portofoliu de evaluare

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane in educaţie şi formare profesională”Contract de finanţare: POSDRU/87/1.3/S/62536

PORTOFOLIU DE EVALUAREProiect POSDRU/87/1.3/62536 „Formarea continuă a

profesorilor de limba română, engleză şi franceză în societatea cunoaşterii”

Program : DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ PE COMPONENTA INSTRUIRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR

Cursant : TODERITA IULIANA Unitatea de invatamant : LICEUL TEHNOLOGIC “CEZAR NICOLAU”

BRANESTI

Formator: Prof. Mureșanu Camelia

1 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesională continuă pe componenta instruirii diferențiate a elevilor

Măgurele - 2012 Septembrie 2012

1. Rolul profesorului la clasa ( sarcini concrete in timpul liber)

Clasa de elevi este un grup social supus în mod constant influenţelor educative exercitate de

şcoală. Ansamblul de elevi ce o compune este un grup social specific, în cadrul căruia există o

varietate de relaţii educative. Aceste relaţii au ca suport raporturile interpersonale din cadrul

clasei şi relaţia pedagogică educator-educat. Deşi relaţia profesor-elev are un pronunţat

caracter didactic, ea este influenţată de pluralitatea de relaţii interindividuale pe care le are

elevul în clasă şi în afara ei. De aceea este necesar ca profesorul să cunoască grupul ca

ansamblu dinamic de relaţii interumane.

Se ştie însă că profesorul şi elevii nu se aleg unii pe alţii, iar preferinţele lor nu sunt

decât întâmplător în concordanţă cu relaţiile instituţionalizate dintre ei. Cu toate acestea ei nu

numai că urmează să conlucreze, dar va trebui să conlucreze armonios. Mai întâi, profesorului

îi revine sarcina şi răspunderea integrării sale în clasa şi colectivul clasei de elevi pe care

urmează să-l închege. Într-un colectiv format, profesorul devine unul dintre membrii acestuia,

îndeplinindu-şi funcţia în interiorul grupului. Rolul educatorului pe scena şcolară depinde de

scopul pe care şi-l propune să-l atingă prin acţiunea sa pedagogică.

Relaţiile profesor–elev sunt variate şi se constituie într-o reţea de interdependenţe.

Relaţiile informaţional–cognitive şi relaţiile afective sunt subordonate relaţiei de conducere–

influenţare. Atât relaţia informaţional–cognitivă, cât şi cea afectivă, se stabilesc cu scopul de

a-i influenţa pe elevi, şi aceasta în multiple sensuri: pentru însuşirea cunoştinţelor, pentru

determinarea unor stări afective favorabile receptării mesajului emis de profesor, pentru

determinarea unor modificări de comportament sau stabilizarea unor trăsături de caracter, etc.

Profesorul declanşează şi întreţine interesul elevilor şi dorinţa lor de a învăţa şi de a răspunde

printr-un comportament adecvat cerinţelor lui.

Influenţarea elevilor de către profesor se face direct, prin atitudine, mesaj verbal,

gestică, mimică, stare afectivă, exemplu personal , adică prin prezenţa sa activă. Această

prezenţă are funcţia de stimul ce determină la elevi un răspuns care poate fi de acceptare

formală, acceptare cu convingere, imitare, contagiune, rezistenţă. Indirect, profesorul

influenţează prin intermediul altor factori educaţionali cum sunt colectivul clasei de elevi,

familia, consiliul profesoral, comitetul cetăţenesc de părinţi.

Rolul profesorului în conducerea pedagogică a activităţii elevilor se manifestă astfel pe

toate planurile implicate de acţiunea educativă. Analiza logică a structurii acestei acţiuni ne


permite să determinăm următoarele componente ale comportamentului pedagogic al

educatorului în relaţiile cu clasa:

Observă acţiunile şi conduita elevilor din clasă în timpul lecţiilor şi în activităţile

extraşcolare deoarece adecvarea comportamentului pedagogic la specificul vieţii clasei

nu e posibil fără observarea atentă a colectivului şi a fiecărui elev. J. Dewey considera

că educaţia „trebuie să înceapă prin observarea psihologică a capacităţilor, a

intereselor, şi a deprinderilor copiilor”.

