universitatea politehnica din bucureŞti · metode de determinare a concentrației de metale grele...

Analiza aerosolilor prin tehnici si metode membranare

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Deapartamentul de Chimie Analitică și Ingineria Mediului

ANALIZA AEROSOLILOR PRIN TEHNICI şi METODE

MEMBRANARE

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

Prof. Dr. Ing. Gheorghe NECHIFOR

Doctorand:

Chim. Valeriu Danciulescu

Bucureşti 2013


2

TEMATICA şi OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Tematica de cercetare abordată, în cadrul tezei de doctorat, „Analiza aerosolilor prin

metode şi tehnici membranare”, este de o importanţă deosedită, justificată de direcţiile

ştiinţifice prioritare în care se încadrează:

- monitorizarea calitatii mediului;

- metode şi tehnici hibride şi cuplate de anliza şi control;

- materialele membranare şi procesele de membrană;

- tehnologii ecologice şi de ecologizare;

- aplicaţiile chimiei coloidale şi ale compuşilor macromoleculari;

- ingineria chimică în protecţia mediului.

Prezenta lucrare de doctorat, definită ca urmare a dorinței sprijinirii conformarii

metodelor romanesti de determinare cantitativă a poluanților din mediu gazos cu cele

europene, urmăreste sa asigure dezvoltarea şi punerea la dispozitie celor interesați a unor

metode de determinare a concentrației de metale grele şi/sau poluanti moleculari (iod,

fenoli, amine aromatice) din efluentii gazoşi.

Metodele propuse, atật pentru analiza preliminară, cật şi pentru determinari

cantitative, combina metodele şi tehnicile membranare, cu metodele clasice de analiză.

Obiectivele tezei de doctorat au fost subordonate necesitătii de a imbunătăti

metodele de analiză a aerosolilor prin promovarea tehnicilor şi metodelor membranare

de separare, concentrare şi purificare:

- Membrane pe bază de polisulfonă pentru teste analitice rapide

- Determinarea iodului prin metode electrochimice cuplate cu membranele lichide

- Analiza ionilor de crom prin tehnici membranere cuplate cu absorbtia atomică

- Analiza compozitiei aerosolilor cu materiale adsorbante


3

1. INTRODUCERE

Metodele şi tehnicile bazate pe separarea, transportul şi filtrarea prin membrane,

cunosc pe plan mondial o dezvoltare deosebită, atât în tehnologiile de fabricaţie în domeniul

diferitelor ramuri industriale (industria chimică, industria alimentară) cât şi în tehnologiile de

tratare a apelor şi efluenţilor gazoşi, astfel încât a devenit imperios necesară studierea acestor

procese, în scopul introducerii lor în practica analitică sau tehnologică.

Metodele şi tehnicile membranare au ca element comun membrana, o barieră selectivă

care permite transportul de masă între fazele pe care le separă.

O membrană “utilă“ trebuie să fie capabilă să sorteze selectiv speciile chimice, dar la

un flux tehnico-economic rezonabil.

Metodele propuse, atât pentru analiza preliminară, cât şi pentru determinari cantitative,

combina metodele şi tehnicile membranare, cu metodele clasice de analiză.

1.1. Aerosolii

Aerosolii sunt sisteme disperse heterogene, care fac parte din clasa pseudocoloizilor,

având un grad de dispersie inferior nivelului coloidal (sub 10-8 m), dar cu anumită stabilitate

şi cu unele proprietăţi comune coloizilor propriu-zişi [10-14].

Mediu de dispersie sau faza continuuă, dintr-un aerosol, este aerul sau un gazul

purtător, iar faza dipersată poate fi:

solidă - aerosuspensii

lichidă - aeroemulsiile

geluri - aerogeluri

particule complexe, multifazice, care se formează într-o anumită etapă a

genezei sale, urmare a interacţiilor din atmosferă (sau faza continuuă

gazoasă).

În literatura de specialitate anglofonă, acceptata şi în aceasta teza de doctorat,

termenul de aerosoli, „aerosols”, se referă atât la aerosolii lichizii cât şi la cei solizi.

1.2. Clasificarea aerosolilor

Clasificarea aerosolilor a fost impusă de necesitatea abordării sistematice a studiilor,

dar şi de corelarea cu metodele specifice de corectare a compoziţiei. Astfel, aerosolii se

calasifică dapă mai multe criterii:

a) După natura lor:

- anorganici (metalici, oxizii metalici, săruri, minereuri, nemetale,

etc.)


4

- organici (vegetale, microorganisme, substanţe şi produse sintetice

sau semisintetice)

b) După sursa de origine:

- naturali (nor, ceaţă, pâclă negură, polen, briza marină, emisii

vulcanice)

- antropici (surse de încălzire, industruale, gaze de esapament, etc.)

c) După dimensiuni se accepat trei clase de aerosolii cu comportamente diferite [1,4]:

- pulberile propriu-zise, cu diametrul de peste10 m

- norul, cu diametrul pariculelor între 0,1 10 m

- fumul, cu diamerul particulelor sub 0,1 m.

1.3. Caracteristicile aerosolilor

Proprietătile fizice şi chimice ale aerosolilor sunt foarte complexe şi derivă din

proprietăţile fazei continuue, fazei dispersate, dar şi a ansamblului sistemului

ultramicrodispers considerat [15-17], astfel:

viteza de depunere

concentraţia aerosolilor

suprafaţa totală

proprietăţi electrice

proprietăţi optice

capacitatea de floculare

termoprecipitarea

precipitarea optică

reactivitate chimică

adezivitatea

higroscopicitatea şi capacitatea de udare

Capitolul 2

MEMBRANE şi PROCESE DE MEMBRANA

2.1. Considerații generale

Evaluarea atentă a importanţei toxicologice a particulelor din aer, necesită

cunoaşterea dimensiunilor acestor particule şi natura chimică a acestora. Aceste informaţii pot


5

fi obţinute în mod independent de prelevările de rutină. Materialul transportat de aer, care a

fost caracterizat pentru studii speciale, poate fi apoi colectat fără diferenţiere granulometrică

sub rezerva că imprejurarea care a creat un risc de contaminare a aerului nu a suferit

modificări importante. Aceasta procedură trebuie de asemenea aprobată în cazuri de incidente

datorită probabilităţii unor schimbări ale caracteristicilor generale ale contaminantului

vehiculat de aer şi de atingerea unor niveluri mai ridicate, antrenând riscul unei expuneri mai

importante [65].

b. Filtre

Filtrarea aerului este mijlocul cel mai frecvent folosit pentru colectarea particulelor

nocive din atmosferă. Filtrele sunt preferate din cauza simplităţii procedeului şi a

echipamentului necesar. Sunt disponibile comercial medii filtrante cu un domeniu larg de

caracteristici de lucru astfel încât se poate găsi filtrul convenabil pentru majoritatea

programelor de prelevare de probe de aer [66-86].

Reţinerea particulelor pe un filtru se realizează prin intermediul uneia sau mai

multora din mecanismele următoare: interceptare directă, impact, difuzie, atracţie

electrostatică. Deşi proprietăţile particulelor, filtrele şi condiţiile de prelevare determină

dintre aceşti factori de reţinere pe cei care sunt susceptibili să intervină, pentru majoritatea

filtrelor mecanismele predominante considerate sunt impactul şi difuzia. Reţinerea prin

impact creşte cu dimensiunea particulelor precum şi cu viteza lor, în timp ce difuzia datorită

mişcării browniene este mai eficace pentru particulele foarte fine, în aer, cu viteze mici [66].

2.2. Membranele

Membranele utilizate în diverse aplicații diferă într-o scară largă prin structura lor,

prin funcția și prin modul de în care aceasta operează. Toate membranele au mai multe

caracteristici în comun care le fac deosebit de atractive ca instrumente pentru separarea

amestecurilor de molecule.

Totuși o membrană poate fi mult mai complexă atât în structură cât și în funcție. O

membrană poate fi solidă sau lichidă, omogenă sau heterogenă, izotropică sau anizotropică în

structura sa. O membrană poate avea o grosime de la câțiva nanometri până la câțiva

milimetri.

O altă proprietate caracteristică a membranelor este permselectivitatea proprie, care

este determinată de diferența în vitezele de transport ale diferitelor componente în cadrul

matricii membranei. Permeabilitatea unei membrane este o măsură a vitezei la care o

componentă dată este transportată prin membrană în conformitate cu condițiile specifice de


6

concentrație, temperatură, presiune, și/sau câmp electric. Viteza de transport a componentei

prin membrană este determinată de structura membranei, de mărimea componentei

permeatului, de natura chimică și de sarcina electrică a materialului membranei și

componentei permeatului și de forța motrice (sau de transport), ca de exemplu concentrația,

presiunea sau gradientul de potențial prin membrană. Transportul anumitor componente prin

membrană poate fi facilitat de anumiți compuși chimici, cuplați la transportul altor

componente, sau activate de reacția chimică care apare în membrană [70-85].

Versatilitatea structurii și funcției membranei face ca să fie greu de făcut o definire

precisă și completă a membranelor. În sensul cel mai general, o membrană este o barieră care

separă și/sau contactul a două regiuni și controlează schimbul de materie și energie între

regiuni. Membrana poate fi o barieră selectivă sau de contact. În primul caz ea controlează

schimbul între cele două regiuni adiacente într-un mod foarte specific. În al doilea caz, funcţia

sa este în principal de a realiza contactul celor două regiuni între care are loc transportul [76,

86].

Selectivitatea membranelor sintetice este determinată de structura poroasă în

conformitate cu dimensiunea sa sau printr-o structură omogena în concordanță cu solubilitatea

și difuzivitatea soluției. Permeabilitatea membranei pentru diferite componente este un

parametru ce determină fluxul prin membrană. La fel de important ca permeabilitatea este

forța motrice care acționează asupra componentelor permeatului. Unele forțe motrice cum

sunt concentrația, presiunea sau gradienții de temperatură acționează în mod egal asupra

tuturor componentelor, în contrast cu forța motrică dată de către potențialul electric, care are

efect doar asupra componentelor cu sarcină. Utilizarea diferitelor structuri de membrane,

precum și a diferitelor forțe motrice are ca rezultat diferite procese membranare cum ar fi

osmoza inversă (reverse-osmosis RO), micro-, ultra- și nano-filtrarea (MF, UF, NF), dializa,

electrodializa, dializa Donnan, pervaporarea, separarea gazelor, membrane contactoare,

membrane pentru distilare, extracția solvenților pe bază de membrane, reactoare membranare,

etc. [87-90]

2.3. Procese de membrană

Membrana este o barieră selectivă între două faze, iar procesele membranare vor fi

asociate la acele aplicații care sunt în concordanță cu această definiție. Astfel sunt separarea

gazelor, pervaporația și permeația vaporilor, desalinarea, nano-, ultra-, microfiltrarea,

distilarea cu membrane, membrane lichide, și altele. Termenul de membrană este diferit de cel


7

de filtru, care uzual este limitat la structuri care separă suspensii de particule mai mari de 1–

10μm [22].

Bazat pe dimensiunea porilor membranei şi a speciilor separate, procesele membranare

pot fi clasificate în separare de gaz, pervaporare, osmoza inversa, nano-filtrarea, ultra-filtrare,

micro-filtrare, etc, care poate corespunde fie membranelor neporoase, mezoporoase sau

macroporoase. Relaţia dintre dimensiunea porilor membranei şi a speciilor separate este

prezentată în figura 2.1.

Fig. 2.1. Relaţia dintre dimensiunea porilor membranei şi a speciilor separate

Așa cum a fost definită anterior, o membrană poate fi considerată simplu, ca o barieră

între două faze. Prin aplicarea unei forţe motrice de-a lungul acesteia are loc un transport de

materie (flux) din faza numită donor spre faza numită acceptor. Separarea unor specii chimice

faţă de altele are loc atunci când fluxurile acestora prin membrană sunt diferite.

Principalele procese de membrană sunt przentate in continuare:

a. Separarea gazelor și Pervaporația

În cazul separării gazelor și a pervaporației sunt utilizate membrane neporoase.

Procesul de transport este controlat de soluţie şi de difuzie. Marimea porilor variază între 10-1

și 100 nm. Separația se poate realiza dacă în sistemul membranar sunt îndeplinite o serie de

condiții, și anume: temperatură constantă în compartimentele sistemului, membrana trebuie să

fie semipermebilă, compartimentul care conține amestecul de separat are o presiune


8

superioară cu cel puțin 2 ordine de marime față de compartimentul care va conține separatul.

Membranele utilizate posedă o structură integral asimetrică sau au o structură compozită.

Pentru unele membrane comerciale utilizate în separarea gazelor (N2/H2, CO2/CH4, etc.), pe

suprafața superioară a membranei integral asimetrice este depus un strat subțire, care are rolul

de a bloca diverse defecte ale stratului activ al membranei, și nu afectează proprietățile

intrinseci de separare ale membranei. Cu toate acestea, pentru separarea altor gaze, cum ar fi

O2/N2, compuși organici volatili (VOC) /N2, pervaporație și permeația vaporilor, acoperirea

compozită poate acționa în principal ca strat selectiv, care contribuie la proprietățile intrinseci

de separare a membranei, iar membrana microporoasă asigură doar rezistența mecanică.

b. Osmoza inversă și Nano-filtrarea

În general, membranele pentru osmoza inversă au o structura neporoasă la suprafața

lor, dar membrana constă dintr-o rețea polimerică în care soluțiile pot fi dizolvate. Procesul de

transport este controlat de soluție și difuzie, care rețin aproape toate speciile ionice.

Membranele nanofiltrante pot fi împărțite în membrane poroase și membrane

neporoase cu o structură de rețea de pori. Marimea porilor variază între 10-1 și 3∙100 nm.

Deși membranele nanofiltrante poroase, sau cu rețea de pori, pot avea aceleași

performanțe de separare, mecanismele de transport sunt diferite. Pentru o membrană poroasă,

substanțele dizolvate vor fi separate printr-un mecanism de retenție iar pentru o membrană

neporoasă mecanismul soluție-difuzie va determina fenomene de transport în cadrul rețelei.

Comparativ cu osmoza inversă, membranele nano-filtrante au un flux ridicat și o

retenție relativ scăzută a speciilor de ioni monovalenți.

Membranele pentru osmoza inversă permit numai transportul apei și a unor molecule

mici, și elimină alte specii cum ar fi ioni monovalenți de Na+, K+, etc. Membranele

nanofiltrante sunt utilizate în mod frecvent pentru separarea ionilor bivalenți cum ar fi Ca2+,

Mg2+, etc, sau a moleculelor cu masă moleculără cuprinsă între 200 și 5000 DA.

În mod curent pentru procesele de osmoză inversă și nanofiltrare principalul mod de

producere a membranelor este realizarea de membrane sub formă de filme subțiri compozite

din poliamidă cu polimerizare interfacială utilizând condiții de formare ușor diferite pentru a

realiza structuri polimerice mai mult sau mai puțin deschise.

c. Ultra-filtrarea și Micro-filtrarea

Membranele ultra- și microfiltrante sunt structuri poroase, având o rețea distinctă de

pori permanenți prin care se produce transportul. Marimea porilor variază între 10-1 și 3∙100

nm. Speciile reținute sunt, în mod uzual, cu câteva ordine de mărime mai mari decît ale

permetului. Fluxul prin porii membranei poate fi descris de ecuația Poiseuille. Această


9

ecuație, care va fi folosită și în cadrul capitolului 5 pentru modelare/ simulare procese

membranare, mai este cunoscută ca legea Hagen-Poiseuille.

Comparativ cu membranele neporoase, membranele ultra- și micro-filtrante nu pot

evidenția proprietățile intrinseci ale materialelor polimerice și selectivitatea intrinsecă pentru

speciile de transport.

d. Dializa

Dializa ca și fenomen este determinată de diferența de concentrație în cazul sistemului.

Se poate considera ca fiind similară cu ultrafiltrarea, dar fiind guvernată de mecanism de

transport diferit. Membranele pentru dializă sunt simetrice microporoase. Membrana pentru

dializă trebuie să fie permebilă pentru molecule mici și impermeabilă pentru speciile

macromoleculare sau coloidale.

e. Filtrarea clasica

Filtrele sunt uzual limitate la structuri care separă suspensii de particule mai mari de

1–10 mm. În figura 2.1. demarcația între diferite procese membranare nu este realizată precis,

datorită unor suprapuneri parțiale.

Dezvoltarea proceselor și a materialelor membranare prezintă un interes major atât

pentru prepararea membranelor și pentru optimizarea ingineriei de proces cât și pentru

dezvoltarea aplicațiilor în cele mai diverse domenii. Funcționalizarea polimerilor greu

hidrolizabili prin nitrare, sulfonare, halogenare, etc. conduce la obținerea de noi materiale

mebranare care pot imobiliza compuși macrociclici, biopolimeri sau enzime cu utilizare în

bioanaliză sau biotehnologii. Membranele pe bază de acetat de celuloză, diacetat, triacetat

precum și amestecurile lor sunt utilizate pe scară largă pentru micro-, ultra-filtrare și pentru

osmoza inversă. Solubilitatea polisulfonelor în solvenți aprotici dipolari permite abordarea

preparării membranelor asimetrice prin toate tehnicile procedeului inversiei de fază:

precipitare termică, inversie de fază cu vapori de nesolvent, evaporarea controlată și, în mod

special, coagularea. Soluțiile de polisulfonă sunt compatibile cu diverse nanospecii, cum ar fi:

silice, grafit, materiale oxidice, etc. Clasificarea proceselor membranare după forța motrice de

transport, precum și asocierea relației fenomenologice va permite în cadrul etapei de

modelare/simulare a materialelor, respectiv a proceselor membranare evaluarea

comportamentului aceestora în diverse condiții de lucru.


10

Capitolul 3

MEMBRANE PE BAZA DE POLISULFONA PENTRU TESTE ANALITICE RAPIDE

Pentru analiza preliminara a poluantilor, testele rapide s-au consacrat şi dezvoltat

continuu, datorita unor avantaje evidente [5-8]:

o Simplitate;

o Reproductibilitate remarcabila şi precizie acceptabila;

o Nu necesita personal calificat;

o Raport favorabil calitate/cost;

o Posibilitatea analizei pe teren;

o Rapiditatea analize.

Deşi testele analitice rapide nu permit o determinare cantitativă de mare precizie a

substantelor verificate, ele reprezintă, totuşi o bază a determinărilor ulterioare bazată pe

simplitatea şi timpul scurt de obţinere a rezultatului final.

De aceea s-a optat pentru testele analitice rapide, care permit identificarea, aprecierea

sau chiar determinarea semicantitativă a concentraţiilor poluanţilor în aer, într-un timp de 5-

20 de minute.

In acest capitol se prezinta obtinerea unor membrane de polisulfona grefata cu

reactivi specificii detectiei unor ioni metalici din aerosoli, în urma mineralizarii probei.

Rezultatele prezentate sintetic, au fost orientate spre o aplicatie concreta: analiza

rapida a unor specii chimice din aerosoli.

In în continuare este prezentata realizarea de membrane functionalizate din polisulfona

dupa urmatoarea strategie de sinteza: s-au preparat membrane prin inversie de faza,

precipitand cu solutie apoasa de alcooli polisulfona din anilina, iar urmele de solvent din porii

polisulfonei au fost diazotate şi cuplate cu diversi coloranti azoici, de tip reactiv analitici.

3.1. Mod de lucru

Polisulfona produsa de BASF (Ultrason S3010). Polimerul a fost purificat prin

reprecipitare din cloroform şi uscat în vid la 60oC. Ca solventi pentru polisulfona au fost

utilizati anilina (Merck), dimetilformamida şi cloroform (Fluka). Ca non-solvent pentru

inversia de faza a fost utilizat un amestec apa-izo-propanol.


11

Prepararea solutiei de polisulfona: Intr-un vas Erlenmeyer cu dop rodat se introduce

cantitatea de solvent necesara si sub agitare magnetica portiuni din cantitatea de polimer

purificat, pana la atingerea concentratiei dorite (15% polisulfona în amestec DMF-anilina –

80% DMF şi 20% anilina). Utilizand polimerul reprecipitat şi uscat, obtinerea solutiei

polimerice dorite are loc în cel mult 4 ore. Inainte de utilizare, solutia se dezaereaza prin

sedere în exicatorul vidat timp de 30 de minute.

Formarea membranelor: O cantitate determinata de solutie de poliemr, 5mL, este

depusa pe un suport de sticla spectrala, iar cu un reolor de tip cromatografic este extinsa la o

grosime standard de 250μm. Pelicula de poliemer depusa pe sticla este imersata în baia de

coagulare (I) special pregatita.

Diazotarea anilinei din porii membranei de polisulfona: O portiune de membrana de

5x10 cm se imerseaza intr-un pahar continand o solutie apoasa 200 ml de azotit de sodiu (5%)

şi 5 ml acid clorhidric. Paharul este tinut intr-o baie de gheata. Dupa o ora, reactia se

considera terminata şi membrana este supusa procesului de cuplare intre anilina diazotata şi

colorant.

Reactia de cuplare: Membranele continand anilina diazotata se introduc intr-o baie

continand colorantul pentru cuplare (5g în 200 ml apa) şi 1 g NaOH, baia fiind asezata la

randul ei pe un strat de gheata. Colorantii utilizati au fost: 1-(Pyridylazo)-2-naftol, Rodamina

B, Metiloranj şi Alizarina S. Dupa stationarea timp de 4 ore în baie pentru definitivarea

reactiei, membranele se scot şi se spala cu apa şi alcool pentru indepartarea urmelor de

colorant absorbit în membrana, dupa care se lasa 24 de ore în apa pentru definitivarea

curatarii.

Membranele sintetizate au fost caracterizate prin spectroscopie FT-IR şi spectrometrie

RMN.

3.2. Rezultate şi discutii

Obtinerea membranelor din sistemul PSf/anilina/ciclohexanol este cunoscuta.

Nu exista alte referinte de literatura care sa raporteze obtinerea de membrane

functionalizate prin acest procedeu (functionalizarea solventului remanent în porii

membranei), metodele cunoscute pana în prezent fiind: obtinerea de membrane dinamice

functionalizate prin ultrafiltrarea speciilor de inglobat prin membrana sau amestecarea

polimerului în solvent cu speciile chimpce tinta, de inglobat, urmata de obtinerea membranei.

Reactiile care au loc în porii membranelor de polisulfona sunt prezentate în figura 3.1.

în timpul experimentelor s-a observat ca reactiile cu Rodamina B şi cu Alizarina S au fost

practic instantanee, culoarea membranei modificand-se imediat din alb în violet deschis (in


12

cazul Rodaminei B), respectiv rosu (in cazul Alizarinei S). în cazul reactiilor care au avut loc

la grupare acida sulfonica (Metiloranjul şi Alizarina S) a fost necesara adaugarea în masa de

reactie a unei mici cantitati de acid clorhidric pentru a trece gruparea din sare sodica acida în

grupare acida reactiva. Acidul trebuie adaugat cu precautie astfel incat hidroxidul de sodiu sa

ramana în exces pentru a putea asigura mediul bazic propice reactiei de cuplare sau

condensare. Reactia dintre anilina diazotata şi 1-(Pyridylazo)-2-naftol a fost cea mai lenta

aceasta putandu-se explica prin slaba reactivitate a nucleului naftenic. Pentru a se verifica

daca schimbarea de culoare se datoreaza în mare masura reactiei de culpare sau condensare şi

nu absorbtiei colorantului în porii membranelor, acestea au fost pastrate timp de 48 de ore în

apa şi alcool. Pierderea de culoare este nesemnificativa, ceea ce sugereaza ca preponderenta a

fost reactia dintre anilina diazotata şi colorantul utilizat.

N

HO

N

N

N

N

N

HO

N

N

NNX

Reactia dintre anilina diazotata cu 1-(Pyridylazo)-2-naftol

N N(CH3)2N SO3Na

N N X

N N(CH3)2N SO3 N N

Reactia dintre anilina diazotata şi metiloranj

N N X

O NHHN

CO

O

Reactia dintre anilina diazotata şi Rodamina B

N N X

O

O

OH

OH

SO3Na

O

O

OH

OH

SO3 N N


13

Reactia dintre anilina diazotata şi Alizarina S

Fig. 3.1. Reprezentarea schematica a reactiilor dintre anilina diazotata din porii membranelor

de polisulfona şi colorantii utilizati

O reprezentare schematica a potentialelor structuri obtinute în cadrul acestei

functionalizari este data în fig. 3.2. Practic, intre fibrele polimerice de polisulfona se afla

structurie organice obtinute în urma reactiei de cuplare sau condensare. Acest lucru este

faicilitat atật de structura şi dimensiunea porilor membranei de polisulfona, cật şi de faptul ca

reactantii sunt organici existand compatibilitate la transport intre speciile chimica implicate în

proces.

S-a preferat obtinerea membranelor de polisulfona din sistemul PSf/DMF-

anilina/alcool tocmai pentru a se putea controla structura membranei. In acest caz, datorita

caii de coagulare, solventul extras va fi DMF-ul (acest fapt asigura membranei o dimensiune a

porilor de aproximativ 0.1 μm). Un alt avantaj al acestui procedeu este acela ca anilina,

nefiind miscibila cu apa nu va fi extrasa, o cantitate cật mai mare ramanand în porii

membranei, disponibila pentru reactia de diazotare.

O

C

O

S

CH3

CH3

O

O O

C

O

S

CH3

CH3

O

O

O

C

O

S

CH3

CH3

O

O O

C

O

S

CH3

CH3

O

O

N

HO

N

N

N

N

N

HO

N

N

N

N

N

HO

N

N

N

N

N

HO

N

N

N

N

Fig. 3.2. Reprezentarea schematica a structurii moleculare a membranei de polisulfona

continand în porii ei produsul rezultat în urma reactiei dintre anilina diazotata şi 1-

(Pyridylazo)-2-naftol

In fig. 3.3 sunt prezentate rezultatele obtinute la analiza FT-IR pentru membranele

sintetizate. în cazul reactiilor cu Metiloranj şi Alizarina S se observa o banda intensa de

absorbtie la 1364 cm-1, respectiv la 1363 cm-1, specifice legaturii –SO3-N=.


14

Cuplare cu 1-(2-Piridilazo)-2-naftol

Cuplare cu Rodamina B

Cuplare cu Metiloranj

I:\Voicu\Prelucrate\PSf+A_COL.0 PSf+A_COL film ATR 05/03/2008

344

2.9

3

306

0.9

9

296

8.6

5

287

3.6

1

162

1.4

11

58

5.8

31

50

3.6

41

48

6.6

41

43

9.3

21

40

6.3

01

36

2.0

21

32

2.8

31

29

5.0

91

23

8.1

01

20

5.9

91

16

9.6

51

14

8.7

91

10

4.6

81

07

8.3

61

01

3.3

09

89

.68

872

.39

853

.73

834

.73

751

.18

715

.70

691

.39

663

.93

632

.67

557

.29

501

.82

462

.68

410

.60

5001000150020002500300035004000

Wavenumber cm-1

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

AT

R U

nits

Page 1/1

C:\Documents and Settings\Dora\Desktop\voicu\10.04.08\9.2 colorat.0 9.2. colorat SOLID ATR 11/04/2008

355

0.9

7

309

4.7

73

06

8.0

23

03

7.8

12

96

8.8

32

93

3.8

32

87

3.5

1

167

3.0

01

64

5.3

71

58

5.1

31

50

3.8

71

48

7.4

81

41

0.2

21

38

6.9

61

36

4.1

61

32

3.1

91

29

4.2

21

24

0.6

41

16

9.2

81

14

9.8

21

10

5.3

91

07

9.9

11

01

3.7

99

45

.44

918

.74

873

.40

853

.38

833

.55

795

.82

737

.61

715

.65

691

.78

664

.64

635

.12

557

.50

466

.73

409

.80

5001000150020002500300035004000

Wavenumber cm-1

0.0

0.5

1.0

1.5

AT

R U

nits

Page 1/1


3415.2

9

3066.0

43036.7

32966.9

62933.0

92872.1

9

1680.7

81657.0

91604.9

41584.0

11503.5

61486.4

81409.6

41387.2

41364.3

41322.5

71293.7

51237.1

91168.6

61148.3

61104.1

31079.3

91037.5

41013.3

5965.8

8947.9

0918.5

8872.9

3852.2

7832.7

7795.8

8763.4

6735.8

8715.3

4691.4

0664.5

1634.6

9556.4

5463.8

0412.6

4

5001000150020002500300035004000

Wavenumber cm-1

0.0

0.5

1.0

1.5

AT

R U

nits

Page 1/1


15

Cuplare cu Alizarin S

Fig. 3.3. Spectrele FT-IR ale membranelor continand anilina diazotata, cuplata cu

diversi coloranti

In figura 3. 4 sunt prezentate spectrele RMN ale membranelor obtinute.

Cuplare cu 1-(2-Piridilazo)-2-naftol


340

1.7

8

309

6.3

03

06

9.7

12

96

7.2

72

92

7.2

52

85

4.2

5

173

6.7

11

63

5.1

01

58

5.5

01

50

3.9

81

48

7.6

91

41

1.1

41

38

6.4

51

36

3.4

91

32

4.0

81

29

4.2

31

24

1.9

01

20

6.3

31

16

9.2

61

15

0.5

21

10

5.8

41

07

9.6

91

01

4.0

99

65

.80

873

.65

853

.35

834

.10

795

.81

736

.28

715

.50

691

.63

664

.39

635

.01

557

.98

465

.08

429

.07

414

.92

5001000150020002500300035004000

Wavenumber cm-1

0.0

0.5

1.0

1.5

AT

R U

nits

Page 1/1


16

Cuplare cu Rodamina B

Cuplare cu Metiloranj

Cuplare cu Alizarin S

Fig. 3.4. Spectrele RMN ale membranelor continand anilina diazotata, cuplata cu diversi

coloranti


17

Procedeul dezvoltat de obtinere a unor astfel de membrane este acum utilizat în

cercetari de obtinere a membranelor cu proprietati dirijate, în functie de natura şi

caracteristicile substantei care este folosita în reactie de cuplare sau de condensare utilizandu-

se anilina diazotata ramasa în porii membranei de polisulfona în urma procesului de coagulare

a membranei.

3.4. Membrane cu reactivi imobilizati pentru teste analitice rapide

Rezultatele prezentate au permis obtinerea a 6 tipuri de membrane care au fost folosite

la teste rapide analitice de analiza a compozitiei aerosolilor.

Anilina remanenta în porii membranei din polisulfona, este policondensata oxidativ,

cu pesulfat de amoniu în mediu de acid clorhidric 1m trecand în polianilina (PANI)-Fig.3.5.

Polianilina este un polimer tipic care conţine grupări fenil şi -NH-, grupări care pot fi

implicate în reacţii reversibile de protonare-deprotonare. Se poate obţine prin oxidarea

anilinei în mediu acid şi este cunoscută încă din 1862 sub numele de „negru de anilină” [137].

Pernigranilina baza (violeta)

+e-+e-

NH

NH

NH

NH

Emeraldina protonata -sare(verde)

NN

NN

Eneraldina baza (albastra)

+H+

+

+e-

+H +e-

NH

NH

Leucoemeraldina (incolora)

+

.+

.

+.

+H

Fig. 3.5. Forme de oxidare ale polianilinei

Se obtin membrane compozite (PSf-PANI) în care, datorita interactiilor cu gruparile

mentionate, sunt inglobati reactivi analitici specifici speciilor chimice test, generandu-se atfel

membrane utilizabile în teste rapide analitice.

Speciile chimice test, tipul membranei, reactivul analitic utilizat pentru imobilizare

sunt prezentate în Tabelul 3.1. în care se precizeaza şi intervalul de concentratii în care

membranele au fost testate.


18

Tabelul 3.1. Tipuri de membrane cu reactiv analitic imobilizt pentru teste rapide

Specie

chimica

test

Plumb Cadmiu Nichel Cupru Arsen Iod

Tip

membrana

Compozita

polisulfona

-polianilina

Compozita

polisulfona

-polianilina

Compozita

polisulfona

-polianilina

Compozita

polisulfona-

polianilina

Compozita

polisulfona-

polianilina

Compozita

polisulfona-

polianilina Reactiv

analitic

imobilizat

ditizona

ditizona

dimetil

glioxima

cuproina

(NH4)6Mo7O24

fosfomolibdat

de amoniu

amiloza (amidon)

Simbol MC-Pb MC-Cd MC-Ni MC-Cu MC-As MC-I2

Interval de

concentratii

testat

100-1000

ppm

5-50 ppm 10-50 ppm 50-500 ppm 10-50 ppm 2-200 ppm

3.5. Concluzii

Noile membrane functionalizate pentru teste analitice rapide au fost obtinute printr-un

procedeu nou – modificarea chimica a solventului remanent în porii membranei (solvent

folosit la dizolvarea polimerului în vederea obtinerii solutiei polimerice necesare la sinteza

memebranelor prin inversie de faza):

Studiul efectuat s-a bazat pe un polimer comercial, polisulfona, iar ca solvent

pentru aceasta anilina;

Materialele membranare obtinute pe baza procedurii prezentate (realizarea

membranei compozite şi imobilizare de reactiv analitic) au caracteristici

cunoscute în chimia analitica a testelor rapide;

Anilina, remanenta în membrana asimetrica obtinuta, a fost diazotata şi

cuplata sau condensata cu 4 coloranti diferiti;

Materialele sintetizate au fost caracterizate prin spectroscopie FT-IR şi

spectrometrie RMN;

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Amylose2.svg


19

Capitolul 4

DETERMINAREA IODULUI PRIN METODE ELECTROCHIMICE CUPLATE

CU MEMBRANELE LICHIDE

4.1. Introducere

Datorită proprietăţilor sale chimice, iodul este un agent bactericid, sporicid, protoacid,

cisticid şi virucid, aspecte care îi conferă aplicabilitate în diverse domenii ştiinţifice şi tehnice.

