41

Săptămâna 8 – Lecţia 8

ALTERNANŢA DE RODIRE

Cuvinte cheie: corelaţii, succesivitate, simultaneitate, alternanţă de rodire, zonare, alegerea soiurilor, alegerea portaltoilor

42

CORELAŢII ÎNTRE PROCESELE DE CREŞTERE ŞI CELE DE FRUCTIFICARE

Între procesele de creştere şi de fructificare se stabilesc relaţii strânse, atât în ciclul anual, cât şi în cel biologic.

Cercetările efectuate de diverşi autori N. Constantinescu (1963,1967), A. Negrilă (1973), E. Drăgănescu (1974, 1998) au stabilit interrelaţiile creştere – rodire, atât în succesivitate (de la un an la altul), cât şi în simultaneitate (în acelaşi an).

În succesivitate se pot aminti două corelaţii mai importante: - între vigoarea pomului şi lungimea creşterilor anuale – corelaţie directă, în sensul

că pomii viguroşi dezvoltă lăstari viguroşi; - între vigoarea pomului şi volumul producţiei – corelaţie atât pozitivă (pomi

viguroşi – cantităţi mari de fructe), cât şi negativă (pomi viguroşi – cantităţi reduse de fructe, de ex.: soiul de măr Straking Delicious, soiul de prun Nectarina roşie, soiul de cireş Germersdorf).

În simultaneitate, corelaţiile sunt mult mai complexe deoarece fenofazele vegetative se suprapun cu cele de rod, complicând atât procesele fiziologice, cât şi cele de rodire. Dintre corelaţiile stabilite în acest caz, se pot aminti:

- între creşterea fructelor şi creşterea lăstarilor – corelaţie negativă, în sensul că pomii supraîncărcaţi formează lăstari scurţi şi subţiri şi implicit o suprafaţă foliară mai mică;

- între creşterea fructelor şi diferenţierea mugurilor de rod – corelaţie negativă, în sensul că pomii supraîncărcaţi diferenţiază puţini muguri de rod sau nu diferenţiază;

- între creşterea lăstarilor şi diferenţierea mugurilor de rod – corelaţie pozitivă sau negativă, în sensul că o diferenţiere mai slabă se produce atât pe lăstari scurţi dar mai ales pe cei lungi, de tip lacom, lungimea optimă a lăstarului fiind diferită în funcţie de specie, soi şi portaltoi, în general situându-se în jurul valorilor de 25-45 cm.

Cunoaşterea acestor corelaţii are mai ales o importanţă teoretică pentru aplicarea unei tehnologii de cultură raţionale în funcţie de starea biologică a pomilor.

8.1. Alternanţa de rodire Prin alternanţă sau periodicitate de rodire se înţelege succesiunea unor ani fără

producţie sau cu producţie diminuată după ani cu producţii mari, datorită faptului că nu se mai realizează diferenţierea mugurilor de rod.

Alternanţa de rodire nu trebuie confundată cu altă manifestare în rodirea pomilor cauzată de factori externi, cum ar fi: temperaturile scăzute din timpul fecundării, calamităţile naturale, atacul de boli sau dăunători.

Fenomenul de alternanţă de rodire se poate manifesta în forme variate, astfel: - unele soiuri nu înfloresc deloc primăvara; - unele soiuri, deşi au înflorire bogată, nu rodesc, fie din cauza avortării florilor, fie

datorită căderii fiziologice din iunie; - unele soiuri au o înflorire slabă, având astfel o alternanţă parţială, comparativ cu

cazurile precedente în care alternanţa este totală. Neînflorirea sau înflorirea şi nelegarea fructelor sunt strâns legate de procesul

diferenţierii mugurilor de rod din vara precedentă şi de rezervele de materie organică din ţesuturi necesare micro- şi macrosporogenezei, înfloririi, fecundării şi legării fructelor.