Organizează activitatea clasei fixând programul activităţii ei intelectuale, iar în clasă

structurile organizaţionale şi funcţiile îndeplinite de aceste structuri.

Comunică clasei informaţii ştiinţifice, valori morale estetice, culturale şi

recepţionează mesajul elevului. Comunicarea se face atât în funcţie de cerinţele

programei, cât şi în raport cu preocupările şi interesele cognitive ale elevilor.

Mediază în constituirea relaţiei elev-ştiinţă chiar dacă achiziţionarea cunoştinţelor

ştiinţifice presupune efortul individual al elevului şi activitatea sa individuală de

căutare, de documentare,de rezolvare a problemelor.

Conduce, îndrumă, controlează şi evaluează activitatea clasei

Dialoghează cu clasa. Activitatea sa educativă implică un dialog continuu şi variat cu

elevii. Desfăşurarea dialogului profesor-clasă solicită un context de relaţii educative

pozitive .

Cooperează cu elevii din clasă în realizarea sarcinilor ce revin grupului, în realizarea

scopurilor propuse, în desfăşurarea lecţiilor şi a activităţilor extradidactice, în fixarea

unor reguli de conduită, în elaborarea deciziilor.

Stimulează activitatea elevilor prin aprecieri, îndemnuri, prin încurajarea eforturilor

pe care ei le fac. E. Planchard a remarcat că din dorinţele elevilor referitoare la relaţiile

lor cu profesorii se desprinde necesitatea unei intervenţii umane care să-i susţină, să-i

încurajeze şi să le arate cu bunăvoinţă când şi unde au greşit .

Ajută pe elevi în activitatea lor, dându-le sfaturi, arătându-le cum trebuie să procedeze

în rezolvarea unei probleme sau în pregătirea lecţiilor. Kriekemans include în relaţia

pedagogică ajutorul pe care profesorul îl dă copilului pentru a deveni om matur care

şi-a asumat responsabilitatea propriei sale existenţe. Astfel, ajutorul se exercită pe

planul formării morale a individului.

Coordonează relaţiile interumane din clasă şi activitatea grupurilor de muncă

existente în cadrul ei, urmărind întărirea solidarităţii grupului.


Orientează acţiunile organizate de clasă, urmărind formarea idealului de viaţă al

elevilor, deschizându-le liniile de perspectivă.

Caracterizează clasa ca grup educativ, conturând trăsăturile ei specifice, factorii de

coeziune care acţionează în cadrul ei şi perspectivele ei de dezvoltare.

Comportamentul pedagogic al profesorului se manifestă în atitudini suple, variate, în

funcţie de acţiunea educativă în care el este angajat. În procesul educativ el este pentru

elevi figura centrală şi ca urmare atenţia lor se îndreaptă spre el. Profesorul trebuie să-şi

autoregleze comportamentul său pedagogic pentru a se prezenta în faţa elevilor într-o

manieră de încredere şi de ajutor pentru ei. Comportamentul pedagogic se împleteşte în

cadrul lecţiilor şi în afara lor cu o anumită tonalitate afectivă, care apropie sau

îndepărtează pe elevi de educator şi de obiectul pe care el îl predă ,îi entuziasmează pentru

valorile culturale şi pentru şcoală sau le strecoară în suflet răceală şi indiferenţă.

Prin comportamentul lui afectiv profesorul impune elevilor un anumit comportament,

individual şi de grup. Eficienţa acţiunii de influenţare, sensul şi intensitatea influenţei pe

care o exercită educatorul asupra elevilor depind în mare măsură de tonul afectiv al

relaţiilor lui cu elevii.

Comportamentul emoţional al profesorului influenţează direct comportamentul

elevilor prin contagiune şi indirect, prin climatul afectiv pe care îl determină în clasă.

Acest comportament poate fi „factor de stimulare a unor stări afective tonice sau de

diminuare a capacităţii de muncă a elevilor şi de blocare a relaţiilor de comunicare între

elevi şi profesor”, după cum arată V. Popeangă.

Relaţiile apropiate între profesor şi elev , bazate pe încrederea elevului nu numai în

competenţa profesională a profesorului, ci şi în competenţa sa ca sfătuitor, pe capacitatea

empatică a profesorului sunt dorite de către elevi.

Ei se adresează profesorilor pentru a obţine sfaturi doar dacă sunt destul de apropiaţi

de ei, dacă au încredere că vor fi înţeleşi şi bine sfătuiţi. În măsura în care o fac, elevii nu

se adresează oricărui profesor, ci numai acelora care îi înţeleg. Elevii îşi doresc relaţii mai

apropiate cu profesorii pentru a găsi în aceştia sprijin moral ori de câte ori au nevoie.

Universul relaţional al clasei de elevi, analizat din punct de vedere al influenţei

educaţionale în contextul grupului şcolar şi abordat, din punct de vedere ştiinţific, sub

auspiciile managementului clasei de elevi, devine unul dintre subiectele cele mai

importante de a cărui cunoaştere şi aplicare depinde succesul demersului educativ al

cadrului didactic.


2. Descrieti un model de cariera didactica exceptionala cunoscut sau imaginar

Calitatile unui bun profesor nu se refera doar la competenta sa didactica, ci si la

capacitatile empatice si sociale. Astfel, a avea competente de specialitate – in functie de

domeniul predat si pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi intr-adevar un

profesor apreciat de catre elevii sai.

In primul rand, calitatile unui bun profesor imlica a avea anumite abilitati sociale de a

patrunde in viata interioara a grupului de elevi, abilitati empatice, de a intelege copiii si a

putea privi lumea prin ochii lor, si nu in ultimul rand, valori superioare, caci profesorul este

un model pentru elevii sai (sau ar trebui sa fie). Pare imposibil? Un asemenea profesor perfect

este un specimen rar, din pacate, si aceasta deoarece este nevoie ca persoana care sa hotaraste

sa devina profesor sa ia aceasta decizie in baza unei vocatii interioare, a unui ideal de a forma

mintile tinere. In schimb, de multe ori se ia decizia pentru o cariera in invatamant din ratiuni

pur practice – inexistenta unui alt loc de munca mai bun, statutul social apreciat.

Astfel, printre calitatile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul

pedagogic, capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in mod creativ si de a nu se

limita doar la un monolog plictisitor. De multe ori, nu ceea ce spune un profesor este

important, ci modul in care o spune. Predarea unei lectii printr-un lung monolog (cum, din

pacate, inca se intampla de cele mai multe ori) nu starneste interesul elevilor, mai mult, ii

deranjeaza pe acestia, caci se simt complet ignorati in aceasta interactiune intr-un singur sens.

Modul in care un profesor comunica cu elevii sai este esential, iar daca acesta gaseste moduri

atractive de a prezenta informatiile si incearca o interactiune adevarata cu elevii sai,

rezultatele se vor observa imediat.

Printre calitatile unui bun profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun

profesor are o vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei, dar el trebuie si

sa iubeasca si sa inteleaga copiii. Atitudinea profesorului fata de copii pune amprenta asupra

relatiilor in clasa, iar daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si intelegere, procesul

didactic va fi mult simplificat. Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre

calitatile unui bun profesor: acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum

functioneaza mintea lor si in primul rand sa poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna

intuitie, intelegere, a putea sa patrunzi in lumea interioara a copilului sau a tanarului si a putea

sa privesti lucrurile (si) din perspectiva sa. Inseamna si a putea sa iti cunosti cat se poate de


bine fiecare elev si sa preconizezi care dintre ei va manifesta anumite dificultati in anumite

situatii. Nu este o calitate prea des intalnita.

Printre calitatile unui bun profesor se afla si competentele sociale: un profesor care stie

sa comunice cu elevii sai trebuie sa fie sociabil, dezinvolt, deschis, sa aiba abilitati de

relationare dezvoltate. Un profesor introvertit si inchis in sine nu va avea vreun rezultat si nu

va impresiona prin nimic pe elevii sai. Este important sa poti stabili o relatie adevarata, bazata

pe comunicare deschisa, respect reciproc si chiar atasament pentru a avea un efect vizibil

asupra mintilor tinere. Relatia profesor-elev nu trebuie sa ramana inchistata in modelul

autoritar. Ganditi-va la profesorul vostru preferat: nu era oare acela care stia cum sa vorbeasca

cu elevii, care era capabil sa faca si glume, care impunea respect nu prin teama si pedepse, ci

tocmai prin respectul pe care il acorda el insusi elevilor? Acest gen de profesor se face iubit si

influenteaza impresionant de mult pe copii, astfel incat chiar daca preda o materie in general

respinsa de catre cei mici, acestia vor ajunge sa o placa prin asocierea acesteia cu profesorul!

