~ SOLUL ~~ SOLUL ~Tratat ca un Tratat ca un

ecosistem sau ecosistem sau ca o ca o groapgroapăă de gunoi? de gunoi?

Tipuri de poluare chimicTipuri de poluare chimicăă a solului: a solului: poluarea cu reziduuri menajere si animaliere;poluarea cu reziduuri menajere si animaliere; poluarea industrialpoluarea industrialăă;; poluarea radioactivpoluarea radioactivăă;; poluarea cu substante chimice utilizate in agriculturpoluarea cu substante chimice utilizate in agriculturăă..

Poluarea solului reprezintă consecinta aplicării unor metode si procedee necorespunzătoare privind evacuarea si depozitarea deseurilor sau reziduurilor lichide si solide, rezultate din activitătile antropice (industriale, agro-zootehnice, menajere), cu efecte nefavorabile asupra stării de sănătate a ecosistemelor terestre.

Poluarea cu reziduuri menajere Poluarea cu reziduuri menajere si animalieresi animaliere

Acest tip de poluare a solului reprezintAcest tip de poluare a solului reprezintă ă rezultatul rezultatul acumulacumulărării deseurilor, provenite din activitatea zilnicii deseurilor, provenite din activitatea zilnicăă a a populatiei, precum si din activitpopulatiei, precum si din activităăti cu profil zootehnic. ti cu profil zootehnic. Cantitatea de reziduuri rezultate din activitCantitatea de reziduuri rezultate din activităătiti menajere menajere este in continueste in continuăă crestere, iar compozitia acestora este crestere, iar compozitia acestora este extrem de diversextrem de diversăă:: resturi alimentare, hartie, sticl resturi alimentare, hartie, sticlăă, , materiale plastice, tesmateriale plastice, tesăături, cenusturi, cenusăă etc. etc. Reziduurile agro-zootehnice se intalnesc indeosebi in Reziduurile agro-zootehnice se intalnesc indeosebi in mediul rural, precum si in zonele adiacente localitmediul rural, precum si in zonele adiacente localităătilor tilor urbane, fiind formate din dejectiile animaliere, furaje, paie urbane, fiind formate din dejectiile animaliere, furaje, paie etc.etc.

PoluareaPoluarea industrialaindustriala

Acest tip de poluare constituie o puternica sursa de raspandire pe Acest tip de poluare constituie o puternica sursa de raspandire pe suprafata solului a unor produsi chimici toxici, care pot fi concentrati de suprafata solului a unor produsi chimici toxici, care pot fi concentrati de diferite organisme pe toata lungimea lanturilor trofice. Se apreciaza ca diferite organisme pe toata lungimea lanturilor trofice. Se apreciaza ca peste 50% din totalul materiilor prime, utilizate in industrie, contribuie la peste 50% din totalul materiilor prime, utilizate in industrie, contribuie la formarea deseurilor industriale, dintre care aproximativ 15% sunt formarea deseurilor industriale, dintre care aproximativ 15% sunt considerate ca fiind toxice pentru organismul uman.considerate ca fiind toxice pentru organismul uman. Consecintele poluarii industriale constau, in special, in degradarea Consecintele poluarii industriale constau, in special, in degradarea avansata a solului, fapt ce creeaza mari dificultati privind reintegrarea avansata a solului, fapt ce creeaza mari dificultati privind reintegrarea acestuia in circuitul agricol. In asemenea cazuri este vorba despre acestuia in circuitul agricol. In asemenea cazuri este vorba despre reziduurile rezultate din exploatarile miniere, din industria siderurgica si reziduurile rezultate din exploatarile miniere, din industria siderurgica si metalurgica, precum si din industria petrochimica.metalurgica, precum si din industria petrochimica. Pericolul migrarii substantelor poluante din sol in apele subterane Pericolul migrarii substantelor poluante din sol in apele subterane sau in cele de suprafata si, ulterior, in culturile agricole este extrem de sau in cele de suprafata si, ulterior, in culturile agricole este extrem de mare, in special datorita acumularii acestora in organismele vegetale si mare, in special datorita acumularii acestora in organismele vegetale si animale, iar finalmente, in organismul uman, ca ultima veriga a multor animale, iar finalmente, in organismul uman, ca ultima veriga a multor lanturi trofice.lanturi trofice.

Poluarea radioactivaPoluarea radioactiva Consta in depunerile radioactiva, precum si in depozitarea pe sol a reziduurilor cu un continut bogat in elemente radioactive. Cei mai importanti radionuclizi sunt cei cu perioada de injumatatire mai lunga, cum sunt: Strontiu – 90 (28 de ani) si Cesiu – 137 (30 de ani), in timp ce Iod – 131, Bariu – 140, Ceriu – 144 si Ruteniu – 160 sunt destul de importanti, datorita contributiei lor la radiatia gamma globala. Strontiul radioactiv se concentreaza in sol in cantitate mai mare, ca urmare a precipitatiilor abundente, fiind mentinut in straturile superficiale ale solului, de unde este antrenat, in cazuri de eroziune. Cesiul radioactiv este, de asemenea, retinur in sol si se poate acumula in unele specii de plante, cum sunt lichenii, care, in zonele nordice polare, constituie hrana renilor. Studiile efectuate asupra unor populatii de laponi, care consuma carne de ren, au releva o acumulare a cesiului radioactiv de zece ori mai mare decat la alte grupe dee populatii nordice. Poluarea radioactiva a solului, datorata acumularii produsilor de fisiune, a condus in emisfera nordica la cresterea cu peste 30% a nivelului de radioactivitate naturala, constituind o preocupare din ce in ce mai importanta pentru asigurarea protectiei radioactive a mediului, precum si a populatiilor umane. Cel mai cunoscut caz de poluare radioactiva este Explozia Reactorului 4 a Centralei Atomoelectrice Cernobil in anul 1986. Contaminarea fiind facuta cu: Xenon – 135, Iod – 131, Plutoniu – 239, Cesiu – 134 si 137, dioxid de uraniu (combustibil nuclear), Strontiu – 89 si 90; acestea fiind doar cateva din cei 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer.