Diferenţierea mugurilor de rod, după cum s-a văzut cu ocazia studierii fenofazelor de creştere şi dezvoltare a pomilor, se desfăşoară în simultaneitate cu creşterea lăstarilor şi creşterea în grosime a trunchiului, cu creşterea fructelor sau cu alte procese care necesită un

43

consum ridicat de substanţe minerale şi organice şi în acelaşi timp modifică complexul hormonal în defavoarea diferenţierii. Prin urmare, în cursul perioadei de vegetaţie a ciclului anual, pomul trebuie să acumuleze în diversele sale organe cantităţi însemnate de substanţe pe baza cărora să se poată desfăşura normal procesele de creştere şi rodire.

Dacă plantele pomicole nu acumulează suficiente substanţe, fie toate procesele decurg la un nivel necorespunzător, fie unele se desfăşoară normal în detrimentul altora, cum ar fi de ex. creşterea şi maturarea fructelor în dauna creşterilor anuale şi diferenţierii mugurilor de rod.

Aşa se explică faptul, că după recolte abundente de fructe, pomii sunt epuizaţi din cauza lipsei rezervei de substanţe organice, nu diferenţiază muguri de rod, ţesuturile lăstarilor nu se maturează având o slabă rezistenţă la ger, iar primăvara, aceiaşi carenţă în substanţe de rezervă conduce la perturbarea primelor fenofaze de creştere şi fructificare.

O altă cauză a rodirii periodice este datorată lipsei de creşteri anuale ca urmare a unei nutriţii nesatisfăcătoare şi a unei slabe aprovizionări cu apă în timpul fenofazei de creştere intensă, ca atare lemnul de rod este îmbătrânit, produce fructe puţine şi diferenţiază un număr redus de muguri de rod.

Alternanţa de rodire se manifestă diferit în funcţie de specia şi soiul cultivat, astfel este alternant mărul, părul, unele soiuri de prun, foarte rar nucul şi caisul, fenomenul nefiind întâlnit la căpşun, arbuştii fructiferi, cireş, vişin şi piersic. În cadrul soiurilor de măr, păr şi prun s-a constatat că sunt mai alternante soiurile târzii şi mai slab alternante cele de vară şi de toamnă. Rodirea periodică a soiurilor târzii poate fi atribuită şi suprapunerii procesului de diferenţiere a mugurilor cu cel de creştere şi maturare a fructelor, spre deosebire de soiurile timpurii, la care maturarea fructelor se produce înaintea diferenţierii mugurilor de rod. Diferenţe s-au observat şi în cazul aceleiaşi grupe de soiuri, de exemplu:

- soiurile de măr Wagener premiat, Pătul, Creţesc, Wealthy sunt mai alternante decât soiurile Jonathan, Frumos de Voineşti, Starkrimson;

- soiurile de păr Curé, Oliver de Serres sunt mai alternante decât soiurile Passe

Crassane şi Republica. Pe lângă caracterul biologic şi morfofiziologic al unor specii şi soiuri de a rodi

alternant, fenomenul este influenţat şi de cadrul ecologic al zonei de cultură, portaltoi, agrotehnica aplicată.

Măsuri pentru reducerea alternanţei de rodire Cunoscând cauzele care determină alternanţa de rodire se impun anumite măsuri de

prevenire şi combatere a acesteia, mai ale la măr (la soiurile de toamnă şi iarnă), la păr (soiurile de iarnă) şi la unele soiuri de prun.

Dintre măsurile preventive se recomandă: - alegerea cadrului ecologic favorabil pentru o anumită specie sau pentru un anumit

sortiment de soiuri; - alegerea soiurilor care nu au genitori cu tendinţă de fructificare alternantă; - alegerea portaltoilor cu vigoarea cea mai potrivită pentru realizarea unui echilibru

optim între parteneri;

44

Întrebări: 1. Ce înseamnă corelaţie în succesivitate ?

2. Ce corelaţie se stabileşte între vigoarea pomului şi lungimea creşterilor

anuale ?

3. Ce corelaţie se stabileşte între vigoarea pomului şi volumul producţiei?

4. Ce se înţelege prin alternanţă de rodire?

5. Cum se manifestă fenomenul de alternanţă de rodire ?

6. Enumeraţi măsurile care contribuie la reducerea alternanţei de rodire.