cincea condiţie se îndeplineşte prin eliberarea de către agenţia pentru dezvoltare regională din

raza teritorială a respectivei zone defavorizate, la cererea societăţii, a certificatului de investitor în zona

defavorizată. Acest certificat se eliberează dacă societatea face dovada că a efectuat investiţia nouă şi

că a angajat salariaţi noi. Dovada privind salariaţii se realizează prin carnetele de muncă ale noilor

salariaţi sau, în lipsa carnetelor de muncă, prin declaraţia acestora că nu au avut un loc de muncă şi nu

obţin venituri din activităţi independente.

24


Societăţile care, aflându-se la începutul activităţii (fiind nou-înfiinţate), nu pot face dovada

îndeplinirii condiţiilor, vor primi un certificat provizoriu de investitor în zona favorizată, valabil pe o

perioadă de maxim trei luni, timp în care se angajează să îndeplinească condiţia investiţiei noi şi a

angajării de personal. În caz contrar, vor fi obligate sã restituie facilităţile acordate pe baza

certificatului provizoriu.

Avantajele sunt maxime prin cumularea legilor. În timp ce facilităţile acordate de Legea nr.

133/1999 nu se aplicã societăţilor care desfăşoară activităţi de comerţ sau de închiriere de bunuri

mobile şi imobile, OUG nr.24/1998 nu mai face aceastã distincţie, acordând facilităţi pentru toate

societăţile comerciale care îşi desfăşoară activităţile în zone defavorizate, indiferent de obiectul de

activitate.

Încã o deosebire importantă este aceea că scutirea de impozit pe profit în cazul IMM-urilor se

acordă pentru profitul reinvestit; nici de aceastã dată, în cazul zonelor defavorizate, OUG nr. 24/1998

nu mai face nici un fel de precizare, acordând scutire pentru tot profitul obţinut de firmele care

activează în aceste zone.

Deosebirile dintre cele două regimuri nu ocolesc nici facilităţile vamale. OUG nr.24/1998 acordă

scutiri de la plata taxelor vamale pentru maşinile şi utilajele importate în vederea efectuării de investiţii

în zonă, în timp ce, în cazul IMM-urilor, Legea nr. 33/1999 impune condiţia folosirii acestor bunuri în

producţia proprie. Situaţia este şi mai diferită în cazul importurilor de materii prime, deoarece Legea

nr.133/1999 impune condiţia ca, pentru a fi scutite de taxe vamale, materiile prime să fie folosite la

realizarea unor produse care, la rândul lor, sunt scutite de taxe vamale la import. În cazul zonelor

defavorizate, singura cerinţă este aceea ca materiile prime să fie folosite în producţia proprie, ceea ce

se traduce, de fapt, prin interdicţia recomercializării acestora.

Legea nr. 133/1999 nu mai prevede nici scutirea de TVA acordată de OUG nr. 24/1998 pentru

echipamente, instalaţii, mijloace de transport şi alte bunuri amortizabile produse în ţară şi folosite în

producţia proprie.

Cu toate aceste deosebiri, nu excludem însă cumulul calităţii de IMM cu aceea de firmă care

desfăşoară activităţi într-o zonă defavorizată. Referinţa se face, în primul rând, la avantajul pe care l-ar

putea aduce pentru o firmă cumulul celor două calităţi, în special în ceea ce priveşte scutirea de taxe

vamale, acordată pentru importul de maşini şi utilaje. Presupunând că o societate comercială activând

într-o zonă defavorizată are şi calitatea de IMM, atunci ar putea obţine scutiri de taxe vamale de import

nu numai pentru bunurile destinate realizării de investiţii în zonă, ci şi pentru bunurile folosite în

propria sa activitate.

25


Rămâne însă o certitudine faptul că atât din punctul de vedere al procedurilor de obţinere a

facilităţilor, cât şi din punctul de vedere al întinderii şi existenţei acestor facilităţi, OUG nr. 24/1998 se

dovedeşte mult mai „rentabilă“ decât încâlcita Lege nr. 133/1999.

Cum se obţin facilităţile:

Pentru a beneficia de facilităţi în zone defavorizate, societăţile trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:

• să aibă sediul în zona defavorizată;

• să desfăşoare activitate în această zonă;

• să realizeze investiţii în zonă;

• să obţină certificat de investitor în zona defavorizată;

• să creeze noi locuri de muncă.

Din punctul de vedere al existenţei, întinderii şi al modului de aplicare a facilităţilor oferite de

zonele defavorizate, OUG nr. 24/1998 se dovedeşte a fi mai uşor şi mai eficient de aplicat decât Legea

nr. 133/1999 şi aceasta nu în ultimul rând din cauza modului defectuos de redactare a normelor de

aplicare a Legii 133/1999. Nu excludem însă un cumul între Legea nr. 133/1999 şi OUG nr. 24/1998,

în special datorită scutirilor de taxe vamale pentru maşini, utilaje şi alte echipamente industriale.

Pentru o informare strictă şi cât mai practică, este prezentată în continuare procedura pe care

trebuie să o urmeze un investitor care doreşte să înceapă o afacere în zona pilot.

Pentru început iată o scurtă prezentare a zonelor defavorizate din cadrul judetului Hunedoara.

În prezent în cadrul judeţului Hunedoara există trei zone defavorizate declarate prin Hotarâre de

Guvern. Acestea sunt:

Zona D, Hotărârea de declarare şi

MO

Judeţ Criteriu de

declarare

Suprafaţa -

kmp

Populaţia stabilă la

data de 31.12.1999

Brad

HG 991/1998; MO 524/31.12.1998

Hunedoara Zonă minieră 1,318.4 52,907.0

Valea Jiului

HG 992/1998; MO 524/31.12.1998

Hunedoara Zonă minieră 996.0 162,586.0

Hunedoara

HG 1078/2000; MO 573/16.11.2000

Hunedoara Ponderea

şomajului

28.518

Fiecare zonă defavorizată are în componenţa ei mai multe unităţi administrativ teritoriale după cum

urmează:

26


1. Zona BRAD cuprinde localităţile: BRAD, BAIA DE CRIŞ, BLĂJENI, BUCEŞ, BUCURESCI,

BULZEŞTI, BĂIŢA, CRISCIOR, LUNCOIU DE JOS, RIBIŢA, TOMEŞTI, VĂLIŞOARA,

VAŢA DE JOS, VORŢA, şi CERTEJ.

2. Zona VALEA JIULUI cuprinde localităţile: PETROŞANI, LUPENI, VULCAN, URICANI,

PETRILA şi ANINOASA.

3. Zona HUNEDOARA cuprinde localităţile: HUNEDOARA, CĂLAN, GHELARI şi TELIUCU

INFERIOR.

Facilităţile care se acordă în aceste zone sunt prevăzute în OUG 24/1998, republicată, modificată

prin OUG 75/2000.

Acestea sunt:

Conform art. 6, al. 1, lit. a: scutire de la plata:

taxelor vamale şi a TVA pt. maşinile,utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport,

alte bunuri amortizabile, care se importă în vederea efectuării de investiţii în zonă;

TVA pt. maşinile,utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri

amortizabile, produse în ţară, în vederea efectuării şi derulării de investiţii în zonă.

Conform art. 6, al. 1, lit. b, modificat prin OUG 75/2000:scutirea de la plata taxelor vamale pentru

materiile prime importate necesare în vederea realizării producţiei proprii în zonă;

Conform art. 6, al. 1, lit. c: scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei

defavorizate;

Conform art. 6, al. 1, lit. d: scutirea de la plata taxelor percepute pt. modificarea destinaţiei sau

scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizării investiţiei;

Conform art. 6, al. 1, lit. e, modificat prin OUG 75/2000: acordarea din Fondul special de dezvoltare

aflat la dispoziţia Guvernului, constituit potrivit OUG 59/1997 privind destinaţia sumelor încasate de

Fondul Proprietăţii de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăţilor comerciale la care statul

este acţionar, sau din alte surse aflate la dispoziţia Guvernului, alocate anual, a unor sume pt.

finanţarea unor programe speciale, aprobate prin HG (De exemplu Programele Speciale pentru Zone

