MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE

ŞI RELAłII INTERNAłIONALE DEPARTAMENTUL GEOGRAFIE, TURISM

ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

PROTECłIA MEDIULUI ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE

ÎN PARTEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI

Conducător ştiinŃific Prof. univ. dr. JOSAN NICOLAE

Autor RAłIU MARIANA

Oradea 2010

2

CUPRINS INTRODUCERE Definirea conceptelor de mediu, poluare şi protecŃia mediului ………………... 7 Definirea conceptului de dezvoltare durabilă ………………………………….. 10 Locul protecŃiei mediului în conceptul de dezvoltare durabilă ………………... 12 Scopul propus / urmărit ………………………………………………………... 14 Partea I. DELIMITAREA ŞI DESCRIEREA GEOGRAFICĂ A AREALULUI I.1. Delimitarea „părŃii de nord-vest” a României ……………………………... 16 I.2. MotivaŃii în stabilirea arealului ..................................................................... 16 I.3. Descrierea geografică a arealului .................................................................. 18 I.4. Caracterizarea factorilor de mediu din partea de nord-vest a României ....... 18

I.4.1. Factorii naturali .................................................................................... 18 Geologia ............................................................................................... 18 Relieful .................................................................................................. 21 Clima .................................................................................................... 24 Apele ..................................................................................................... 29 Solul ...................................................................................................... 33 VegetaŃia şi fauna ................................................................................ 35

I.4.2. Aspectele socio-economice .................................................................. 37 PopulaŃia şi aşezările umane ................................................................ 37 Industria, agricultura, comerŃul şi serviciile ........................................ 41 Căile de comunicaŃii ............................................................................. 43 Turismul ................................................................................................ 46

Partea a II-a. STAREA ACTUALĂ A FACTORILOR DE MEDIU ÎN PARTEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI II.1. Aerul ............................................................................................................ 51

II.1.1. Factori şi agenŃi poluatori ai aerului ................................................... 51 Surse de poluare şi poluanŃi ................................................................. 51 Caracteristicile emisiilor ..................................................................... 55 Fenomene meteorologice specifice aerului atmosferic cu implicaŃii în poluarea aerului ...............................................................................

57

Factorii geografici cu implicaŃie în poluarea aerului ......................... 63 Factorii urbanistici cu implicaŃie în poluarea aerului ........................ 63 AgenŃi potenŃial poluatori ai aerului la nivelul arealului .................... 65

II.1.2. Calitatea aerului .................................................................................. 78 Indicatori de calitate a aerului ............................................................ 78 Monitorizarea calităŃii aerului ............................................................. 79 Calitatea aerului în partea de nord-vest a României ........................... 85

II.1.3. Măsuri de protecŃie ............................................................................. 96

3

ConsecinŃele poluării aerului ............................................................... 96 Obiective şi măsuri privind protecŃia aerului ...................................... 98 Obiective şi măsuri privind protecŃia aerului la nivelul arealului ...... 99

II.1.4. Concluzii ........................................................................................... 101 II.2. Apa ............................................................................................................. 103

II.2.1. Factori şi agenŃi poluatori ai apei ..................................................... 103 NoŃiuni fundamentale privind poluarea apei ..................................... 103 Tipuri de poluanŃi şi surse de poluare ............................................... 106 Factori şi agenŃi poluatori ai apei la nivelul arealului ...................... 108

II.2.2. Calitatea apei .................................................................................... 114 Apa - consideraŃii generale ................................................................ 114 Indicatori ai calităŃii apei .................................................................. 115 Monitorizarea calităŃii apei ............................................................... 117 Calitatea apei în partea de nord-vest a României ............................ 118

II.2.3. Măsuri de protecŃie ........................................................................... 127 Efectele poluării apei ......................................................................... 127 ProtecŃia calităŃii apei ........................................................................ 129 Măsuri de combatere a poluării apei la nivelul arealului ................. 132

II.2.4. Concluzii ........................................................................................... 134 II.3. Solul ........................................................................................................... 136

II.3.1. Factori şi agenŃi poluatori ai solului ................................................. 136 Surse de poluare a solului .................................................................. 137 Tipuri de poluare a solului ................................................................. 138 Surse de poluare a solului la nivelul arealului .................................. 140

II.3.2. Calitatea solului ................................................................................ 146 Indicatori ai poluării chimice a solului .............................................. 146 Monitorizarea calităŃii solului ........................................................... 148 Calitatea solului în partea de nord-vest a României ......................... 148

II.3.3. Măsuri de protecŃie ........................................................................... 153 ProtecŃia solului ................................................................................. 153 Măsuri de protecŃie a solului la nivelul arealului .............................. 155

II.3.4. Concluzii ........................................................................................... 159 II.4. Patrimoniul natural .................................................................................... 160

II.4.1. Factori şi agenŃi poluatori ai patrimoniului natural .......................... 161 Poluarea patrimoniului natural ......................................................... 161 Factori poluatori ai patrimoniului natural ........................................ 162 Factori şi agenŃi poluatori ai patrim. natural la nivelul arealului .... 163

II.4.2. Calitatea patrimoniului natural ......................................................... 166 Categorii de arii naturale protejate ................................................... 166 Caracterizarea tipurilor de arii naturale protejate ........................... 167 Sistemul de monitoring forestier ........................................................ 169 SituaŃia patrimoniului natural în partea de nord-vest a României .... 171

II.4.3. Măsuri de protecŃie ........................................................................... 183 Conservarea şi protecŃia patrimoniului natural ................................ 183

4

Efectele poluării patrimoniului natural - măsuri de protecŃie ........... 184 Măsuri de protecŃie a patrimoniului natural la nivelul arealului ...... 186 Biosecuritatea ..................................................................................... 189

II.4.4. Concluzii ........................................................................................... 190 Partea a III-a. IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR ŞI PROIECTELOR PRIVIND PROTECłIA MEDIULUI ÎN PARTEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI III.1. Strategii privind protecŃia mediului şi dezvoltarea durabilă .................... 192

III.1.1. Strategia ProtecŃiei Mediului în România ....................................... 192 III.1.2. Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă .................................. 193 III.1.3. Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă a României .......... 195 III.1.4. Strategii locale de dezvoltare durabilă – Agenda 21 Locală ........... 197

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a mun. Oradea, 2002 ...... 198 Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului Oradea, 2008 .......... 201 Strategia de Dezvoltare a judeŃului Satu Mare, 2008 ........................ 204

III.2. Planuri şi programe pentru protecŃia mediului şi dezvoltare durabilă ..... 204 III.2.1. Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului ................... 204 III.2.2. Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu ...................................... 206 III.2.3. Planul Local de AcŃiune pentru Mediu ........................................... 208 III.2.4. Planul NaŃional de Dezvoltare ......................................................... 209 III.2.5. Planul de Dezvoltare a Regiunii 6 Nord-Vest ................................. 211 III.2.6. Planuri de Dezvoltare JudeŃene ....................................................... 212 III.2.7. Alte planuri locale cu prevederi în domeniul protecŃiei mediului ... 214

Planurile JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor ................................. 214 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Oradea ......... 215

III.3. FinanŃarea proiectelor în domeniul protecŃiei mediului şi dezv. durabile 215 III.3.1. Cheltuieli şi investiŃii de mediu ....................................................... 215 III.3.2. Fondul pentru Mediu ....................................................................... 216 III.3.3. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare .................................... 218

Programul PHARE ............................................................................. 218 Programul ISPA ................................................................................. 220 Programul SAPARD ........................................................................... 221

III.3.4. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare .................................. 222 Programul OperaŃional Sectorial (POS) Mediu ................................ 222 Programul OperaŃional Regional (POR) ........................................... 224

III.4. Concluzii .................................................................................................. 224 CONCLUZII ................................................................................................... 227 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 237 INDEX Index tabele ....................................................................................................... 246 Index figuri ........................................................................................................ 246 Index fotografii .................................................................................................. 248

5

MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI La momentul alegerii unei teme pentru doctorat, m-am orientat asupra domeniului protecŃiei mediului, un domeniu „la modă” şi care unea sub aceeaşi umbrelă studiile mele anterioare, tehnice şi juridice (pentru licenŃă), respectiv în domeniul managementului şi relaŃiilor euroregionale (la masterat). Novice fiind în domeniu, la începutul perioadei de studiu pentru elaborarea prezentei teze de doctorat am pornit de la ideea unei abordări din punct de vedere „ecologic” a temei. Pe parcurs însă, după studierea mai multor lucrări de specialitate, m-am convins că abordarea mea iniŃială nu numai că nu era cea corectă, dar era incompletă şi simplificatoare, că abordarea cea mai bună, complexă şi interactivă, este cea din punct de vedere geografic. Prin urmare, folosind noŃiunile teoretice studiate, opiniile mai multor specialişti exprimate în numeroase lucrări aplicative de specialitate, precum şi datele obŃinute de la diferite organisme implicate în problematica protecŃiei mediului şi dezvoltării durabile la nivelul judeŃelor Bihor şi Satu Mare şi a Regiunii de nord-vest, lucrarea de faŃă îşi propune a fi o timidă încercare de realizare a unei abordări geosistemice a mediului la acest nivel, în contextul realizării unei dezvoltări durabile a arealului. Obiectivul urmărit este acela de cunoaştere a stării mediului la nivelul arealului, a surselor de poluare, precum şi a măsurilor care pot fi luate pentru protejarea acestuia.

MOTIVAłII ÎN STABILIREA AREALULUI La stabilirea arealului de studiu, am avut în vedere următoarele motivaŃii:

• situarea celor două judeŃe, limitrofe, în partea de nord-vest a României, în proximitatea frontierei de stat

• asemănările factorilor naturali: relief (variat, dispus în formă de amfiteatru, amplitudinile crescând de la vest la est, existând doar unele diferenŃe în ceea ce priveşte repartiŃia pe forme de relief la nivelul celor două judeŃe), resurse naturale, climă (se resimt aceleaşi influenŃe climatice: curenŃi de aer, temperaturi, precipitaŃii ş.a.), ape, sol, vegetaŃie şi faună

• din punct de vedere politico-administrativ, ambele judeŃe fac parte din aceeaşi regiune de dezvoltare, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest Transilvania de Nord

• aspectele socio-economice foarte asemănătoare, aproape identice • conexiunile economice şi de infrastructură existente între cele două judeŃe • asemănările în ceea ce priveşte starea factorilor de mediu: aproximativ

aceleaşi tipuri de factori şi agenŃi poluatori, aceeaşi calitate a factorilor de mediu aer, apă, sol, patrimoniu natural.

Deşi tratez regiunea ca ansamblu, în unele cazuri, datorită modalităŃilor diferite de raportare la nivelul celor două judeŃe, Bihor şi Satu Mare, am făcut analizele la nivel de judeŃe, iar sinteza datelor la nivelul arealului.

6

INTRODUCERE

CCee ffeell ddee mmeeddiiuu ddoorriimm ssăă aavveemm ppeennttrruu aa ppuutteeaa ttrrăăii??

CCee ffeell ddee mmeeddiiuu ddoorriimm ssăă llăăssăămm ccooppiiiilloorr şşii nneeppooŃŃiilloorr nnooşşttrrii?? Profesorul de drept Ernest Lupan, deşi constată că mediul nu poate fi definit în sens strict juridic, totuşi, Ńinând cont de formulările folosite în literatura de specialitate şi de cele întâlnite în legislaŃie, defineşte mediul ca fiind „totalitate factorilor naturali şi a celor creaŃi prin activităŃi umane care, în strânsă interacŃiune, influenŃează echilibrul ecologic, determină condiŃiile de viată pentru om şi cele de dezvoltare în ansamblu a societăŃii umane”. Această definiŃie, din multitudinea celor întâlnite, mi s-a părut a fi cea mai apropiată de abordarea geografică, complexă şi interactivă, a mediului, ce Ńine seama de structura, dinamica şi funcŃionalitatea mediului conceput sistemic (geosistem), cu toate implicaŃiile sale social-economice, cu necesitatea monitorizării lui continue şi a sensibilizării societăŃii umane prin conştientizare. ÎnmulŃirea surselor de poluare, sporirea şi diversificarea formelor de poluare a mediului, au făcut ca, în ultimele decenii, protecŃia mediului să devină una din cele mai importante şi mai serioase probleme ale umanităŃii; poate fi definită ca fiind „o activitate umană conştientă, ştiinŃific fundamentată, îndreptată spre realizarea unui scop concret, constând în prevenirea poluării, menŃinerea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă pe Pământ”. Alături de dezvoltarea economică şi socială, protecŃia mediului este unul din cei trei stâlpi interdependenŃi şi complementari ai dezvoltării durabile. Prima definiŃie acceptată a dezvoltării durabile este cea apărută în cadrul Raportului elaborat de Comisia mondială pe mediu şi dezvoltare (Raportul Brundtland), şi anume: „o dezvoltare care satisface nevoile generaŃiei actuale fără a compromite şansele generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.

Partea I DELIMITAREA ŞI DESCRIEREA GEOGRAFICĂ A AREALULUI

Descrierea geografică a arealului

Arealul la care facem referire, format din judeŃele Bihor şi Satu Mare, este situat, geografic, în partea de nord-vest a României, în proximitatea frontierei de stat a României cu Ungaria şi Ucraina. Punctele de trecere a frontierei cu Ungaria sunt: Episcopia Bihor – pe calea ferată, Valea lui Mihai – pe calea ferată şi auto, Borş, Salonta, Săcuieni şi Petea – auto, iar legătura cu Ucraina se face prin punctul de trecere a frontierei Halmeu . Acest areal cumulează o suprafaŃă de 11962 km2 (5% din suprafaŃa României), teritoriu variat din punct de vedere fizic, cuprinzând câmpie, dealuri şi munŃi. Altitudinile medii la care se găsesc cele două municipii reşedinŃe de judeŃ sunt: 150 m Oradea, respectiv 123 m Satu Mare.

7

Caracterizarea factorilor de mediu din partea de nord-vest a României Factorii naturali Relieful Din punct de vedere fizic teritoriul arealului este variat, relieful fiind dispus în formă de amfiteatru, altitudinile crescând de la vest la est, de la graniŃă spre catena montană carpatică. În ceea ce priveşte proporŃiile, relieful dominant este cel de câmpie - Câmpia de Vest, componentă a Depresiunii Panonice, care brodează linia graniŃei, situată la altitudini cuprinse între 110 m şi 200 m şi care însumează aproximativ 51% din totalul suprafeŃei arealului. Următoarea treaptă de relief este cea a dealurilor - Dealurile de Vest sau Piemonturile Vestice, care reprezintă 29% din suprafaŃă şi sunt situate la altitudini medii de 400 m, cu înclinări, în general, dinspre munte spre câmpie, de la 400-600 m la aproximativ 160 m, la contactul cu câmpia. Limita dealurilor spre câmpie şi munte este foarte greu de trasat, datorită caracterului sinuos şi trecerii, uneori pe nesimŃite, de la o unitate la alta, ca urmare a interferenŃelor evolutive. Cea mai înaltă treaptă de relief, cea montană, acoperind o suprafaŃă de 20% din totalul arealului, este reprezentată de culmile înalte, vestice, ale masivului muntos Bihor, cu înălŃimi ce trec de 1800 m (cu vârful Cucurbata de 1849 m), şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Şes, MunŃii Oaşului şi o mică parte din MunŃii Gutâi, de înălŃimi mai mici (500 - 1200 m). Clima Climatul arealului, temperat continental moderat, se individualizează sub influenŃa, în principal, a maselor de aer vestice (oceanice), mai umede şi mai răcoroase, precum şi a reliefului. Regimul termic este caracterizat de temperaturi medii anuale ce oscilează între 2°C şi 11°C, respectiv 10-11°C în zona de câmpie (10,3°C la Oradea, 9,7°C la Satu Mare), 7-10°C în zonele de deal şi de munŃi joşi şi 2-7°C în munŃi, chiar sub 2°C pe culmile înalte. Maxima absolută, de 40°C, a fost înregistrată în 21 august 2000 la Oradea, iar minima absolută, de -30,4°C, în 24 decembrie 1961 la Satu Mare. Urmărind mersul temperaturilor medii anuale, se constată că acestea prezintă variaŃii de la un an la altul. Pentru perioada 2001-2008, temperatura medie anuală la Oradea a fost de 11°C, mai mare cu 0,7°C faŃă de media perioadei 1901-2000, iar la Satu Mare 10,2°C, mai mare cu 0,5°C. Regimul precipitaŃiilor este influenŃat în principal de prezenŃa influenŃelor vestice (oceanice), ce determină valori medii mai mari decât în restul Ńării, valori ce ating 800 mm anual (1000-1400 mm în zonele montane, 700-1000 mm în regiunile deluroase, 500-700 mm în câmpie). Valorile extreme înregistrate la Satu Mare au fost 1045 mm în 1912, respectiv 378,2 mm în 1961, iar la Oradea 884 mm în 1996, respectiv 364,2 mm în 2000. Analizând regimul multianual al precipitaŃiilor, se observă variaŃii de la un an la altul, uneori destul de mari. CantităŃile medii anuale de precipitaŃii pentru