Iodul şi compuşii lui sunt folosiţi în medicină, fotografie şi diverse industrii. Iodul

este, de asemenea implicat biologic, fiind un oligoelement esenţial pentru organismul uman,

implicat în sinteza hormonilor tiroidieni. Emisiile de iod radioactiv provenite de la catastrofe

nucleare afectează tiroida, administrarea de iodură de potasiu prevenind absorbţia acestuia la

nivelul glandei. Deși, iodul nu este un element abundent, iar iodurile sunt foarte slab solubile

în apă, totuşi, elementul este prezent într-o concentraţie relativ mare în apa mărilor sau a unor

ape subterane [2-4].

Toate considerentele de mai sus conduc la necesitatea analizei, separării şi

recuperării iodului din diverse surse, prin tehnici de separare recuperativă.

Tehnicile membranare au devenit principalele mijloace de separare, concentrare şi

recuperare a unor elemente şi substanţe importante din surse sărace sau greu prelucrabile.

Astfel, membranele lichide au permis deschiderea căilor de separare şi valorificare a

unor ioni metalici ai metaleor nobile (Au, Ag, Pt,...), dar şi ai metalelor de interes tehnologic

(Co, Ni, Cr, Cd, Zn, Cu,...) din efluenţi industriali, având scop economic şi social, dar

contribuind astfel şi la reducerea impactului acestora asupra mediului [10-16].

Relativ puţin aplicate în separarea şi concentrarea nemetalelor [17-20], membranele,

vor fi evaluate, în acest capitol, pentru separarea recuperativă a iodului din surse sarace.

Subiectul analizei iodului este justificat de aparitia acestuia imediat dupa accidentele

nucleare, în atmosfera terestra, ca iod radioactiv. Toate solutiile sintetice au fost preparate în

laborator cu izotopul stabil al iodului.

Dintre sursele simulate vizate, aerosolii provenind din: apa de mare, apa de sondă şi

de mină cu conţinuturi de la 20 la 200 ppm iod radioactiv, constitue principalele obiecte de

studiu, motiv pentru care soluţiile sintetice abordate în cercetările din această lucrare se

încadrează sau se apropie de aceste limite.

4.2 . Parte experimentala

http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oligoelement

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroid%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_nuclear

http://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_nuclear

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_tiroid%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iodur%C4%83_de_potasiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solubilitate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_planetar


20

4.2.1. Materiale

Toti reactivii folositi pentru realizarea fazelor apoase sursa şi receptoare sunt de

puritate analitica: KI (Merck), AgNO3 (Merck), Pb(NO3)2 (Merck), Dibenzo-18C-6 (Merck),

Ca solventul membranar s-au utilizat următorii alcooli medii saturati:

n hexanol de provenienţă Merk.

n octanol de provenienţă Merk;

n decanol de provenienţă Merk;

4.2.2. Metode şi proceduri

Instalaţia experimentală membrana lichida

Instalaţia experimentala de laborator s-a construit astfel încật să corespundă strategiei

experimentale de maximizare a suprafetei de contact intre fazele apoase şi membrana (fig. 4.1

şi 4.2). Membrana lichidă (pe baza de alcooli C6-C10) este imobilă, iar fazele apoase, sursa şi

receptoare, sunt dispersate, sub forma de picaturi micrometrice, în interiorul membranei.

Instalaţia este prevăzută cu două rezervoare în care se află fazele sursă şi receptoare

Debitele acestor faze se determină din raportul dintre volumul şi durata în care s-a acumulat

acel volum în cilindrii gradaţi şi se menţin constante cu vasele tip Boyle Mariotte.

a b

Fig. 4.1. Instalaţie de laborator: a) ansamblu; b) detalii celula permeatie


21

Fig. 4.2. Schema instalaţiei experimentale

Fazele sursă şi receptoare se dispersează în membrană prin duzele (Ф=50-100 μm) de

construcţie identică. Cele două faze se recirculă în instalaţie pậnă la consumarea ionului

iodură din faza sursă.

Măsurarea principalilor parametrii hidrodinamici ai sistemului difazic picături –

fază continuă

Ỉn această lucrare s-a utlizat metoda fotografică pentru măsurarea parametrilor

hidrodinamici. Această metodă, datotită dezvoltării aparaturii digitale de captare a imaginilor

şi a programelor de procesare a acestora, este una dintre cele mai utilizate metode de măsurare

a acestor parametri.

Masurarea caracteristicilor picaturilor consta în fotografierea picăturilor din coloană şi

apoi măsurarea pe baza unui reper a dimensiunilor şi a formei acestora. Numărul necesar de

picături prelucrate este foarte mare între 1000 şi 3000 de picături, iar pe o fotografie se pot

măsura între 2 şi 5 picături.

Metoda este neintrusivă, deci nu perturbă sistemul difazic şi oferă informaţii

suplimentare utile asupra structurii stratului de picături şi fenomenomenelor adiacentele

regimurilor de curgere.


22

Metoda este laborioasă deoarece pentru singur rezultat se măsoară peste 1000 de

replicate şi necesită experienţă în ceea ce priveşte eşantionarea şi dimensionarea eşantionului

pentru reducerea erorilor de măsurare şi creşterea gradului de reproductibilitate a rezultatelor.

Un experiment se desfăşoară astfel:

cu o cameră video digitală, lipită de peretele coloanei, pentru a reduce erorile generate de

curbura sticlei, s-au făcut capturi fotografice cu o frecvenţă care depinde de durata

experimentului;

capturile video s-au transferat pe un calculator, unde s-au fragmentat cu un program

specializat ; pentru uşurinţa prelucrării datelor, filmul se fragmenteză pe bucăţi cu durata

de un minut;

cu un program specializat fragmentele de film cu durata de 1 minut s-au divizat în frame-

uri; pentru fiecare minut de film s-au obtinut între 600 şi 700 de imagini;

pe aceste imagini s-au măsurat, prin intermediul unui program de procesare a imaginilor s-

a determinat prin « umplere », aria picăturii plane şi factorul de formă şi apoi programul a

calculat diametrul echivalent al picăturii (diametrul Feret) şi volumul acesteia;

dimensiunea reală a picăturii s-a stabilit pe baza reperului prezentat în fotografia de mai

sus prin intermediul căruia s-au calibrat măsurătorile efectuate la punctul anterior.

Teste referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndelinească eşantionul de picături

măsurate pentru obţinerea unor rezultate reproductibile şi cu eroare medie mai mică de 2% au

evidenţiat că este necesară măsurarea a peste 900 de picături pentru un experiment pentru

îndeplinirea acestor condiţii.

4.2.3. Calculul coeficientului total de transfer de masă raportat la faza dispersată

Experimental s-a măsurat variaţia concentraţiei iodului în faza dispersată. Această

concentraţie este rezultatul diferenţei dintre cantitatea de iod generată de reacţia chimică şi

cantitatea de iod transferată în membrană, rapotată la volumul de efluent utilizat. Desfăşurarea

concomitentă a celor două procese le intercondiţionează şi acest fapt impune utilizarea unei

mărimi care caracterizează intensitatea globală a procesului denumită “viteza procesului” care

se va calcula astfel:

mspp CCavn (4.1)

unde:

- C - concentraţia iodului în faza dispersată, mol/L;

- Cm - concentraţia iodului în membrană lângă interfaţă; mol/L, Cm = 0


23

- asp - aria specifică, m2/m3,

- n – debitul de iod transferat, mol/min.

n se calculează cu următoarea formulă:

Vdt

dcn

(4.2.)

S-a notat cu V volumul de efluent utilizat într-un experiment. Deoarece cantitatea de

iod transferată este mică, acest volum se consideră că rămâne constant în timpul procesului de

transfer. Analiza rezultatelor prezentate, pentru toate debitele viteza procesului creşte în timp,

iar viteza de creştere se accentuează cu creşterea debitului de efluent.

Prelucrarea datelor experimentale pentru calculul coeficientului total de transfer de

masă s-a făcut pe baza următoarelor ipoteze de lucru:

A. procesul se desfăşoară în regim nestaţionar,

B. mişcarea ascendentă a picăturilor prin lichid se aproximează cu modelul cu deplasare,

C. mişcarea indusă de picăturile fazei continue este aproximată cu modelul cu amestecare

perfectă,

D. procesul de transfer de masǎ al iodului din picături în faza continuă este controlat de

transportul iodului prin membranǎ,

E. interfaţa picăturii nu prezintă rezistenţă la transferul de masă.

În aceste condiţii ecuaţia care descrie transferul de masă al iodului din picătură la faza

continuă este:

CCaKdt

dCsspL

(4.3)

Ecuaţia (4.3) prezintă următoarea soluţie analitică:

0S

S

sp

LCC

CCln

at

1K

(4.4)

unde :

KL – coeficientul de transfer de masă raportat la faza sursă, m·min-1,

asp – aria specifică interfacială, m2/m3,

CS – concentraţia de saturaţie a iodului în faza sursă, mol/l,

C0 – concentraţia iniţială a iodului în faza sursă, mol/l,

C – concentraţia la momentul t a iodului în faza sursă, mol/l,

t – timpul, min.


24

Pentru calculul KL cu relaţia (4.4) se măsoară experimental variaţia în timp a

concentraţiei iodului, C, C0, şi asp. Acestea evidenţiază că în domeniul de debite la care s-a

operat curba de distribuţie este unimodală şi poate fi aproximată cu distribuţia normală. Cu

creşterea debitului de efluent curbele se deplasează spre valori mai mici ale diametrelor şi

gradul de dispersie a valorilor diametrelor se măreşte.

4.2.4. Determinarea concentraţiei iodului şi iodurii în fazele membranare

Monitorizarea procesului de transfer s-a efectuat spectrofotometric, utilizând un

spectrometru Cary 50 cu dublu fascicol, la λ = 510 nm. Astfel s-a determinat conţinutul de

iodură din faza sursă, prin oxidarea iodurii de potasiu cu bicromat de potasiu, în prezenţa

acidului sulfuric, la iod elementar, urmată de extracţia acestuia în hexanol. Spectrofotometric

s-a determinat şi conţinutul de iod din membrană. Din bilanţului de masă s-a stabilit

conţinutul de iodură din faza receptoare.

De asemenea, pentru confirmarea datelor, determinarea iodurii din faza sursă a fost

folosită interfaţa de achiziţie a datelor Dr. Daq.

Echipamentul experimental utilizat pentru achiziţia automata de date se compune din:

Interfaţa tip DrDaq de achiziţie a datelor în regim dataloging

Soft pentru înregistrarea şi prelucrarea datelor

Unitate de calcul tip laptop dotat cu modul de comunicare wireless

Sursă de alimentare neîntreruptibilă UPS (1000W)

Electrozi pentru măsurarea parametrilor de interes în scopul propus

Adaptorul pentru senzori externi, când un senzor este conectat la o astfel de mufă, softul

detectează automat scala de măsură şi tipul senzorului

In cazul nostru electrodul ion selectiv pentru iodura şi referinta AgAgCl, Cl-de la

Mettler Toledo

Datele au fost achiziţionate din 10 în 10 secunde.

Datele experimentale obţinute (concentraţia iodului şi iodurii, cantitatea de iod

transferată, randamentele de transfer atât în faza sursă cât şi în cea receptoare) sunt prezentate

pentru fiecare, dintre cele patru tipuri de membrane, pe baza de alcooli alifatici medii.

4.3. Rezultate şi discutii

4.3.1. Influenta solventului membranar

In toate cazurile s-a efectuat transportul anionului iodură. S-a determinat

spectrofotometric concentraţia iodului din faza sursă şi membrană. Graficele următoare


25

prezintă aceste date şi de asemenea cantitatea de iod transferat şi randamentul de transfer.

Volumul membranei luat în lucru a fost de 1,0 mL, cu aria de contact membrana/faze apoase

100 cm2.

În fiecare caz s-a reprezentat grafic concentraţia iodului, respectiv iodura, în toate

fazele sistemului membranar (fig. 4.3-4.5).

Practic, în acestă secţiune se urmăreşte evidenţierea influenţei naturii chimice a

membranei lichide asupra performanţelor procesului. În acest scop s-au ales următoarele

membrane, serii omologe ale derivaţilor hidroxilici cu catena hidracarbonata saturata normala:

hexanol, octanol şi decanol. Principalele propietăţi fizice ale ale substantelor lichide utilizate

sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Proprietăţile fizice ale lichidelor membranare

Caracteristica C6

C8

C10

Indice de refracţie(nD

20) 1.4178 (20ºC) 1.428-1.431 1.434-1.445

Densitate (d20) g/cm3 0.8136 g/cm3(20ºC) 0.8240 g/cm3 0.8297 g/cm³

Solubilitatea în apă 0.59 g/100 ml(20ºC) 0.3 g/L (20ºC) 0.0037g/l 25°C

Punct de fierbere 0C 158°C 195 °C 232.9°C

Punct de topire 0C −46.7°C -16 °C 6.4°C

Masa molară 102.17 g/mol 130.23 g/mol 158.28 g/mol

Punct de inflamabilitate °C 63°C 81ºC 108°C

Punct de autoaprindere °C 290ºC 270 ºC 255 ºC

Limită explozie 0,3-1,2 % vol 0,8% vol -

Comparaţia rezultatelor a fost realizată pe baza graficelor din figurile 4.3-4.5.

După cum se evidenţiază în figurile care urmeaza, natura membranei infuenţează

nesemnificativ evoluţia în timp a concentraţiei iodului în fazele dispersate. Rezultatul nu este

surprinzător deoarece domeniul de variaţie a pricipalei proprietăţi fizice care influenţază aria

specifică de transfer a picăturilor variază într-un domeniu restrâns (Tabelul 4.1), cu excepţia

hexanolului.

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Hexan-1-ol-2D-skeletal.png

http://en.wikipedia.org/wiki/File:1-Octanol.png

http://en.wikipedia.org/wiki/File:1-Decanol.png


26

Fig. 4.3. Concentratia iodului în sistemul membranar cu hexanol

(SP-faza sursa; M-membrana; RP-faza receptoare).

Fig. 4.4. Concentratia iodului în sistemul membranar cu octanol



27

Fig. 4.5. Concentratia iodului în sistemul membranar cu decanol


Influenţa naturii membranei este importantă în faza de transport aşa cum relevă

figurile 4.3-4.5. În acest caz, mecanismul molecular de difuzie a iodului între faze este

influenţat în principal de mărimea moleculei, de vâscozitatea şi de densitatea fazei continue.

Cu cât molecula este mai mare şi vîscozitatea mai mică cu atât transportul iodului va fi

favorizat. Rezultatele măsurătorilor experimentale prezentate evidenţiază că, în cazul

membranei de hexanol, se obţin rezultatele cele mai bune.

Se observă, că în punctul de măsurare al concentraţiei iodului, aproape de faza

receptoare, iodul este transportat cel mai rapid spre această fază, se acumulează în această

zonă şi este transferat apoi cel mai repede în faza receptoare. Datele prezentate evidenţiază că

vâscozitatea fazei continue este importantă pentru transferul iodului prin picăturile fazei

receptoare, ceea ce conduce la concluzia că rezistenţa la transferul de masă în acest caz este

reprezentată de filmul de lichid adiacent membranei. Cu cât vâscozitatea lichidului este mai

mică cu atât grosimea filmului de lichid adiacent membranei este mai mic şi rezistenţa la

transferul de masă este mai mic. Rezultă că se transferă o cantitate mai mare de iod în

membrana dacă vâscozitatea fazei continue este mai mică.

Cazurile analizate recomandă membrana de hexanol pentru procesul de concentrare

şi recuperare a ionului iodură.


28

Din punct de vedere practic această membrană poate aduce avantajul deosebit al

recuperarii solventului prin evaporare în vid (rotavapor), la temperatura camerei.

Se poate avea în vedere şi recuperarea integrală a altor componenţi din faza

membranară (de exemplu a transportorilor)

4.3.2. Studiul influenţei transportorului dizolvat în solventul membranar

Experimentele privind introducerea transportorilor în membrane lichide, în vederea

activării transferului de masă a anionilor au fost raportate pentru aminoacizi.

