poluarea mediului deva

31
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI Master - Stiinta mediului - Mediaş Poluarea chimică a aerului în zona municipiului Deva Ing. Claudiu ISARIE Disciplina: Poluanţi Chimici Periculoşi 1

Upload: keydeco

Post on 24-Sep-2015

339 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Termocentrala Mintia

TRANSCRIPT

termocentrala Mintia

UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI

Master - Stiinta mediului - Media

Poluarea chimic a aerului

n zona municipiului DevaIng. Claudiu ISARIE

Disciplina: Poluani Chimici Periculoi

Lect. dr. DANIELA CIORBA

2009

CUPRINS

1. Scurt prezentare a locaiei 3

2. Termocentrala Mintia 3

2.1. Instalaii de desulfurare a gazelor de ardere. .. 4

3. Fabrica de ciment de la Chicdaga .. 5

3.1. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile .. 5

3.1.1. Poluari cu pulberi in suspensie . 5

3.1.2. Poluari cu pulberi sedimentabile .. 6

4. Calitatea Aerului Municipiul Deva . 65. Detalii ale poluantilor atmosferici .. 7 5.1. Dioxid de sulf SO2 .. 8 5.2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2) ... 9 5.3. Ozon O3 . 10 5.4. Benzen C6H6 . 10 5.5. Monoxid de carbon CO .. 11 5.6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5 ... 12 5.7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg . 13 5.8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP .... 146.Glosar de termeni ... 151. DEVA - Scurt prezentareMunicipiu resedinta de judet, este situat la 220 m altitudine, in zona luncii Muresului si a dealurilor Hunedoarei care preced intrarea raului Mures in defileul de la oimu. Are o suprafata de 60 km2, in teritoriul sau administrativ fiind incluse localitatile Santuhalm, Archia, Barcea Mica si Cristur.

SPECIFICUL LOCAL

Relief: deluros

Ape: raul Mures

Resurse: zacaminte de piatra, cupru si fier

Surse de poluare: termocentrala de la Mintia, fabrica de ciment de la Chiscadaga

Grad seismic: 6 Mercalli

2. Termocentrala Mintia

Funcionarea n continuare a termocentralei este condiionat de echiparea sa cu instalaii de desulfurare Termen pentru conformarea instalaiilor mari de ardere existente cu valorile limit de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi: Conformare cu valorile limit de emisie pentru dioxid de sulf - pn la 31 decembrie 2008 - SC Electrocentrale Deva SA nr. 1

2.1. Instalaii de desulfurare a gazelor de ardere.

Patru dintre grupurile energetice ale Centralei termoelectrice Mintia Deva vor fi echipate cu instalaii de desulfurare a gazelor de ardere. Acest lucru va contribui la diminuarea i eliminarea polurii aerului, solului i apei din regiune, prin ncadrarea emisiilor de dioxid de sulf n gazele de ardere n limita de 400 mg/Nm, prevzut att de legislaia intern, prin Hotrrea Guvernului nr. 541/2003, ct i de cea european, prin Directiva nr. 2001/80/EC.Guvernul a adoptat n edina din 13.08.2008 indicatorii tehnico-economici pentru montarea instalaiilor de desulfurare a gazelor arse de la grupurile energetice 1,3,5 i 6 de 210 MW de la Centrala termoelectric Mintia, jud. Hunedoara. Valoarea total a investiiei este de 523.834.060 lei, iar termenul de realizare a ei este de 8 ani. Finanarea se va face din surse proprii i din surse atrase, n limita sumelor aprobate anual cu aceast destinaie, conform programelor de investiii aprobate potrivit legii.Funcionarea n continuare a termocentralei este condiionat de echiparea sa cu instalaii de desulfurare la termenele stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 322/2005. Conform Hotrrii Guvernului nr. 541/2003 cu modificrile i completrile ulterioare, grupurile energetice nr. 1, 3, 5 i 6 trebuie s-i reduc emisiile de substane poluante n gazele de ardere, etapizat, pn la 31 decembrie 2013. n ceea ce privete grupurile nr. 2 i 4, Hotrrea Guvernului nr. 1502/2006 stabilete c acestea vor putea s funcioneze pn la 31 decembrie 2015 fr instalaie de desulfurare.Valoarea emisiei de dioxid de sulf n gazele de ardere provenind din arderea combustibililor fosili n cazanele de abur de 330t/h aferente grupurilor energetice din CTE Mintia este cuprins la ora actual ntre 1.700 i 4.000 mg/Nm. CTE Mintia a fost construit n perioada 1969-1980 n vederea furnizrii de energie electric n Sistemul Energetic Naional.Echiparea grupurilor 1, 3, 5 i 6 cu instalaii de desulfurare a gazelor de ardere va asigura continuitatea funcionrii centralei i, implicit, producerea de energie electric pentru Sistemul Energetic Naional i energie termic pentru locuitorii municipiului Deva i pentru platforma industrial Mintia. Acest lucru va crea, de asemenea, posibilitatea creterii disponibilitii la export a energiei electrice, i va asigura meninerea locurilor de munc, contribuind astfel la reducerea ratei omajului.