8

perioada 2001-2008, de 617,1 mm la Oradea, respectiv 689,4 mm la Satu Mare sunt mai mari decât mediile pentru perioada 1901-2000. Din punct de vedere al precipitaŃiilor căzute, anul 2008 a fost unul de excepŃie, înregistrându-se multe devieri faŃă de perioada 1901-2000, cantitatea maximă înregistrată fiind de 173,1 mm în luna iunie la Satu Mare, iar cea minimă, de doar 12,5 mm, în luna februarie, la Oradea. Presiunea atmosferică la nivelul arealului are o valoare medie multianuală de 1000 mb, cu o creştere peste media anuală în sezonul rece şi o scădere treptată în timpul verii. EvoluŃia valorilor presiunii atmosferice de la o lună la alta este în strânsă corelaŃie cu temperatura aerului şi, mai ales, cu dinamica atmosferei. Regimul eolian la nivelul arealului este dominat de vânturile de vest, nord-vest, sud şi sud-vest, dinamica atmosferei fiind caracterizată de o valoare medie de 2 m/s, valoare direct proporŃională cu altitudinea. La Oradea, cea mai mare frecvenŃă o înregistrează vântul din direcŃia sud (18%), media multianuală fiind de 4,2m/s. DirecŃia dominantă a vântului la Satu Mare este sud şi sud-vest, acestea având şi cea mai mare viteză medie anuală, 2,4 m/s. Apele Râurile. Hidrologia acestui areal este bine reprezentată, fiind dispusă pe aliniamentul est-vest şi tributară Tisei. ReŃeaua hidrografică este reprezentată de râurile Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău, Someş, Crasna şi Tur, fiecare cu o serie de afluenŃi. Lacurile. La nivelul arealului se găsesc următoarele lacuri naturale: Lacul Tăul Mare din MunŃii Bihor, Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf de lângă Salonta, Lacul PeŃa - Băile 1 Mai. Dintre lacurile antropice se remarcă cele de baraj, Lacul Drăgan, Lacul Lugaşu, Lacul Tileagd, Lacul Leşu, Lacul Călineşti-Oaş. Alte lacuri artificiale mai mari, cu diverse destinaŃii - piscicole, rezervă de apă pentru agricultură, regularizarea debitelor etc. sunt: Cefa, Tămaşda, Homorog, Inand. Mujdeni, DabolŃ, Balastiera Apa, Adrian, Bercu, Micula, Moftin, Andrid, Chereuşa. Apele subterane. În funcŃie de condiŃiile hidrogeologice, se deosebesc două medii acvifere: unul de suprafaŃă şi altul de adâncime. Apele subterane de adâncime se prezintă sub formă ascensională sau arteziană şi sub formă de zăcământ. Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci, carbonatate, la adâncimi de 250-400 m. Apele de zăcământ din etajul inferior, 800-2500 m, se ivesc la suprafaŃă ca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase cloro-sodice cu proprietăŃi alcaline, bicarbonatate, sau sub formă de ape geotermale. Solul CondiŃiile de pedogeneză foarte variate ale zonei au dus la formarea unei mari diversităŃi a învelişului de soluri, consecinŃă a unităŃilor de relief existente. Din punct de vedere pedologic, acest areal este acoperit în principal de cernoziomuri (câmpie şi dealuri joase) şi aluviosoluri (luncile râurilor). În zonele mai înalte de dealuri şi munte se remarcă luvisolurile. O particularitate pedologică a acestui areal este psamosolul, un tip de sol dezvoltat pe nisipuri (Câmpia Carei).

9

După modul de folosinŃă, suprafaŃa arealului, de 1196227 ha (754427 ha aferente judeŃului Bihor şi 441800 ha aferente judeŃului Satu Mare), este formată din terenuri agricole, în proporŃie de 68,2% şi terenuri neagricole, cuprinzând: păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră, ape şi bălŃi, alte suprafeŃe (drumuri şi căi ferate, construcŃii şi curŃi). SuprafeŃele alocate terenurilor agricole, la nivelul arealului, în ultimii 10 ani, se menŃin la cote aproximativ egale, cu fluctuaŃii mici în unii ani. Aspectele socio-economice PopulaŃia şi aşezările umane Din punct de vedere administrativ, arealul nostru este compus din două judeŃe, Bihor şi Satu Mare, având 6 municipii (Oradea, Satu Mare, Beiuş, Marghita, Salonta, şi Carei), 10 oraşe (Aleşd, Nucet, Săcuieni, Ştei, Valea lui Mihai, Vaşcău, Ardud, Livada, Negreşti Oaş şi Tăşnad), 148 comune, 657 sate. În perioada 1992 - 2007, la nivelul arealului, populaŃia a scăzut cu 7,62%, densitatea medie a acesteia diminuându-se de la 86,9 la 80,3 locuitori/km2, populaŃia totală fiind de 960401 locuitori în 2007. Avem o distribuŃie demografică echilibrată între mediul rural şi cel urban, populaŃia urbană deŃinând o pondere de 49,3%, un procent de 67,3% din aceasta fiind concentrată în cele două municipii reşedinŃe de judeŃ, Oradea (205077 locuitori) şi Satu Mare (113688 locuitori). Industria, agricultura, comerŃul şi serviciile După 1990, structura economică a zonei s-a transformat considerabil. Proprietatea de stat a rămas în urmă, a apărut capitalul străin activ, s-a înmulŃit numărul microîntreprinderilor şi a celor mici şi mijlocii, importanŃa întreprinderilor mari a scăzut, a crescut considerabil ponderea comerŃului şi serviciilor. La nivelul anului 2005 mai mult de trei sferturi din întreprinderile judeŃului Bihor activau în sector terŃiar, aproape 20% erau legate de industrie şi construcŃii, şi mai puŃin de 3% de agricultură. În judeŃul Satu Mare avem o economie industrial-agrară, cu sectorul primar bine dezvoltat şi sectorul terŃiar în plină expansiune. Ponderea producŃiei industriale se prezintă astfel: la nivelul judeŃului Bihor, 33% industria alimentară, 12% pielărie şi încălŃăminte, 10% industria energetică, 8% materiale de construcŃii, 6% mase plastice, 5% textile şi confecŃii, restul de 26% alte activităŃi industriale; în judeŃul Satu Mare, 33% construcŃii de maşini, 20%textile şi confecŃii, 19% industria alimentară, 11% mobilă şi prelucrarea lemnului, 3% pielărie şi încălŃăminte, restul de 14% alte activităŃi industriale. Căile de comunicaŃii ReŃeaua rutieră, însumând 4614 km de drumuri, din care 792 km drumuri naŃionale, 3822 km drumuri judeŃene şi comunale, prezintă o densitate a drumurilor publice de 39,4 km în judeŃul Bihor, respectiv 37,1 km în judeŃul Satu Mare, la 100 km² teritoriu. Referitor la transportul urban, din 1120 km de străzi orăşeneşti, doar 65% în judeŃul Bihor, respectiv 60% în judeŃul Satu Mare erau modernizate în 2004.

10

ReŃeaua feroviară, cu o lungime a liniilor de cale ferată de 718 km, are o densitate a liniilor, la 1000 km², de 66,3 km în judeŃul Bihor, respectiv 49,3 km în judeŃul Satu Mare. În legătură cu transportul aerian, putem spune că accesibilitatea aeriană este relativ bună, la nivelul arealului existând două aeroporturi, la Oradea şi Satu Mare, cel de la Oradea fiind cuprins în reŃeaua transeuropeană de transport. Turismul Arealul nostru, prin frumuseŃea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă, din punct de vedere turistic, bogate şi variate posibilităŃi de recreere. Principalele tipuri de turism practicate şi care pot fi dezvoltate în aceste zone sunt: turismul montan, turismul în arii protejate, turismul urban şi periurban, turismul rural (agroturismul), turismul sportiv (cicloturismul, pescuitul), turismul de sănătate (balnear şi curativ), turismul de week-end, turismul cultural, turismul de aventură sau extrem (rafting, caiac, escaladă, canyoning, speoturism, parapantă şi mountainbiking) şi alte forme de turism de nişă, diferenŃiate (minier, viticol) sau în circuite turistice tematice, precum şi circuite turistice integrate.

Partea a II-a STAREA ACTUALĂ A FACTORILOR DE MEDIU

ÎN PARTEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI

II.1. Aerul AgenŃi potenŃial poluatori ai aerului la nivelul arealului Cei mai numeroşi şi mai periculoşi poluanŃi atmosferici provin, la nivelul arealului, din arderi în energetică şi industrii de transformare, din arderi în industria de prelucrare, transport, activităŃi agrotehnice şi zootehnice intensive, din incinerarea deşeurilor. Uneori se constată diferenŃe mari, de la un an la altul, între cantităŃile de poluanŃi emişi, acestea datorându-se faptului că inventarul acestor emisii s-a făcut, de către agenŃiile de protecŃie a mediului, pe baza datelor transmise de agenŃii economici, ale căror raportări, din păcate, nu sunt întotdeauna constante şi fidele.