În cazul de faţă, transportul şi/sau separarea ionilor iodură prin sisteme membrare cu

reacţie de transformare a anionului în iod molecular nu ar impune utilizarea unui transportor.

În continuare sunt prezentate rezultatele studiului tansportului ionului iodură cu

membranele realizate anterior în prezenţa de eter coroană. S-a folosit ca marker dibenzo-18-

coroană-6. Eterul coroană a fost introdus în membrane la concentraţii de 10-3M.

Experimentele efectuate au avut în vedere amplificarea transportului şi verificarea

mecanismului de transport propus.

Condiţiile generale ale experimentului şi modul de monitorizare a concentraţiei

ionului iodură şi a iodului sunt cele prezentate în paragraful 4.2. Pentru evaluarea rezultatelor

au fost prezentate, grafic, datele individuale, în cazul fiecărui experiment (fig.4.6-4.8).

Fig. 4.6. Concentratia iodului în sistemul membranar cu hexanol cu eter dibenzo 18 coroana 6



29

Fig. 4.7. Concentratia iodului în sistemul membranar cu octananol cu eter dibenzo 18 coroana

6 (SP-faza sursa; M-membrana; RP-faza receptoare).

Fig. 4.8. Concentratia iodului în sistemul membranar cu decanol cu eter dibenzo 18 coroana 6



30

Ipoteza care a permis studiul influenţei eterului coroană asupra transportului este

urmatorul mecanism de transfer:

1. generarea iodului din ion iodură, provenit din iodura de potasiu, prin reacţie de

oxidare, în mediu acid, utilizând bicromat de potasiu;

2. difuzia iodului şi ionului iodură către interfaţa fazei sursă cu membrana;

3. solubilizarea iodului în solventul membranar, dar şi a ionului I3-, sub forma

complexului K+EC I3-, care practic ar amplifica transportul;

4. difuzia iodului molecular şi a complexului, prin membrană, către interfaţa cu faza

receptoare;

5. transferul iodului din cele două specii chimice în faza receptoare.

Eterul coroană utilizat în membrane (dibenzo 18 – coroană 6) în concentraţie 10-3 M a

intensificat transportul iodului faţă de membrana iniţială, în toate experimentele efectuate.

S-a observat o îmbunătăţire a randamentului de transfer şi o reducere a timpului de

transport. Rezultatele măsurătorilor experimentale arată că procesul a fost amplificat prin

reducerea duratei transportului ionului iodură prin sistemul membranar.

Concomitent cu scurtarea timpul de transport s-au imbunătăţit şi randamentele de

transfer ale iodului prin membrane.

Cele mai bune rezultate se obţin folosind ca solvent hexanolul, când randamentul

creşte de la 95,1% la 97,8%. Urmează decanolul, cu un randament de 97,3%, iar la un interval

foarte mic se afla octanolul, cu un randament de 97,0%.

Totuşi cea mai spectaculoasă creştere a randamentului se observă în prezenţa

decanolului de la 82,4% în absenţa eterului coroană la 97,0% în prezenţa sa. Aceasta

observaţie este în concordanta cu polaritatea solventului utilizat.

Tabelul 4.2.

Eficienta de separare şi concentrare a iodului prin sistemele propuse

Faza

receptoare

Membrane fara transportor (%) Membrane cu transportor DB 18C6 (%)

n hexanol n octanol n decanol n hexanol n octanol n decanol

S2O32- 95.1 91.4 81.7 96.2 92.5 90.9

Pb2+ 96.4 92.3 89.2 96.9 93.1 94.4

Ag+ 97.8 93.0 90.8 98.3 94.7 97.0


31

Studiul influenţei eterului corană asupra transportului ionului iodură în sisteme

membranare alcoolice, de tip fază sursă cu reacţie chimică/solvent hidroxilic fază receptoare,

arată că transportul este favorizat de prezenţa transportorului, iar mecanismul de transfer de

masă este cel propus.

Efectul pozitiv al utilizării eterului coroană este remarcabil în cazul solventului mai

nepolar, decanolul.

Rezultatele obtinute la separarea şi concentrarea iodului (ionului iodura) din solutii

sintetice prin tehnica membranara abordata, permite analiza acestei specii chimice prin

metoda clasica electrochimice, potentiometrica cu electrod ion selectiv.

Practic se propune tehica membrane lichide-determinare potentiometrica a iodului din

solutii diluate, provenind din aerosoli generati de accidentele nucleare sau naturale (emanatii

de vapori şi vulcanice).

4.4. Concluzii

Concentrarea şi separarea cu membrane lichide a cunoscut o dezvoltare explozivă atật

pentru recuperarea ionilor metalici cật şi a substantelor organice, în contrast cu separarea si în

special separarea recuperativă a anionilor sau nemetalelor.

Dintre nemetale iodul, ca iod molecular, dar şi ca anion iodura prezinta o importanta

deosebita pentru separarile recuperative, justificata prin importanta tehnologica, dar mai ales

cea biologică, inclusiv în cazul accidentelor nucleare (generare de aerosoli radioactivi).

In această parte a tezei se prezintă separarea recuperativa a iodului din solutii apoase

diluate utilizand membrane lichide, cu şi fară transportor, pe baza de alcooli saturați.

Pentru studiu a fost abordata o varianta tehnica a membranelor lichide de volum, cu

membrana (M) mai puțin densă decat apa, pe baza de n-hexanol, n-octanol sau n-decanol, în

care se dispersează fazele apoase sursă şi receptoare. Solutia sintetica de alimentare (FS)

simulează compozitia aerosolilor generati cu: a apei de sonda sau a apei de mare şi are un

continut de iod de 20-200ppm.

Solutia apoasa receptoare (FR) conține specii chimice capabile să fixeze iodul ca ion

iodură (solutii apoase conținand tiosulfat de sodiu sau/și ioni metalici).

Parametrii variabili ai separarii recuperative au fost: concentratia eterului dibenzo 18

coroana 6 şi natura alcoolului formeaza membrana, suprafata de contact a fazelor apoase cu

membrana, concentratia iodului şi compozitia fazei sursa (pH şi agenti oxidanti), concentratia

ionilor de argint sau plumb din faza receptoare.


32

Rezultatele arata o separare recuperativa intre 63 şi 98%, cu rezultatele cele mai

bune, indiferent de concentratia iodului în alimentare, pentru hexanol, ca faza membranara şi

ioni de argint în faza receptoare.




Practic se propune tehica membrane lichide-determinare potentiometrica a iodului

din solutii diluate, acestea fiind solutiile de prelevare a iodului din emisiile gazoase.

Capitolul 5

ANALIZA IONILOR DE CROM PRIN TEHNICI MEMBRANARE CUPLATE CU

ABSORBTIA ATOMICA

5.1. Introducere

Îndepărtarea Cr (III) din apele uzate este foarte important pentru protecția sănătății

umane și a mediului, o tehnica eficientă în separare este transportul prin membrană.

Membranele lichide oferă mai multe avantaje, cum ar fi cost scăzut, separare extrem de

selectivă, capacitatea de a efectua simultan o extragere și procese de decapare, precum și

datorită cantităților mici de transportori (extractanti) necesare în transport, posibilitatea de a

folosi extractanţi scumpi și regenerarea lor continuă [13]. Cu toate acestea, membranele

lichide nu sunt utilizate pe scară largă în aplicații industriale datorită stabilității scăzute a

membranei și duratei de viață scurtă.

În acest capitol s-a investigat îndepărtarea sau concentrarea ionilor de crom trivalent

dintr-o soluție apoasă azotică folosind o membrană lichida bulk (BLM). Rezultatele au fost

comparate cu experimentul de dializă Donnan.

Scopul determinărilor îl constituie integrearea celor două tehnici membranare în

analiza cromului, în urme, din aerosoli.

5.2. Partea Experimentala

5.2.1.Membrana lichidă bulk (BLM)

Toate solutiile s-au preparat folosind reactivi chimici de grad analitic (POCh, Gliwice,

Chemical Co. Sigma, Chmes, Poland) şi fără purificare. Soluţia de nitrat de crom s-a preparat

dizolvând Cr(NO3)39H2O în apă bidistilată (conductivitatea - 0.10 μS/cm). pH-ul soluţiei a

fost ajustat cu acid azotic 1M (HNO3 grad analitic, Chempur).


33

Figura 5.1 prezintă schema experimentală BLM. Experimentele s-au amestecat cu un

agitator magnetic (2), la o viteză de 200 rpm. Volumul fazei de alimentare (F) a fost de 105

cm3. Concentrația inițială a ionilor Cr (III) a fost de 0.005M și 0.001M. pH-ul inițial (pH = 2)

a fost ajustat cu HNO3 1M (HNO3 puritate analitică, Chempur). Ca faza de stripare (S) s-a

folosit 25 cm3 H2SO4 1M. Toate experimentele au fost efectuate în termostat (3) la 25 ± 1

°C.

Membrana lichidă a fost compusă din 25 cm3 acid di-(2-etilhexil) fosforic 0.1M

(D2EHPA, Sigma Chemical Co, 95% puritate), dizolvat în kerosen. Faza membranară a fost

mixată de un agitator mecanic. Suprafaţa ariei de contact a fost după cum urmează: AF/ LM

=16.45 cm2, ALM / S =5.5 cm2, pentru faza de alimentare / LM şi respectiv, LM / faza de

stripare. Periodic, probele (0,5 cm3) din fazele de alimentare şi de stripare au fost luate prin

tuburile de eșantionare (1), precum și concentrația de crom în ambele faze a fost determinată

cu ajutorul unui spectrofotometru de absorbţie atomică AA Varian 20ABQ la lungimea de

undă 357.9 nm.

Fig.5.1. Schema experimentală. (1) tuburi de prelevare, (2) agitatori magnetici, (3) termostat.

LM: membrană lichidă, F: fază de alimentare (feed), S: fază de stripare.

5.2.2. Dializă Donnan - Nafion 117

Experimentele de transport au fost efectuate cu ajutorul unei celule de transport din

plexiglas. Între cele două compartimente s-a introdus o membrană Nafion 117 (DuPont de


34

Nemours, Statele Unite ale Americii). Suprafaţa ariei de contact a membranei a fost de 17

cm2. Fazele de alimentare și de stripare au fost amestecate cu un agitator magnetic la 400 rpm

și termostatate la 25°C. Ca faza de alimentare s-a folosit Cr (NO3)3 0.005 M și faza de stripare

HNO31M. Soluţia de alimentare (1000 cm3), precum și cea de stripare (100 cm3) a fost

difuzată prin intermediul unei pompe peristaltice prin fiecare compartiment unde volumul a

fost de 10 cm3. Probele din soluţiile de alimentare (0.5 cm3) și de stripare (1 cm3) au fost luate

periodic timp de 26h și analizate folosind un spectrofotometru de absorbție atomică AA

Varian.

Dalla Costa și colab. [27] au studiat de asemenea, coeficienții de difuzie a ionilor Cr3+

în membrana selectivă cu cationi Nafion 117, pentru a elucida mecanismele de transport ale

acestui ion prin intermediul acestor membrane ion-selective, care este un proces membranar

de schimb ionic care poate fi folosit pentru purificarea și concentrarea soluțiilor diluate.

Caracteristicile membranelor comerciale de schimb ionic (Nafion 117) sunt prezentate

în Tabelul 5.1. Proprietățile lor pot fi deduse din măsurările caracteristicilor lor. Membranele

sunt filme non-armate pe bază de copolimer acid perfluorosulfonic / PTFE în formă de acid

stabilizat chimic. Proprietățile fizice rămân aceleași pentru membranele stabilizate chimic,

care prezintă în mod substanțial mai puţini ioni de fluor eliberaţi, comparativ cu polimerul

nestabilizat - un semn de durabilitate chimică îmbunătățită. Polimer este rezistent chimic şi

durabil.

Tabelul 5.1. Caracteristici ale membranelor schimbătoare de ioni

Membrana Grosime[cm]

Capacitate de

schimb ionic

[mol/kg dry mb]

Lit.

NAFION 117

(DuPont de Nemours,

USA)

0.0210 wet

0.0180 dry

0.83

0.89

[Koter et al., 1999]

[Goering et al.,2000]

0.0178 dry 0.91 [Logette et al., 1998]

0.0178 dry 0.909 [Hang et al., 2006]

Greutatatea echivalentă nominală EW = 1100 g/equiv

5.2.3. Metodologia de calcul

Factorul de concentrație (CF) este definit ca raportul dintre concentrația metalului în

soluția de stripare (CS(t)), la timpul t și concentrația inițială a solutiei de alimentare (CF(t = 0)) la

t = 0 [25]. CF se calculează din ecuația (5.1):


35

CF = )0(

)(

tF

tS

C

C (5.1)

Factorii de concentrare CF au fost calculaţi pentru a demonstra transferul cationilor

din soluţia de alimentare diluată în soluția de stripare concentrată [26]. Rețineți că această

cantitate depinde atât de fluxurile ionice cât și de volumul soluție de stripare.

Transportul up-hill transport (UH) este definit ca raportul dintre concentrația metalului

în soluția de stripare, la timpul t și concentrația metalului în soluția de alimentare la același

timp t. Procentul de metal transportat (UH) s-a determinat cu ajutorul ecuației următoare

(5.2):

UH = )(

)(

tF

tS

C

C (5.2)

în cazul în care, CS(t) este concentrația metalului în soluția de stripare la momentul "t" și CF(t)

este concentrația metalului în soluție de alimentare la momentul "t".

Factorul de recuperare (RF) [29-32] este definit ca procentul de ioni de crom totali

care au traversat membrana în faza de stripare. Acesta a fost calculat cu ecuația (5.3):

RF =

100)(

)0(

)()0(

tF

tFtF

C

CC

(5.3)

în cazul în care, CF(t=0) este concentrația inițială a metalului în faza de alimentare și CF(t) este

concentrația metalului în soluția de alimentare după timpul t.

Fluxul (JS) al ionilor de Cr (III) (în mol/cm2s) a fost calculat prin următoarea ecuație

(5.4):

JS = tA

VC

MS

tStS

/

)()(

1000(mol/cm2s) (5.4)

în cazul în care, A este suprafața membranei între faza de stripare și membrană, V este

volumul total al soluției de stripare și C este concentratia de crom (III) în soluția de stripare la

momentul t.

5.3. Resultate şi discuţii

5.3.1. Experimentele de transport ale Cr3+ prin BLM şi DD- Nafion 117

În scopul de a evalua influența concentrației de cromat privind transportul său prin

membrana lichidă bulk, experimentele de transport au fost realizate la două concentrații

diferite: 0.001 și 0.005 M. În cazul experimentelor de transport prin Nafion 117, concentrația

fazei de alimentare a fost de 0.005 M.


36

În Fig. 5.2 şi 5.3 sunt prezentate rezultatele obţinute ale concentraţiei de crom trivalent

în faza de alimentare şi de stripare în funcţie de timp. Se poate vedea că separare are intervale

de timp: prima perioadă când separarea este foarte lent observată și al doilea, atunci când

concentrația ionilor de crom în fază de stripare crește. În timpul intervalului ionii sunt

transportaţi din faza de alimentare în faza de stripare prin membrană. După cum se poate

vedea cele mai bune rezultate au fost obținute pentru Cr (III) 0.005 M prin Nafion 117 și

această concentrație a fost preparată pentru condiții optime.


37

Fig. 5.2. Variaţia concentraţiei de crom în faza de alimentare şi de stripare în BLM în functie

de timp. (a) Fază de alimentare (▲):Cr3+ 0.001 M; Fază de stripare (■):H2SO41 M; Faza

membranei: D2EHPA 0.1 M în kerosen; (b) Fază de alimentare (▲):Cr3+ 0.005 M; Fază de

stripare (■): H2SO41 M; Faza membranei: D2EHPA 0.1 M în kerosen.

Fig. 5.3. Variaţia concentraţiei de crom în faza de alimentare şi de stripare folosind Nafion

117 în functie de timp. Fază de alimentare (▲):Cr3+ 0.005 M; Fază de stripare (■):HNO3 1 M;


38

În Tabelul 5.2 sunt prezentate rezultatele factorului de concentrare (CF), up-hill (UH)

și factorului de recuperare (RF) de la sfârșitul experimentului, după 28h. Factorii de

concentrație (CF) au fost calculaţi pentru a demonstra eventualele fenomene de transport up-

hill și transferurile active ale Cr3+ în faza de stripare, atunci când CF> 1. După cum se poate

vedea din Tabelul 5.2, pentru experimentele cromului cu D2EHPA valoarea CF < 1 indică

faptul că transportul up-hill nu are loc, dar CF pentru DD a fost 4, ceea ce înseamnă

transportul up-hill are loc. Factorul de recuperarea pentru ambele concentrații Cr3+ prin

membrana lichidă bulk cu acid di(2-etilhexil)fosforic (D2EHPA) a fost calculat pentru a

vedea procentajul de crom îndepărtat din faza de alimentare în faza de stripare, după un timp.

