Teofil FrAncu (n.23 martie 1844, Benic, jud. Alba - d.27 mai 1903'

Braqov); shrdii universitare de drept la Sibiu 9i Cluj. Redactor

rdspunzitor al ,,Orientului latin" de la BraEov (timp de 2 ani);

procuror al distdctului FdgdraE; redactor (1876-1884) la

,,Romdnul" lui C. A. Rosetti, redactor, timP de un ary la ,'Gazela

Transilvaniei"; Eef de seruiciu gi qef de birou, timp de Peste 40 de

ani, la Ministerul Instruc,tiunii Publice. Volume publicate:

Rotacismul Ia Moli gi h Istrieni (L886) qi Romhnii din Munlii Apuseni

(molii) (1888), am?tndoud impreund cu George Candrea.

George Candrea (1.862-1900); studii de teologie; redactor la

,,Dreptatea" (Timiqoara); in 1894 a suslinut teza de doctorat cu

titlul Der Begriff Des Erhabenen Bei Burke llnd KanV profesor la

Buzeu, Severin, Bucureqti; a colaborat cu Teofil FrAncu la cele

doud lucrdri evocate mai sus, aducdndu-gi contdbutia mai ales la

partea lingvisfice.

ROMANIIDIN

MUNTII APUSENI(MoTII)

DE

Tnorrr, FnANcu ei GEoRGE CRNnnne

$-+**---------r-t$

Ingrijire edilie qi note de

Dr, Marius Muregart

CuvAnt-inainte de

Prof. univ. dr. Mircea Popa

Asocialia Casa Cirlii de $tiinleCasa Cirlii de $tiinta

CluiNapoca, 2019

I

CUPRINS

Notd asupra edi;iei 11

13

35

37,

42

Cuvent-inainte de Mircea Popa

Prefafi (scrisi in 1888)

PARTEA II. Munlii Apusmi

IL Rom6nii

III. Mocadi

de la poalele Munflor Apuseni

IV. Biiegii (minerii)

V. Termmi speciali la mineri

VII. Targul

VItr. Mofii

de serutat din Helmagiu

62

78

82

90

95

IX. TQrgul de fete din Gdina 103

8 | lecfiI Irilncu, lier; lle {lanr!ri:::

PARTEA IIX. Graiul muntenilor in general gi a1 abruzenilor gi mofilor inspecia1.................. ........... i11

XI. Graiul abruzan ............................ ...........1'17

XII. Graiul molitor ............................ ...........119

XIII. Cuvintele la care,,n" se preface in,,r" ............................121

XIV. C6ntece populare in rotacism. ........."727

XV. Cuvinte din graiul muntenilor . ........ . 133

XXVI. Povegti ..................... 27'l

PARTEA V

XXVII. Amintiri istorice ................... ...........322

Dosar critic. 338

36 | it<:l1l l r.l*!ir, (irorli' , i:riili.':,,

intre aceqti domni, voi aminti Pe distinsul profesor

de la gimnaziul din Brad, I. German, care mi-a trimis o

mullime de date relative la locuitorii de pe Criqul-Alb;Nicolae Florescu, proprietar in Ighiu, I. SAntu, geful

biroului vamal in Sulina, 9i N. Pitic, preot in Muncel,

mi-au comunicat multe din obiceiurile relative lacdsitorie. I. Hada, cantor in Ighii, mi-au trimis o mullimede aornicii; S. Ciorbea, preot in Pomor, mi-a dat date

relative 1a inmormAntare; Iosif Gomboq, invilltor inVidra de Sus, mi-a trimis frumoase povegti din linutulMolilor; Petru Mihu!, invildior in SXcdrAmb, mi-a dat

unele date privitore la traiul bdieEilor; Gerasim Candrea,

avocat in CAmpeni, mi-a procurat cea mai mare parte

dintre fotografii; iar George Ttnisescu, fost qef de

ateliere 1a Imprimeria Statului, n-a pregetat a se

insdrcina cu ingrijirea lucr5rilor tehnice ale cXrlii.

imi implinesc, deci, numai o sfdnti datorie,

exprimAnd menlionaiilor domni cea mai adanc; a mea

recunogtinle pentru binevoitorul sprijin ce mi l-au dat 9i

firi de care lucrarea mea ar fi fost cu neputinld.in cAntece, colinde, balade qi povegti n-am schimbat

absolut nimic. Le-am publicat intocmai cum au fost

adunate din gura poporului.

Bucureqti, in martie, 1,888.

Teofil Fr6ncu

MUNTII APUSENI

S-+----------+-tB

Munlii Apuseni ai Transilvaniei se inal1i pe

deasupra gesurilor ungare qi cAmpiilor romAne, qi suntatAt de fermecitod incat nici fantezia poeticd nu-qi poate

inchipui allii mai frumogi gi mai romantici. La miazd-noapte igi rdzlelesc coama pAni in Curcubeta-mare,

Biharia, meduinal intre Transilvania qi Ungaria, iar 1a

rr.riazd-zi igi lasX mirelele lor umbre pAni pe la Mureq. La

risirit, ?ntinzindu-se de la izvoarele Somegului cald gi

Somegului rece spre Huedin, Gildu, Lona, acoperX cu

poalele 1or albia Arieqului resfdtati pe cAmpia Turzi| iarIa apus, apucAnd la mAna dreapt[ pe sub munliiSicirAmbului pe la Geoagiu de Jos, se inallX pe la CXinel,

spre izvoarele Crigurilor de unde au plecat.

Jinuturile acestei clasice regiuni se comPun din valea

Somegului cald Si rece, din valea Crigului a1b, din valea

Arieqului, din valea Abrudulul din valea Ampoiului qi din

I Miez ini, aici cu sensul de hotar intre doua

ln.cd.l

regiuni, provincii sau tdri -

38 | 1r.ii1 l::ri;{ rr, lli:r-'rlL: i r:rriIr!

lnutul poalelor muntilor de pe ldrmul drept al Muregului,incep6nd de pe la Vinlul de Sus qi pene pe la $oimuq maijos de Deva. Din punct de vedere administrativ, aceste

linuturi aparfin la cinci comitate (districte): C1uj, Turda-Arieq, Alba inferioard, Hunedoara Si Arad, toate cureqedinla autoritdlilor jos la !ari.

intre cdile de comunicalie amintim drumul mare dela Alba-Iulia, pe AmpoirL in sus la Abrud, de undeapuce in doui direclii: una spre Hdlmagiu, Baia de Crig,Brad, Biila la Deva, iar alta spre CAmpeni, Bistra,Ofenbaia, Sdlciua, la Turda.

Bogdliile natlrrale de pe aceastd mare ?ntindere demai multe mii de kilometri pitrali sunt atat de multe gi

felurite incdt ajunge se constatdm ci aurul qi argintul desub pemant se intrec cu trufagul gorun qi falnicul pin depe pimdnt.

intre apele minerale meritd mai cu seam6 a fiamintite sceldetorile de la Geoagiul de Jos, cunoscuteinci din timpul romanilor, care pentru prima oari auintocmit bazinele de piatri ce se intrebuinleazd deatunci qi pane ast5zi.

Numhrul locuitorilor, in lipsa datelor statistice, nuJputem gti. AvAnd insd in vedere multimea, desimea gi

mXrimea satelot credem cX e foarte mare qi din carenumai 5 la suti sunt strdini de religie catolice, arianel qi

I Desc e adeptii invdtdturilor teologice ale lui Adus (250-336 d.Hr.), carc facrefe re la relatia dintrc entititile Slintei Treimi, pornind de la prcmisa ci Iisusera o fiin!: creata de Dumnezeu, asadar infedoari lui la un momcnt-dat.Curentul a revenit in actualitate dupi Reforma Protestatltd, capitand adeptipe te toriul Europei. in Marca Bdtanie, de exemplu, cu referire la sccolul al

latj,:),tt.i; .;,j: ,,lt,iil;i ,it1:t.,,.tii ) 39

calvini, pe cand restul de 95 la sute sunt romAni deleligie greco-orientaldl gi greco-catolicd2. Aceste douiconfesiuni avAnd aceeaqi formE gi credinli, preofii trdiescin cea mai buni inlelegere, liudAnd impreund in dulceaIimbi romAnd pe impdratul miririlor qi poporul il as-cultd cu pietate, necunoscAnd nicio deosebire. Bisericilesunt frumos construite din piatrX qi prea frumos zugri-vite, toate sunt acoperite cu tinichea sau qindrile vopsite.

Nu tot astfel ne putem mandri gi cu gcolile sXtegti,care lasi mult de dorit 9i in privinla cdrora autoritililenoastre ecleziastice scolare ar trebui si arate mai multhtragere de inimd. incAt pentru qcolile primare, secundare

;;i profesionale ajunge se spunem cu cea mai mare durerecie inimi, ci la atAta amar de suflare romAneasci de pe

XVIII, Elciclapetiia Brita nicn arcti\ c5: ,,in perioada modernd, o parte dintreunitarieni sunt de fapt arieni, datorite lefuzului de al reduce pe Hdstos Ianimic altccva decat o Iiinfe umani gi de a-i atribui o naturi divjne la fel cu cea

n Tatilui". - [n.ed.]Ortodoxi - [n.ed.]

r ln sccolul al XVll, in conditiile izbucnirii Crizei O entale si creqtcrii influenteiImpcriului Habsbuigic, Transilvania a fost anexati de acesta din unni. in 1691,

pdn Diploma l-eopoldind, impiratul Leopold I a reculoscut drepturile a patrurcligii reccptc (romano-catoiice, luferana, calvind qi uritarian6), al;turi deprivileEii pentru trei natiuni, romenii fiind exclugi. in 1692, prcotilor orioclocsicarc acceptau unirca cu llonla Ii s-au promis drepturi egale cu ceilalli cledci, iarin 1698 romanilor li s-a oferit posib;litatea de a trcce la odcarc religie recepti.l)ati fiind aceasd situatie, in 1697, in cadrul Conciliului de la Alba-Iulia,nritlopoiitul ortodox Atanasie Anghel a acceptat cele patru principii obligato ij)r'ntru unirea cu Rorna: recunoaSterea suprematiei papale, a existenteiprlrgator'it ui, imp;ft5sirea cu azimd (paine nedospiti, consumati de mozaici laI'asti si, de asemenea, folosiH dc catolici gi de Biserica armeani la impirtdqanie)si Filioque (,,qi de la Fiul", un crrvant latinesc adiugat la afirrnatia ,,c-arc purcededin Tatil" din articolui Ctezului de la Constanlirlopol 381, care se rcferi lapurcederea Duhrdui Sfant). In.ed.l

40 | lcol'il l:;rlrtu, lLrorte lliririlr';:r

aceaste mare intindere nu e decat un singur gimnaziu cu4 clase Ia Bradl qi chiar gi acesta numai bunul Dumnezeugtie cum tr5ieqte.

Muntenii, in ceea ce pdvegte proverbiala ospitalitaterom6neascX, nu vor deloc si fie intreculi de fralii 1or

campeni sar lerani cumii numesc ei. Munteanul e fericit,ati putea zice:

Multam cA mi-ai cotnt casa

9i mi-ai cinstit masa!

Noi pentru a putea fi cAt se poate mai scurfi gi maildmuritori in descrierea noastre de fa!i, dupd port 9idupd grai, dupX trai 9i dupi ocupaliuni, vom impXrli pemunteni in cinci grupe, rimAndnd sd ne ocupdm cufiecare grup[ in parte qi anume cu romAnii de la poalelemunli1or, cu mocanii, cu biiesii (minerii), cu criqenii qi

cu molii.

I Girnnaziul roman ortodox de la Blaj a lost doar al cincilea infiintat inTransilvania, dup6 gcolile de la tslaj (1754 - greco-catolic), Bciug (1828 gleco-catolic), BraFov (1850 - ortodox) 9i Nxsiud (1863 - granicercsc). Inaugumrea s,a ficut in 21 mai 1870, iar intre p5rinlii fondatori pot fi cnumerati Ioan Pipo$,comitelc Zarandului, fruntag al Revolutiei de la 1848; Iosif Hodog, vicecomitc,fost viccprefect al lui Avram Iancu; Amos FrAncn, protonotar, trjbun in oastearevolulionari; Iosif BaFa, protopopul Zaranduluij mitropolitul ArdcaluluiAndrei 9aguna. [n.ed.]

rt

F

IIROMANII DE LA POALELE

MUNTILOR APUSENI

5'-?-------------- E

Centrul romAnilor de la poalele Mun-tilor Apuseni cu

drept cuvAnt se poate considera cetatea Bilgradului(A1ba-Iulia) de pe dealul Rojomalului, la poaleleMirliului, care stXpAneste strAmtorile Ampoiului.Mirliul iqi intinde brale1e spte cetatea Craivii, de unde de

1a pArAul Cingiului, pe sub coastele Tibrului, de-a lungulculmilor Bilagului, se deschide gesul Cricdului inmijlocul cdruia se zice cd e ochiul pdmintului, de care

numai cei cu spiritttp se pot apropia.Din aceste indllimi se ziresc, in dreapta gi in stAnga,

turnurile sclipicioase ale bisericilor din satele de sub

munli gi de sub pdduri gi care sunt agezate pe vii qi pe

pAraie printre dealuri, ale ciror coaste sunt acoperite cuvii, cu pomi gi cu semXnitr-rri de toamni sau de

primivari.Casele, pe cAt numai permite pozilia locului, sunt la

rAnd, puse pe pir,'nile gi construite din nuiele sau bArne,

:i.) r|.i :: ! i,1, :) i! ii |t / i i :) | t..; t. 11 ; ) 43

nttn'uite qi airuite (lipite 9i spoite) pe dinduntru gi peclinafari gi acoperite cu paie.

Fiecare casi are grddini cu pomi, gridinili culegume gi cu flori gi cate o curte mare in care se gisesccdificiile economice.

De obicei, casele se compun din doud odii cu cAte otindi la rnijloc in care e gi cuptorul pentru pAine. Una dinodii, care e pentru primiri, e spa.tioasd cu ferestreItrrninoase qi e foarte curatd. LAngd uqi e camnitsl de olaneverzi sau lespezi de piatri, aqezati pe o vatrd cu treiI'icioare $i cu btduroiu. in fund e o masi nevopsitdacoperitd cu mdserile albe sau cu covoare scumpe destrerndturi. La stAnga e patul din scAnduri de brad gi alcirui aqternut e acoperit cu cAte 3 qi 6 covoare, deasupraciirora sunt puse pernele ilr trei grupe paralele, fiecaregrupi avAnd cAte trei gi patru perini, care sunt umplute cululgi, gi peste ale cdror tocuri sunt puse fele de pAnzX albitlc bumbac, cusute cu tot felul de flori de arniciu qi der)ritase, precum: bridugcani, frdgari, tulipani, trandafiri,stAlpari, dafini qi altele, aga cd o asemenea falX de pernicosti cAte 5-8 florini. intre pat qi masi sunt uq"rit" lupcrete cate doui gi mai multe lezi de tArg; iar pe dupinrasi qi de-a lungul peretelui spre ugi sunt aqezatelavilele3 simple sau ?tfundate. Deasupra lavilelor suntt r,rierele pe care atArni canceiele (cdnltg), care au o formitlcosebiti qi care numai la romAni se pot vedea. Pe dupd

( upbr vechi In.ed.l:lPniiul dintre camniti si perete, unde stau copiii pe vatri. In.a.l

'Sciincluri 1at5, Iixati pe fdrugi rle a lungul unui percte al casclor tilincsti, pe,,rro se sti, se doarme sau se tin diverse obiccte [tl.ed.]

I

44 | I colil Fr'lncu. (ii:orF,.. l arrdlerl

politele culerclff sunt ingirate blidele qi tierele de cositot,

portelan sau pAmant. Pe deasupra cuierelor sunt culmele

inqirate pe rude, care se comPun din qtergare cu mare

mXiestrie lesute qi cu mai mare cusute; iar intre cuiere qi

lavile atArnd pe pereli icoane 9i oglinzi.Mai 1a indemAn5 de casi e cdmara, in mare rAnduiali

linut5 9i cu multi curi-tenie ingrijitd. De obicei, feiele

mari Si nevestele merg in c6mard cAnd voiesc s[ se

gdteascd fuumos, de unde poporul plin de spirit a creat

proverbul satiric La adresa femeilor sulimenite:

Alol raita la cdmaraCu oglinda susu6ri,Cu hArtia cu albeleCu 6la cu rumenele!

Cheile, in afard de cheia de la lada cu bani pe care o

are numai birbatul le poarth nevestele la brAu, atArnate

de belciug qi cu cAt are mai multe, cu atat e mai fdloasi.

La masi numai bdrbalii stau, nevestele qi fetele, care

servesc, trebuie si stea in picioare, iar babele qi copiii

minAnc[ la vatra focului.CAnd nevasta igi insoleqte birbatul, el merge inainte,

iar ea in urma 1ui, pentru cuvinte, cd el e J16rea grhului gi

ea fl6rea s6relui, carc se inaArtusce qi suceqte dupX cum

merge soarele. Numai in anul intAi a1 cisdtoriei nevasta

poate se meargd pe ulili aliturea cu bdrbatul sdu 9i sd

joace cu cine ii place, Pentru ci:

1 Alo inseamni plcaci, du-te, fugi de aici 9i e foarte folosit Pe la Benic - In a l

:a.rtt1])ii .li'. llt':;iii 'i1::t-'.:ri | 45

Nevasta noue e scutitd pe un an de dare

Qi ai da ceteraqului (ldutar) de rl:.Ancare.

Statura bdrbaliior e mai mult inaltd gi sublire, iarfizionomia 1or e mai mult prelungd decAt rotundd. Nasule ca al vulturului, ochii ca murele qi sprAncenele dese se

imbini cu genele lungi spre a intuneca gi mai multprivirea inchisd 9i pdtrunzdtoare incAt indatX te cunoastecine egti gi ce voiegti.

CXmaqa e cusutX la guler cu amici, mAnecile la in-clreietura pumnului sunt cr pugni1iori sau pumnagi demitase ori de arnici, gi e croitd cu cllni atArna-ti subsuoardde pnoe sau pdai[e, care se impreunX la piept gi 1a mijloculspatelor de aga-numitul barbur. Sunt pdni la genunchi delungi gi se poarti peste cloreci.

Opinca e pe un picior croiti gi e cu gurgui, in formacrestei cocogului, al cdrei vArf, unul se suceqte sprestinga qi altul spre dreapta. Pieptarele sunt din piele deoaie croite pe trup gi deschise. $erparele sunt late dinpicle roqie. lundrele sunt sure sau negre/ pAnd mai jos degenunchi gi sunt croite cu clini din pdnurd de lAnX bXtutXin piui. Pieldriile surt late gi drepte la fund. Mai demult,lriirbalii purtau pXrul impletit in chicd pe care o ldsau sdatArne pe 1a umdrul stAng pe piept. Chica o purtau gi

rnolii gi mocanii gi chiar unii din mureqeni gi tAmdveni.Astizi, acest obicei a inceput sd dispari.

Frumuselea gi bogX{ia broderiei portului femeiescvariazi dupX cum e darea de mAnd a omului. Catrinl4( are se mai numeste zadie, opreg gi pisturi, e lesutd dinstrimituri gi cusuti cu fir, iar perpetn (qur!) e de creton saurlc mdtase aleasi din tArg. De o admirabili frumusete sunt

46 | :t:t:1ti l r:'rrru. f;r:o;3r {.:rrrrlIi::

qi brdcilele gi brdurile, cu care se incing fetele. Pdrul

nevestelor e impletit h cosile late, trase peste o ureche 9i

imbrobodite cu o nhframe mare peste care atArnd unpotitat a1b ca leb6da. Femeile nu poarti decAt aqa numitele

cizme pe ramd gi dtntre toate hainele lor cea mai de

podoabi este cojocul, care coste de la 40 pAni la 60 floriniqi fdrd de care nicio fati nu se poate mirita.

Rasa vitelor, mai cu seamd a celor de murcd, e mare/ cu

coarnele lungi, in lituri sucit gi risucit crescute. Vitele sunt

cu multd ingrijire f,nute. ln fiecare dtn poelile (graiduri), se

rAneqte qi seara se agtem paie penht culca! iar duminicile

pe 1a prAnzul mare, vitele se lesali 9i li se di sare

amestecatd cu tirAle.Plugiritul se face cu multi osteneali. Pimintul

trebuie bine gunoit qi pentru grdu de toamni trebuie de

trei ori arat: o datl la ogor, a dotta oard Ia pirtit qi a treia

oarl la semdnat.

Cultura viilor se face pe o scard intinsi. intre vi!e,

cele mai rdspAndite sunt jordana, Iinmptta qi grasa, iar cea

mai renumit[ calitate a vinului e aceea de la Rojomal,

$ard, ighiu, Jelna gi la Benic. CAt despre cantitate e atet

de mare incAt dacd intrebi pe un sitean de la Cetea de

rLnde e, iti rdspunde cu m6ndrie:

De 1a Cetea aina-dainaBeai vinul cu donila.

Comerlul cu poamele, de cum incep si se coaci

ciregele de la Mada gt mdgdilanele (caise) de la Galda, nuse mai sfArqeqte pAnX primivara.

ll::i::,.1:tii :iit: "li':;:t)

.l:,r.;;t: ) 4'7

Cel mai intins comer! insi, se face cu aqa-numitelenrcre rogi1re de pe la Benic, Galda, Cetea, Geomal etc.

Aceqti meri se cultiv5 cu mare ingrijire qi pretutindeni se

giisesc altoili prin grddini.Coaja merelor e roqie purpurie qi se culeg pe la ince-

pr-rtul lui octombrie de cdtre culegdtori anume depringi,crre stiu si umble cu scdrile ca scriitorii cu condeiele. Me-lcle culese se pistreazi in larcuri anume fdcute in pivnife.I'aralel cu perefii se fac garduri de nuiele bine bitute curnaiul, care sd inidesc cu bolta pivnilei; acest 1oc astfelirrgridit se numegte farc.

Comerlu1 ce se face cu aceste mere gi meri e de mainrulte feluri. Posesorrrl vinde rodul anului, fie primivarae6nd e mdrul in{lorit qi acesta se numegte pe o tuns6re, fietoamna c6nd poamele sunt coapte, $i acesta se numegte pe

ct: se oede, ori iarna cts ruptul (adica cu larcul) pe ce-o daIlrgLLI gi norocul.

Merii (pomii) se mai pun la speculanli gi ca ipotecXpcntru mai multe tunsori, rdm6n6nd banli peritori. Sublcest termen din urmi se inlelege cd la expirarea anilorpentru cAt au fost ipotecali merii trebuie eliberali {drdfcstituirea banilor imprumutali, gi pentru care ca

tlobAnzi s-au luat roadele anuale. De asemenea, se maipun medi ca ipotecd gi pe timp nedeterminat incAt lairrapoierea sumei imprumutate, care, bineinleles, numaiilrna se poate inapoi4 pomii trebuie si fie descircali deipoteca ce apXsa asupra lor.