Foto 6. Emisii gaze,

CET I Oradea Foto 7. Emisii gaze, Suplacu de Barcău

Foto 8. Haldă cenuşă şi zgură, CET I, Oradea

11

Forma şi direcŃia penei de fum funcŃie de stratificaŃia atmosferei şi viteza

vântului

Analizând forma şi direcŃia penei de fum de la CET I Oradea, prezentată în exemplele anterioare, constatăm că, de regulă, stratificaŃia atmosferică şi viteza vântului sunt favorabile dispersiei poluanŃilor la distanŃă, iar poluarea deasupra oraşului Oradea este slabă. Aceasta datorită condiŃiilor fizico-geografice existente, municipiul Oradea având avantajul de a fi situat în plină câmpie, cu o largă deschidere spre vest, care favorizează o liberă circulaŃie a maselor de aer, ce purifică atmosfera de efectele neplăcute ale poluanŃilor. Cei mai importanŃi poluanŃi atmosferici sunt:

� dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx) şi amoniacul (NH3), � compuşii organici volatili nemetanici (NMVOC) � ozonul troposferic (O3) � particulele solide (cenuşa, pulberile în suspensie şi sedimentabile) � metalele grele (mercur, cadmiu, plumb şi altele) şi poluanŃii organici

persistenŃi (POPs) � monoxidul de carbon � dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul azotos (N2O) � ODS-uri (Ozone Depletion Substances).

b) Data: 05.04.2007 – 14:00

Calea Aradului nr. 15

d) Data: 30.03.2007 – 16:30

Int. Cazaban-linia de centură

a) Data: 16.12.2006 – 10:20

Calea Aradului nr. 15

e) Data: 11.04.2007 – 12:10

Episcopia Bihor

Foto 5. Forma şi direcŃia penei de fum de la CET I, Oradea

tipul “meandrat”

tipul “evantai”

tipul “panglică”

tipul “liber”

tipul “fumigaŃie”

tipul “captiv”

Fig. 22. Forma penei de fum funcŃie de

stratificaŃia atmosferei şi viteza vântului

f) Data: 09.11.2007 – 11:10

Episcopia Bihor

c) Data: 19.12.2006 – 9:30

Int. Cazaban-linia de centură

12

Emisii anuale de substanŃe acidifiante: dioxid de sulf, monoxid şi dioxid de azot

0

50000

100000

150000

200000

250000

(t/a

n)

Bihor 170074 31194 66071 234080 2650 15377 18281 21057

Satu Mare 662 414 366 540 521 596 542 763

Total areal 170736 31608 66437 234620 3171 15973 18823 21820

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 23. Emisii anuale de SO2 (t/an) în perioada 2001-2008

97,5%

0,2%2,3% Arderi înenergetică şiindustrii detransformare

Arderi înindustrii deprelucrare

InstalaŃii deardereneindustriale

14%

6%

80%

Transport rutier

Arderi înindustrii deprelucrare

InstalaŃii deardereneindustriale

Bihor Satu Mare

Fig. 26. Ponderea provenienŃei emisiilor de SO2 în 2007

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

(t/a

n)

Bihor 28658 15794 17692 283 1541 2070 4934 5599

Satu Mare 1780 1270 1310 1365 1061 1384 2164 2452

Total areal 30438 17064 19002 1648 2602 3454 7098 8051

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 24. Emisii anuale de NOx (t/an) în perioada 2001-2008

13

47,0%

3,8% 0,2%

49,0%

Arderi în energeticăşi industrii detransformare

Arderi în industriide prelucrare

Transport rutier

InstalaŃii de ardereneindustriale

27,5%

13% 0,5%

59%

Transport rutier

Arderi în industriide prelucrare

InstalaŃii deardereneindustrialeTratarea şidepozitareadeşeurilor

Bihor Satu Mare

Fig. 27. Ponderea provenienŃei emisiilor de NOx în 2007

0

500

1000

1500

2000

2500

(t/a

n)

Bihor 611 0,15 3,66

Satu Mare 344 400 166 117 127 1416 329 376

Total areal 2027 329,15 379,66

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 25. Emisii anuale de NH3 (t/an) în perioada 2001-2008

CantităŃile de amoniac emise sunt nesemnificative, ele datorându-se, în general, în proporŃie de peste 98%, managementului defectuos al dejecŃiilor animale. Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) Principalele surse de provenienŃă a COV nemetanici, în judeŃul Satu Mare, în 2008, au fost: transportul rutier cu 50,9%, natura cu 31,9%, utilizarea solvenŃilor cu 6,2% din totalul emisiilor; în judeŃul Bihor, în 2008, emisiile de compuşii organici nemetanici au provenit în urma unor activităŃi diverse, cum ar fi: arderi în energetică şi industrii de transformare, extracŃia şi distribuŃia combustibililor fosili, arderi în industria de prelucrare, utilizarea solvenŃilor şi a altor produse, dar, cantitatea semnificativă (84%) a provenit din alte surse, cea mai importantă fiind activitatea de distribuŃie a benzinei.

14

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

(t/a

n)

Bihor 6165 71 9231 66056 970 379 641 5467

Satu Mare 2363 2435 2717 2577 3314 3638 3048 3572

Total areal 8528 2506 11948 68633 4284 4017 3689 9039

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 28. Emisii anuale de NMVOC (t/an) în perioada 2001-2008 Emisii anuale de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) Principalele surse de emisii de metale grele din judeŃul Bihor, în 2008, au fost arderile din energetică şi industrii de transformare şi arderile din industrii de prelucrare, activitatea cu cea mai semnificativă emisie fiind producŃia de ciment La nivelul judeŃului Satu Mare, în 2008, cantitatea cea mai însemnată de mercur a provenit din arderi în industria de prelucrare, 79,7%, iar restul emisiilor din producŃia şi tratarea deşeurilor; transportul rutier a fost responsabil pentru 99,6% din cantitatea de plumb emisă, precum şi pentru 65,6% din cantitatea de cadmiu emisă, restul Ńinând de tratarea şi depozitarea deşeurilor şi arderile din industria de prelucrare. Emisii anuale de gaze cu efect de seră

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000

(t/a

n)

Bihor 7771270 2 1218230 137230 1758040 803150 144550 3537500

Satu Mare 562171 515775 419494 511101 637538 740208 794327 575481

Total areal 8333441 515777 1637724 648331 2395578 1543358 938877 4112981

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 32. Emisii anuale de CO2 echivalent (t/an) în perioada 2001-2008

15

EvoluŃia emisiilor anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în CO2 echivalent, are un curs oscilant, cu un salt mai mare în anul 2008, când s-a înregistrat o creştere semnificativă, la nivelul judeŃului Bihor, datorită emisiilor de dioxid de carbon din instalaŃiile de ardere neindustriale şi arderile din industria de prelucrare. În judeŃul Satu Mare s-a înregistrat, în 2008, o scădere faŃă de 2007, principalele activităŃi în urma cărora au rezultat cantităŃi însemnate de emisii de dioxid de carbon fiind transportul rutier, instalaŃiile de ardere neindustriale şi arderile din industria de prelucrare.

Calitatea aerului în partea de nord-vest a României Starea (calitatea) atmosferei este evidenŃiată prin:

� prezentarea poluării de impact cu diferite noxe � calitatea precipitaŃiilor atmosferice � dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră � unele manifestări ale schimbărilor climatice � situaŃia ozonului atmosferic.

Supravegherea calităŃii aerului a înregistrat o îmbunătăŃire în ultimii ani, prin creşterea numărului de staŃii de supraveghere, pe de o parte, şi prin creşterea numărului de indicatori monitorizaŃi la o singură staŃie, pe de altă parte, posibile datorită dotărilor cu echipamente noi şi moderne, în acest fel realizându-se o monitorizare eficientă a calităŃii aerului. Începând cu anul 2008, monitorizarea calităŃii aerului, la nivelul arealului, se realizează utilizând două tipuri de reŃele, şi anume, reŃeaua formată din staŃiile manuale şi cea formată din staŃiile automate (patru în 2008, şase în 2010), echipate cu analizoare ale căror principii de funcŃionare respectă metodele de referinŃă impuse de directivele europene, asigurând un grad mai mare de independenŃă faŃă de factorul uman şi o îmbunătăŃire semnificativă a calităŃii datelor obŃinute în urma monitorizării. Dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi amoniacul Urmărind evoluŃia concentraŃiilor medii anuale de dioxid de sulf şi dioxid de azot în perioada 1995 - 2008, observăm, în general, o tendinŃă de scădere a concentraŃiilor, cu mici fluctuaŃii uneori, cu creşteri nesemnificative la unele staŃii în anumiŃi ani, valorile determinate încadrându-se în limitele admise. Pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile În judeŃul Satu Mare, anual, s-au prelevat în jur de 350 de probe de pulberi în suspensie, din care în anii 2007 şi 2008 s-au înregistrat 3 depăşiri la probe gravimetrice, faŃă de anii anteriori, când numărul depăşirilor era de peste 30.