Tabelul 5.2.

Factorul de recuperare al cromului trivalent dintr-o soluţie sintetică.

Nr.

Experiment

Conc. crom în faza

de alimentare (M)

Factor

Concentrare, (%)

Up-Hill Factor de

Recuperare (%)

I 0.001 0.563 0.717 23.60

II 0.005 0.771 0.958 19.54

Relaţia 5.3 a fost utilizată pentru a estima eliminarea ionilor de crom din soluții prin

intermediul dializei Donnan (DD) și membranei lichide bulk (BLM). RF este procentul de

ioni de crom care au traversat membrana în compartimentul de separare. După cum se poate

vedea din figura 5.4 cea mai bună recuperare pentru cromul trivalent a fost observată pentru

DD, 68%, dar pentru experimentele BLM recuperarea a fost foarte scăzută.


39

Fig. 5.4. Factorul de recuperare al cromului prin tehnica BLM pentru faze sursa de

concentratii 0.001M şi 0.005M şi dializa Donan la concentratiia de 0.005 M Cr3+.

Fluxurile s-au determinat experimental prin tehnica de regresie liniară de scădere a

concentrației de metal în soluția de alimentare exprimată prin formula (5.4).

Figura 5.5 reprezintă rezultatele experimentale pentru transportul Qs al ionilor de

crom în soluția de stripare fc. de timp, unde Q a fost calculată ca suma în moli de cationi Cr

(III) transportaţi în faza de stripare (S) după momentul (t) printr-un cm2 din suprafaţa

membranei. Transportul Q (s) (mol/cm2) a fost calculat cu ecuația (5.5):

Qs = Ms

tStS

A

VC

/

)()(

1000

(mol/cm2) (5.5)

unde, CS(t) este concentrația de specii metalice în faza de stripare după timpul de transport t

(mol/dm3); VS(t) este volumul soluției de stripare (S) (cm3) după timpul t și AS/M (cm2) este aria

soluție de stripare / suprafaţa membranei [28].


40

Fig. 5.5. Debitul de ioni de crom prin BLM şi Nafion 117

Rezultatele din figura 5.5 arată că transportul Qs pentru Cr3+ în faza de stripare este

foarte scăzut atunci când s-a utilizat D2EHPA ca transportor. În dializa Donnan folosind ca

membrana Nafion 117, transportul Qs pentru ionii de crom este mai eficient după 27 ore.

Rezultatele obtinute permit cuplarea analizei aerosolilor prin tehnici combinate:

Absorbtie atomică - membrane lichide;

Absorbtie atomică – dializa Donnan

5.3. Concluzii

Lucrarile au demonstrat că D2EHPA ar putea fi folosit ca transportor pentru

transportul ionilor de Cr3+ într-o membrană lichidă bulk. De asemenea, se vede că dializa

Donnan ar putea fi o tehnică eficientă de separare sau concentrare a cromului trivalent.

Avantajul acestei tehnici este, de asemenea, posibilitatea de reciclare a tuturor reactanților, cu

un bun impact asupra mediului. Cu toate acestea, dializa Donnan depinde în mare măsură de

condițiile experimentale. Rezultatele experimentale cu D2EHPA în BLM arată că, cantitatea

de ioni de crom transportaţi în faza de stripare este dependentă de concentrația de crom în

soluția inițială a fazei de alimentare. Cel mai bun transport pentru ionii de crom are loc atunci

când a fost utilizată dializă Donnan cu membrana Nafion 117. Datele experimentale arată că

membrana lichidă bulk cu D2EHPA ca transportor nu a fost selectivă și eficientă pentru

transportul ionilor de crom.


41


Absorbtie atomică - membrane lichide;

Absorbtie atomică – dializă Donnan

Capitolul 6

ANALIZA COMPOZITIEI AEROSOLILOR INDUSTRIALI CU MATERIALE

ADSORBANTE

6.1. Introducere

In aceast capitol se prezinta o metoda de valorificare a solutiei alcaline de silicat de

potasiu, care rezulta de la corodarea alcalina a siliciului, prin transformare în material

adsorbant pentru derivati aminici aromatici, componenti uzuali ai aerosolilor din mediul

industrial (industria colorantilor si a vopselelor, industrie textila,…).

Materialul adsorbant se obtine prin amestecarea solutiei alcaline de silicat de potasiu cu o

solutie acida de polianilina, realizata prin oxidarea clorhidratului de anilina cu persulfat de

potasiu. Materialul microstructurat dioxid de siliciu-polianilina a fost caracterizat din punct de

vedere morphologic (SEM, HR-SEM), structural (FTIR, EDAX) şi al performantelor de

proces (adsorbtia de aniline şi toluidine, respective retinerea ionilor de crom din solutii

fosfatice). Rezultatele arata ca siliciul de uz electronic poate fi valorificat integral, atật ca

circuit integrat cật şi ca material adsorbant, cu efecte benefice asupra mediului inconjurator.

6.2. Parte experimentala

6.2.1 Materiale

Placute de siliciu (IMT), acid clorhidric (Sigma Aldrich), bicromat de potasiu (Merck),

hiroxid de potasiu (Riedel-deHaen), aniline, o- şi p- toluidina (Merck), K2S2O8 (Merck) şi apa

distilata.

6.2.2. Metode

Intr-o autoclava de corodare de 1 L, prevazuta cu termostat şi alonja de colectare a

hidrogenului se introduc 500 ml de hidroxid de potasiu 40% şi 10 placute de siliciu. Dupa cca.

4 ore de corodare, monitorizata prin cantitatea de hidrogen degajata, solutia alcalina rezultata

(SI) se colecteaza intr-un vas de 2 L. Separat se dizolva, intr-un vas de 1L, 50 mL anilina în

250mL solutie de acid clorhidric 37%, apoi se adauga 200 mL solutie 1 M persulfat de

potasiu. Dupa 4 ore, solutia acida (SII) se amesteca cu grija, în picaturi, cu solutia alcalina


42

(SI). Se obtine un precipitat brun, care se filtreaza, în portiuni de 100 mL suspensie, filtre de

cuart, 50mm în diametru, intr-o palnie Sartorius, se spala cu apa distilata de patru ori şi se

usuca în etuva la 105oC, timp de 48 de ore.

Filtrele de cuart cu nanomaterialul dioxid de silice-polianilina se cantaresc şi se introduc

intr-un modul de captare a vaporilor de aniline (fig. 6.1).

a b c

Fig. 6.1. Vederea modulului de adsorbtie a anilinei: a-vedere de ansamblu; b-elementele

component ale modulului; c-modul de fizare al materielului adsorbant

Dispozitivul permite testarea simultana a 5 filtre cu material adsorbant, astfel incat,

rezultatele adsorbtiei reprezinta o medie a valorilor obtinute la retinerea anilinei, o-, m- sau p-

toluidina.

Determinarea capacitatii de adsorbtie se realizeaza prin metoda gravimetrica utilizand o

balanta KERN tip ALT 220-4NM. Discurile de cuart se cantaresc, inainte (Wc), dupa

retinerea materialului adsorbant (Wm) şi uterior adsorbtiei anilinei (Wa) iar capacitatea de

adsorbtie a anilinei (Ca) se determina cu formula (6.1):

Ca = (Wa-Wm)/(Wm-Wc) [ganilina/gmaterial adsorbant] (6.1)

Retentia anilinei (Ra%) se determina utilizand relatia (6.2):

Ra (%) = [1-(Caf-Cae)/Caf)x100 (6.2)

In care: Caf-concentratia anilinei în alimentare

Cae-concentratia anilinei în efluent

Determinarea anilinei se realizeaza printr-o metoda spectrofotometrica [13], utilizand un

spectrofotametru CAMSPEC.

Retentia ionilor de crom (RCr%) se determina utilizand relatia (6.3):

RCr (%) = [1-(CCrf-Cae)/CCrf)x100 (6.3)


43

In care: CCrf-concentratia anilinei în alimentare

CCre-concentratia anilinei în efluent

Determinarea ionilor de crom se realizeaza prin absorbtie atomica, utilizand un

spectrometru de absortie atomica.

Microscopia electronic de baleaj (SEM) şi analiza EDAX s-a efectuat cu un instrument

FEI (FESEM Hitachi S4500).

6.3. Rezultate şi discuţii

6.3.1. Sinteza materialului

Corodarea chimica cu hidroxid de potasiu a placutelor de siliciu în vederea obtinerii

circuitelor integrate (CIP-urilor) presupune o reactie (6.4) prin care se transforma siliciul în

silicat de potasiu cu degajare de hidrogen [6-8]:

Si + 2H2O + 2OH–→ SiO2(OH)2−2 + 2H2↑ (6.4)

Solutia alcalina (SI) prin neutralizare se poate transforma în silicagel (SiO2).

Pentru neutralizare se utilizeaza o solutie acida (SII) care se obtine în urma oxidarii

anilinei, sub forma de clorhidrat, cu persulfat de potasiu, conform reactiei (6.4), care conduce

la polianilina (PANI):

C6H5-NH3 ]+Cl- + K2S2O8 →

NH NH N N

x 1-x n

NH NH N N

Hx 1-x n

HA +

A-

(6.5)

Prin amestecarea solutiei alcaline (SI) cu solutia acida (SII) se obtine un material

nanocompozit, SiO2-PANI, care în urma prelucrarii, prin filtrare pe cuart, spalare şi uscare,

poate fi utilizat ca material adsorbant pentru compusi aromatic aminici.

6.3.2. Microscopia electronica

Analiza SEM, efectuata cu un instrument FEI (FESEM Hitachi S4500), releva o

morfologie dominata de microsfere de SiO2 şi fire de PANI.


44

a

b

c


45

d

Fig. 6.2. Morfologia materialului microcompozit SiO2-PANI, inainte (a, c) şi dupa

adsorbtia anilinei (b,d) la doua rezolutii x8,000 (a, b) şi x16,000( c,d).

Microsferele de bioxid de siliciu şi firele de polianilina isi modifica nesemnificativ

dimensiunile şi forma dupa procesul de adsorbtie a anilinei, figura 6.2 a şi c comparativ cu

figura 6.2 c şi d.

6.3.3. Analiza EDAX

Spectrul şi harta EDAX (Fig. 6.3) arata distributia elementala a materialului microcompozit,

SiO2-PANI, dupa procesul de retinere a ionilor de crom din solutii fosfatice.


46

Fig. 6.3. Imaginea EDAX a materialului microcompozit, SiO2-PANI,

dupa retinerea ionilor de crom

Distributia elementala arata ca materialul microstructurat retine ionii de crom atật pe

suprafata silicei, cật şi pe suprafata polianilinei, combinand adsorbtia în porii dioxidului de

siliciu cu chemosorbtia pe suparafata polianilinei.

a b


47

6.3.4. Spectrometria FTIR

Spectrele FT-IR au fost obtinute cu Bruker Tensor 27 Instrument cu ATR de diamante

(Fig. 6.4).

Pentru a caracteriza materialele obtinute, s-au analizat prin spectroscopie de infrarosu

urmatoarele: polianilina obtinuta din anilina prin oxidare (filtrata, soalata şi uscata din solutia

acida cu persulfat), material compozit dioxid de siliciu-polianilina obtinut prin amestecarea

(ultrasonare) solutiei alcaline şi si acide SII insotita de reactia de chimica de oxidare.

Diferentele care apar intre spectrul polianilinei (Fig. 6.4a) şi materialul compozit

dioxid de siliciu-polianilina (Fig. 6.4b) sunt interesante. Acestea sugereaza ca polianilina

obtinuta în situ interactioneaza chimic cu dioxidul de siliciu. Regiunea de spectru cuprinsa

intre 3000-3600 cm-1, arata formarea unor legaturi de hidrogen şi a unor interactii

electrostatice, cel mai probabil, intre gruparile iminice ale polianilinei şi gruparile hidroxil ale

silicagelului format.

De asemenea, polianilina obtinuta prin polimerizare în prezenta silicatului de potasiu

are benzile de adsorbtie specific deplasate, ceea ce confirma o interactie fizico-chimica

polianilina-silicagel.

Atomul de azot iminic care există în polianilină (emeraldina-baza Bronsted) este

protonat prin intermediul grupărilor hidroxilice din dopant (solutia acida, acid polisilicic),

acest proces fiind de fapt un echilibru acido bazic.

Spectrul FTIR al polianilinei (emeraldina) prezintă doua benzi de absorbţie

caracteristice la 1299 cm-1 (atribuită vibraţiei de intindere a legaturii C-N apartinand

sintonului de amină aromatică secundară) şi respectiv 832 cm-1 (atribuită legăturii C-H a

nucleului aromatic).

Doparea polianilinei cu acidul polisilicic este confirmată de prezenţa în spectrul FTIR

a unei absorbţii datorate prezenţei gruparilor OH rămase neionizate prezente în arhitectura

moleculară a silicagelului (3200-3400 cm-1).

Benzile de absorbţie FTIR de la 1233 cm-1 şi 1004 cm-1 se regăsesc în spectrul

polimerului dopat (Fig. 6.4b), neregasindu-se în cazul polianilinei pure (Fig. 6.4a). Aceste

benzi de absorbtie din spectrul materialului sintetizat ar putea confirma doparea emeraldinei

dar în acelasi timp ar putea fi şi o indicatie a faptului ca exista un amestec silicagel-

polianilina.


48

a

b

Fig. 6.4. Spectrul FTIR al PANI (a) şi al materialului compozit SiO2-PANI (b).

De asemenea, foarte interesantă este banda de absorbţie de la 1146cm-1. Aceasta se

regăseşte doar în polimerul dopat, fiind o confirmare a legăturii chimice formate între

emeraldina şi silicagel.

6.3.5. Teste de retentie

Retinerea anilinei din aer reprezinta un aspect important al toxicologiei muncii atật în

industria intermediarilor aromatici şi a colorantilor, cật şi în domeniul sintezei

medicamentelor şi a pesticidelor.

Desi sistemele de adsorbtie cu materiale polimerice sau anorganice prezinta rezultate

satisfacatoare, utilizarea materialelor composite organic-anorganice, cum este şi cel dioxid de


49

siliciu-polianilina (SiO2-PANI), prezinta avantajul unei retineri fizice (pe materialul

anorganic, cật şi a uneia fizico-chimice pe materialul polimeric organic.

Rezultatele experimentale (Tabelul 6.1) confirma retentia excelenta pentru toate cele

trei tipuri de aniline studiate. Rezultatele sunt cu atật mai bune cu cật masa anilinei este mai

mare (toluidinele fata de anilina), iar la aceeasi masa molecular retentia moleculelor

asimetrice (o-toluidina), este superiara celor simetrice (p-toluidina)

Tabel 6.1.

Retentia anilinelor pe materialul compozit SiO2-PANI

Retentie %

Concentratie în alimentare (mg/m3) anilina o-toluidina p-toluidina

2 98.15 99.78 99.23

5 97.80 99.54 99.12

10 97.55 99.23 99.05

15 97.28 99.10 98.98

20 97.11 98.96 98.91

25 97.06 98.84 98.87

Izotermele de adsorbtie confirma aprecierile calitative privind adsorbtia celor trei tipuri de

aniline (Fig. 6.5).

Fig. 6.5. Izotermele de adsorbtie ale anilinelor pe SiO2-PANI


50

Retentia ionilor de crom, ca ioni bicromat, din solutii apoase de concentratie 25-200

ppm este cuprinsa intre 58 şi 99% în functie de pH-ul de lucru (Tabelul 6.2). pH-ul acid

favorizeaza adsorbtia cel mai probabil datorita trecerii formei cromat în bicromat (6.6), cật şi

a formei neprotonate în forma protonata a PANI (6.5).

(6.6)

Tabel 6.2. Retentia ionilor de crom pe materialul compozit SiO2-PANI

Retentie %

Alimentare

(ppm) pH=4 pH=6 pH=8

25 99.02 88.14 75.69

50 98.96 87.53 74.34

75 98.94 86.42 71.21

100 98.89 85.77 68.90

125 98.74 84.60 62.68

150 98.25 84.21 60.44

175 97.80 84.16 59.08

200 97.76 84.08 58.05

Retentia ionilor de crom la o singura trecere a solutiei peste materialul adsorbant

sugereaza ca prin realizarea procesului de adsorbtie în cascada, în doua, pana la patru, trepte,

se poate obtine indepartarea pna la limita acceptata de normativele de mediu în vigoare.

Influenta favorabila a scaderii pH-ului asupra retentiei, indica o chemosorbtie avansata

a ionilor bicromat pe polianilina protonata, interactia ion-ion fiind determinanta.

6.4. Concluzii

Transformarea solutiilor de silicat de potasiu rezutate de la corodarea alcalina a

siliciului de uz electronic (fabricarea CIP-urilor), în material compozit dioxid de siliciu-

polianilina, SiO2-PANI, prin amestecare cu solutie acida de polianilina obtinuta prin oxidarea

anilinei cu persulfat de potasiu, se dovedeste utila atật în valorificarea integral a siliciului

ultrapur, cật şi în protectia mediului.

Noul material microstructurat prezinta o retentie remarcabila a anilinelor (peste 98%) din

efluenti gazosi, dar şi o adsorbtie considerabila a ionilor de crom (peste 58%), din solutii

apoase.


51

Retentia anilinelor creste cu cresterea masei molecular şi a asimetriei molecule, în timp ce

adsorbtia ionilor de crom este favorizata de scaderea pH-ului.

Tehnica absorbtiei pe materialul membranar propus permite abordarea determinarii unor

noxe din aerosoli prin metoda membrana adsorbanta-UV VIZ sau membrana absorbanta-

absorbtie atomica.

Capitolul 7

Concluzii

Aerosolii sunt sisteme disperse heterogene, care fac parte din clasa pseudocoloizilor,

având un grad de dispersie inferior nivelului coloidal (sub 10-8 m), dar cu anumită stabilitate

şi cu unele proprietăţi comune coloizilor propriu-zişi.

La nivel naţional s-au intensificat preocupările de asigurare a unui nivel înalt de

exactitate şi corectitudine a rezultatelor determinărilor de caracterizare a stării de poluare a

atmosferei.

Supravegherea prin măsurări a emisiilor si imisiilor de poluanţi presupune folosirea de

metode / tehnici / încercări standardizate sau metode dezvoltate în propriul laborator cu grad

ridicat de reproductibilitate şi repetabilitate, dar care este imperios necesar sa fie validate.

Cunoasterea agentilor poluanti şi modului de actiune asupra populatiei, mediului

ambiant florei si faunei, permite intelegerea fenomenului de poluare şi contribuie la educarea

omului pentru a-l proteja.

La nivel naţional în ultimii ani, s-au intensificat preocupările de asigurare a unui nivel

înalt de exactitate şi corectitudine a rezultatelor determinărilor de caracterizare a stării de

poluare a atmosferei.

Dezvoltarea proceselor și a materialelor membranare, prezintă un interes major atât

pentru prepararea membranelor și pentru optimizarea ingineriei de proces cât și pentru

dezvoltarea aplicațiilor în cele mai diverse domenii. Funcționalizarea polimerilor greu

hidrolizabili prin nitrare, sulfonare, halogenare, etc. conduce la obținerea de noi materiale

mebranare care pot imobiliza compuși macrociclici, biopolimeri sau enzime cu utilizare în

bioanaliză sau biotehnologii. Membranele pe bază de acetat de celuloză, diacetat, triacetat

precum și amestecurile lor sunt utilizate pe scară largă pentru micro-, ultra-filtrare și pentru

osmoza inversă. Solubilitatea polisulfonelor în solvenți aprotici dipolari permite abordarea

preparării membranelor asimetrice prin toate tehnicile procedeului inversiei de fază:


52

precipitare termică, inversie de fază cu vapori de nesolvent, evaporarea controlată și în mod

special, coagularea. Soluțiile de polisulfonă sunt compatibile cu diverse nanospecii, cum ar fi:

silice, grafit, materiale oxidice, etc. Clasificarea proceselor membranare după forța motrice de

transport, precum și asocierea relației fenomenologice permite în cadrul etapei de

modelare/simulare a materialelor, respectiv a proceselor membranare evaluarea

comportamentului aceestora în diverse condiții de lucru.

Noile membrane functionalizate pentru teste analitice rapide, prezentate - Membrane

pe baza de polisulfona pentru teste analitice rapide, au fost obtinute printr-un procedeu

complet nou – modificarea chimica a solventului remanent în porii membranei (solvent folosit

la dizolvarea polimerului în vederea obtinerii solutiei polimerice necesare la sinteza

memebranelor prin inversie de faza).

Relativ puţin aplicate în separarea şi concentrarea nemetalelor, membranele, au fost

folosite la determinarea iodului prin metode electrochimice cuplate cu membranele

lichide, pentru separarea recuperativă a iodului din surse sarace in iod.

Subiectul analizei iodului este justificat de aparitia acestuia imediat dupa accidentele

nucleare, în atmosfera terestra, ca iod radioactiv. Toate solutiile sintetice au fost preparate în

laborator cu izotopul stabil al iodului.

Dintre sursele simulate vizate, aerosolii provenind din: apa de mare, apa de sondă şi

de mină cu conţinuturi de la 20 la 200 ppm iod radioactiv, constitue principalele obiecte de

studiu, motiv pentru care soluţiile sintetice abordate în cercetările din această lucrare se

încadrează sau se apropie de aceste limite.

Concentrarea şi separarea cu membrane lichide a cunoscut o dezvoltare exploziva atật

pentru recuperarea ionilor metalici cật şi a substantelor organice, în contrast cu separarea si în

special separarea recuperativa a anionilor sau nemetalelor.

Dintre nemetale iodul, ca iod molecular, dar şi ca anion iodura prezinta o importanta

deosebita pentru separarile recuperative, justificata prin importanta tehnologica, dar mai ales

cea biologica, inclusiv în cazul accidentelor nucleare (generare de aerosoli radioactivi).

In aceasta lucrare se prezinta separarea recuperativa a iodului din solutii apoase diluate

utilizand membrane lichide, cu şi fara transportor, pe baza de alcooli saturati medii.

Pentru studiu a fost abordata o varianta tehnica a membranelor lichide de volum, cu

membrana (M) mai putin densa decat apa, pe baza de n-hexanol, n-octanol sau n-decanol, în

care se disprseaza fazele apoase sursa şi receptoare. Solutia sintetica de alimentare (FS)

simuleaza compozitia aerosolilor generati cu: apa de sonda sau a apei de mare şi are un

continut de iod de 20-200ppm.


53

Solutia apoasa receptoare (FR) contine specii chimice capabile sa fixeze iodul ca ion

iodura (solutii apoase continand tiosulfat de sodiu sau/si ioni metalici).

Parametrii variabili ai separarii recuperative au fost: concentratia eterului dibenzo 18

coroana 6 şi natura alcoolului formeaza membrana, suprafata de contact a fazelor apoase cu

membrana, concentratia iodului şi compozitia fazei sursa (pH şi agenti oxidanti), concentratia

ionilor de argint sau plumb din faza receptoare.

Rezultatele arata o separare recuperativa intre 63 şi 98%, cu rezultatele cele mai

bune, indiferent de concentratia iodului în alimentare, pentru hexanol, ca faza membranara şi

ioni de argint în faza receptoare.




Practic se propune tehica membrane lichide-determinare potentiometrica a iodului

din solutii diluate, provenind din aerosoli generati de accidentele nucleare sau naturale

(emanatii de vapori şi vulcanice).

Analiza ionilor de crom prin tehnici membranare cuplate cu absorbtia atomica,

s-a investigat îndepărtarea ionilor de crom trivalent dintr-o soluție apoasă azotică folosind o

membrană lichida bulk (BLM). Rezultatele au fost comparate cu experimentul de dializă

Donnan.

Scopul determinărilor îl constituie integrearea celor două tehnici membranare în

analiza cromului, în urme, din aerosoli.

Astfel, s-a demonstrat că D2EHPA ar putea fi folosit ca transportor pentru transportul

ionilor de Cr3+ într-o membrană lichidă bulk. De asemenea, se vede că dializa Donnan ar

putea fi o tehnică eficientă de separare a cromului trivalent. Avantajul acestei tehnici este, de

asemenea, posibilitatea de reciclare a tuturor reactanților, cu un bun impact asupra mediului.

Cu toate acestea, dializa Donnan depinde în mare măsură de condițiile experimentale.

Rezultatele experimentale cu D2EHPA în BLM arată că, cantitatea de ioni de crom

transportaţi în faza de stripare este dependentă de concentrația de crom în soluția inițială a

fazei de alimentare. Cel mai bun transport pentru ionii de crom are loc atunci când a fost

utilizată dializă Donnan cu membrana Nafion 117. Datele experimentale arată că membrana

lichidă bulk cu D2EHPA ca transportor nu a fost selectivă și eficientă pentru transportul

ionilor de crom.


Absorbtie atomica - membrane lichide;


54

Absorbtie atomica – dializa Donnan

Analiza compozitiei aerosolilor industriali cu materiale adsorbante, trateaza

transformarea solutiilor de silicat de potasiu rezutate de la corodarea alcalina a siliciului de uz

electronic (fabricarea CIP-urilor), în material compozit dioxid de siliciu-polianilina, SiO2-

PANI, prin amestecare cu solutie acida de polianilina obtinuta prin oxidarea anilinei cu

persulfat de potasiu, se dovedeste utila atật în valorificarea integral a siliciului ultrapur, cật şi

în protectia mediului. Noul material microstructurat prezinta o retentie remarcabila a

anilinelor (peste 98%) din efluenti gazosi, dar şi o adsorbtie considerabila a ionilor de crom

(peste 58%), din solutii apoase. Retentia anilinelor creste cu cresterea masei molecular şi a

asimetriei molecule, în timp ce adsorbtia ionilor de crom este favorizata de scaderea pH-ului.

Tehnica absorbtiei pe materialul membranar propus permite abordarea determinarii unor

noxe din aerosoli prin metoda membrana adsorbanta-UV VIZ sau membrana absorbanta-

absorbtie atomica.

Teza de doctorat ”Analiza aerosolilor prin tehnici şi metode membranare”, si-a

atins toate obiectivele, metodele propuse, atật pentru analiza preliminara, cật şi pentru

determinari cantitative, combina metodele şi tehnicile membranare, cu metodele clasice de

analiza, metode de determinare a concentratiei de metale grele si/sau poluanti moleculari

(iod, fenoli, amine aromatice) din efluentii gazosi.

Bibliografie

1. T.W. SWADDLE, The Atmosphere and Atmospheric Pollution, Inorganic Chemistry, 1997, 153-

177.

2. O. G. SOROKHTIN, G. V. CHILINGAR, L. F. KHILYUK, Global Warming and Global

Cooling: Evolution of Climate on Earth, Developments în Earth and Environmental Sciences,

Volume 5, 2007, 1-313.

3. R. A. BAILEY, H. M. CLARK, J. P. FERRIS, S. KRAUSE, R. L. STRONG, „The earth's crust,

Chemistry of the Environment” (Second Edition), 2002, 443-482.

4. G. A STEWART, P. J THOMPSON, D. PEDEN, N. ALEXIS, „Allergens and Pollutants”,

Allergy (Third Edition), 2006, 247-287.

5. K. C. CONDIE, The atmosphere, oceans, climates, and life, Plate Tectonics and Crustal

Evolution (Fourth Edition), 1997, 181-227.

6. S. YOUNG, L. BALLUZ, J. MALILAY, Natural and technologic hazardous material releases

during and after natural disasters, Science of The Total Environment, 322(1-3), 2004, 3-20.

7. N. P. CHEREMISINOFF, „Prevention and Control Hardware”, Handbook of Air Pollution

Prevention and Control, 2002, 389-497

8. G. M. HIDY, „Aerosols”, Encyclopedia of Physical Science and Technology, 2004, 273-299.

9. F. MAZZEI, A. D'ALESSANDRO, F. LUCARELLI, S. NAVA, P. PRATI, G. VALLI, R.

VECCHI, Characterization of particulate matter sources în an urban environment, Science of The

Total Environment, 401(1-3), 2008, 81-89.

10. K. SCOTT, „Air and gas filtration and cleaning”, Handbook of Industrial Membranes (Second

Edition), 1998, 309-327.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8659-4P5YX3C-R&_user=5362530&_coverDate=06%2F26%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=104&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35573&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2ccda49cf737a00b15b71602b9025c81

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8GWJ-4P3V55B-1&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=41&_fmt=high&_orig=search&_cdi=42412&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cbdd7a015949e5dfaf74141676549623

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8GWJ-4P3V55B-1&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=41&_fmt=high&_orig=search&_cdi=42412&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cbdd7a015949e5dfaf74141676549623

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84RY-4N80WX8-H&_user=5362530&_coverDate=02%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=125&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34471&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=b89158096f3b53cc9cb6350356ee8082

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8MWH-4W4444T-F&_user=5362530&_coverDate=04%2F18%2F2009&_alid=1091177932&_rdoc=128&_fmt=high&_orig=search&_cdi=45547&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=14ca56fd9143b4d1709779cd4a4595fe

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86MX-4P9TPFJ-9&_user=5362530&_coverDate=07%2F14%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=209&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35954&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e71abf19ac2df91bd559e774a4aa9b12

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86HC-4PCJ78F-C&_user=5362530&_coverDate=07%2F04%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=89&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35855&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=92d1dfacf81f0301c75b262e33599774

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B782V-4CKG1K4-W&_user=5362530&_coverDate=06%2F10%2F2004&_alid=1091130993&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_cdi=15120&_st=5&_docanchor=&_ct=18&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9554867d8c3a3052ac5638c401158b0a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-4SHN0B9-1&_user=5362530&_coverDate=08%2F15%2F2008&_alid=1091182696&_rdoc=104&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e0ebdd13f3cf42394d454256c30481af

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8781-4P6MJ9G-5&_user=5362530&_coverDate=06%2F17%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=73&_fmt=high&_orig=search&_cdi=36433&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=45d3d6dccc17098522b112ab37445c28


55

11. V. J. INGLEZAKIS, S. G. POULOPOULOS, Air and Water Pollution, Adsorption, Ion Exchange

and Catalysis, 2006, 1-30.

12. M. AMBROGIO, G. SARACCO, V. SPECCHIA, C. van GULIJK, M. MAKKEE, J. A.

MOULIJN, On the generation of aerosol for diesel particulate filtration studies, Separation and

Purification Technology, 27(3), 2002, 195-209.

13. A. VASEASHTA, M. VACLAVIKOVA, S. VASEASHTA, G. GALLIOS, P. ROY, O.

PUMMAKARNCHANA, Nanostructures în environmental pollution detection, monitoring, and

remediation, Science and Technology of Advanced Materials, 8 (1-2), 2007, 47-59.

14. J. STEFFENS, J.R. COURY, Collection efficiency of fiber filters operating on the removal of

nano-sized aerosol particles: I—Homogeneous fibers, Separation and Purification Technology,

58(1), 2007, 99-105.

15. J. STEFFENS, J.R. COURY, Collection efficiency of fiber filters operating on the removal of

nano-sized aerosol particles: II. Heterogeneous fibers, Separation and Purification Technology,

58(1), 2007, 106-112.

16. K. L. MANDIWANA, N. PANICHEV, T. RESANE, Electrothermal atomic absorption

spectrometric determination of total and hexavalent chromium în atmospheric aerosols, Journal of

Hazardous Materials, 136(2), 2006, 379-382.

17. J. H. JUNG, J. E. LEE, S. S. KIM, Thermal effects on bacterial bioaerosols în continuous air

flow, Science of The Total Environment, 407(16), 2009, 4723-4730.

18. T. ABBASI, S.A. ABBASI, Dust explosions–Cases, causes, consequences, and control, Journal

of Hazardous Materials, 140(1 -2), 2007, 7-44.

19. G. SALIHOGLU, V. PINARLI, N. K.SALIHOGLU, G. KARACA, Properties of steel foundry

electric arc furnace dust solidified/stabilized with Portland cement, Journal of Environmental

Management, 85(1), 2007, 190-197.

20. T. ŠTURM, R. MILAČIČ, S. MURKO, M. VAHČIČ, A. MLADENOVIČ, J. S. ŠUPUT, J.

ŠČANČAR, The use of EAF dust în cement composites: Assessment of environmental impact,

Journal of Hazardous Materials, 166(1), 2009, 277-283.

21. G. LAFOREST, J. DUCHESNE, Characterization and leachability of electric arc furnace dust

made from remelting of stainless steel, Journal of Hazardous Materials, 135(1-3), 2006, 156-164.

22. T. ALLEN, „Particle size analysis by image analysis”, Powder Sampling and Particle Size

Determination, 2003, 142-207

23. M. LAMPINEN, M. el HAJ ASSAD, E. F. CURD, „Physical fundamentals”, Industrial

Ventilation Design Guidebook, 2001, 41-171.

24. Y. JU-NAM, J. R. LEAD, Manufactured nanoparticles: An overview of their chemistry,

interactions and potential environmental implications, Science of The Total Environment, 400(1-

3), 2008, 396-414.