Acelasi mecanism functioneaza din pacate si in sens invers: daca un profesor se face detestat

de catre elevi, acestia vor ajunge sa urasca si materia asociata cu persoana acelui profesor!

Alte calitati ale unui bun profesor: abilitati organizatorice, capacitatea de a organiza

materia predata in segmente usor de corelat, de a pregati fiecare lectie astfel incat sa fie mai

accesibila, dar si mai interesanta pentru elevii sai. Si mai mult, capacitatea de a tine fiecare

lectie intr-o maniera interactiva, care sa implice elevii si sa le ceara opinia. Daca elevul este

integrat in predare, daca i se cere parerea si se tine cont de aceasta, el va deveni incontestabil

mai atent la informatiile oferite.

Legat de aceasta, calitatile unui bun profesor includ si tact, maiestrie pedagogica si talent

oratoric. Amintiti-va de acei profesori care va dictau lectia pe un ton monoton atat de

plictisitor, incat nu va lipsea decat o perna sa adormiti! Daca profesorul stie nu numai in ce

forma sa prezinte informatia, ci si cu ce tonalitate si volum sa o prezinte, atunci va capta in

mod sigur atentia elevului.

In concluzie, un profesor model ar trebui astfel sa isi formeze un stil pedagogic

democratic si nu autoritar, sa tina cont de nevoile elevului, nu numai de obligatiile lui, sa aiba

acea vocatie pentru cariera lui, vocatie ce inseamna atat motivatie interioara, cat si dragoste

pentru copii. Printre calitatile ideale ale unui bun profesor se numara si talentul pedagogic,

abilitatile sociale si empatice si capacitatea de a relationa nu doar cu clasa de elevi, ci si cu


fiecare elev in parte. Copiii au nevoie de afectiune, securitate si de stima de sine, iar aceste

nevoi trebuie asigurate atat in mediul familial, cat si in cel scolar, asta pentru o dezvoltare

personala armonioasa a viitorului adult. Un profesor – cum din nefericire sunt multi – care isi

ignora elevii, ii ironizeaza, este nervos si se bazeaza exclusiv pe autoritatea sa, nu numai ca nu

va avea rezultate didactice bune, ci va afecta si dezvoltarea personalitatii copilului.

Dascălul ideal este un model de inteligenţă, profesionalism, bunătate, dăruire. Este

dotat cu o inteligenţă deosebită, cu o imaginaţie bogată, cu dorinţă de a învăţa şi a se

perfecţiona, cu o vastă cultură generală şi de specialitate. Aşa cum afirma M.A. Bloch, „arta

pedagogică, ce este înainte de toate arta de a te pune la dispoziţia copiilor, de a simpatiza cu

ei, de a le înţelege universul, de a le sesiza interesele care îi animă, se întemeiază în mare

măsură pe un dar: vocaţia pedagogică”.

Un astfel de pedagog este un om care şi-a însuşit cu lăcomie tainele specialităţii,

dominat de setea de cunoaştere, iubind copiii, dorind să se afle în preajma lor pentru a le

călăuzi paşii spre cunoaştere.


3. Realizati un proiect mastery learning la disciplina pe care o predati.

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Limba si literatura romanaClasa: a VIII - a Tema: SubiectulTipul lecției: Insusire de noi cunostinte

Obiective operationale

cognitive

Analiza resurselor educationale

Strategii didacticeEvaluare formativă

Conținut Capacitați de invățare

Sarcini de invățare

Situații de invățare

La sfarsitul lecţiei, 98 % dintre elevii clasei vor fi capabili:01:sa identifice subiectele exprimate dintr-un text dat.Obiectivul va fi considerat atins daca elevii vor identifica toate subiectele existente.