La depunerile de pulberi sedimentabile se remarcă scăderea accentuată a valorilor maxime înregistrate până în anul 2000, după care o creştere uşoară, dar nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la acest indicator. Nu s-au obŃinut depăşiri ale concentraŃiei metalelor grele la pulberi sedimentabile.

16

0

20

40

60

80

(µg/m

c)

CMA anuală 75 75 75 75 75 75 75 75 75 75 75 75 75 75

APM Bihor 40 73 48,4 36,6 24,3 37,5 28,3 28,4 34 27,8 56 48,9 44,2 48,9

Spitalul de copii Oradea 33,3 33 36,2 41,6 36,5 43 59,3 39,6 41 34,2 46,4 38,9 33,7 31,9

Facultatea de ProtecŃia

Mediului Oradea

57,4 48,1 54,4 35,9 47,3 45,8 57,8 49,6 41,3

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 39. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale ale Pulberilor în suspensie,

Oradea, 1995-2008

0

5

10

15

20

(g/m

p*l

ună)

CMA 17 17 17 17 17 17 17

Zona 1 5,409 6,238 5,84 5,145 6,457 7,488 7,143

Zona 2 4,446 4,618 5,266 4,515 4,966 5,5 5,139

Zona 3 5,326 5,986 6,101 4,974 5,242 7,626 4,98

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 40. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale ale Pulberilor sedimentabile, Bihor, 2002-2008

PrecipitaŃii atmosferice

0

50

100

150

200

Nr. total precipitaŃii 138 155 134 91 123 114 94

Nr. precipitaŃii cu pH<5,6 18 4 64 47 35 4 11

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 41. VariaŃia numărului de precipitaŃii cu pH<5,6 în raport cu

numărul total de precipitaŃii, Oradea, 2000-2006

17

Valoarea cea mai joasă de pH = 3,9 s-a înregistrat în punctul de recoltare StaŃia Meteorologică Oradea în data de 11.01.2003, la un volum de 6 l/mp precipitaŃie.

La nivelul judeŃului Satu Mare, numărul precipitaŃiilor cu caracter acid este nesemnificativ. De exemplu, în cursul anului 2007 s-au înregistrat 127 de căderi de precipitaŃii; valorile pH-ului au variat între 5,61 –7,75 . Nu s-au înregistrat ploi cu caracter acid (pH sub 5,6), nici în zonele cu “aer curat” (staŃii meteo) sau lipsite de surse majore de poluare, şi nici în zonele urbane industrializate.

Ozonul atmosferic

2388 6

2481 136

2470 443

2451 292

2461 207

2004

2005

2006

2007

2008

Nr. total de determinări

Nr. depăşirilor

Fig. 42. VariaŃia numărului de depăşiri în raport cu numărul de determinări

la poluantul ozon troposferic (O3), Satu Mare, 2004-2008 La nivelul judeŃului Bihor nu există date constante referitoare la producerea ozonului troposferic. La nivelul arealului, nu există indicii privind deprecierea stratului de ozon. Poluarea sonoră La nivelul arealului se menŃine expunerea la nivele ridicate de zgomot, datorat îndeosebi traficului rutier, traficului aerian şi feroviar, lucrărilor publice, care sunt considerate principale surse de poluare sonoră, poluare ce poate conduce la o serie de tulburări mai mult sau mai puŃin evidente, dar importante pentru starea de sănătate a populaŃiei. Monitorizarea calităŃii aerului în reŃeaua automată

Tabel 11. Tabel centralizator cu variaŃiile medii orare

ale NO2, SO2, CO, benzen, O3 şi zilnice ale PM10 în 2008 ConcentraŃia

minimă ConcentraŃia

maximă Valoarea

medie CMA

Nr.

depăşiri

StaŃia –

Tipul

staŃiei Dioxid de azot (NO2) - µg/m3

BH 1 - FU 0 127,46 26,61 0 BH 2 - SI 1,75 174,01 21,16 0 BH 3 - ST 0,01 100,24 24,51 0 SM 1 - FU 19,5

200

0

18

Dioxid de sulf (SO2) - µg/m3

BH 1 - FU 0 273,79 6,82 0 BH 2 - SI 0,01 264,73 6,88 0 BH 3 - ST 0 340,18 6,8 0 SM 1 - FU 8,27

350

0 Pulberi în suspensie (PM10) - µg/m

3

BH 1 - FU 1 90,98 23,28 21 BH 2 - SI 2,61 107,64 30,66 46 BH 3 - ST 2,16 96,73 28,33 29 SM 1 - FU 14,81

50

0 Monoxid de carbon (CO) - µg/m

3 BH 1 - FU 0 7,85 0,34 0 BH 2 - SI 0 6,74 0,40 0 BH 3 - ST 0 5,43 0,33 0 SM 1 - FU 0,20

10

0 Benzen - µg/m

3 BH 1 - FU 0,03 48,86 1,95 0 BH 3 - ST 0,21 25,49 2,11 0 SM 1 - FU 1,75

5 0

Ozon (O3) - µg/m3

BH 1 - FU 0 183,78 53,76 1 BH 2 - SI 0 129,73 38,28 0 BH 3 - ST 0 65,54 12,46 0 SM 1 - FU 106,5

180

0

II.2. Apa

Factori şi agenŃi poluatori ai apei la nivelul arealului Principalele surse de poluare a apei, la nivelul arealului, sunt reprezentate de: activităŃile industriale (industria extractivă, minieră, alimentară, chimică, metalurgică, producerea energiei termice), activităŃile agro-zootehnice, activităŃile de gospodărire comunală, depozitele de deşeuri menajere şi industriale necorespunzător amenajate, activităŃile legate de realizarea şi exploatarea unor amenajări turistice, precum şi turismul necontrolat.

Foto 15. Iaz decantare, mina TurŃ

Foto 16. Iaz decantare, FânaŃe

Foto 17. Haldă şlam, Alumina, Oradea

19

Calitatea apei în partea de nord-vest a României Starea râurilor

Supravegherea calităŃii apelor curgătoare de suprafaŃă în anul 2006 s-a stabilit în 90 secŃiuni de control în bazinul hidrografic Crişuri, respectiv 16 secŃiuni de control, în bazinul hidrografic Someş-Tisa, judeŃul Satu Mare. Urmărirea rapidă a calităŃii apei şi depistarea operativă a unor evacuări de ape uzate insuficient epurate sau neepurate, se realizează în secŃiunea Tărian pe Crişul Repede, aval Oradea. În flux rapid zilnic se determină indicatorii: pH, temperatura apei şi oxigenul dizolvat. În flux săptămânal se determină indicatorii: reziduu fix, substanŃe organice exprimate prin CCO, Mn şi amoniu.

Stabilirea categoriilor de calitate se realizează prin compararea valorilor determinate pentru fiecare indicator, cu valorile limită admisibile prevăzute de Ordinul MAPM nr.1146/2002. Calitatea globală a apei în secŃiune se apreciază pe baza ponderii diferiŃilor indicatori la formarea stării de calitate. Astfel, calitatea se stabileşte pe grupe principale de indicatori chimici: regim de oxigen (RO), nutrienŃi, ioni generali, metale, toxice organice.

569

1818

2077

40

495

535

388

997

1317

112

196

117

20

104

82

9

26

26

0 500 1000 1500 2000 2500

Tisa

Someş

Crişuri

(km)

Clasa a V-a

Clasa a IV-a

Clasa a III-a

Clasa a II-a

Clasa I de calitate

Lungime totală

Fig. 45. Caracterizarea globală a cursurilor de apă, 2008

Foto 18. Haldă de zgură şi cenuşă, CET I, Oradea

Foto 19. Iaz decantare, Compania de apă, Oradea

Foto 23. Haldă şlamuri fluide, Sinteza, Oradea

20

Calitatea apei potabile Necesarul de apă potabilă, la nivelul arealului, este asigurat din pânza de apă freatică şi, parŃial, din apele de suprafaŃă, prin intermediul captărilor existente şi a staŃiilor de pompare. Monitorizarea de audit a calităŃii apei potabile distribuită populaŃiei din mediul urban se face de către AutorităŃile de Sănătate Publică JudeŃene, conform Legii nr. 458/2002, modificată şi completată de Legea nr. 311/2004. Din analizeze de calitate a apei potabile, efectuate în anul 2008 la nivelul arealului, rezultă că apa potabilă livrată corespunde din punct de vedere al legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. În puŃine cazuri s-au înregistrat depăşiri faŃă de limitele admise la indicatorii fier, mangan, clor rezidual liber şi probe necorespunzătoare bacteriologic. Lungimea totală a reŃelei de distribuŃie a apei la nivelul arealului era, în 2008, de 2153 km în judeŃul Bihor, aceasta conducând la situarea judeŃului pe poziŃia a şaptea pe Ńară, respectiv 824 km în judeŃul Satu Mare. Starea apelor uzate Companiile de Apă colectează apele uzate din toate localităŃile şi le dirijează în staŃiile de epurare, unde sunt epurate şi apoi evacuate în emisar. Lungimea reŃelelor de canalizare, la nivelul anului 2008, era de 951 km în judeŃul Bihor, respectiv 309,7 km în judeŃul Satu Mare. La nivelul arealului, au fost finalizate două mari proiecte în acest domeniu, finanŃate prin Programul ISPA, şi anume: - Reabilitarea sistemului de canalizare şi a staŃiei de epurare a municipiului Oradea - 20.211.697 EURO - ÎmbunătăŃirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staŃiei de epurare a municipiului Satu Mare - aproape 37,5 mil. EURO.