25. G. BYSTRZEJEWSKA-PIOTROWSKA, J. GOLIMOWSKI, P. L. URBAN, Nanoparticles:

Their potential toxicity, waste and environmental management, Waste Management, 29(9), 2009,

2587-2595.

26. T. ALLEN, „Fluid classification”, Powder Sampling and Particle Size Determination, 2003, 251-

294.

27. R. A. BAILEY, H. M. CLARK, J. P. FERRIS, S. KRAUSE, R. L. STRONG, „Solid waste

disposal and recycling”, Chemistry of the Environment (Second Edition), 2002, 769-792.

28. G.S. PLUMLEE, T.L. ZIEGLER, „The Medical Geochemistry of Dusts, Soils, and Other Earth

Materials”, Chapter 9.07, Treatise on Geochemistry, 2007, 1-61.

29. M. G. HAJRA, K. MEHTA, G. G. CHASE, Effects of humidity, temperature, and nanofibers on

drop coalescence în glass fiber media, Separation and Purification Technology, 30(1), 2003, 79-

88.

30. G.S. RAJHANS, B. P. PATHAK, „Respiratory Hazards and Evaluation”, Practical Guide to

Respirator Usage în Industry (Second edition), 2002, 1-45

31. A. JAWOREK, A. KRUPA, T. CZECH, Modern electrostatic devices and methods for exhaust

gas cleaningw, Journal of Electrostatics, 65(3), 2007, 133-155.

32. K. SUTHERLAND, „Gas Filtration”, Filters and Filtration Handbook (Fifth Edition), 2008, 369-

450.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84FN-4NN2528-3&_user=5362530&_coverDate=06%2F13%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=202&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34239&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=10c5b59b256a75635f7e6d7e59e502f3

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-45X0669-1&_user=5362530&_coverDate=06%2F01%2F2002&_alid=1091137461&_rdoc=21&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=15676a365c375e97e91232fa6f56a011

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W6M-4MR1K6T-3&_user=5362530&_coverDate=03%2F31%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=327&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6602&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=b2e5c637fdbdc841218a68dd58f9c493

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W6M-4MR1K6T-3&_user=5362530&_coverDate=03%2F31%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=327&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6602&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=b2e5c637fdbdc841218a68dd58f9c493

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4P59XGH-B&_user=5362530&_coverDate=12%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=8&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=956c60469a575141d692b79acd4eda9c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4P59XGH-B&_user=5362530&_coverDate=12%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=8&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=956c60469a575141d692b79acd4eda9c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4P59XGH-C&_user=5362530&_coverDate=12%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=9&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=4a100f79ec744312d2f6b66a436e03f3

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4P59XGH-C&_user=5362530&_coverDate=12%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=9&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=4a100f79ec744312d2f6b66a436e03f3

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4J3WSKT-8&_user=5362530&_coverDate=08%2F21%2F2006&_alid=1091137461&_rdoc=13&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=453da1c6806be6c4ef47e2f9ac2e2402

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4J3WSKT-8&_user=5362530&_coverDate=08%2F21%2F2006&_alid=1091137461&_rdoc=13&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=453da1c6806be6c4ef47e2f9ac2e2402

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-4WDFC6Y-2&_user=5362530&_coverDate=08%2F01%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=11&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a42532e2645f300ffedd28ac0ad6041d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-4WDFC6Y-2&_user=5362530&_coverDate=08%2F01%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=11&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a42532e2645f300ffedd28ac0ad6041d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4M9RMNN-7&_user=5362530&_coverDate=02%2F09%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=5&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=1bf481406da3bc16ac61b994f68c4887

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WJ7-4M877N2-3&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=2&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6871&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2705b3b7c704eaee3baa3077558f3fe7

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WJ7-4M877N2-3&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=2&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6871&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2705b3b7c704eaee3baa3077558f3fe7

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4TY48GH-B&_user=5362530&_coverDate=07%2F15%2F2009&_alid=1091182696&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9ac8944b868eb790c9598f82d89461b6

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4HV74T4-4&_user=5362530&_coverDate=07%2F31%2F2006&_alid=1091182696&_rdoc=9&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=4e9936832ff0d18271487a9e78b86a85

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4HV74T4-4&_user=5362530&_coverDate=07%2F31%2F2006&_alid=1091182696&_rdoc=9&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=4e9936832ff0d18271487a9e78b86a85

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8442-4MSSVGN-B&_user=5362530&_coverDate=06%2F29%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=166&_fmt=high&_orig=search&_cdi=33970&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5f89d8c35cb7508a7ac247e34b6e803c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86DH-4P9W228-9&_user=5362530&_coverDate=07%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=95&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35775&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=22efedfd139e9379da851ed8af5aea36

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-4T7W3DG-2&_user=5362530&_coverDate=08%2F01%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=37&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=aac9645389fda59b9c8adb14dafee895

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-4T7W3DG-2&_user=5362530&_coverDate=08%2F01%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=37&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=aac9645389fda59b9c8adb14dafee895

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VFR-4W7HNXJ-2&_user=5362530&_coverDate=09%2F30%2F2009&_alid=1091182696&_rdoc=89&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6017&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=fa81af33b0cacda32b34f04255a7943f

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VFR-4W7HNXJ-2&_user=5362530&_coverDate=09%2F30%2F2009&_alid=1091182696&_rdoc=89&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6017&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=fa81af33b0cacda32b34f04255a7943f

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8442-4MSSVGN-D&_user=5362530&_coverDate=06%2F29%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=30&_fmt=high&_orig=search&_cdi=33970&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=435085805dd67fccc4b5084035565a22

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84RY-4N80WX8-4&_user=5362530&_coverDate=02%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=122&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34471&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2c182a31b62317fccb6aa97281dd7096

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84RY-4N80WX8-4&_user=5362530&_coverDate=02%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=122&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34471&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2c182a31b62317fccb6aa97281dd7096

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B782S-4CJV6M2-4B&_user=5362530&_coverDate=06%2F29%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_cdi=15118&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=eeebc40578e4f354ebf901e3e3d93905

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B782S-4CJV6M2-4B&_user=5362530&_coverDate=06%2F29%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_cdi=15118&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=eeebc40578e4f354ebf901e3e3d93905

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-46V4T73-1&_user=5362530&_coverDate=01%2F31%2F2003&_alid=1091137461&_rdoc=46&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=f4306e1a17e7d0cdef69029a132cc4fa

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-46V4T73-1&_user=5362530&_coverDate=01%2F31%2F2003&_alid=1091137461&_rdoc=46&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=f4306e1a17e7d0cdef69029a132cc4fa

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86H4-4PJFH5C-5&_user=5362530&_coverDate=08%2F28%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=130&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35848&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=0fa19ebfcbf721bc7f6a587a997352ca

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8KF9-4SBSW0V-B&_user=5362530&_coverDate=04%2F23%2F2008&_alid=1091177932&_rdoc=117&_fmt=high&_orig=search&_cdi=44421&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=203914d8b3434bb272b817ab96d151d3


56

33. N. P. CHEREMISINOFF, „Industrial Air Pollution Sources and Prevention”, Handbook of Air

Pollution Prevention and Control, 2002, 53-147.

34. P. V. YELPATYEVSKY, V. S. ARGHANOVA, T. N. LUTSENKO, Heavy metals în polluted

ecosystem of an oak forest, Science of The Total Environment, 162(1), 1995, 13-18.

35. R. HEROLD, R. DEWITZ, S. SCHÜRCH, U. PISON, Pulmonary Surfactant and Biophysical

Function, Studies în Interface Science, 6, 1998, 433-474.

36. K. DARCOVICH, K.A. JONASSON, C.E. CAPES, Developments în the control of fine

particulate air emissions, Advanced Powder Technology, 8(3), 1997, 179-215.

37. P. LUIS, A. GAREA, A. IRABIEN, Zero solvent emission process for sulfur dioxide recovery

using a membrane contactor and ionic liquids, Journal of Membrane Science, 330(1-2), 2009, 80-

89.

38. PHILIP G. NUGENT, JOHANNE CORNETT, IAN W. STEWART, HELEN C. PARKES,

Personal monitoring of exposure to genetically modified microorganisms în bioaerosols: Rapid

and sensitive detection using PCR, Journal of Aerosol Science, 28(3), 1997, 525-538.

39. P. SJÖHOLM, D. B. INGHAM, M. LEHTIMÄKI, L. PERTTU-ROIHA, H. GOODFELLOW, H.

TORVELA, „Gas-cleaning technology”, Industrial Ventilation Design Guidebook, 2001, 1197-

1316.

40. K. G. ANDERSSON, Chapter 8 Countermeasures for Reduction of Dose în Contaminated

Inhabited Areas, Radioactivity în the Environment, 15, 2009, 217-258.

41. B. MISHRA, „Metal Production: Environmental Control”, Encyclopedia of Materials: Science

and Technology, 2008, 5486-5491.

42. ARTHUR L. KOHL, RICHARD B. NIELSEN, „Control of Nitrogen Oxides”, Gas Purification

(Fifth Edition), 1997, 866-945.

43. MICHAEL F. ASHBY, PAULO J. FERREIRA, DANIEL L. SCHODEK, Nanomaterials and

Nanotechnologies în Health and the Environment, Nanomaterials, Nanotechnologies and Design,

2009, 467-500.

44. K.-P. YU, G. WHEI-MAY LEE, S.-Y. LIN, C. P. HUANG, Removal of bioaerosols by the

combination of a photocatalytic filter and negative air ions, Journal of Aerosol Science, 39(5),

2008, 377-392.

45. C.T. JIANG, A. K. MADL, K. J. INGMUNDSON, D. M. MURBACH, K.A. FEHLING, D. J.

PAUSTENBACH, B. L. FINLEY, A study of airborne chrysotile concentrations associated with

handling, unpacking, and repacking boxes of automobile clutch discs, Regulatory Toxicology and

Pharmacology, 51(1), 2008, 87-97.

46. N. MAXIMOVA, O. DAHL, Environmental implications of aggregation phenomena: Current

understanding, Current Opinion în Colloid & Interface Science, 11(4), 2006, 246-266.

47. D. NORDSTRAND, N.B. DUONG DAO, G. MILLER BRUCE, „Post-Combustion Emissions

Control”, Combustion Engineering Issues for Solid Fuel Systems, 2008, 341-391.

48. E. A. SONDREAL, S. A. BENSON, J. H. PAVLISH, Status of research on air quality: mercury,

trace elements, and particulate matter, Fuel Processing Technology, 65-66, 2000, 5-19.

49. C. BRERETON, Municipal solid waste — incineration, air pollution control and ash

management, Resources, Conservation and Recycling, 16(1-4), 1996, 227-264.

50. H. C. YEH, B. A. MUGGENBURG, R. A. GUILMETTE, M. B. SNIPES, R. S. TURNER, R. K.

JONES, J. P. SMITH, Characterization of aerosols produced during total hip replacement surgery

în dogs with 51Cr-labeled blood, Journal of Aerosol Science, 26(3), 1995, 511-518.

51. T. H. TULCHINSKY, E. A. VARAVIKOVA, „Environmental and Occupational Health”, The

New Public Health, 2000, 451-506.

52. M. YOUSUF, A. MOLLAH, RAJAN K. VEMPATI, T. -C. LIN, DAVID L. COCKE, The

interfacial chemistry of solidification/stabilization of metals în cement and pozzolanic material

systems, Waste Management, 15(2), 1995, 137-148.

53. J. LORA, „Industrial Commercial Lignins: Sources, Properties and Applications”, Monomers,

Polymers and Composites from Renewable Resources, 2008, 225-241.

54. A. KUMAR BHANWALA, A. KUMAR, D.P. MISHRA, J. KUMAR, Flame aerosol synthesis

and characterization of pure and carbon coated titania nano powder, Journal of Aerosol Science,

40(8), 2009, 720-730.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86HC-4PCJ78F-D&_user=5362530&_coverDate=07%2F04%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=140&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35855&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9856a6bd10e19f083b0c378d493edd1d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-3Y6HGKK-P&_user=5362530&_coverDate=01%2F20%2F1995&_alid=1091137461&_rdoc=88&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5120b4572075dd24ee12d65038668790

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V78-3Y6HGKK-P&_user=5362530&_coverDate=01%2F20%2F1995&_alid=1091137461&_rdoc=88&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5836&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5120b4572075dd24ee12d65038668790

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8GY1-4NXP6D9-B&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1998&_alid=1091137461&_rdoc=35&_fmt=high&_orig=search&_cdi=42453&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=1139d2747fe20f232bd4edf553dde1e4

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8GY1-4NXP6D9-B&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1998&_alid=1091137461&_rdoc=35&_fmt=high&_orig=search&_cdi=42453&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=1139d2747fe20f232bd4edf553dde1e4

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B984R-4V294CY-1&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1997&_alid=1091182696&_rdoc=19&_fmt=high&_orig=search&_cdi=59077&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=13686089fb016a1e4918245f2ac74c3e

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B984R-4V294CY-1&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1997&_alid=1091182696&_rdoc=19&_fmt=high&_orig=search&_cdi=59077&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=13686089fb016a1e4918245f2ac74c3e

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4V88FNH-8&_user=5362530&_coverDate=03%2F20%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=19&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=50f96c162893b83f2eb124f9ae175059

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4V88FNH-8&_user=5362530&_coverDate=03%2F20%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=19&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=50f96c162893b83f2eb124f9ae175059

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-3SVR761-K&_user=5362530&_coverDate=04%2F30%2F1997&_alid=1091137461&_rdoc=38&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=07b330b6bcfe72782b747d48e0d01c6f

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-3SVR761-K&_user=5362530&_coverDate=04%2F30%2F1997&_alid=1091137461&_rdoc=38&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=07b330b6bcfe72782b747d48e0d01c6f

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86DH-4P9W228-M&_user=5362530&_coverDate=07%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=5&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35775&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=0df7fa3272aa14fca27f0ae749b9f8d6

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8GWG-4X1B2NB-F&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2009&_alid=1091177932&_rdoc=29&_fmt=high&_orig=search&_cdi=42410&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=adaf411ffb37f555977c7c3349b3e9f3

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8GWG-4X1B2NB-F&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2009&_alid=1091177932&_rdoc=29&_fmt=high&_orig=search&_cdi=42410&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=adaf411ffb37f555977c7c3349b3e9f3

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B7NKS-4KF1VT9-7W&_user=5362530&_coverDate=06%2F26%2F2008&_alid=1091177932&_rdoc=151&_fmt=high&_orig=search&_cdi=24162&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=d4b84009b1596cc1cba1c1eab5db90ac

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B86KY-4P5YX2P-H&_user=5362530&_coverDate=06%2F26%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=160&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35927&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=c1e9d32d0b37872d05656f886c795460

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8MD7-4VXKSNJ-F&_user=5362530&_coverDate=04%2F03%2F2009&_alid=1091177932&_rdoc=179&_fmt=high&_orig=search&_cdi=45175&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=fc69fe94d4674d1a32d80497def2734b

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8MD7-4VXKSNJ-F&_user=5362530&_coverDate=04%2F03%2F2009&_alid=1091177932&_rdoc=179&_fmt=high&_orig=search&_cdi=45175&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=fc69fe94d4674d1a32d80497def2734b

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4RC6RBN-1&_user=5362530&_coverDate=05%2F31%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=23&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cec033d27fda9f135817499e2cffc47c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4RC6RBN-1&_user=5362530&_coverDate=05%2F31%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=23&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cec033d27fda9f135817499e2cffc47c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WPT-4S33NB2-1&_user=5362530&_coverDate=06%2F30%2F2008&_alid=1091182696&_rdoc=93&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6999&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=968d7dbdc8fa3113ffc765f2f36f00b5

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WPT-4S33NB2-1&_user=5362530&_coverDate=06%2F30%2F2008&_alid=1091182696&_rdoc=93&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6999&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=968d7dbdc8fa3113ffc765f2f36f00b5

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VRY-4KNKBWC-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2006&_alid=1091182696&_rdoc=78&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6247&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=43528f37e3d70f8f909d684f76e8295d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VRY-4KNKBWC-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2006&_alid=1091182696&_rdoc=78&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6247&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=43528f37e3d70f8f909d684f76e8295d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8KFC-4T9V7HK-K&_user=5362530&_coverDate=08%2F28%2F2008&_alid=1091177932&_rdoc=203&_fmt=high&_orig=search&_cdi=44423&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e6d84d7f5c19bcb7e43efa1f21eaccd4

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8KFC-4T9V7HK-K&_user=5362530&_coverDate=08%2F28%2F2008&_alid=1091177932&_rdoc=203&_fmt=high&_orig=search&_cdi=44423&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e6d84d7f5c19bcb7e43efa1f21eaccd4

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TG3-40FGBMD-2&_user=5362530&_coverDate=06%2F30%2F2000&_alid=1091182696&_rdoc=205&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5243&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=57c7d67478989c190de14c1fc72917f5

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TG3-40FGBMD-2&_user=5362530&_coverDate=06%2F30%2F2000&_alid=1091182696&_rdoc=205&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5243&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=57c7d67478989c190de14c1fc72917f5

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VDX-3VW29VF-H&_user=5362530&_coverDate=04%2F30%2F1996&_alid=1091182696&_rdoc=230&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5994&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cfc2b43b260a57e3a7fdfc54ee5e325d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VDX-3VW29VF-H&_user=5362530&_coverDate=04%2F30%2F1996&_alid=1091182696&_rdoc=230&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5994&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cfc2b43b260a57e3a7fdfc54ee5e325d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-3YF4DM7-RB&_user=5362530&_coverDate=04%2F30%2F1995&_alid=1091137461&_rdoc=18&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e0b180a4cf9c84c7c4580a399873fceb

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-3YF4DM7-RB&_user=5362530&_coverDate=04%2F30%2F1995&_alid=1091137461&_rdoc=18&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e0b180a4cf9c84c7c4580a399873fceb

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84B9-4MT6KJ8-6&_user=5362530&_coverDate=04%2F26%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=76&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34145&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=15c5659c0c09b0b7a013b9af24b339fd

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VFR-3Y5FKP5-X&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1995&_alid=1091182696&_rdoc=23&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6017&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=424f7e7247a89b5b4416390bd49e9bb4



http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8KPN-4SW8G4G-6&_user=5362530&_coverDate=06%2F28%2F2008&_alid=1091177932&_rdoc=52&_fmt=high&_orig=search&_cdi=44627&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=4a3a742b70bb752a12456eb853b3dcd3

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4W3PT7H-2&_user=5362530&_coverDate=08%2F31%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=2&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a00e2f2ab16f8b550d24fb27f68de7c2

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4W3PT7H-2&_user=5362530&_coverDate=08%2F31%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=2&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a00e2f2ab16f8b550d24fb27f68de7c2


57

55. S. SINGH, Sensors—An effective approach for the detection of explosives, Journal of Hazardous

Materials, 144(1-2), 2007, 15-28.