27


Defavorizate: “Dezvoltarea afacerilor”, “Sprijinirea Investiţiilor” şi “Sprijinirea activităţilor din

mediul rural”; aprobate prin HG 520, 521 şi 522/2000)

Există câteva condiţionalităţi care trebuie cunoscute şi îndeplinite de investitori pt. a beneficia de

facilităţi:

1. facilităţile se acordă numai:

societăţilor comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române;

întreprinzătorilor particulari sau asociaţiilor familiale, autorizate conform Decretului-Lege

54/1990 (art. 5, al. 1 din OUG 24/1998);

2. agentul economic trebuie:

să aibă sediul social în zona defavorizată;

să îşi desfăşoare activitatea în zona defavorizată;

(art. 5, al. 1 din OUG 24/1998)

3. investiţia să fie nou creată, respectiv să se efectueze şi să se înregistreze în evidenţele financiar

contabile ale agentului economic după declararea zonei defavorizate (art. 5, al. 1 din OUG

24/1998 şi art. 1, lit. e din HG 525/1999);

4. investiţia să se realizeze în domeniile de interes cuprinse în HG de declarare a zonei

defavorizate (art. 3/1 din OUG 24/1998);

Excepţie: Valea Jiului şi Brad.

5. prin investiţia realizată este necesară crearea de noi locuri de muncă pentru forţa de muncă

neocupată şi domiciliată in zona defavorizată (art. 7 din OUG 24/1998);

6. bunurile pentru care se acordă facilităţi trebuie folosite pt. investiţii/producţie în zona

defavorizată (art. 5, al. 1, lit a-b din OUG 24/1998).

Deci pentru a beneficia de facilităţi, investitorul va trebui să îndeplinească condiţiile impuse de lege şi

anume existenţa unei investiţii nou creată, respectiv să se efectueze şi să se înregistreze în evidenţele

financiar contabile ale agentului economic după declararea zonei defavorizate şi angajarea a minim

două persoane din populaţia neangajată, domiciliată in zona defavorizată.

28


Apoi va trebui să facă dovada îndeplinirii acestor condiţii prin depunerea unui dosar cu actele

necesare obţinerii certificatului de investitor la Agenţia pentru Dezvoltare Regională V Vest

(adresa: str. Proclamaţia de la Timişoara, nr. 5, Timişoara-1900; tel. 056 191.923, 191.981).

Dacă investitorul nu poate să facă dovada îndeplinirii acestor condiţii, el poate obţine un certificat

provizoriu de investitor .

Referitor la certificatele provizorii de investitor, însăşi perioada de valabilitate a acestora (şi anume

perioada de trei luni care curge de la data eliberării certificatului) constituie termenul în care

investitorul este obligat să solicite eliberarea certificatului definitiv de investitor Agenţiei pentru

Dezvoltare Regională.

În acest termen investitorul posedă ca înlocuitor certificatul provizoriu de investitor pentru a-l ajuta

să beneficieze de facilităţile de scutire de TVA şi taxe vamale pentru maşinile, utilajele, instalaţiile,

etc. pe care le importă sau doar TVA pt. cele achiziţionate de pe piaţa internă în vederea efectuării

investiţiei (art.6, al1, p-ctul a din OUG 24/1998, republicată), investiţie pt. care trebuie să facă dovada

în cuprinsul dosarului aferent cererii de eliberare a certificatului definitiv de investitor.

Actele necesare (în copie) eliberării celor două tipuri de certificate sunt:

1. Pentru certificatul provizoriu de investitor:

Cerere de eliberare a certificatului provizoriu de investitor;

Statut autentificat;

Sentinţa civilă (încheiere);

Buletin de identitate al administratorului firmei;

Dacă administratorul nu este trecut în statutul firmei va trebui anexată la dosar o

împuternicire aprobată de adunarea asociaţilor sau acţionarilor, autentificată;

Certificat de înmatriculare;

Cod fiscal.

2. Pentru certificatul definitiv de investitor:

Cerere de eliberare a certificatului definitiv de investitor (se eliberează de către ADR);

Statut autentificat;

Sentinţa civilă (încheiere);29


Buletin de identitate al administratorului firmei;

Dacă administratorul nu este trecut în statutul firmei va trebui anexată la dosar o

împuternicire aprobată de adunarea asociaţilor sau acţionarilor, autentificată;

Certificat de înmatriculare;

Cod fiscal;

Dovada efectuării unei investiţii (ex: import de utilaje, deci factura externă şi declaraţia

vamală; achiziţii interne, factura trebuie să fie însoţită de chitanţă sau ordin de

plată;lucrări de amenajare, devizul de lucrări trebuie să fie însoţit de un proces verbal de

recepţie semnat de administrator şi comisia de recepţie, din care să reiese că respectiva

lucrare s-a înregistrat în contabilitate ca mijloc fix );

Dovada angajării a minimum două persoane din populaţia neangajată, domiciliată în

zona defavorizată:

- cărţile de muncă;

- contractele de muncă.

De menţionat referitor la obiectul de activitate este faptul că în zonele defavorizate Brad şi Valea

Jiului nu există restricţii, putându-se desfăşura orice fel de activitate. În cea de a treia zona din jud.

Hunedoara respectiv Hunedoara, se aplică anumite domenii de interes specificate expres în hotărârea

de declarare a zonelor respective.

Totodată referitor la aceeaşi problemă, Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, ca autoritate

de reglementare în zonele defavorizate conform art. 10 din HG 525/1999, a emis o corelare a

domeniilor de interes cu clasificarea activităţilor din economia naţională, aprobată prin HG 656/1997.

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998

*** Republicată privind regimul zonelor defavorizate

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 545 din 8 noiembrie 1999

*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 20 din 15 ianuarie 1999,

publicată în Monitorul Oficial al Româ niei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1999,

dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24 din 30 septembrie 1998 a fost publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 2 octombrie 1998.

ART. 1

30


(1) Zonele defavorizate, în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă arii geografice, strict

delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) au structuri productive monoindustriale, care, în activitatea zonei, mobilizează mai mult de 50%

din populaţia salariată;

b) sunt zone miniere unde personalul a fost disponibilizat, în proporţie de peste 25%, prin

concedieri colective;

c) s-au efectuat concedieri colective în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi

economici, care au afectat mai mult de 25% din numărul angajaţilor cu domiciliul în zona respectivă;

d) rata şomajului depăşeşte cu 30% media existentă la nivel naţional;

e) sunt zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată.

(2) O zonă defavorizată, delimitată potrivit alin. (1), poate aparţine uneia sau mai multor unităţi

administrativ-teritoriale.

ART. 2

(1) La propunerea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, consiliile pentru dezvoltare regională,

în baza documentaţiei prezentate de agenţiile pentru dezvoltare regională, vor aviza înfiinţarea, în

cadrul regiunilor, a unor zone defavorizate. Documentaţia aferentă, însoţită de avizul favorabil, va fi

înaintată Agenţiei Naţionale

pentru Dezvoltare Regională. Propunerea de înfiinţare a zonei defavorizate va fi înaintată de către

Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, spre aprobare, Consiliului Naţional pentru Dezvoltare

Regionala, care o propune spre adoptare Guvernului.

(2) În cazul în care aria geografică a unei zone defavorizate aparţine la două sau mai multe unităţi

administrativ-teritoriale, propunerea de înfiinţare, documentaţiile şi avizele se fac de către organele

abilitate, conform alin. (1), din unităţile administrativ-teritoriale respective, sub conducerea Agenţiei

Naţionale pentru Dezvoltare Regională.

(3) În cazul zonelor defavorizate care aparţin la două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale,

agenţii economici respectivi vor transmite datele prevăzute la alin. (1) Agenţiei Naţionale pentru

Dezvoltare Regională.

ART. 3

Declararea şi delimitarea zonelor defavorizate se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea

Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională.

ART. 4

Prin hotărârea Guvernului de declarare a zonei defavorizate se aprobă:

a) perioada pentru care o arie geografică este declarată zonă defavorizată, în sensul prezentei

ordonanţe de urgenţă; 31


b) domeniile de interes pentru realizarea de investiţii;

c) finanţările necesare şi facilităţile prevăzute de lege ce se acordă agenţilor economici care

efectuează investiţii.