II.3. Solul

Surse de poluare a solului la nivelul arealului Cele mai importante tipuri de poluare a solurilor, identificate la nivelul arealului, sunt: poluarea cauzată de aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice, a produselor de protecŃie a plantelor (fitosanitare); poluarea cauzată de amenajările agricole; poluarea cauzată de substanŃe purtate de aer; poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu hidrocarburi; poluarea solurilor ca urmare a exploatărilor miniere, din balastiere şi cariere; poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme; poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice.

21

Calitatea solului în partea de nord-vest a României

7%

2%

23%

44%

16%

6%

2%

68%

Alte suprafeŃe

Ape şi bălŃi

Păduri şi alte terenuri cu vegetaŃieforestierăTeren arabil

Păşuni

FâneŃe

Vii şi livezi

Fig. 13. Utilizarea terenurilor, respectiv a celor agricole După modul de folosinŃă, suprafaŃa arealului, de 1196227 ha (754427 ha aferente judeŃului Bihor şi 441800 ha aferente judeŃului Satu Mare), este formată din terenuri agricole, în proporŃie de 68,2% şi terenuri neagricole, cuprinzând: păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră, ape şi bălŃi, alte suprafeŃe (drumuri şi căi ferate, construcŃii şi curŃi). SuprafeŃele alocate terenurilor agricole, la nivelul arealului, în ultimii 10 ani, se menŃin la cote aproximativ egale, cu fluctuaŃii mici în unii ani. Cel mai bine reprezentate sunt terenurile arabile, care ocupă anual aproximativ 44% din suprafaŃa totală a arealului, urmate de păşuni, cu aproximativ 16%, fâneŃe, aproximativ 6%, în timp ce viile şi livezile sunt relativ slab reprezentate, sub 2%.

Foto 27.Sondă extracŃie ŃiŃei, zona Suplac

Foto 28. Deşeuri petroliere, zona Suplac

Foto 29: „Vulcanii” noroioşi, Leşmir

Foto 30. Vechea groapă de gunoi, Oradea

Foto 31. Balastieră, Adrian

Foto 33. Haldă steril, mina TurŃ

22

5,9

0,1

0,1

0,6

3,7

28,1

3,6

3,2

5,7

18,9

30,3

31,8

36,2

46,6

31

26,8

51,1

42,1

36,8

35,8

8,9

13,24

18,4

10,3

10,6

Arabil

Pajişti

Vii

Livezi

Total agricol

(%)

Clasa I Clasa a II- Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a

Fig. 46. Încadrarea terenurilor în clase de calitate, pe folosinŃe, judeŃul Bihor, 2007

5,29

1,98

4,22

17,05

10,28

3,71

14,75

34,44

33,17

32,13

34,85

34,09

33,03

39,17

62,09

40,01

35,14

10,19

15,4

5,78

21,43

11,8

Arabil

Pajişti

Vii

Livezi

Total agricol

(%)

Clasa I Clasa a II- Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a

Fig. 47. Încadrarea terenurilor în clase de calitate, pe folosinŃe, judeŃul Satu Mare, 2007

Solurile existente la nivelul arealului se încadrează în clasa de mijloc de fertilitate, cea mai mare suprafaŃă agricolă a fondului funciar fiind cuprinsă în clasele a III-a şi a IV-a de calitate, fiind trecută în categoria terenurilor care necesită măsuri de ameliorare complexe. O suprafaŃă restrânsă a fondului agricol este cuprinsă în categoria I de calitate, ca terenuri neafectate de fenomene de degradare. Acestea sunt, în principal, terenuri arabile, şi numai un procent redus, de aproximativ 5% din totalul arabil, se situează în aceasta clasă de calitate. În ceea ce priveşte viile şi livezile, acestea sunt situate pe terenuri degradate, clasate, în cea mai mare parte, în categoria terenurilor care necesită măsuri de ameliorare complexe – clasele a III-a şi a IV-a de calitate. După natura agentului degradant, principalele restricŃii ale calităŃii solurilor sunt: soluri afectate de eroziunea apei, soluri afectate de eroziune eoliană, soluri afectate de exces de umiditate, soluri sărăturate, soluri acide, soluri poluate cu substanŃe chimice, petroliere, noxe, soluri ocupate de halde de deşeuri, balastiere, cariere, soluri afectate de alunecări de teren, surpări.

23

II.4. Patrimoniul natural

Factori şi agenŃi poluatori ai patrimoniului natural la nivelul arealului Presiunile antropice exercitate asupra patrimoniului natural, identificate la nivelul arealului care, nu de puŃine ori, duc la fragmentarea habitatelor, cu repercusiuni negative asupra numărului speciilor din fauna şi flora sălbatică, sunt: turismul necontrolat, braconajul: vânătoarea şi pescuitul ilegal, tăierea ilegală a pădurilor, defrişările, păşunatul excesiv, supraexploatarea unor specii de plante şi animale, exploatarea de resurse minerale fără solicitarea actelor de reglementare, nerespectarea statutului de protecŃie a ariilor naturale protejate, abandonarea deşeurilor în locuri nepermise, inclusiv în zone turistice, schimbarea modului de folosinŃă a terenurilor, activităŃile agricole, agricultura intensivă, incendiile sau alte accidente ecologice, extinderea urbanizării, extinderea reŃelelor de infrastructură. Unele din cele mai semnificative forme ale reliefului antropic apărute la nivelul arealului, ca rezultat al intervenŃiilor antropice, sunt:

SituaŃia patrimoniului natural în partea de nord-vest a României CondiŃiile de sol şi climă, aşezarea geografică şi relieful teritoriului arealului au favorizat apariŃia şi dezvoltarea unor habitate de floră şi faună de o mare diversitate şi valoare, pentru a căror conservare s-au constituit zone de protecŃie de interes internaŃional, naŃional sau local. Starea de conservare a acestora, la nivelul anului 2008, este considerată a fi una bună.

Foto 35. Amenajare turistică, Vârtop

Foto 37. Exploatare minieră, Vărzari

Foto 39. Iaz de decantare, Nucet

Foto 42. Depozitul ecologic Oradea-2010

Foto 47. ExcavaŃie de la balastieră, Tileagd

Foto 48. Deponeu de la balastieră, Santău

24

0

10

20

30

40

50

60

70

Arii protejate de interes naŃional 70 64 6

Situri de importanŃă comunitară 25 24 3

Arii de protecŃie specială avifaunistică 7 6 2

Arii protejate de interes local 22 13 9

Total areal Bihor Satu Mare

Fig. 48. Arii naturale protejate

Numărul mare de arii naturale protejate din judeŃul Bihor conduce la situarea pe al doilea loc în Ńară din această perspectivă. SituaŃia fondului forestier În judeŃul Bihor, se dezvoltă o vegetaŃie forestieră variată şi bogată, predominând speciile central-europene. Procentual, 84,5% din suprafaŃa ocupată cu păduri este reprezentată de foioase (cea mai răspâdită dintre specii este fagul, care ocupă 46,5% din suprafaŃa ocupată de foiose, urmată de stejar cu 44,2%; mai întâlnim gorun, carpen, ulm şi frasin, precum şi alte specii de esenŃă tare şi moale). Răşinoasele reprezintă 15,5% din totalul pădurilor din judeŃ, cea mai mare pondere având-o molidul cu 72% din arealul ocupat de conifere, pinul cu 16,1% şi bradul 8,6%. Fondul forestier al judeŃului Satu Mare se încadrează în aşa zisele “păduri cultivate”, 95% din fondul forestier fiind reprezentat de speciile de foioase, iar 5% de cele de răşinoase. La nivelul arealului nostru, 30,5% din păduri sunt încadrate în prima grupă funcŃională, având rol de protecŃie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naŃional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaŃii, iar 69,5% sunt încadrate în grupa a II-a funcŃională, cuprinde păduri cu funcŃii de producŃie şi de protecŃie în care se urmăreşte să se realizeze, în principal, masă lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi, concomitent, protecŃia calităŃii factorilor de mediu. Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor, un factor determinant este regenerarea acestora. În urma activităŃilor silvice de întreŃinere şi regenerare a pădurilor, în anul 2008 au fost parcurse cu tăieri 28552 ha de pădure (25363 ha în judeŃul Bihor, respectiv 3189 ha în judeŃul Satu Mare).