3. Fabrica de ciment de la ChicdagaDe la preluarea fabricii de catre producatorul german, la Chiscadaga s-au investit circa 40 milioane de euro. Din acestia, peste sase milioane de euro au fost alocati doar in domeniul protectiei mediului. Investitiile s-au facut pe doua componente principale, cea de poluare si cea de utilizare a deseurilor. Pentru reducerea emisiilor de praf s-au modernizat electrofiltrele existente si s-au montat filtre cu saci la concasoare, transportul materiei prime, mori de ciment.3.1. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile.

In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari grupe:

1. Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avand in atmosfera un comportament asemanator gazelor;

2. Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt emise in atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii.3.1.1. Poluari cu pulberi in suspensie

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica ce elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe.

Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m3) in 24 de localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la:

Baia Mare - 0,469 mg/m3 (de 3,12 ori CMA),

Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03 ori CMA),

Deva - 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA),

3.1.2. Poluari cu pulberi sedimentabile

Nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile s-a mentinut ridicat si in anul 2000. Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt in general aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie.

Cantitatile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/m2/luna) in majoritatea zonelor din tara. Cele mai mari cantitati s-au masurat in zonele Chiscadaga 389,87 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 41,3%), Galati 254,78 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 29,53%); Tg. Jiu Rovinari 214,46 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 45,07%);4. Calitatea Aerului Municipiul DevaLocuitorii municipiului Deva vor putea cunoate, n orice moment, care este calitatea aerului pe care l respir, precum i impactul factorilor poluani asupra diferitelor pri ale corpului. Informaiile sunt afiate pe un ecran gigant montat n centrul oraului, n zona Casei de Cultur din Deva i este conectat la dou staii de monitorizare a calitii aerului. Panoul va afia valoarea noxelor din dou puncte de msurare a calitii aerului. Prima staie de msurare continu este situat n apropierea DN 7 i va indica poluarea din trafic i noxele care ar putea aprea de la termocentrala Mintia i fabricile din localitatea Chicdaga. A doua staie de monitorizare a fost amplasat ntr-o zon relativ central a municipiului Deva i va arta valorile poluanilor gazoi provenii de la automobile, de la sursele de nclzire casnic, dar i cantitatea de praf din ora.Datele colectate de staiile de monitorizare vor fi transmise APM Deva, unde vor fi prelucrate i apoi afiate pe ecranul din centrul oraului, precum i pe un monitor amplasat la sediul instituiei de mediu. Pe ultimul monitor vor putea fi vizualizate i date colectate din oraele Hunedoara i Clan, de alte dou staii de monitorizare continu a aerului. Echipamentele necesare acestui proiect au fost deja montate, urmnd ca informaiile s fie colectate, prelucrate i afiate ncepnd cu luna martie.5. Detalii ale poluantilor atmosferici

1. Dioxid de sulf SO2

2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

3. Ozon O3

4. Benzen C6H6

5. Monoxid de carbon CO

6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5

7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg

8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

Date generale:In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.

Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene. In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO); ozon (O3 ); pulberi in supensie (PM10 si PM2.5 ) ; benzen,(C6H6) ; plumb (Pb).

Calitatea aerului in fiecare statie de monitorizare este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.

5.1. Dioxid de sulf SO2

1.Caracteristici generaleDioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.Surse naturale:eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.Surse antropice:(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.Efecte asupra sanatatii populatiei In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelorDioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele.Efecte asupra mediuluiIn atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice. 2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet.3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Dioxidul de sulf - SO2Prag de alerta

500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare.

Valori limita

350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31 martie)

5.2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

1.Caracteristici generaleOxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.Principalii oxizi de azot sunt:- monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor;- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios.Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.Surse antropice:oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.Efecte asupra plantelor si animalelorExpunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecteOxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. 2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta.3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Oxizi de azot - NOxPrag de alerta

400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare

Valori limita

200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

5.3. Ozon O3

1.Caracteristici generaleGaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili.Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediuluiEste responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. 2. Metode de masurareMetode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon:- metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ;- metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6). 3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Ozon - O3Prag de alerta

240 ug/m3- media pe 1 h

Valori tinta

120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei

Obiectiv pe termen lung

120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei

5.4. Benzen C6H6

1.Caracteristici generaleCompus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa.90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier.Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia.Efecte asupra sanatatii Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central.2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare gaz-cromatografica, standardizata in prezent de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN).3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Benzen - C6H6Valoare limita

5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane.

5.5. Monoxid de carbon CO

1.Caracteristici generaleLa temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.Surse naturale:arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar.Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana.

Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular.La concentratii relativ scazute:- afecteza sistemul nervos central;- slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism;- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;- poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare;- determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii.Efecte asupra plantelorLa concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 42243. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Monoxid de carbon - COValoare limita

10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

5.6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5

1.Caracteristici generalePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid.Surse naturale:eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului.Surse antropice:activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete.Efecte asupra sanatatii populatieiDimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii.Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 va fi stabilita potrivit art. 47 din normativ.3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Pulberi in suspensie - PM10Valori limita

Faza 150 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 250 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)

5.7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg

1.Caracteristici generaleMetalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale.Se gasesc in general sub forma de particule (cu exceptia mercurului care este gazos).Metalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata.In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice, respiratorii.2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10.Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer inconjurator - determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda - spectroscopie cu absorbtie atomica. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341. Retinerea pe filtru a probelor este urmata de mineralizare si de analiza prin spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplata inductiv si spectrometrie de masa (ICP-MS). In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur gazos total in aerul inconjurator este in curs de standardizare si consta in analiza automata a mercurului folosind spectrometria de absorbtie atomica sau spectrometrie de fluorescenta atomica.In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO.Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta.3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002Plumb - PbValori limita

0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii

ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007As, Cd, Hg si NiArsen

6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

Cadmiu

5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

Nichel

20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

5.8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

1.Caracteristici generaleHidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee benzenice.Acesti compusi rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa sau de particule.Cea mai studiata este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene pentru om. 2. Metode de masurareMetoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de benzo(a)piren in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341.In absenta standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevazut in prezentul ordin se pot utiliza standarde nationale sau standardul ISO 12884.3. Norme

ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAPBenzo(a)piren

1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

6.Glosar de termeni

1. Aglomerare - zon cu o populaie al crei numr depete 250.000 de locuitori sau zona in care numrul populaiei este egal sau mai mic de 250.000 de locuitori, dar densitatea populaiei pe km2 justific necesitatea evalurii i gestionrii calitii aerului inconjurtor;

2. Aer inconjurtor - aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de munc;

3. Atmosfer - masa de aer care inconjoar suprafaa terestr, incluzand i stratul protector de ozon;

4. Cele mai bune tehnici disponibile care nu implic costuri excesive - stadiul cel mai avansat i cel mai eficient al dezvoltrii activitilor i al metodelor de operare care indic potrivirea practic a unei anumite tehnici de a asigura in principiu baza pentru valorile limit de emisie, menite s previn i, acolo unde nu este potrivit, s reduc in general emisiile i impactul asupra mediului;

- Tehnici - include atat tehnologia utilizat, cat i modul in care instalaia este proiectat, construit, intreinut, operat sau scoas din funciune;

- Tehnic disponibil - acea tehnic dezvoltat la o scar ce permite implementarea ei in sectorul industrial important in condiii viabile din punct de vedere economic i tehnic, luand in considerare costurile i avantajele, indiferent dac tehnica este sau nu este utilizat ori produs in Romania, atata timp cat tehnica este accesibil rezonabil operatorului; - Cel mai bun - cel mai eficient in realizarea unui nivel general ridicat al mediului

5. Evaluare - orice metod utilizat pentru msurarea, calcularea, inclusiv prin modelare matematic, prognozarea sau estimarea nivelului unui poluant in aerul inconjurtor

6. Emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in mediu prin ferestre, ui i alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intr in mod normal in categoria surselor dirijate de poluare

7. Surse mobile de poluare - mijloace de transport rutiere, feroviare, navale i aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere intern

8. Surse difuze de poluare - surse de emisii nedirijate de poluani atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii i alte surse care nu au fost definite specific

9. Marj de toleran - procent din valoarea limit cu care aceasta poate fi depit, in condiiile precizate de legislaia in vigoare

10. Nivel - concentraia unui poluant in aerul inconjurtor sau depunerea acestuia pe suprafee intr-o perioad dat

11. Poluant - orice substan introdus direct sau indirect de ctre om in aerul inconjurtor, care poate avea efecte duntoare asupra sntii umane sau mediului

12. Prag de alert - nivelul peste care exist un risc pentru sntatea oamenilor in urma unei expuneri de scurt durat i fa de care trebuie s se ia msuri imediate, conform legislaiei in vigoare

13. Valoare limit - nivel fixat pe baza cunotinelor tiinifice, in scopul evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor duntoare asupra sntii omului sau mediului, care se atinge intr-o perioad dat i care nu trebuie depit dup ce a fost atins

14. Valori de prag - aceste valori care constituie nivelul pragurilor de alert care o dat ce au fost depite determin luarea de msuri de ctre autoritile competente, conform legislaiei in vigoare

15. Valori limit de emisie - concentraia sau masa substanelor poluante in emisiile provenite de la surse pe parcursul unei perioade precizate i a crei depire nu este permis

16. Zon - parte a teritoriului naional, delimitat in scopul evalurii i gestionrii calitii aerului, aprobat de Guvern.

17. Captura de date - inseamn raportul dintre perioada de timp in care instrumentul de monitorizare produce date valabile i perioada de timp pentru care se calculeaz parametrul statistic sau valoarea agregat;

18. Compui organici volatili nemetanici(COVnm) - inseamn toi compuii organici, alii decat metanul, provenii din surse antropice i biotice, ce pot produce oxidani fotochimici prin reacie cu oxizii de azot, in prezena luminii solare;

19. Estimare obiectiv - inseamn estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut;

20. Msurtori in puncte fixe - inseamn msurtorile efectuate in conformitate cu prevederile cuprinse in Capitolul III Seciunea 1 din prezentul Normativ;

21. Msurtori indicative - inseamn msurtori efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completeaz informaiile obinute din msurtorile in puncte fixe;

22. Modelarea calitii aerului - inseamn utilizarea de reprezentri matematice ale proceselor fizice i chimice din atmosfer in vederea estimrii cantitative a dispersiei i impactului poluanilor atmosferici;

23. Obiective de calitate a datelor - inseamn criterii pentru stabilirea acurateei msurtorilor i metodelor de evaluare, elaborate in scopul obinerii unei evaluri corecte a calitii aerului; benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor;

24. Obiectiv pe termen lung - inseamn o concentraie de ozon in atmosfer pan la care, potrivit cunoaterii tiinifice actuale, efectele adverse directe asupra sntii umane i/sau a mediului in general sunt improbabile i care trebuie atins, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protecia efectiv a sntii umane i a mediului;

25. Oxizi de azot - inseamn suma concentraiilor de oxid de azot i de dioxid de azot, msurate in pri pe miliard (ppb) exprimat ca dioxid de azot in micrograme pe metru cub;

26. PM10 - inseamn pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 10 m, care trec printr-un orificiu cu selectare dup dimensiune, cu un randament de separare de 50%;

27. PM2,5 - inseamn pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 2,5 m care trec printr-un orificiu de selectare dup dimensiune, cu un randament de separare de 50%;

28. Prag de informare - inseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru sntatea uman in urma expunerii de scurt durat a unor segmente sensibile ale populaiei i la atingerea cruia este necesar comunicarea de informaii actualizate;

29. Prag inferior de evaluare - inseamn nivelul prevzut in Anexa I seciunea E, pan la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare i alte metode de estimare;

30. Prag superior de evaluare - inseamn, in procesul de evaluare, nivelul prevzut in Anexa I seciunea E, pan la care se pot folosi combinat msurtori i modele i dincolo de care sunt obligatorii msurtorile in puncte fixe;

31. Public - inseamn orice persoan fizic sau juridic, inclusiv organizaii ce reprezint interesele populaiei sensibile, organizaii de mediu, organizaii ale consumatorilor i alte organisme de ingrijire a sntii i de protecie a mediului;

32. Rezoluie spaial - inseamn distribuia geografic i densitatea informaiilor i/sau a datelor;

33. Substane precursoare ale ozonului - inseamn substanele care contribuie, in prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic;

34. Tehnici de modelare inseamn diferite abordri matematice de reprezentare a proceselor fizice i chimice din atmosfer i procedeele de aplicare a acestor formulri, impreun cu datele de intrare necesare, in efectuarea modelrii calitii aerului;

35. Timp minim acoperit - inseamn procentul din perioada luat in calcul pentru stabilirea valorii de prag pentru care se msoar concentraia de poluant in aerul inconjurtor;

36. Valoare int - inseamn nivelul concentraiei de ozon in aerul inconjurtor, fixat cu scopul evitrii pe termen lung a efectelor duntoare asupra sntii umane i/sau a mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumit perioad de timp.

PAGE 2