Tomna, teama, cablul, trecutul cu vederea, de suportat, a alege, trei, avantajele, televiziunea

Gl:grupul elevilor cu ritm lent de invatare;(3 elevi: F.M. G. I, R.O.) G2:grupul elevilor cu ritm mediu de invatare;(10 elevi) G3: grupul elevilor cu ritm rapid de invatare. (3 elevi)

S(01):Cititi cu atentie textul si identificaţi subiectele:G1: minim 5 subiecteG2: minim 7 subiecteG3:toate subiectele

S(01):conditii externe:

Elevii vor avea la dispoziţie textul din manual., pg. 86

Condiţiiinterne: invatarea

de principii

I(01):Subliniati cu o linie subiectele din textul dat pe fisa de lucru (ex. 1 pg.87).

02: sa recunoasca părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul.

Obiectivul va fi considerat atins daca toti elevii vor recunoaște părțile de vorbire

Oricine, nebăgarea de seamă, trosc, niciuna, cine?, acesta, primul, a explica, de făcut zile fripte, ciudă,

Gl:grupul elevilor cu ritm lent de invatare;

(3 elevi: F.M. G. I, R.O.)

G2:grupul elevilor cu ritm mediu de invatare;(10 elevi) G3:

grupul elevilor cu ritm rapid de invatare.

S(02): Identificați părțile de vorbire prin care se exprimăsubiectele din enunțurile date.

G1: minim 5 subiecte

G2: minim 7 subiecte

G3:toate subiectele

S(02):conditii externe:

Elevii vor avea la dispoziţie textul din manual.

Condiţiiinterne:invatarea

de principii

I(02):Analizați părțile de vorbire prin care se exprimă subiectele din textul următor.(ex.3pg.87).

03:sa construiască enunțuri cu subiecte exprimate prin diferite părți de vorbire. Obiectivul va fi considerat atins

- pronume relativ- locuțiune substantivală- numeral cu valoare substantivală- verb la infinitiv

Gl:grupul elevilor cu ritm lent de invatare;(3 elevi: F.M. G. I, R.O.) G2:grupul elevilor cu ritm mediu de

S(03): Alcătuiți minim patru enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin părțile de vorbire indicate.G1: minim 3

S(02):conditii externe:Elevii vor avea la dispoziţie textul din manual. Condiţii

interne:invatarea de principii

I(03): Alcătuiți o compunere narativă în care cuvintele frunzele, norii, păreri de rău, de cules, a privi, să îndeplinească funcția sintactică de subiect


daca toți elevii vor construi minim 4 enunțuri din 6.

- verb la supin- interjecție

invatare;(10 elevi) G3: grupul elevilor cu ritm rapid de invatare. (3 elevi)

G2: minim 4 G3:toate enunțurile

Scenariul desfășurării activității:

Evenimentul instructional Durata Activitatea de invatare

Captarea atentiei 2' Completarea unui rebus a cărui soluție să fie tema lecției : subiectul

Enunţarea obiectivelor 1 minut Se vor enunţa obiectivele: 01,02,03,...

Conducerea noii invatari 26' S(01):Cu ajutorul intrebarilor ajutatoare ale profesorului,elevii vor

identifica subiectele din textul dat

S(02):Folosind cunostintele dobândite,elevii vor recunoaște părțile

de vorbire prin care se exprimă subiectul

S(03):Cu ajutorul indicaţiilor ,elevii vor construi enunțuri conform cerinței.

Dirijarea proceselor de invatare

Obţinerea performantei

Asigurarea feed-backului 8' Se va realiza prin schema lecţiei în care se va preciza , prin metoda

ciorchinelui, felul subiectului actualizat în lecție (subiectul

exprimat) precum și părțile de vorbire prin care acesta se poate

exprima (substantiv, locuțiune substantivală, pronume, numeral cu

vaoloare substantivală, interjecție, verbe și locuțiuni verbale la

modurile infinitiv, gerunziu și supin).

Evaluarea 12' Se va da testul formativ care se va corecta in clasa .

Asigurarea retentiei 1 minut Tema pentru acasa: exercitiul 4 ,pagina 87 (manual).


4. Realizarea proiectului unei unitati de invatare.

Unitatea 1 : LUMI FANTASTICEClasa: a IX - a

Conţinuturi(detalieri)

Competentespecifice

Activităţi de învăţare Sapt. Resurse Evaluare

O călătorie în fantastic

* Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

2.2. identificarea temei textelor

propuse pentru studiu

- (pre)text- povestirea subiectului

basmului;- tema

S2 - lectura expresivă, conversaţia,

exerciţiulmaterialedidactice;

activitate de grup cu raportare frontala

Observare sistematica si

apreciere verbala sau prin

nota.


2.4. analizarea componentelor structurale şi expresive ale

textelor literare studiate şi

discutarea rolului acestora în

tratarea temelor

- exercitii de stabilire a cadrului subiectiv; spatiul si timpul

S2- demonstratia,

problematizarea; - conversatia euristica



nota.


2.6. aplicarea conceptelor de specialitate în

analiza şi discutarea

textelor literare studiate

- exercitii de stabilire a tipologiei personajelor

prezente in lumea basmului; mijloace de

caracterizare

S2 - analiza de text Observare sistematica si


nota.


1.2. identificarea elementelor specifice din

structura unor tipuri textuale

studiate

- aplicatii: tiparul basmului, momentele subiectului,

tehnici narative; categorii estetice

S3 - demonstratie, explicatie; exercitiul



nota.


1.3. exprimarea orală sau în scris

a propriilor reacţii şi opinii privind textele

receptate

- atelier de redactare si creatie – exercitii din manual, p. 192/193)

- limbajul criticii literare

S3 - demonstratie, explicatie; exercitiul

- analiza de text



nota.

Sub semnul maleficului

* Gala Galaction, Moara lui Călifar

2.2. identificarea temei textelor

propuse pentru studiu

- prezentarea caracteristicilor

„exterioare” ale textului: titlul, autorul, locul textului în opera din care face parte sau în ansamblul creatiei

autorului;- text si context

S3

- lectura expresivă, conversaţia,





nota.


2.6. aplicarea conceptelor de specialitate în

- analiza „internã”a textului: tema, motive

literare, secvente epice,

S4 - demon-stratie, explicatie;

exercitiul


apreciere


analiza şi discutarea

textelor literare studiate

continut,- reliefarea structurii

textului- stabilirea ideilor

principale şi de rezumare a unor fragmente de text

- analiza de text verbala sau prin nota.




studiate

- exercitii de ilustrare a nivelurilor de constituire a

textului – lexical, morfologic, sintactic,

fonetic, figurativ, semantic






nota.


3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate

- evidentierea vocatiei fabulosului; real / fantastic

S4 - exercitiul, problemati-zarea



nota.


3.2. identificarea elementelor dintr-

un text care confirmă sau

infirmă o opinie privitoare la

textul respectiv

- atelier de creatie – exercitii (manual – p. 202)




nota.

Poezia miraculosului

Leonid Dimov, Poemul odăilor



studiate

- evidentierea caracteristicile „exterioare” ale textului: titlul, autorul, locul textului în opera din

care face parte sau în ansamblul creatiei

autorului;


exerciţiul



nota.

* Leonid Dimov, Poemul odăilor

3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate

- aplicatii – tematica si particularitati artistice:

visul, misterul

S5 - analiza de text Observare sistematica si


nota.

* Leonid Dimov,Poemul odăilor 1.4. redactarea

unor texte diverse

- exercitii de particularizare a stilului si limbajului

aristic prezente in discurs




nota.* Comunicarea

orală.2.1. aplicarea unor tehnici

vizând înţelegerea

textelor literare sau nonliterare1.5. utilizarea

corectă şi adecvată a formelor

exprimării orale şi scrise în

diverse situaţii

- pretext- caracteristici ale

comunicarii orale

S6 exercitiulexplicatia



nota.


* Dialogul - exercitii de ilustrare acaracteristicilor

dialogului- reguli

-tehnici ale dialogului eficient

Tipuri de dialog

S7 - exercitiul- conversatia

- proble-matizarea



nota.

* Evaluare pentru unitatea 4

Test (activitate individuala) S8 - activitate individuala

- apreciere prin notare


portofoliu de evaluare

Documents