25

Partea a III-a IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR ŞI PROIECTELOR PRIVIND

PROTECłIA MEDIULUI ÎN PARTEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI Strategiile naŃionale, planurile naŃionale, regionale şi locale de acŃiune în domeniul protecŃiei mediului au fost elaborate şi sunt actualizate pentru a asigura o viziune coerentă asupra politicii de mediu şi asupra modului în care aceasta poate fi reflectată în practică. Între diferitele niveluri de planificare există legătură şi complementaritate. DiferenŃele dintre planificarea la nivel naŃional, regional şi local constau în tipul de probleme, de priorităŃi, de obiective, de resurse disponibile şi de cadrul instituŃional respectiv. Ca urmare a forumurilor la nivel mondial pentru dezvoltare durabilă, precum şi a procesului de extindere a Uniunii Europene, Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă a fost reînnoită, concepută într-o viziune strategică şi unitară, pentru o Europă extinsă, având ca obiectiv general îmbunătăŃirea continuă a calităŃii vieŃii pentru generaŃiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităŃi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenŃialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităŃii, protecŃiei mediului şi coeziunii sociale. După mai multe planuri şi variante de strategii naŃionale de dezvoltare, reflectate mai mult sau mai puŃin în realităŃile “durabile” care ne înconjoară, în 2008 a fost elaborată şi aprobată prin hotărâre guvernamentală Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030, care stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăŃirea continuă a calităŃii vieŃii oamenilor şi a relaŃiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Principiile dezvoltării durabile la nivelul administraŃiilor locale sunt promovate prin Agenda Locală 21, implementată şi la Oradea, în cadrul unui proiect pilot. Agenda Locală 21 sau Planul de Dezvoltare al municipiului Oradea cuprinde 3 documente: Strategia Locală, Planul Local de AcŃiune, Proiecte Prioritare. Planificarea strategică şi programarea financiară multianuală este realizată în cadrul Planurilor de Dezvoltare care sunt, totodată, şi instrumentele de prioritizare a investiŃiilor publice la nivel naŃional, regional şi local, alocate pe bază de programe şi proiecte, în vederea asigurării dezvoltării, obiectivul global fiind acela de reducere a decalajelor de dezvoltare faŃă de Uniunea Europeană. Măsura economică a răspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă este reprezentată de cheltuielile pentru protecŃia mediului, care includ cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităŃilor de supraveghere şi protecŃie a mediului şi pe cele care se referă la prevenirea sau refacerea efectelor negative asupra mediului. La nivelul arealului s-au înregistrat astfel de cheltuieli importante în ultimii ani, în special de către anumiŃi agenŃi economici, potenŃial poluatori.

26

Un instrument economico-financiar constituit în vederea implementării legislaŃiei privind protecŃia mediului, armonizată cu prevederile acquis-ului comunitar, conform principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi “responsabilitatea producătorului”, este Fondul pentru Mediu. Din sumele încasate, AdministraŃia Fondului pentru Mediu acordă sprijin financiar pentru realizarea proiectelor prioritare de protecŃia mediului, care contribuie la promovarea dezvoltării durabile. La nivelul arealului, au fost finanŃate din acest fond numeroase proiecte, unele de foarte mare anvergură, conducând la importante investiŃii locale în domeniul protecŃiei mediului şi dezvoltării durabile. Numeroase şi importante proiecte de mediu la nivelul arealului au beneficiat de finanŃare nerambursabilă în cadrul programelor de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD. La nivelul arealului, se află în pregătire pentru finanŃare mai multe proiecte, din fondurile Uniunii Europene de post-aderare, prin Programul OperaŃional Sectorial (POS) de Mediu şi Programul OperaŃional Regional (POR).

CONCLUZII ♠ Factorii de mediu, aerul, apa, solul, flora, fauna, care intră în componenŃa capitalului natural, au suferit, sub impactul activităŃii omului, modificări cantitative şi calitative importante, mai ales în ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale, a creşterii nivelului consumului, în special a celui energetic, a dezvoltării explozive a industriei, a transporturilor, a creşterii demografice şi urbanizării etc. ♠ Putem spune despre aerul pe care-l respirăm aici, în partea de nord-vest a României, că acesta este departe de a fi curat, dar nu este atât de poluat încât să ne pună în pericol sănătatea. Reducerea semnificativă a emisiilor poluante, din surse staŃionare, în special din industrie şi agricultură, datorită reducerii sau sistării proceselor de producŃie, a fost unul dintre efectele secundare pozitive ale declinului economiei. În schimb, pe măsura creşterii parcului auto şi, implicit, a traficului rutier, s-au constatat creşteri foarte mari ale emisiilor din surse mobile. Tot traficul rutier, pe drumurile şi arterele intens circulate, în special în intersecŃii şi în zona podurilor, alături de cel aerian, este principala sursă de poluare sonoră şi prin vibraŃii; se adaugă şi zgomotul produs de activităŃile industriale sau din construcŃii. Având în vedere progresele înregistrate în realizarea măsurilor de reducere a emisiilor, Ńinând cont de îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare a calităŃii aerului, prin utilizarea celor şase staŃii automate, şi de conştientizare a agenŃilor economici şi a populaŃiei asupra unor aspecte legate de poluarea atmosferei, se poate considera că următorii ani vor aduce îmbunătăŃiri importante în domeniul calităŃii aerului.

27

♠ În privinŃa apelor de suprafaŃă, aproximativ 95% din cursurile de apă se încadrează în categoria I-a şi a II-a de calitate, din punct de vedere fizico-chimic. Din punct de vedere biologic, apele curgătoare se încadrează în categoria de stare ecologică bună şi foarte bună. Calitatea apelor, în secŃiunile urmărite sistematic, prezintă îmbunătăŃiri sau înrăutăŃiri periodice, în funcŃie de modul de funcŃionare a staŃiilor de epurare existente, de lipsa staŃiilor de epurare în unele cazuri, de volumul apelor uzate evacuate, de debitele cursurilor de apă la un moment dat. Stadiul trofic şi starea igienico-sanitară a lacurilor analizate la nivelul arealului se încadrează în categoriile mezotrof, eutrof, şi hipertrof. Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea apei lacurilor se încadrează în clasa a II-a şi a III-a de calitate. Referitor la calitatea apelor subterane, deşi majoritatea forajelor analizate prezintă depăşiri ale valorilor admise la unul sau la mai mulŃi indicatori, s-a constatat, în general, încadrarea calităŃii apelor subterane în baremurile de potabilitate. Formele cele mai intense de depreciere a calităŃii apelor subterane s-au identificat în zonele de intravilan rural unde, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaŃii edilitare, deşeurile lichide ajung adesea în subteran; de asemenea, s-au înregistrat depăşiri ale parametrilor chimici şi bacteriologici la majoritatea fântânilor din jurul rampelor de deşeuri. Zone de risc sub aspectul poluării apelor subterane sunt şi cele din jurul depozitelor de deşeuri industriale provenite din industria energetică, petrolieră, minieră, chimică, metalurgică. Din analizele de calitate a apei potabile, rezultă că apa potabilă livrată populaŃiei corespunde din punct de vedere a normativelor privind calitatea apei potabile. În puŃine cazuri s-au înregistrat depăşiri faŃă de limitele admise la indicatorii fier, mangan, clor rezidual liber şi probe necorespunzătoare bacteriologic. În urma investigaŃiilor efectuate cu privire la calitatea apei din fântâni care au fost utilizate ca surse locale de apă de băut, la majoritatea probelor de apă de fântână analizate au fost înregistrate depăşiri pentru nitraŃi peste limita maximă admisă. Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate din staŃiile de epurare se încadrează în limitele admise prevăzute în autorizaŃiile de gospodărire a apelor. În prezent se derulează o serie de investiŃii pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. În vederea asigurării protecŃiei calităŃii apelor şi mediului acvatic, sunt stabilite o serie de obiective şi prevăzute programe de măsuri care să conducă la menŃinerea şi îmbunătăŃirea calităŃii apei.

♠ Solurile existente la nivelul arealului se încadrează în clasa de mijloc de fertilitate, cea mai mare suprafaŃă agricolă a fondului funciar fiind cuprinsă în clasele a III-a şi a IV-a de calitate, respectiv în categoria terenurilor care necesită măsuri de ameliorare complexe. Cele mai importante tipuri de poluare a solurilor, identificate la nivelul arealului, sunt: poluarea cauzată de aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice, a produselor de protecŃie a plantelor (fitosanitare); poluarea cauzată de amenajările

28

agricole; poluarea cauzată de substanŃe purtate de aer; poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu hidrocarburi; poluarea solurilor ca urmare a exploatărilor miniere, din balastiere şi cariere; poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme; poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice. Toate acestea conduc la scoaterea terenurilor respective din circuitul agricol, schimbarea categoriei lor de folosinŃă, conducând la extinderea suprafeŃei terenurilor degradate, inclusiv datorită fragmentării excesive a proprietăŃii şi practicării agriculturii de subzistenŃă. Printre măsurile iniŃiate la nivelul arealului, în vederea stopării acestor efecte distructive, amintim: existenŃa unor studii pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor; obligaŃia agenŃilor economici, în vederea obŃinerii autorizaŃiei integrate de mediu, de a întocmi planuri de acŃiune pentru asigurarea protecŃiei solului.

♠ Capitalul natural de care dispune arealul nostru este unul bogat şi variat, cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii, ca urmare a interacŃiunii dintre formele de relief existente (câmpie, dealuri şi munŃi) şi factorii climatici.

Astfel, au fost inventariate şi validate în baza de date în cadrul siturilor din ReŃeaua ecologică „Natura 2000”, 58 de tipuri de habitate cu importanŃă conservativă comunitară, 16 specii de floră sălbatică de interes comunitar şi 145 de specii de faună sălbatică de interes comunitar.

De asemenea, sunt declarate 25 de situri de importanŃă comunitară şi 7 arii de protecŃie specială avifaunistică, reprezentând aproape 25% din suprafaŃa arealului, 70 de arii naturale protejate de interes naŃional, reprezentând peste 3% din suprafaŃa arealului, plus 22 de arii naturale protejate de interes local.

23,5% din suprafaŃa arealului este acoperită cu păduri, având o diversitate de specii forestiere, distribuite pe etaje de vegetaŃie. SuprafaŃa de pădure care îi revine unui locuitor, la nivelul arealului, este de 0,28 ha/loc, puŃin sub media naŃională (0,29 ha/loc) şi sub cea europeană (0,30 ha/loc). SituaŃia este mai bună în judeŃul Bihor (0,34 ha/loc) şi mai defavorabilă în judeŃul Satu Mare (0,19 ha/loc). O situaŃie aparte caracterizează arealul forestier în cazul oraşelor, unde apar diferenŃe foarte mari, de exemplu, de la 0,07 ha/loc în cazul Oradiei, la aproape 1 ha/loc în cazul Nucetului.

În privinŃa spaŃiilor verzi din localităŃi, deşi, în ultimii ani, profitând de legislaŃia şi fondurile disponibile, au avut loc lucrări de extindere şi amenajare, în multe localităŃi acestea sunt încă deficitare. Astfel, de exemplu, la Oradea avem doar 9,14 mp/locuitor, pe când la Satu Mare 24,68 mp/locuitor.

Presiunile antropice cu impact negativ asupra elementelor patrimoniului natural sunt: turismul necontrolat, braconajul, defrişările, păşunatul excesiv, schimbarea modului de folosinŃă a terenurilor, activităŃile agricole, agricultura intensivă, supraexploatarea unor specii de plante şi animale, incendiile sau alte accidente ecologice, extinderea urbanizării.

29

♠ Pe ansamblu, cu unele excepŃii, dar nu de ordin major, putem aprecia că evoluŃia calităŃii principalilor factori de mediu la nivelul arealului este una pozitivă, în ultimii ani neînregistrându-se depăşiri semnificative ale concentraŃiilor medii admisibile prevăzute pentru principalii indicatori ai calităŃii factorilor de mediu şi nici poluări accidentale semnificative. Astfel, putem vorbi, în general, de factori şi agenŃi antropici potenŃial poluatori, care însă, în prezent, investesc în proiecte şi lucrări privind ecologizarea activităŃilor lor.

♠ S-a atins un nivel general satisfăcător de aliniere legislativă şi întărire a structurilor administrative din domeniul protecŃiei mediului. Sunt prevăzute strategii, programe şi planuri de dezvoltare, însă implementarea integrală a acestora reprezintă încă o provocare majoră, inclusiv în ceea ce priveşte investiŃiile. Numeroase şi importante proiecte de mediu la nivelul arealului au beneficiat de finanŃare nerambursabilă în cadrul programelor de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD. De asemenea, există proiecte în curs de implementare sau în stadiu de pregătire pentru finanŃare din fondurile Uniunii Europene de post-aderare, prin Programul OperaŃional Sectorial (POS) Mediu şi Programul OperaŃional Regional (POR). ♠ Cum educarea şi pregătirea tuturor cetăŃenilor constituie baza indispensabilă şi fundamentală care trebuie să însoŃească toate politicile publice care au legătură cu mediul şi dezvoltarea durabilă, fiecare cetăŃean, organizaŃie sau instituŃie trebuie să conştientizeze că dezvoltarea durabilă reprezintă singura cale pe care omenirea trebuie să o respecte pentru a avea asigurat un viitor. Astfel, este imperios necesară o schimbare de "filosofie" în modul de a produce şi consuma, trecerea de la producŃie şi consum "cu orice preŃ" la producŃie şi consum durabile, având "cheltuielile de mediu incluse în preŃ", evitând astfel transferarea "notei de plată" către alŃii, din alte zone geografice sau din viitor.

CONTRIBUłII PERSONALE În prezenta teză de doctorat, contribuŃiile personale ale autoarei constau în:

• prezentarea descrierii geografice a arealului în ansamblul său, având drept componente cele două judeŃe

• analizarea, interpretarea şi sintetizarea unui volum impresionant de date existente privind calitatea factorilor de mediu, a surselor de poluare şi a măsurilor de protecŃie la nivelul arealului luat în studiu, extragerea şi evidenŃierea tuturor concluziilor prezentate

• analizarea şi sintetizarea strategiilor, planurilor şi proiectelor legate de protecŃia mediului şi dezvoltarea durabilă la nivel local, regional, naŃional şi chiar european

• realizarea unei analize Swot • realizarea a numeroase reprezentări grafice, tabele şi fotografii relevante.

30

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Barnea M, Papadopol C. (1975), Poluarea şi protecŃia mediului, Ed. ŞtiinŃifică şi

Enciclopedică, Bucureşti Bălteanu D., Şerban Mihaela (2005), Modificările globale ale mediului, Editura

C.N.I. Coresi, Bucureşti Berindei I., Pop G. (1972), JudeŃul Bihor, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti Berindei I. şi colab. (1977), Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, łara Beiuşului,

Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti Bran Florina (1996), Poluarea, protecŃia şi legislaŃia de mediu, Editura A.S.E.,

Bucureşti Ciobanu D. (2001), ProtecŃia mediului, Editura Transilvania, Braşov Cocean P. (2002), Geografie Regională, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-

Napoca Cojocaru I. (1995), Surse, procese şi produse de poluare, Editura Junimea, Iaşi Fărcaş I. (1999), Clima urbană, Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj-Napoca Grădinaru J. (2000), ProtecŃia mediului: abordare previzională, Editura

Economică, Bucureşti Gugiuman I., Cotrău M. (1975), Elemente de climatologie urbană, Editura

Academiei, Bucureşti Ianoş I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică Bucureşti Ilieş Dorina, Josan N. (2009), Geosituri şi geopeisaje, Editura UniversităŃii din

Oradea Josan N. (2002), Sisteme globale de mediu, Editura UniversităŃii din Oradea Lupan E. (1996), Dreptul mediului – partea generală, Editura Lumina Lex Măhăra G. (1969), ContribuŃii la studiul nocivităŃii atmosferice în oraşul Oradea,

Lucrări ŞtiinŃifice seria A, RedacŃia Institutului Pedagogic Oradea Măhăra G., Ambrus A. (2007), Aspects on air quality in the Bihor-Hajdu-Bihar

Euroregion, Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Tom XVII Mănescu S. şi colab. (1994), Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,

Bucureşti Petrea Rodica (2001), Aspecte de poluare şi de protecŃie a mediului în municipiul

Oradea, Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Tom XI Rojanschi V., Bran Florina, Diaconu GheorghiŃa (1997), ProtecŃia şi ingineria

mediului, Editura Economică, Bucureşti Roşu A., Ungureanu Irina (1977), Geografia mediului înconjurător, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Teuşdea V. (2000), ProtecŃia mediului, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti Ungureanu Irina (2005), Geografia mediului, Editura UniversităŃii „Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi Bibliografia cuprinde, în total: 66 titluri de lucrări, 33 acte normative, 39 documente: strategii, planuri, rapoarte, alte documente, 30 trimiteri la pagini web.