Poluarea cu substante chimice Poluarea cu substante chimice utilizate in agriculturautilizate in agricultura

Este provocata de acumularea unor substante de natura organica, descompuse sau biodegradate in sol. Aceste substante poluante sunt reprezentate de ingrasaminte chimice de sinteza, biostimulatori, pesticide etc., care sunt metabolizate, total sau partial, de catre microorganisme din sol, cu o mare capacitate de adaptare la modificarile conditiilor de mediu. Aceasta situatie nu este, insa, identica pentru toate produsele de sinteza chimica, utilizate in agricultura, unele fiind mai usor, iar altele mai greu biodegradabile. Astfel, compusii cu plumb sau mercur, precum si sarurile acidului arsenic se descompun greu si au tendinta de a se depozita persistent in sol. In acelasi mod, insecticidele organo-clorurate, de tip DDT, lindan, eldrin si altele asemanatoare toate se descompun greu, fapt pentru care produsii lor intermediari de degradare raman in sol pentru o perioada de timp mai indelungata. Mai mult decat atat, acesti produsi intermediari de descompunere, remanenti in sol, pot avea o actiune toxica mai puternica sau mai slaba decat cea a produsilor initiali.

Functiile depoluante ale soluluiFunctiile depoluante ale solului Solul se prezinta ca o matrice tridimensionala, compusa din faze solide, lichide si gazoase, care primesc, periodic, apa si, deci, oxigen prin intermediul precipitatiilor, substante organice baget in carbon si azot, in special din resturile vegetale si animale. In general, se considera ca solul prezinta trei functii mai importante din punct de vedere ecologic:

• functia agricola si silvica, ce decurge din calitatea solului functia agricola si silvica, ce decurge din calitatea solului de substrat nutritiv, necesar pentru cresterea si de substrat nutritiv, necesar pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, care asigura productia de biomasa dezvoltarea plantelor, care asigura productia de biomasa vegetala reinnoibila, in cea mai mare parte, annual;vegetala reinnoibila, in cea mai mare parte, annual;

• functia de protectie si rezerva genetica, respectiv de functia de protectie si rezerva genetica, respectiv de asigurare a supravietuirii organismelor din sol (plante, asigurare a supravietuirii organismelor din sol (plante, animale si microorganisme) si de mentinere a diversitatii animale si microorganisme) si de mentinere a diversitatii lor;lor;

• functia de absorbtie, de filtrare si de transformare.functia de absorbtie, de filtrare si de transformare.

Poluarea Solului in Baia Poluarea Solului in Baia MareMare

Calitatea solului este afectată atât din surse antropice cât si din cauze naturale. Sursele principale de poluare ale solului sunt activitătile de metalurgie neferoasă si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Principalele surse de poluare a solului, în zona Baia Mare sunt poluarea istorică (minerit si metalurgie) si de asemenea poluarea actuală prin S.C. Romplumb, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de mină, rezultate în urma activitătilor de exploatare, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă. Rezultatele au relevat concentratiile foarte ridicate ale unor metalelor grele din sol, în zonele aflate sub impactul surselor de poluare. Se diferentiază în continuare zonele aflate sub influenta surselor de poluare, unde se înregistrează depăsiri ale valorilor de referintă, la metale grele, la majoritatea probelor analizate, comparativ cu zonele situate înafara influentei surselor de poluare, unde indicatorii analizati se situează sub pragurile de referintă, sau depăsesc sporadic aceste limite.

Autopurificarea soluluiAutopurificarea solului

Procesul de autopurificare a solului reprezinta una dintre cele mai importante cai naturale de mentinere a stabilitatii ecosistemelor terestre, in conditiile unei poluari masive cu substante organice si anorganice. Unele dintre aceste substante organice poluante, acumulate in sol, nu pot persista timp indelungat, datorita capacitatii sporite a solului de a le degrada si transforma prin intermediul microorganismelor componente ale microbiotei telurice. Prin acest proces se realizeaza un ciclu natural al lementelor chimice, care trec din sol in plante si animale, respectiv in organismul uman, pentru a revenit sub forma organica in sol, reluandu-se, astfel, ciclul elementar. In functie de cantitatea de substante organice, de structura si calitatile fizico-chimice ale solului, precum si de unii factori meteoclimatici, procesele de descompunere a polunatilor organici se pot desfasura in conditii de aerobioza sau anaerobioza. In cazul unei poluari foarte intense si a unui sol slab aerat se produc procese anaerobe, in timp ce, invers, intr-un sol bine aerat, continand cantitati reduse de substante organice poluante au loc procese aerobe. Practic, prin intermediul acestui proces natural de autopurificare se realizeaza atat eliminarea substantelor poluante din sol, cat si o imbogatire a acestuia cu substante usor asimilabile pentru flora terestra si fauna subterana.

Bibliografie si materiale Bibliografie si materiale utilizate:utilizate:

Terra Magazin – Nr. 1 – ianuarie 2008Starea mediului - Baia MareCernobil si Dezastrul de la CernobilImagini – GoogleSunet – E.R.A. – The Mass E.R.A. – Enae Volare Mezzo

Proiect realizat de:Proiect realizat de: