UNIVERSITATEA “PETROL ŞI GAZE ”PLOIEŞTI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

AN III, ZI, GRUPA 3154-B

Poluarea apei cu metale grele

Studiu de caz : Roşia Montană

Ploieşti1

2012

Cuprins

CUPRINS..................................................................................................................................................................................2

1. APA..................................................................................................................................................................................3

1.1. CARACTERISTICI GENERALE....................................................................................................................................3

1.2. CLASIFICAREA APEI.................................................................................................................................................4

2. POLUAREA APEI.........................................................................................................................................................5

2.1. CLASIFICAREA POLUĂRII APEI.................................................................................................................................5

2.2. SURSE.CAUZE.POLUANŢI.........................................................................................................................................6

3. POLUAREA CU METALE GRELE A APELOR......................................................................................................3

3.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND METALELE GRELE ŞI PREZENŢA LOR ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR.............................3

3.2. METALELE GRELE ÎN REGLEMENTĂRI ŞI POLITICI DE MEDIU..................................................................................4

3.3. APA POLUATĂ REZULTATĂ DIN INDUSTRIA MINIERĂ..............................................................................................5

3.4. EFECTELE NEGATIVE POLUĂRII APEI CU METALE GRELE........................................................................................7

A. Asupra omului..............................................................................................................................................................7

B. Asupra faunei şi florei..................................................................................................................................................8

4. STUDIU DE CAZ: ROŞIA MONTANĂ....................................................................................................................10

4.1. GENERALITĂŢI.......................................................................................................................................................10

4.2. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ SI A CELOR SUBTERANE...................................11

4.3. CAUZE ALE CONTAMINĂRII ŞI EVOLUŢIA FENOMENULUI POLUATOR....................................................................11

4.4. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE LA ROŞIA MONTANĂ.....................................................................................16

4.4.1. Aspecte principale şi informaţii privind proiectul RMGC...............................................................................16

4.4.2. Argumente PRO Roşia Montană......................................................................................................................17

4.4.3. Argumente CONTRA Roşia Montană.............................................................................................................24

2

1. Apa

1.1. Caracteristici generale

Apa reprezintă substanţa minerală cea mai răspândită pe suprafaţa pământului şi are un rol

primordial în dezvoltarea social economică a unei naţiuni [1].

Calitatea apei potabile în România este reglementată de Legea nr 458/2002 care transpune

Directiva 98/83/CEE privind apa potabilă1.

Apa este o resursă naturală neregenerabilă, leagăn şi suport al materiei vii pe Terra, al cărei volum

total (mări, oceane, gheţari, lacuri, râuri, ape subterane, etc) este apreciat la 1,386 mld. Km 3 (Gâstescu,

1998). Raportată la acest volum, apa dulce reprezintă doar 2,53 % (35 029 240 Km3), iar numai apa

subterană, împreună cu cea din lacuri şi râuri, 0,76% (10 623 120 km3) din apa totală de pe planetă.

Aproape 2/3 din apa subterană este acumulată în structuri acvifere situate sub 700 m adâncime, deci

exploatarea lor este costisitoare, iar apele freatice sunt foarte vulnerabile.

Este tot mai evident faptul că astăzi societatea umană se confruntă cu o criză acută

de apă dulce şi că aceasta se va accentua pe măsura creşterii populaţiei şi a necesităţilor acestora.

Conform cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, necesarul zilnic de apă calculat

pentru a acoperi toate necesităţile unui adult este de 100 l (Mănescu). La aceasta se adaugă însă

volumele importante de apă cu mult mai mari, necesare în industrie, agricultură şi în utilităţi

urbanistice.

În condiţiile în care consumul mediu zilnic pe locuitor este estimat la 1 m 3/24 ore (inclusiv cel

industrial, agricol, etc), cantitatea de apă disponibilă a planetei ar asigura necesarul unei populaţii de

maxim 20 miliarde locuitori, preconizată pentru anul 2100, iar aceasta numai cu condiţia diminuării

progresive a proceselor de poluare a apelor şi a unei gospodăriri raţionale (Robescu, et al, 1988).

Proprietăţile naturale ale apei dulci pot fi modificate datorită unor cauze naturale sau artificiale.

Apa nu numai că trebuie să fie prezentă în cantităţi importante, dar ea trebuie să îndeplinească

anumite criterii de calitate.

Calitatea apei = ansamblul caracteristicilor fizice chimice, biologice şi bacteriologice, exprimate

cuantificat, care permit încadrarea probei într-o categorie, căpătând astfel însuşirea de a servi unui

anumit scop.1 Buletinul AGIR nr. 1/2007 ● ianuarie-martie

3

1.2. Clasificarea apei

Dintre criteriile de clasificare a apei cele mai importante sunt:

1. sursa de provenienţă

2. domeniul (sectorul) de utilizare.

După sursa de provenienţa,apele sunt:

a. apă de suprafaţă (oceane,mări,gheţari,fluvii,râuri,lacuri)

b. apă atmosferică (apa meteorică)

c. apă subterană (izvoare).

După domeniul de utilizare ,apele sunt:

a. Ape industriale :

-materii prime pentru diverse industrii

-auxiliar în procesele de fabricaţie (celuloză şi hărtie, industria chimică, alimentară,

metalurgică etc.)

agent de vehiculare a materiilor prime în industria chimică

-purtător de energie (hidroenergie, termoenerie, energie nucleară etc)

-agent de răcire/încălzire (industria chimică, de rafinare, celuloză şi hârtie, alimentară etc.)

b. Apa potabilă :

- pentru consum casnic

- pentru agricultură

Poza 1.1. 7 Izvoare,Bucegi-România

4

2. Poluarea apei

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziţiei sau calităţii ei, astfel încât aceasta să

devină mai puţin adecvată tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale.

Protecţia calităţii apei constituie păstrarea, respectiv îmbunătăţirea caracteristicilor fizic-chimice şi

biologice ale apelor pentru gospodărirea cât mai eficientă a acestora.

Poza 2.1. Ciclul hidrologic cu unele aspecte induse de stresul uman2

2.1. Clasificarea poluării apei

Poluarea apei poate fi împărţită după mai multe criterii:

1. după perioada de timp cât acţionează agentul impurificator:

a. permanentă sau sistematică;

b. periodică;

c. accidentală.

2. după concentraţia şi compoziţia apei:

a. impurificare = reducerea capacităţii de utilizare;

b. murdărire = modificarea compoziţiei şi a aspectului fizic al apei;

c. degradare = poluarea geavă, ceea ce o face improprie folosirii;

d. otrăvire = poluare gravă cu substanţe toxice.

3. după modul de producere a poluării:

a. naturală;

b. artificială (antropică).

Poluarea artificială cuprinde: poluarea urbană, industrială, agricolă, radioactivă şi termică.

2 Ministerul mediului şi gospodăririi apelor,Bucureşti 20055

4. după natura substanţelor impurificatoare:

a. poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);

b. poluarea chimică (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergenţi, pesticide,

substanţe cancerigene, substanţe chimice specifice diverselor industrii );

c. poluarea biologică (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare

patogene, viermii paraziţi, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite,

fungii, algele, crustaceii etc.);

d. poluarea radioactivă.

2.2. Surse.Cauze.Poluanţi

Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct, dar mai ales prin

intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple.

Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe

criterii:

1) Acţiunea poluanţilor în timp. După acest criteriu distingem următoarele surse:

a. continue (canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale);

b. discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care

funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.) ;

c. accidentale (avarierea instalaţiilor,rezervoarelor,conductelor).

2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în:

a. sursele de poluare organizate sunt următoarele:

surse de poluare cu ape reziduale menajere;

surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b. sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

apele meteorice;

centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă .

Apele reziduale Tipul apei reziduale Sursa industrială Cu compuşi anorganici Industria chimică anorganică

Ceramică Metalurgie

Cu compuşi organici Industria alimentară Farmaceutică

Cu compuşi organici toxici Uzine cocsochimice Rafinării Industria organică de sinteză

Cu compuşi micşti Combinate chimice Combinate petrochimice Procese complexe de prelucrare

Tabel 2.2. Clasificarea efluenţilor industriali

6

Categoria Sursa Cauze Agenţii poluanţi

Ape uzate industriale

Industria minieră Prepararea minereurilor metalifere şi nemetalifere; Preparaţiile de cărbune; Flotaţiile; Extracţia şi prelucrarea minereurilor radioactive.

-săruri de metale grele; -particule în suspensie (argilă, praf de cărbune); -produşi organici folosiţi ca agenţi de flotaţie; -deşeuri radioactive.

Industria metalurgică

Procedee pirometalurgice şi Hidrometalurgice; Procese de răcire; Procese de spălare.

-suspensii insolubile; - ioni de metale grele; - fenoli; - cianuri; - sulfaţi;

Industria chimică Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din procesele tehnologice de fabricare a substanţelor organice şi anorganice

- acizi; - baze; - săruri; - cenuşă; - suspensii; - coloranţi; - detergenţi.

Industria petrolului şi petrochimică

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale, transportul naval, accidentele tancurilor petroliere

-petrol;-produse petroliere; - compuşi fenolici şi aromatici; -hidrogen sulfurat; - acizi naftenici.

Industria termoenergetică

Deversarea lichidelor calde din sistemele de răcire a instalaţiilor sau centralelor electrice

- lichide calde (poluare termică )

Ape uzate menajere

Locuinţe Înstituţii publice Băi spălători Spitale şcoli Hoteluri

Folosirea apei ca agent de spălare şi curăţare

-produse petroliere; - detergenţi; - microorganisme; -paraziţi; - substanţe minerale.

Ape uzate agro-zootehnice

Agricultura Irigarea terenurilor agricole - îngrăşăminte; - pesticide; - suspensii.

Zootehnia Adăparea animalor; Salubrizarea crescătoriilor de animale.

-suspensii organice; - agenţi patogeni.

Ape meteorice

Ploaia Zăpada

Contactul precipitatiilor - ploi acide; - îngrăşminte; - pesticice; -reziduuri animale.

Tabel 2.1. Surse de poluare si cauzele producerii poluării

În tabelul 2.1. sunt prezentate pe categorii de ape reziduale,sursele de poluare,cauzele si agenţii

poluanţi care au contribuit la formarea lor.Dintre sursele industriale prezentate, trebuie remarcat că

rafinăriile şi combinatele petrochimice sunt, de regulă, interconectate şi, prin urmare, apele reziduale

conţin atât compuşi organici toxici, cât şi compuşi micşti.

Ca urmare a poluării apei pot fi perturbate următoarele procese:

a. Alimentarea cu apă potabilă a centrelor urbane (impurificarea apei cu reziduuri

menajere şi industriale, cu germeni patogeni, substanţe toxice etc.);

1

b. Alimentarea cu apă a unităţilor industriale (apa tehnologică poate fi impurificată cu

anumiţi poluanţi indezirabili în anumite procese tehnologice);

c. Alimentarea cu apă a crescătoriilor de animale (concentraţii mici de substanţe

toxice pot afecta sănătatea animalelor; concentraţii de sare peste 1,5% s-au dovedit

mortale pentru animalele de fermă);

d. Irigaţiile (plantele pot fi afectate de prezenţa în apa de irigat a metalelor grele,

borului, sodiului etc.);

e. Piscicultura (deversarea în emisar a unor ape reziduale cu substanţe toxice: cianura

de sodiu, cuprul, zincul, fenolul, amoniacul etc.);

g. Navigaţia (poluarea apelor fluviale conduce la creşterea acidităţii şi corozivităţii

acestor ape, cu efecte negative asupra părţii metalice a navelor; depozitarea

cantitativă a unor substanţe în suspensie poate perturba circulaţia navelor).

Criteriul de împărţire Categoria de poluanţi Poluanţii Modificarea proprietăţilor chimice şi/sau biologice ale apei

Compuşi toxici anorganici - plumb; - mercur; - cupru; - zinc; - crom; - cianuri, etc.

Compuşi organici greu degradabili

- pesticide; - detergenţi.

Săruri fertilizatoare - azot; - fosfor.

Săruri organice - substanţe organice din mine şi din exploatări petroliere.

Microorganisme - bacterii; - viruşi; - paraziţi, etc.

Modificarea proprietăţilor fizice şi/sau organoleptice ale apei

Uleiuri Coloranţi Substanţe degradabile

- hidrocarburi; - compuşi organici.

Substanţe solide - suspensii.

Tabelul 2.3. Clasificarea poluanţilor apei după modificările proprietăţilor apei

2

3. Poluarea cu metale grele a apelor

3.1. Aspecte generale privind metalele grele şi prezenţa lor în mediul înconjurător

Metalele sunt componente naturale, care fac parte din ecosistemele globale. O parte din ele sunt

esenţiale pentru buna dezvoltare a plantelor şi a organismelor, altele, în schimb, pot fi toxice pentru

acestea, chiar şi la concentraţii foarte mici.

Metalele pot fi prezente în mediu într-o gamă largă de stări de oxidare şi numere de coordinare,

acestea fiind corelate şi cu toxicitatea lor. În literatura de specialitate metalele sunt clasificate în două

categorii principale: metale uşoare şi metale grele. Dintre toate elementele metalice existente în natură,

53 dintre ele sunt metale grele, având densitatea mai mare de 5 g/cm3 şi sunt deseori asociate cu

poluarea şi toxicitatea, deşi, unele dintre acestea (metalele esenţiale) sunt necesare organismelor vii,

dar în concentraţii destul de mici3 .

Poluarea este o situaţie de fapt, o anumiă potenţialitate nocivă pentru om şi mediu. În consecinţă,

este nevoie ca aceasta să fie sancţionată prin norme de drept.Acest lucru se realizează diferit în dreptul

intern al statelor şi dreptul internaţional.

Cea mai importantã poluare este cea industrială caracterizată printr-o mare întindere a prejudiciilor

cauzate mediului. Ea poate fi „reziduală” sau continuă ori „accidentalã” sau instantanee.

Apa este un factor important în echilibrele ecologice,iar poluarea acesteia este o problemă actuală cu

consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei.

În poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluanţilor.Cel mai adesea,se

întâlnesc detergenţi, solvenţi, cianuri, metale grele, acizi organici, grăsimi, coloranţi, agenţi de spălare,

sulfuri, amoniac, etc.

Cei mai toxici produşi anorganici sunt: arsenul,cobaltul, zincul, cadmiul, seleniul,mercurul etc.

Metalele grele, cum ar fi:fierul,cromul,cuprul,zincul, seleniul sunt indispensabile proceselor

biochimice din organismul uman, dar în cantităţi mici. Când depăşesc o anumitã concentraţie devin

periculoase pentru viaţa omului.

Caracteristica esenţială a apelor uzate industrial o constituie varietatea nelimitată de poluanţi şi

nocivitatea lor deosebită. În poluarea cu metale grele a apelor uzate industrial ponderea cea mai mare o

are industria minieră.

Un produs toxic poate ataca organismele acvatice în două moduri:

- fie prin contaminare directă(absorbţie sau adsorbţie);

- fie prin contaminare indirectă datorată consumării de specii contaminate;

3 Adriano, 20013

Toxicitatea pe termen lung a metalelor are ca unitate de masură “metox”-ul.Ea este dată,într-o scara de

la 1 la 50,după patru clase de toxicitate:

-1 g de Zn sau Cr = 1 metox

-1 g de Cu sau Ni =5 metox

-1 g de Pb sau As = 10 metox

-1 g de Hg sau Cd =50 metox

3.2. Metalele grele în reglementări şi politici de mediu

Conform legislaţiei din România, concentraţiile maxime admise pentru ionii de metale grele în apă

nu trebuie să depăşească anumite valori, prezentate în Tabelul 3.1, reglementate prin Ordinul

Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor 161/2006, pentru aprobarea Normativului privind

clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. În

Tabelul 3.2. sunt prezentate concentraţiile maxime de metale grele admise în corpul uman conform

unor reglementări internaţionale elaborate de OMS (2002) –Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi U.S.

EPA (2002) -US Environmental Protection Agency (Agenţia americană pentru protejarea mediului

înconjurător), precum şi afecţiunile pe care le pot genera în corpul uman cu consecinţe nefavorabile

asupra sănătăţii.

Nr Ion metalic CMA-apă potabilaLegea 311/2004 (mg/l)

Valori admise pe categorii de calitate pt apele de suprafaţă.Ordin 1146/2002- Ordin 161/2006 (µg/l)

II III IV V

1 Zinc 5 100 200 500 >500

2 Cadmiu 0,005 1 2 5 >5

3 Crom Total 0.05 50 100 250 >250

4 Cupru 0,1 20 40 100 >100

5 Plumb 0,01 5 10 25 >25

6 Nichel 0,02 50 100 250 >250

Tabelul 3.1. Concentraţiile maxime admise pentru ionii de metale grele în ape, conform legislaţiei din

România

Metalul poluant CMA în corpul uman (µg/l)

Efectele asupra sănătăţiiOMS U.S. EPA

Arsen 10 50 Cancerigene, tumori hepatice, afecţiuni alepielii, şi ale aparatului digestiv etc.

Mercur 01 12 Coroziv pentru piele, dermatite, anorexie,Afecţiuni ale ochilor etc.

Cadmiu 03 05 Cancerigen, dispnee, pierderi în greutate

Crom Total 50 100 Cancerigen, alergii, tumori pulmonare,dermatite etc.

Nichel - - Bronşită cronică, cancer pulmonar, şi alteAfecţiuni ale aparatului respirator,

Zinc - - Afectează sistemul nervos.

Cupru - 1300 Iritaţii ale ochilor, nasului, gurii, cefalee,dereglări ale aparatului digestiv etc.

4

Tabelul 3.2. Concentraţii maxime admise (CMA) în corpul uman (OMS,2002 ; U.S. EPA ,2002 )

3.3. Apa poluată rezultată din industria minieră

Apele uzate de la extracţia minereurilor sunt impurificate atât cu suspensii minerale cât şi cu

substanţe chimice. Industria extractivă generează două categorii de ape uzate:

1. ape de mină provenite de la extracţia minereurilor;

2. ape uzate rezultate din procesul de preparare a minereurilor.

Principalele surse de formare a apelor de mină ar fi:

apele provenite din precipitaţii atmosferice şi pânzele freatice ale apelor de suprafaţă, care se

infiltrează în formaţiunile litologice de profunzime;

apele subterane acumulate în formaţiuni acvifere deschise prin lucrări miniere de explorare, de

exploatare sau lucrări speciale de asecare;

apa tehnologică introdusă în exploatările miniere pentru foraj umed, combaterea prafului,

rambleierea hidraulică a golurilor excavate.

Evacuarea apelor de mină se realizează prin drenaje adecvate regimului hidrologic. În cazul

minelor cu regim hidrologic stabil, evacuarea apei subterane se realizează prin drenaj pasiv, constând

din lucrările miniere de deschidere şi exploatare obişnuite (puţuri, galerii, plane înclinate, rostogoale),

iar pentru minele cu formaţiuni acvifere importante şi regim hidrologic

variabil în limite largi se prevăd sisteme speciale de drenaj activ, constând din lucrări de asecare

prealabilăexploatării (puţuri de asecare, foraje, filtre, baraje etc.).

Apele de mină pot fi introduse în fluxul tehnologic al uzinelor de preparare în combinaţie cu apa

limpezitădin iazul de decantare şi/sau apă de completare prelevată din sursa de suprafaţă.

Elementele dizolvate în apele de mină se pot grupa în:

– anioni: SO4 2-, HCO3-, PO4

3-, Cl-, Br-

– cationi: Ca2+, Mg2+, Cu2+, Zn2+, Fe2+, Mn4+

– microelemente: As, Zn, Cd. Ni, Ti, Be, S, V, Co, Ga, Mo, Ag, Sn, Te, Bi, Ba.

3.4. Efectele negative poluării apei cu metale grele

A. Asupra omului

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau

apa bauta nu are cele mai bune calitati.

Metalele grele sunt cunoscute ca fiind foarte puţin mobile, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că odată

ajunse într-un ecosistem se elimină extrem de greu din acesta.

5

Plumbul este toxic pentru organismul uman,unde ajunge pe cale digestiva şi respiratorie,fiind reţinut

în cortexul renal,în ficat şi în oase.Provoacă saturnismul(oboseală mare, slăbiciune, vărsături, cefalee,

turburări nervoase şi renale, nefropatie cronică etc.).

Mercurul se concentrează în special în cereale sub formă de metilmercur(insecticid) ,dar poate să se

găsească şi în apa contaminată, în alimente,în săruri şi în aer. Pentru om are un efect deosebit de

toxic,deoarece provoacă dezintegrarea celulară şi inhibă sistemul enzimatic fundamental de

oxidoreducere prin blocarea grupărilor tiolice.Ingerarea de compuşi organici (tip HgCl2) are ca efecte

imediate arsuri în gură şi faringe, colici, vărsături, diaree, anxietate, dupa care se instalează

insuficienţă renală.

Cadmiul este foarte toxic şi se concentrează în ficat, rinichi, testicule şi splină, de unde se elimină în

perioade lungi(10-20 de ani) .Afectare hepatorenală, gust dulceag în gură, uscăciune în gât, tuse,

iritaţie puternică a mucoasei nazale, ridicarea temperaturii.Se presupune a fi cancerigen.

Cromul (Cr3+) este un element care în cantitate mică ajută metabolismul animal şi uman. Cromul

hexavalent(Cr 6+ ) are acţiune toxică, se utilizează şi astăzi în industria pielăriei. Expunerea de scurtă

durată produce iritaţii, dar o expunere îndelungată poate produce dereglări circulatorii şi afectează

sistemul nervos. Cromul acumulat în apă, duce la îmbolnăvirea speciilor acvatice.

Nichelul este un metal utilizat pentru obþinerea de aliaje cu proprietăţi speciale, este prezent doar

accidental în apele naturale. Efectele pe care le produce sănătăţii omului sunt în funcţie de gradul de

expunere şi de speciile chimice în care atomul de Ni este prezent. Produce alergii, dar la

expuneri îndelungate, poate produce şi tumori canceroase.

Zincul este un poluant frecvent al apelor şi sedimentelor,fiind un component important al apelor

uzate.Întreprinderile care se ocupă cu producerea de materiale conţinând zinc, se constituie în posibili

poluanţi. Peste pragul toxic, Zn alterează gustul apei . Valorile nu depăşesc concentraţiile admise.

Cuprul (Cu) în concentraţii prea ridicate în apă e toxic. A făcut victime omeneşti în Germania.El nu

se bioacumulează în organismul uman. Poate proveni din ţevile de cupru, care sunt atacate de apele

moi sau acide.

Arsenul este o otravă puternică în special sub formă de As2O3 .Are efect cancerigen sub formă de

cancer cutanat.Intoxicaţia acută pe cale digestivă,prin consumul apei subterane contaminate determină

greţuri,vomismente, colici abdominali.Intoxicaţia cronică se manifestă prin conjunctivită,gutarai

cronic, bronşită, dureri de cap, oboseală, nevrită optică şi acustică.

Aluminiul consumat în cantităţi mari,prin intermediul apei subterane contaminate, sarurile de

aluminiu pot duce la o concentrare a luminiului în ficat, creier (demenţe senile precoce), inimă, oase şi

măduva osoasă.Provoacă encefalopatii mortale, anemii, astm bronşic şi iritaţii gastrointestinale.

Fierul este un element cu largă răspândire în natură, concentraţii importante de fier întâlnindu-se în

mod natural în ape de suprafaţă, soluri, sedimente etc. Utilizarea sa pe scară largă în industrie duce la

prezenţa sa frecventă ca component al apelor uzate.

6

a) Cianurile de sodiu şi potasiu .Ionul cianic legat de anumiţi ioni metalici reprezintă o otravă

puternică ce acţionează prin blocarea respiraţiei celulare.

B. Asupra faunei şi florei

Multitudinea poluanţilor anorganici face dificilă abordarea exhaustivă a propietăţilor aferente

acestora.Din această cauză,vor fi prezentate succinct proprietăţile celor mai importanţi poluanţi

anorganici.

Metalele şi în special cele grele,au drept caracteristici fizice de bază:masa atomică,densitatea,punctul

de topire,punctul de fierbere şi raza metalică.

În tabelul următor sunt date valorile acestor caracteristici pentru metalele care pot contamina grav

fauna şi flora:

Nr.crt Denumirea Masa Densitatea Punctul de Punctul de Raza metalului atomică g/cm3 topire t0c fierbere t0c metalică

1 Crom(Cr) 52.01 7.19 1930 2300 1.27

2 Cobalt(Co) 58.9 8.90 1480 3100 1.25

3 Nichel(Ni) 58.71 8.90 1455 2900 1.24

4 Cupru(Cu) 63.54 8.96 1083 2310 1.28

5 Zinc(Zn) 65.38 7.14 419.4 907 1.38

6 Arsen(As) 299.69 5.727 814 la 36 at 615 2.51

7 Molibden(Mo) 95.94 10.22 2620 4830 1.386

8 Cadmiu(Cd) 112.41 8.642 320.9 767.2 1.54

9 Bariu(Ba) 137.34 3.61 710 1696 2.22

10 Mercur(Hg) 200.59 13.546 +38.9 356.58 1.57

11 Plumb(Pb) 207.19 11.288 327.43 1620 1.80

Comportamentul metalelor în faună şi în floră, poate fi elucidat prin studiul a două procese

importante: adsorbţia şi complexarea. Funcţie de formele concrete de poluare şi de starea mediului,

există cazuri în care unul dintre aceste procese poate să le domine pe celelalte, dar, în general se

produc simultan.

Cunoaşterea acestor procese este importantă pentru a aprecia blocarea eventuală a poluanţilor în faună

şi în floră sub forma unor compuşi netoxici, ori dimpotrivă, formarea unor compuşi cu toxicităţi mai

ridicate.

Adsorbţia este fenomenul prin care poluanţii ajunşi în sol (în cazul de faţa ,ionii metalici în soluţie)

sunt fixaţi la suprafata particulelor solide care intră în compoziţia solului.Energia acestei interacţiuni

este rezultatul simultan al forţelor de natură chimică, precum şi al celor de natură fizică.

Adsorbţia selectivă, diferenţială a metalelor de către sol,datorită atât proprietăţilor solurilor cât şi

proprietăţilor metalelor, poartă denumirea de afinitate.

7

Complexarea se realizează când un cation metalic interacţionează prin legături covalente cu un anion

anorganic (OH-,Cl-,SO42- etc), ori cu un gaz organic sau anorganic.

Cianurile, recunoscute pentru toxicitatea lor ridicată se diferenţiază unele de altele în special prin

solubilitatea lor diferită.Astfel cianurile metalelor alcaline şi alcalino-pamântoase sunt solubile în

apă.Dimpotrivă, cianurile metalelor grele sunt în general, insolubile, excepţie facând cianura mercurică

Hg(CN)2,care este o combinaţie covalentă solubilă.

8

4. Studiu de caz: Roşia Montană

4.1. Generalităţi

Poza 4.1. Privelişte Roşia Montană judeţul Alba

Comuna Roşia Montană (situată în nord-vestul ţării, la 128 km de Cluj-Napoca şi 70 de kilometri de

Alba Iulia, în judeţul Alba) adăposteşte cel mai mare zăcământ de aur din Europa (estimat la 10,6

milioane uncii de aur), exploatat de secole în mod tradiţional, în subteran.

Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii

roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier.

Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale

dealurilor piemontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării

îndelungate.

Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roşiatică, de unde şi

denumirea comunei în română şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv

ce durează de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice. Conţinutul apei depăşeşte de

110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fierşi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă.

9

4.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă si a celor subterane

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă:

Râul Mureş : aval confluenţă cu Târnavele 78 km, prezintă o stare chimică bună şi 63 km

prezintă o stare chimică proastă.

Râul Târnava Mare+ Târnave ( aval de confluenţă cu Târnava Mică) : 41 km – stare chimică

proastă, poluare cu metale grele : Cr, Cu, Co, Cd, Ni, Pb. Surse de poluare: din judeţul Sibiu –

SC Sometra SA Copşa Mică şi Râul Târnava Mică.

Râul Târnava Mică : 43 km – stare chimică proastă, poluare cu metale grele: crom, cobalt,

plumb. Surse de poluare : din judeţul Mureş platforma industrială a oraşului Târnaveni.

Râul Arieş : 107 km 49 km prezintă o stare chimică bună şi 58 km prezintă o stare chimică

proastă, poluare cu metale grele : cupru, cobalt. Surse de poluare: haldele de steril de

descopertă, iazurile de decantare a sterilului de flotaţie aflate în conservare, apele de mină .

Abrudel :24 km – stare ecologică proastă. Pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologică la

macrozoobentos. Surse de poluare : permanentă – apele de mină din zona Bucium Izbita şi

poluarea istorică Filiala RoşiaMin Roşia Montană.

Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane:

Poluare cu metale grele (plumb, cadmiu dizolvat) se regăseşte la forajele din zona transversală râului

Mureş (Rădeşti, Lunca Mureş), râului Târnave (Mihalţ) şi râului Cugir (Vinerea), râului Ampoi (Şard).

La majoritatea forajelor s-a constatat conţinut foarte mare de ioni dizolvaţi- duritate şi conductivitate

mare.

4.3. Cauze ale contaminării şi evoluţia fenomenului poluator

Zona de studiu are o suprafaţă de 21,45 km2, suprapunându-se cursului Văii Roşia şi

confluenţei sale cu râul Abrud. Aceasta se încadrează în limitele administrative ale comunei Roşia

Montană şi încorporează toate obiectivele miniere de interes din punct de vedere al protecţiei factorilor

de mediu, al închiderii şi ecologizării.

Reabilitarea şi planificarea reconstrucţiei ecologice sunt acţiuni prin care se încearcă protejarea

calităţii zonei prin gestionarea stării mediului (reconversie, reabilitare, transformare) şi prin segregarea

activităţilor umane incompatibile cu menţinerea calităţii lui4 .

Principalele surse de poluare de pe amplasament:

4 Muntean şi Baciu, 2000, citat în Muntean, 2005

10

- depozitări necontrolate de material steril şi minereuri pe traseele de transport;

- distrugerea covorului vegetal;

- îndepărtarea stratului de sol pe suprafeţe întinse,

- depozitarea concentratelor rezultate;

- antrenarea de particule de praf de pe amplasamentele haldelor şi iazurilor de decantare;

- scurgeri de ape din precipitaţii cu conţinut de metale grele (Cu, Fe, Zn, Mn) şi caracter acid în zonele

de amplasament ale haldelor de steril şi iazurilor de decantare cu posibilităţi de antrenare a sterilelor;

- evacuări directe de ape poluate în receptorii naturali de suprafaţă (ape acide provenite din apele

meteorice ce spală suprafeţele haldelor);

- exfiltraţii de ape poluate din halde în apele subterane din zonă;

- emisii de pulberi în suspensie (antrenate de vânt din materialul depus).

Principalele căi de poluare : infiltrare în sol, migrarea poluanţilor, vânt, eroziune eoliană,

inhalare/ingerare de către

oameni, depunere pe sol, depunere pe plante, bioacumulare, lanţ trofic.

Astfel, în această zonă de studiu principalele obiective miniere sunt:

a) uzina de preparare de la Gura Roşiei,

b) incinta Aprăbuş,

c) iazurile de decantare Gura Roşiei şi Valea Săliştei,

d) carierele de exploatare Cetate şi Cârnic,

e) haldele de steril.

Suprafaţa exploatării Roşia Montană se suprapune bazinelor hidrografice ale râurilor Corna şi

Roşia, precum şi zonei de interfluviu dintre aceste cursuri de apă. Acest fapt favorizează migraţia

poluanţilor prin intermediul acestor cursuri. Pârâul Roşia este considerat unul dintre cele mai poluate

din întreg bazinul Arieşului, reprezentând principala sursă de poluare a râului Abrud şi în continuare a

Arieşului.5

Prin percolarea apelor din precipitaţii prin depozitele de steril de flotaţie, acestea se încarcă cu

poluanţi, în special metale grele. Apa limpezită evacuată din iazul de decantare Valea Săliştei are în

prezent valori peste limitele admise la indicatorii Pb şi Mn, prezentând o aciditate moderată.

5 (Luca et al., 2006)11

Poza 4.2. Poluarea apelor din zona de studiu pe baza concentraţiei metalelor grele din sedimente6

Iazul Gura Roşiei a fost mai puţin monitorizat din punct de vedere fizico-chimic, fiind în conservare

din 1986. Analizele din anul 2008 puse la dispoziţie de filiala RoşiaMin, efectuate pe ape evacuate din

iaz ilustrează depăşiri ale valorilor limită la Pb şi Mn, precum şi un caracter acid.

Apele de mină şi apele limpezite evacuate din iazurile de decantare au conţinuturi ridicate de

poluanţi, care contribuie la poluarea cursurilor de apă în care se deversează.

Pe baza analizelor efectuate în toamna anului 2006 – primăvara lui 2007 împreună cu echipa de

cercetare de la Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, Cluj-Napoca, se prezintă

concentraţiile de metale grele din apele râurilor Arieş şi Abrud, în aval de exploatarea minieră Roşia

Montană.

6 Lucrina Ştefănescu, Cercetări privind impactul asupra mediului la închiderea unor exploatări de aur din câmpul metalogenetic Roşia Montană

12

Deşi studiul efectuat la acea vreme acoperea o zonă mai extinsă, respectiv bazinul mijlociu al

râului Arieş, aici se insistă pe calitatea apelor influenţată direct de poluarea din perimetrul studiat.

Sursele de metale grele sunt reprezentate de apele acide de mină, drenate din galerii şi din

depozitele de steril bogate în metale, care sunt uşor mobilizate în anumite condiţii. În timp ce cuprul şi

zincul sunt considerate substanţe nedorite, plumbul şi cadmiul sunt caracterizate ca şi toxice

(Hambidge, 2000).7

Poza 4.3. Poluarea apelor din zona de studiu pe baza concentraţiei metalelor grele din apele de suprafaţă8

Rezultatele analizelor pe sedimente indică faptul că la toate probele, concentraţiile de Cu au

depăşit concentraţiile maxime admise, pentru cei doi ani consecutivi. Concentraţiile de Zn au depăşit

CMA la toate probele numai în cel de-al doilea an. Concentraţiile Pb au fost sub valoarea impusă prin

O.M. 161/2006, iar concentraţiile de Cd au fost extrem de ridicate.9

Acest studiu a indicat faptul că activitatea minieră din perimetrul studiat a afectat concentraţiile

metalelor în apele de suprafaţă. Valorile ridicate ale concentraţiilor unor metale (Pb,Cu, Cd, Zn) în

apele râurilor Abrud şi Arieş, precum şi valorile reduse ale pH-ului datorită conţinutului semnificativ

7 Ibidem

8 Idem pag. 109 Idem, pag. 7

13

al sulfurilor metalice din sterile şi sedimente sugerează că exploatările miniere şi iazurile de decantare

din zonă reprezintă surse de poluare continuă a apelor naturale chiar şi atunci când sunt închise10 ().

Apare foarte clar conturată ideea că menţinerea situaţiei actuale (nici o acţiune – starea “No

Action”) va conduce la continuarea neconformităţilor înregistrate şi la accentuarea afectării calităţii

componentelor de mediu şi aşezărilor umane.

Continuarea evacuărilor de ape de mină în pârâul Valea Roşiei şi a apelor limpezite din iazul

Valea Săliştei în pârâul Abrud fără a fi supuse unui proces de epurare, va menţine degradarea calităţii

acestor receptori naturali cu impact asupra calităţii râului Arieş.11

4.4. Implementarea Proiectului de la Roşia Montană

4.4.1. Aspecte principale şi informaţii privind proiectul RMGC

Roşia Montană a devenit celebră după ce o firmă canadiană, Gabriel Resources, a dorit să

extragă aur din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură, procese ce implică distrugerea

unei suprafeţe totale de 16 km² care include 5 munţi, 4 biserici şi cimitire, ruinele cetăţii romane

Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani până la refacere (în

comparaţie cu durata maximă de producţie a minei ce se estimează la 15 ani).

Aceasta propune la Roşia Montană cel mai mare proiect de exploatare la suprafaţă la scală

largă din Europa, folosind cianurarea ca procedeu de extragere a aurului şi argintului. RMGC a devenit

în octombrie 2000 titulara licenţei de exploatare a Minvest-ului.

10 Ozunu et al., 200911 Idem, pag. 10

14

Poza 4.4. Roşia Montană, harta proiectului Euro Gold12

Pentru a extrage cele 10,6 milioane uncii de aur şi 52,3 milioane uncii de argint, RMGC îşi

propun ca pe parcursul a 16,4 ani să deschidă patru cariere de minerit, realizând o producţie minieră

totală de 36.000 tone/zi, în total producţia de minereu pe an fiind de 13 milioane de tone.

În total, compania va folosi o suprafaţă de 42.82 km² şi estimează că va extrage 300 de tone de

aur şi 1600 de tone de argint. Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului..

Gabriel Resources Ltd (numită în continuare GR), cu acţiunile tranzacţionate la bursa din

Toronto, Canada şi Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva s-au

asociat în 1997 în Compania Eurogold S.A., care în 1999 îşi schimă numele în S.C. Roşia Montană

Gold Corporation S.A. (numită în continuare RMGC) – în cadrul căreia 80% din acţiuni sunt deţinute

de GR şi 19,3% de către Minvest Deva.

Proiectul constă în construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa iar pentru ca

proiectul să fie rentabil din punct de vedere economic, Valea Roşia va trebui împărţită în patru mine

deschise, în timp ce altă vale, Corna, va trebui să fie transformată într-un iaz de depozitare a cianurii

cu o suprafaţă de 6 km², cu un dig înalt de 180 m. În total, se estimează că proiectul va genera 196 de

milioane de tone de cianură.

12 http://www.datametallogenica.com/pages/minidisc/html/rosiamontana-mapsect/page.html15

În Studiul de Fezabilitate Minproc Ltd (aprilie 2001) este estimat faptul că singura metodă

economic viabilă de producerea a aurului este tratarea minereului cu cianură de sodiu. La Roşia

Montană se vor folosi în total 250.000 tone de cianură. Sterilele rezultate după procesarea minereului

vor fi stocate într-un iaz de decantare ce va ocupa o suprafaţă de aproximativ 400 ha, cu o capacitate

de stocare de 250 milioane tone şi un baraj înalt de 185m.

Zona Roşiei Montane este destul de populată, astfel, pentru a se realiza, proiectul implică

strămutarea a 2.156 oameni (958 familii), distrugerea sau reamplasarea a 10 biserici, 9 cimitire,

distrugerea a numeroase vestigii arheologice care se grupează într-un ansamblu unic în Europa,

aparţinând patrimoniului mondial, umplerea cu steril a unei întregi văi, Valea Corna.

4.4.2. Argumente PRO Roşia Montană

Se presupune că proiectul Roşia Montană va opri contaminarea cu ape acide a sistemului

hidrografic. RMGC a stabilit un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea apelor acide care se scurg din

galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate măsuri suplimentare pentru curăţarea văilor Roşia

Montană şi Corna, pentru ca apa care curge pe aceste pâraie să poată susţine flora şi fauna acvatică.

Managementul apei în cadrul proiectului de la Roşia Montană prevede că înainte de începerea

construcţiei obiectivelor miniere, apele care nu au fost contaminate de activităţile miniere din trecut

vor fi deviate în jurul proiectului prin canale de coastă, care vor deversa apa în aval de proiectul Roşia

Montană.

Apele acide care azi ajung contaminate direct în sistemul hidrografic vor fi colectate în spatele

unui baraj şi apoi tratate. Barajul Cetate va avea funcţia de colectare a apelor acide din bazinul pârâului

Roşia, ape care vor fi apoi pompate la o staţie de epurare; acolo, apa va fi tratată pentru a ajunge la

standardele de calitate impuse de legislaţia românească.

16

O parte din apa epurată va fi utilizată ca apă industrială, restul urmând a fi descărcată în

sistemul hidrografic pentru asigurarea debitului ecologic al pârâurilor Roşia şi Corna.

Poza 4.5. Locaţia sitului împreună cu planul de management al deşeurilor13

Astfel, în ciuda faptului că deşi de 2.000 de ani, la Roşia Montană se face minerit, metodele de

exploatare minieră practicate în trecut au dus la poluarea solului şi a apelor de suprafaţă din zonă cu

metale grele şi compuşi ai acestora.

Rocile cu conţinut de sulf, în contact cu oxigenul şi apa, au dat naştere unei soluţii slabe de acid

sulfuric, care a dizolvat metalele grele din rocă şi, împreuna cu acestea, a ajuns treptat în apele de

suprafaţă sau în cele subterane, poluându-le.

Încă din primul an de funcţionare, proiectul propus de Roşia Montană Gold Corporation

prevede stoparea acestei poluări istorice şi îmbunătăţirea calităţii apelor din zona Roşia Montană.

Roşia Montană este o zonă în care aurul a fost exploatat încă din perioada Imperiului Roman.

Mineritul modern presupune remedierea mediului afectat de către exploatarea minieră, în timp ce

exploatările anterioare abandonate din zona au lăsat un mediu înconjurător puternic degradat.

13 http://www.datametallogenica.com/pages/minidisc/html/rosiamontana-mapsect/page.html17

Din galeriile miniere vechi (totalizând aproximativ 140 km) se scurg în pârâul Roşia, în fiecare

secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în

Arieş.Datorită acestor ape acide, pe câţiva km în aval pe cursul pârâului Roşia şi Abrud, flora şi fauna

lipsesc aproape complet

În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt

foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru

zinc. Cadmiul şi Arsenul sunt între primele şapte substanţe chimice periculoase pe lista CERCLA 2007

(lista substanţelor periculoase a Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA). Spre comparaţie, cianura

este poziţionată abia pe poziţia 28 în aceeaşi listă.

Fig. 4.1. Valorile concentraţiilor pentru diferite substanţe chimice14

În cadrul proiectului Roşia Montană a fost stabilit un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea

apelor acide care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate măsuri suplimentare

pentru curăţarea văilor Roşia şi Corna, pentru că apa care curge pe aceste pâraie să poată susţine flora

şi fauna acvatică.

14 http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/mediu/apa.html 18

Fig. 4.2. Circuitul apei în condiţii normale 15

Prin implementarea proiectului de la Roşia Montană, nici măcar o picătură de apă contaminată nu va

părăsi amplasamentul proiectului propus fără a fi tratată în prealabil

Managementul apei în cadrul proiectului de la Roşia Montană prevede:

Înainte de începerea construcţiei proiectului, apele care nu au fost implicate în mineritul istoric

şi care nu vor fi implicate în proiect vor fi deviate în jurul proiectului prin aşa numitele canale de

deviere. Aceste canale de deviere vor deversa apa în aval de proiectul Roşia Montană.

Apele acide care în momentul actual se scurg libere în sistemul hidrografic, vor fi colectate în

spatele Barajului de Captare Ape Acide Cetate, de unde vor fi pompate spre amplasamentul Uzinei de

Procesare, unde vor fi tratate într-o Staţie de Epurare Ape Acide.

Apa tratată va fi fie utilizată în procesul tehnologic, fie descărcată în văile Roşia şi Corna (în

aval de baraje) pentru a menţine debitul ecologic al celor 2 pârâuri.

Alimentarea cu apă brută se va face din râul Arieş printr-un sistem de pompe şi conducte de

transport. Doar 15% din cantitatea de apă necesară proiectului va fi luată din râul Arieş, restul de 85%

va fi recirculată din iazul de decantare.

15 http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/mediu/apa.html19

Toate scurgerile şi exfiltraţiile de pe sau din amplasamentele proiectului Roşia Montană vor fi

captate şi tratate înainte de a fi eliberate în mediul natural.

Aspecte biotice (vegetaţie şi faună):

Din acest punct de vedere în aria Roşiei Montane, se remarcă grupările vegetale caracteristice

etajului alpin care cuprinde “golurile de munte” situate în afara limitelor climatice ale vegetaţiei

forestiere.

Gradul de împădurire este destul de ridicat, suprafeţele silvice depăşind 50% din suprafaţa

arealului, vegetaţia arboricolă fiind de tip mixt, respectiv amestec de foioase şi conifere, fapt explicabil

prin situarea altitudinală în zona de trecere de la pădurile de foioase la cele de conifere.

Pădurile zonei sunt populate, în special, cu mamifere, fiind frecvent întâlnite: ursul, lupul,

porcul mistreţ, vulpea şi viezurele, alături de variatele specii de cervide şi caprine, cerbul carpatin fiind

colonizat, în ultima perioadă, şi în Munţii Apuseni. Dintre păsările molidişurilor întinse se pot cita:

horoiul, gaiţa de munte sau alunarul şi forfecuţa, în regiunile mai calcaroase fiind frecvent întâlnită

presura de stâncă.

Păraiele repezi de munte sunt populate, îndeosebi, cu păstrăvi.

Se poate concluziona că, din punct de vedere al componentei biologice, fauna şi flora zonei

prezintă o structură mozaicată, destul de complexă, de modul utilizării ei judicioase şi de intensitatea

exploatării depinzând, în viitor, menţinerea acestei varietăţi şi bogăţii faunistice şi floristice

De aceea, lucrările de închidere şi reabilitare ecologică la Roşia Montană cuprind următoarele

activităţi:

1. Impermeabilizarea şi acoperirea cu vegetaţie a haldelor de steril;

2. Umplerea cu rocă a carierelor Cârnic, Jig şi Orlea, impermeabilizarea şi acoperirea lor cu 

vegetaţie;

3. Inundarea parţială şi amenajarea unui lac în cariera Cetate;

4. Impermeabilizarea şi acoperirea cu vegetaţie a iazului de decantare şi a barajelor;

5. Demontarea instalaţiilor de producţie scoase din uz şi reabilitarea ecologică a suprafeţelor

dezafectate;

6. Epurarea apelor, până la atingerea limitelor legale;

7. Întreţinerea vegetaţiei, combaterea fenomenului de eroziune şi monitorizarea pe termen lung a

întregului amplasament.

Conform principiului reabilitării progresive, RMGC nu va aştepta până la terminarea operaţiunilor

miniere pentru a începe reabilitarea ecologică la Roşia Montană.

20

Aspecte social-economice:

În cazul proiectului de la Roşia Montană, aspectele sociale au fost pe ultimul loc atunci când s-

a făcut proiectarea facilităţilor necesare viitoarei exploatări. Ca exemplu serveşte în acest caz

procedura de alegere a Văii Cornei ca locaţie a iazului de decantare. Au fost evaluate ca şi posibile

locaţii 5 văi diferite din zonă, ierarhia criteriilor fiind următoarea: tehnic, economic, de mediu şi social.

Valea Cornei este populată de aproximativ 400 de familii şi, pentru ca iazul să poată fi construit,

întreaga populaţie trebuie să fie strămutată.

Opoziţia faţă de strămutare în satul Corna este semnificativă, cele mai multe familii

neacceptând să părăsească de bună voie gospodăriile proprii. Mineritul modern înseamnă reguli şi

proceduri stricte în toate etapele unui proiect, inclusiv de reabilitare a mediului.

Zona în care se va dezvolta proiectul minier va fi reabilitată încă din perioada de funcţionare a

minei şi nu doar după închiderea acesteia, astfel încât suprafaţa respectivă să poată fi redată

comunităţii, pentru alte activităţi. Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt

estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcţionării minei timp de 16 ani.

Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi şi aprobate de Ministerul Mediului

şi Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în calitate de autorităţi guvernamentale

competente. Actualizările periodice au rolul de a asigura în orice moment, în cazul puţin probabil de

sistare temporară a proiectului, o Garanţie Financiară pentru Refacerea Mediului (GFRM) suficientă,

care reflectă costurile aferente reabilitării ecologice complete la momentul respectiv.

Dacă se închide mina vor apărea riscuri legate de generarea drenajului minier acid şi eliminarea

metalelor grele produse de modificarea relaţiilor dintre minereuri, apele de suprafaţă şi subterane şi

condiţiile atmosferice (în special minereuri metalice). Asemenea riscuri ar putea corespunde unei

poluăricontinue şi pe termen lung, care nu se va opri înainte de oxidarea totală a deşeurilor expuse

condiţiilor atmosferice. Riscul este combinaţia dintre o potenţială sursă de poluare cu cale de

transfer şi existenţa receptorilor (inclusiv umani).

21

Fig. 4.3. Riscurile primare ale închiderii miniere la exploatarea minieră Roşia Montană16

În urma unor experimente, valorile obţinute ilustrează faptul că aspectele referitoare la închiderea

minieră a exploatării Roşia Montană sunt complexe şi că riscul total este mare. Drept urmare,

compania minieră responsabilă cu lucrările de ecologizare, guvernul şi factorii interesaţi trebuie să

conştientizeze aceste riscuri şi să le abordeze într-o manieră responsabilă, pentru a asigura rezultatele

optime ale procesului de închidere. Din analiza datelor obţinute, reiese clar că factorii de mediu

prezintă principalele probleme la închidere (cu un factor de risc de 404,89), dar şi aspectele legate de

comunitate sunt de asemenea foarte importante (fapt afirmat şi de valoarea de 258,94 obţinută în urma

aplicării experimentelor).

Urmează riscurile asupra sănătăţii şi securităţii localnicilor şi a zonelor din jur, care solicită o atenţie

deosebită în faza de închidere.

Toate acestea sunt strâns legate de riscurile legale şi financiare, care, datorită lipsei fondurilor şi

garanţiilor pentru închidere, reprezintă un factor de îngrijorare. Acestea influenţează în mod direct

riscurile tehnice, care prezintă o valoare destul de ridicată. Acest lucru denotă lipsa politicilor coerente

16 Lucrina Ştefănescu, Cercetări privind impactul asupra mediului la închiderea unor exploatări de aur din câmpul

metalogenetic Roşia Montană22

de închidere minieră, absenţa unui plan de închidere actualizat şi un progres lent al activităţilor de

reabilitare.

Riscurile privind modul final de utilizare a terenurilor sunt cele mai mici, reflectând

valoarea terenului şi posibilitatea relativ ridicată a utilizării acestuia în scopuri productive, după

faza de închidere şi refacere ecologică.

În concluzie, riscul total de închidere minieră la Roşia Montană este mare, fapt care

evidenţiază importanţa derulării unui proces eficient de închidere.

4.4.3. Argumente CONTRA Roşia Montană

În anul 2005 Guvernul Canadian a anunţat că susţine proiectul Gabriel Resources în timp ce

ministrul mediului din Ungaria, Miklós Persányi, a anunţat că Guvernul Ungar se opune proiectului

(au existat speculaţii că poziţia ministrului este determinată de miliardarul de origine maghiară George

Soros, căruia proiectul îi ameninţă poziţia de important deţinător de aur).

În Ungaria populaţia se opune proiectului deoarece deversarea de cianură în râul Tisa în timpul

accidentului din anul 2000 a creat cele mai mari daune în zonele din apropierea Tisei din Ungaria.

23