ART. 5

O arie geografică poate fi declarată zonă defavorizată pentru o perioadă de cel puţin 3 ani, dar nu

mai mult de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 6

(1) Societăţile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum şi

întreprinzătorii particulari sau asociaţiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990

privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, care îşi au

sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată, beneficiază pentru investiţiile nou-create de

următoarele facilităţi: a) scutirea de la plata: - taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru

maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, care se

importă în vederea efectuării de investiţii în zonă; - taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile,

utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse în ţară,

în vederea efectuării şi derulării de investiţii în zonă;

b) restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb şi/sau componentele

importate necesare realizării producţiei proprii în zonă. Restituirea sumelor se va face pe baza

aprobării de către agenţiile pentru dezvoltare regională a documentelor care atestă valorificarea

producţiei de către agenţii economici. Sumele necesare restituirii către agenţii economici din zonă a

taxelor vamale plătite de către aceştia vor fi puse la

dispoziţie Agenţiei pentru dezvoltare regională din Fondul pentru dezvoltare regională. În cazul

zonelor defavorizate care aparţin la două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, sumele

necesare restituirii către agenţii economici din zona defavorizată a taxelor vamale plătite de aceştia vor

fi puse la dispoziţie de Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională din Fondul naţional pentru

dezvoltare regională;

c) scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate;

d) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul

agricol a unor terenuri destinate realizării investiţiei;

e) acordarea, cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului, constituit

potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/1997 privind destinaţia sumelor încasate de Fondul

Proprietăţii de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăţilor comerciale la care statul este

acţionar, a unor sume pentru:

32


- stimularea activităţii de export al produselor finite şi/sau al serviciilor industriale, după caz; -

garantarea creditelor externe, în limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finanţelor; - finanţarea

unor programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului; - finanţarea proiectelor de investiţii ale

societăţilor comerciale prin coparticiparea statului la capitalul social.

(2) Acordarea facilităţilor şi finanţărilor prevăzute la alin. (1) lit. e) se stabileşte prin hotărâre a

Guvernului.

ART. 7

În situaţia în care o investiţie care beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă este

lichidată voluntar într-o perioadă mai mică decât dublul perioadei în care s-a bucurat de facilităţile

acordate prin hotărârea Guvernului de înfiinţare a zonei defavorizate, lichidatorul/lichidatorii are/au

obligaţia ca din sumele rezultate în urma lichidării să achite cu prioritate către bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale sumele aferente facilităţilor acordate în

conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 8

Facilităţile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă pentru societăţile comerciale,

persoane juridice române cu capital majoritar privat, precum şi pentru întreprinzătorii particulari sau

asociaţiile familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990, care au sediul social şi îşi

desfăşoară activitatea în această zonă, dacă prin investiţia realizată se creează noi locuri de muncă

pentru forţa de muncă neocupată sau pentru membrii de familie ai acestora, care domiciliază în zona

defavorizată.

ART. 9

Societăţile comerciale constituite într-o zonă defavorizată îţi pot înceta voluntar activitatea în zona

respectivă, iar cele care îşi deschid filiale cu personalitate juridică într-o astfel de zonă le pot desfiinţa

sau schimba sediul din zona defavorizată, într-o perioadă mai scurtă decât cea prevăzută la art. 7,

numai sub sancţiunea achitării sumelor datorate către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat şi bugetele fondurilor speciale, aferente facilităţilor acordate în conformitate cu prevederile

prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 10

Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională este autoritatea de reglementare pentru zonele

defavorizate.

ART. 11

33


(1) În temeiul hotărârii Guvernului de înfiinţare a zonei defavorizate, Agenţia pentru dezvoltare

regională va asigura şi administrarea specifică acesteia, având, pentru zona defavorizată, următoarele

atribuţii principale:

a) promovează iniţiativa publică şi privată;

b) elaborează propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii economico-sociale din zona;

c) urmăreşte împreună cu organele abilitate de lege modul în care agenţii economici din zona îşi

îndeplinesc obligaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

d) centralizează, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi al organelor teritoriale ale

Ministerului Finanţelor şi ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, datele privind activitatea

agenţilor economici din zonă şi asigură transmiterea acestora către Agenţia Naţională pentru

Dezvoltare Regională;

e) elaborează norme şi reglementează activităţile din interiorul zonei, pe durata de existenţă a

acesteia;

f) informează periodic Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională despre activităţile din zonă.

(2) În cazul zonelor defavorizate care aparţin la două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale,

administrarea specifică a acestora va fi efectuată de Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională.

ART. 12

(1) Utilizarea totală sau parţială a sumelor alocate din Fondul pentru dezvoltare regională pentru

proiectele de dezvoltare în cadrul zonelor defavorizate, fără respectarea destinaţiei şi a termenelor

pentru care au fost acordate beneficiarilor, se constată de către organele de control abilitate, potrivit

legii.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se restituie în cuantum dublu, în termen de 60 de zile de la

constatarea de către organele de control a schimbării destinaţiei fondurilor, termen în care se instituie

sechestrul asigurator, în regim de urgenţă, în favoarea Agenţiei pentru dezvoltare regională.

ART. 13

Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea administrativă, civilă

sau penală, după caz, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 14

Până la data înfiinţării agenţiilor pentru dezvoltare regională, pentru zonele miniere Agenţia

Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Dezvoltare a Zonelor Miniere va avea

şi atributiile şi responsabilităţile acestora, putând propune Guvernului declararea unor zone miniere ca

zone defavorizate, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 15

34


Guvernul va aproba prin hotărâre, la propunerea Consiliului pentru Reformă*) a Ministerului

Industriei şi Comerţului, a Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi cu avizul

Ministerului Finanţelor, normele metodologice**) de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în

termen de 45 de zile de la intrarea ei în vigoare.

*) Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/1998, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.515 din 30 decembrie 1998, Consiliul pentru Reformă a fost desfiinţat, iar atribuţiile din

domeniul administraţiei publice şi din domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii au fost preluate de

Departamentul pentru Reforma Administraţiei Publice Centrale şi, respectiv, de Agenţia pentru

Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 525 din 29 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999.

6. INFRASTRUCTURA DE SUSTINERE A ACTIVITATII - INSTITUTII PUBLICE

Factorii de susţinere şi orientare a potenţialilor antreprenori care sunt interesaţi de dezvoltarea

economică a zonei sunt autorităţile locale si instituţiile şi organizaţiile cu rol în sprijinirea şi

dezvoltarea IMM-urilor;

Autorităţile locale cu un rol important în susţinerea şi orientarea potenţialilor antreprenori sunt:

Consiliile locale ale comunelor din zona pilot si Consiliul Judeţean Hunedoara.

6.1 CONSILIUL JUDETEAN HUNEDOARA

Conform legii administratiei publice locale nr.215/2001, Art.104, acesta are printre altele si

urmatoarele atributii relevante pentru dezvoltarea economica, respectiv :

- adopta strategii , prognoze si programe de dezvoltare economico-sociale a judetului sau a

unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba si

urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale si orasenesti interesate, masurile

necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora ;

- administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului

- hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean.

- hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau starine,

cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun

a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean.

35


- hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de

interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea, institutii publice, societati comerciale si

servicii publice.

Consiliul Judeţean Hunedoara, prin departamentele specializate, poate să:

asigure promovarea pe plan extern a zonei analizate (oportunităţi de afaceri, legislaţia existentă

legată de zonele defavorizate), si sa faciliteze schimburile de afaceri şi informaţii cu regiunile

înfrăţite cu judeţul Hunedoara.

organizeze informări periodice, seminarii asupra factorilor care influenţează dezvoltarea zonei (legi

nou apărute, surse de finanţare, posibilităţi de parteneriat etc).

6.2 PRIMARIILE CELOR 12 COMUNE

Acestea se pot implica eficient in stimularea activitatilor economice prin oferirea de informatii,

facilitarea obtinerii avizelor si aprobarilor si chiar prin implicare directa in sustinerea IMM-urilor

Astfel acestea :

- administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei

- hotarasc darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a

comunei, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii

- hotarasc vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, dupa caz,

in conditiile legii

- asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiartiva in conditiile legii.

Consiliile locale ale comunelor pot să:

adopte hotărâri cu privire la scutirea de impozite şi taxe locale.

aprobe vânzarea sau concesionarea de terenuri şi imobile pe termen lung şi mediu - conform

datelor culese din teren, există disponibilitatea de a oferi spre vânzare 760.000 mp de teren şi în

concesiune aproape 11 milioane mp de teren şi 500 mp de clădiri.

propună dezvoltarea unor proiecte pentru modernizarea infrastructurii .

se asocieze cu potenţialii investitori pentru demararea atât a unor proiecte de dezvoltare cât şi a

parteneriatelor în activităţi comerciale.

organizeze întâlniri periodice cu întreprinzătorii pentru prezentarea legislaţiei economice în vigoare

şi a noilor oportunităţi de afaceri apărute precum si sa incurajeze formarea unor grupuri locale de

consultanţă, care să cuprindă reprezentanţi ai administraţiei publice locale, întreprinzători,

reprezentanţi ai patronatului şi firme

36


6.3 CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE

CCI a judeţului Hunedoara – este principala instituţie la nivelul judeţului care asigură prin

intermediul Biroului Unic îndeplinirea formalităţilor de înfiinţare şi înregistrare a unei societăţi

comerciale. În cadrul acesteia funcţionează şi Oficiul Registrului Comerţului. C.C.I. asigură diverse

servicii investitorilor printre care promovarea afacerii cu ajutorul Camerelor de Comerţ din ţară şi

străinătate, organizarea de seminarii cu teme specifice, organizarea unor târguri şi expoziţii pentru

promovarea intreprinderilor zonă, cursuri de instruire.

Conform topului firmelor din judetul Hunedoara in anul 2000 intocmit de CCI urmatoarele

firme din zona pilot au fost evidentiate pentru rezultatele deosebite obtinute:

SC OMYA CALCITA SRL – Vata de Jos (Extractia si prepararea minereurilor)

SC MINERAL TODA SRL – Criscior (Fabricarea produselor din metal)

SC MODELL KRECH SRL – Brad (Fabricarea de masini cu utilizare specifica)

SC VOLANBRAD - Criscior (Piese si accesorii auto)

6.4 CONSILIUL NATIONAL AL IMM-URILOR-FILIALA DEVA

Acesta asigură sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor prin diferite modalităţi:

consultanţă, informaţii despre surse de finanţare, bază de date pentru oportunităţi de afaceri,

organizarea de cursuri cu teme de management şi marketing.

6.5 ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE ORGANIZARE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ

Poate contribui prin organizarea cursurilor de instruire şi reconversie profesională care să

asigure o forţă de muncă calificată necesară noilor meserii care vor fi cerute în zonă.

Aceasta poate stimula activitatea agentilor economici prin creditarea IMM conform legii

nr.1/1991 si prin acordarea de sustinere pentru crearea de noi locuir de munca pentru tinerii absolventi

in baza O.U.G 35/1997 si a O.U.G. 58/2001.

6.6 ANTREC - ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM RURAL, ECOLOGIC ŞI

CULTURAL

Poate contribui cu instruirea posibililor întreprinzători în această activitate, instruire referitoare

la paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea statutului de întreprinzători în domeniul agroturismului şi

37


cu promovarea zonei la manifestările cu specific în acest domeniu (târguri şi expoziţii de turism),

editarea unui catalog de prezentare.

6.7 SISTEMUL BANCAR SI DE ASIGURARI, PROGRAME ZONA PILOT

In zona pilot si mai cu seama in orasul Brad care reprezinta centrul geografic si economic al

zonei functioneaza sucursale ale principalelor banci care opereaza in Romania.

Dintre acestea amintim:

- Allianz TiriacAsigurari SA

- Banca Comerciala Romana SA

- Banc Post SA

- Asirom SA

- Astra SA

- Unita Asigurare Reasigurare

Prin intermediul bancilor si in special al BCR se deruleaza programe de finantare pentru IMM

si persoane fizice autorizate sa functioneze in Romania. In cadrul BCR se derulaza proiectul de

dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni finantat de Fondul International de Dezvoltare Agricola.

Fondul SAPARD de finantare a activitatilor agricole si economice reprezinta o alta sursa de finantare

nerambursabila pentru IMM-urile din zona.

38


39

ghid investitor muntii apuseni

Documents