56. R. DJINGOVA, I. KULEFF, Chapter 5 „Instrumental techniques for trace analysis”, Trace Metals

în the Environment, 4, 2000, 137-185.

57. D. B PURCHAS, K. SUTHERLAND, „Membranes”, Handbook of Filter Media (Second

Edition), 2001, 307-364.

58. H.-L. HUANG, D.-M. WANG, S.-T. KAO, S. YANG, Y.-C. HUANG, Removal of monodisperse

liquid aerosols by using the polysulfone membrane filters, Separation and Purification

Technology, 54(1), 2007, 96-103.

59. H.-L. HUANG, S. YANG, Filtration characteristics of polysulfone membrane filters, Journal of

Aerosol Science, 37(10), 2006, 1198-1208.

60. J. C. RUIZ, PH. BLANC, E. PROUZET, P. CORYN, P. LAFFONT, A. LARBOT, Solid aerosol

removal using ceramic filters, Separation and Purification Technology, 19(3), 2000, 221-227.

61. A. LARBOT, M. BERTRAND, S. MARRE, E. PROUZET, Performances of ceramic filters for

air purification, Separation and Purification Technology, 32(1-3), 2003, 81-85.

62. M. S. A. HEIKKINEN, N. H. HARLEY, Experimental investigation of sintered porous metal

filters, Journal of Aerosol Science, 31(6), 2000, 721-738.

63. W. W.-F. LEUNG, C.-H. HUNG, Investigation on pressure drop evolution of fibrous filter

operating în aerodynamic slip regime under continuous loading of sub-micron aerosols,

Separation and Purification Technology, 63(3), 2008, 691-700.

64. N. R. PAKALA, A. S. BHOWN, Effect of particulate matter on mass transfer through

microporous hollow fiber membranes, Journal of Membrane Science, 111(1), 1996, 71-79.

65. S.-K. RYI, J.-S. PARK, S.-J. PARK, D.-G. LEE, S.-H. KIM, Fabrication of nickel filter made by

uniaxial pressing process for gas purification: Fabrication pressure effect, Journal of Membrane

Science, 299(1-2), 2007, 174-180.

66. W. ALBRECHT, R. HILKE, K. KNEIFEL, TH. WEIGEL, K.-V. PEINEMANN, Selection of

microporous hydrophobic membranes for use în gas/liquid contactors: An experimental approach,

Journal of Membrane Science, 263(1-2), 2005, 66-76.

67. A. GABELMAN, S.-T. HWANG, Hollow fiber membrane contactors, Journal of Membrane

Science, 159(1-2), 1999, 61-106.

68. Z. MA, M. KOTAKI, S. RAMAKRISHNA, Surface modified nonwoven polysulphone (PSU)

fiber mesh by electrospinning: A novel affinity membrane, Journal of Membrane Science, 272(1-

2), 2006, 179-187.

69. J. X. ZHOU, J. QIU, G. JIANG, C. ZHOU, N. BINGHAM, H. YEUNG, B. DRANSART, M.-V.

WADHWA, T. TRESSEL, Non-specific binding and saturation of Polysorbate-20 with aseptic

filter membranes for drug substance and drug product during mAb production, Journal of

Membrane Science, 325(2), 2008, 735-741.

70. Z.-H. WANG, W.-C. CHIEN, T.-W. YUE, S.-C. TANG, Application of heparinized cellulose

affinity membranes în recombinant adeno-associated virus serotype 2 binding and delivery,

Journal of Membrane Science, 310(1-2), 2008, 141-148.

71. Y. ZHANG, L. SHAN, Z. TU, Y. ZHANG, Preparation and characterization of novel Ce-doped

nonstoichiometric nanosilica/polysulfone composite membranes, Separation and Purification

Technology, 63(1), 2008, 207-212.

72. R.S. BARHATE, S. RAMAKRISHNA, Nanofibrous filtering media: Filtration problems and

solutions from tiny materials, Journal of Membrane Science, 296(1-2), 2007, p. 1-8.

73. T. NORTON, Hybrid membrane technology: A new nanofibre media platform, Filtration &

Separation, 44(2), 2007, 28-30.

74. G. XOMERITAKIS, N.G. LIU, Z. CHEN, Y.-B. JIANG, R.KÖHN, P.E. JOHNSON, C.-Y.

TSAI, P.B. SHAH, S. KHALIL, S. SINGH, C.J. BRINKER, Anodic alumina supported dual-

layer microporous silica membranes, Journal of Membrane Science, 287(2), 2007, 157-161.

75. Y. HIRAYAMA, N. TANIHARA, Y. KUSUKI, Y. KASE, K. HARAYA, K.-I. OKAMOTO,

Permeation properties to hydrocarbons, perfluorocarbons and chlorofluorocarbons of cross-linked

membranes of polymethacrylates with poly(ethylene oxide) and perfluorononyl moieties, Journal

of Membrane Science, 163(2), 1999, 373-381.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGF-4N2D301-6&_user=5362530&_coverDate=06%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=50&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5253&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=88b89bf98af9e0f08baf458e49384758

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B8CXN-4PNDTDF-7&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2000&_alid=1091182696&_rdoc=83&_fmt=high&_orig=search&_cdi=40091&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=45a8ab0ee501a7a837b0fc67589ad6e6

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B85HS-4P6V85J-B&_user=5362530&_coverDate=06%2F13%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=12&_fmt=high&_orig=search&_cdi=35082&_st=5&_docanchor=&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e22efd73ec44dfaed28b71bf21726268

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4M3RPFV-1&_user=5362530&_coverDate=03%2F15%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2dee2212cfed6c9684c76f0a3a687f24

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4M3RPFV-1&_user=5362530&_coverDate=03%2F15%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=2dee2212cfed6c9684c76f0a3a687f24

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4J022TX-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2006&_alid=1091137461&_rdoc=4&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=8d61872cb2790d5da5c6c79606ca59be

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-40B85K5-6&_user=5362530&_coverDate=07%2F01%2F2000&_alid=1091137461&_rdoc=5&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cd42e2a6c354876fa71b52c051eec9bf

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-40B85K5-6&_user=5362530&_coverDate=07%2F01%2F2000&_alid=1091137461&_rdoc=5&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=cd42e2a6c354876fa71b52c051eec9bf

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-484VKCG-G&_user=5362530&_coverDate=07%2F01%2F2003&_alid=1091137461&_rdoc=6&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5c6db136cebca72ebef2f21878b6dfb8

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-484VKCG-G&_user=5362530&_coverDate=07%2F01%2F2003&_alid=1091137461&_rdoc=6&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5c6db136cebca72ebef2f21878b6dfb8

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4007MSM-6&_user=5362530&_coverDate=06%2F30%2F2000&_alid=1091137461&_rdoc=14&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=169a194c671d46867f5bc8c84454e1fd

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-4007MSM-6&_user=5362530&_coverDate=06%2F30%2F2000&_alid=1091137461&_rdoc=14&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=169a194c671d46867f5bc8c84454e1fd

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4T2639N-1&_user=5362530&_coverDate=11%2F03%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=7&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9b8802d0a206828c73333f7cea427248

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4T2639N-1&_user=5362530&_coverDate=11%2F03%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=7&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9b8802d0a206828c73333f7cea427248

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-3TKMKWY-10&_user=5362530&_coverDate=03%2F06%2F1996&_alid=1091137461&_rdoc=10&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9f7126dd1de30cc60d4e274e6cf06c04

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-3TKMKWY-10&_user=5362530&_coverDate=03%2F06%2F1996&_alid=1091137461&_rdoc=10&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9f7126dd1de30cc60d4e274e6cf06c04

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4NMWRB2-1&_user=5362530&_coverDate=08%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=12&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=76262ac2b2c968295eb867836b26bfdc

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4NMWRB2-1&_user=5362530&_coverDate=08%2F01%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=12&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=76262ac2b2c968295eb867836b26bfdc

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4G5BJJ5-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F15%2F2005&_alid=1091137461&_rdoc=15&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=bbec44f5a31037df2659f633b95c57bb

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4G5BJJ5-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F15%2F2005&_alid=1091137461&_rdoc=15&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=bbec44f5a31037df2659f633b95c57bb

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-3WM4S5R-7&_user=5362530&_coverDate=07%2F01%2F1999&_alid=1091137461&_rdoc=16&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=21f6159ab6ca78439f2b1955901aff0b

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4H16P15-3&_user=5362530&_coverDate=03%2F15%2F2006&_alid=1091137461&_rdoc=17&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=b42dd1dbba99db1381aa617132192d1c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4H16P15-3&_user=5362530&_coverDate=03%2F15%2F2006&_alid=1091137461&_rdoc=17&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=b42dd1dbba99db1381aa617132192d1c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4TCYCG1-2&_user=5362530&_coverDate=12%2F01%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=20&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=687a0141a7ebacb683a1d69058aeaf27

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4TCYCG1-2&_user=5362530&_coverDate=12%2F01%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=20&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=687a0141a7ebacb683a1d69058aeaf27

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4R2RMVP-1&_user=5362530&_coverDate=03%2F05%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=24&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=0921be215b851191e4b7c091954b7337

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4R2RMVP-1&_user=5362530&_coverDate=03%2F05%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=24&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=0921be215b851191e4b7c091954b7337

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4SK632C-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F01%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=26&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=779e3826ae0ff21faae4af42b68ec134

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4SK632C-1&_user=5362530&_coverDate=10%2F01%2F2008&_alid=1091137461&_rdoc=26&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5284&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=779e3826ae0ff21faae4af42b68ec134

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4NBBYRM-1&_user=5362530&_coverDate=06%2F15%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=27&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=f1cbc986fb14ec3d85f85a854e195db6

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4NBBYRM-1&_user=5362530&_coverDate=06%2F15%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=27&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=f1cbc986fb14ec3d85f85a854e195db6

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VJM-4N9NM5X-X&_user=5362530&_coverDate=03%2F31%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=28&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6098&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a4fd91640ab81b4c0a53c2dd1886dacc

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4M6RXHP-1&_user=5362530&_coverDate=01%2F15%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=29&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=af5b413a5795abefe0d10a5f890b08cc

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4M6RXHP-1&_user=5362530&_coverDate=01%2F15%2F2007&_alid=1091137461&_rdoc=29&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=af5b413a5795abefe0d10a5f890b08cc

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-3XKF7RX-R&_user=5362530&_coverDate=11%2F01%2F1999&_alid=1091137461&_rdoc=30&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=222c730469e57e74e7cbfea10d8fc758

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-3XKF7RX-R&_user=5362530&_coverDate=11%2F01%2F1999&_alid=1091137461&_rdoc=30&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=222c730469e57e74e7cbfea10d8fc758


58

76. N. GHAEMI, S. S. MADAENI, M. DE NOBILI, A. ALIZADEH, Ultrafiltration behavior of

nitrophenols în the presence of humic substances, Journal of Membrane Science, 331(1-2), 2009,

126-136.

77. L. RICHARD, Filter media surface modification technology: state of the art, Filtration &

Separation, 41(9), 2004, 20-21.

78. B. CAI, Y. ZHOU, C. GAO, Modified performance of cellulose triacetate hollow fiber

membrane, Desalination, 146(1-3), 2002, 331-336.

79. S. S. MADAENI, Non-biological colloids as a model for biological colloids în membrane

filtration, Filtration & Separation, 38(8), 2001, 48-53.

80. S. KARA, C. AYDINER, E. DEMIRBAS, M. KOBYA, N. DIZGE, Modeling the effects of

adsorbent dose and particle size on the adsorption of reactive textile dyes by fly ash, Desalination,

212(1-3), 2007, 282-293.

81. R. A. BAILEY, H. M. CLARK, J. P. FERRIS, S. KRAUSE, ROBERT L. STRONG, „The

environmental chemistry of some important elements”, Chemistry of the Environment (Second

Edition), 2002, 347-414.

82. GH. TANASE, G. L. RADU, IULIA GABRIELA DAVID, Standardizarea, asigurarea calitatii şi

acreditarea laboratoarelor, 1998, Editura Universitatii din Bucuresti.

83. G. L. RADU, GEORGE E. BAIULESCU, Some aspects of the sampling process, Roumanian

Chemical Quarterly Reviews, 3(3),1995, 263-274, Editura Academiei Romane.

84. KATEMAN. G., “Quality control în analytical chemistry”, 1993, Ed. John Whiley & Sons.

85. ISO 10993-1:1997 Biological evaluation of medical devices -- Part 1: Evaluation and testing.

86. K. SPURNÝ, Filter efficiency as a function of particle size and velocity, Atmospheric

Environment, 7(2), 1967, 230.

87. O. F. CARVACHO, T. N. KRYSTYNA, L. L. ASHBAUGH, R. G. FLOCCHINI, P. MELIN, J.

CELISN, Elemental composition of springtime aerosol în Chillan, Chile. Atmospheric

Environment, 38, 2004, 5349–5352.

88. M. YOSHIKAWA, H. HARA, M. TANIGAKI, M. D. GUIVER, T. MATSUURA, Modified

polysulfone membranes. 1. Pervaporation of water/alcoholmixtures through modified polysulfone

membranes having methyl ester moiety. Polymer, 33, 1992, 4805–4813.

89. G. L. PETERSON, A simplification of the protein assay method of Lowry et al. which is more

generally applicable, Analytical Biochemistry, 83(2), 1977, 346-356.

90. G. L. PETERSON, Review of the folin phenol protein quantitation method of Lowry, rosebrough,

farr and randall, Analytical Biochemistry, 100(2), 1979, 201-220.

91. J. T. CULLEN, M. P. FIELD, R. M. SHERRELL, Determination of trace elements în filtered

suspended particulate material by sector field HR-ICP-MS, Journal of Analytical Atomic

Spectrometry, 16, 2001, 1307–1312.

92. G. HOEK, B.FORSBERG, M. BOROWSKA, S. HLAWICZKA, E.VASKOVI, H.WELINDER,

Wintertime PM10 and black smoke concentrationsacross Europe: Results from the PEACE study,

Atmospheric Environment, 31, 1997, 3341–3349.

93. B. T. MADER, J. J. SCHAUER, J. H. SEINFELD, R. C. FLAGAN, J. Z. YU, H. YANG,

Sampling methods used for the collection of particle-phaseorganic and elemental carbon during

ACE-Asia, Atmospheric Environment, 37, 2003, 1435–1449.

94. G. J. SUMMERS, M. P. NDAWUNI, C. A. SUMMERS, Dipyridyl functionalized polysulfones

for membrane production, Journal of Membrane Science, 226, 2003, 21–33.

95. K.R. SPURNY, Physico-chemical characterization of aerosols în a forest environment, Journal of

Aerosol Science, 20(8), 1989, 1103-1106.

96. U.S. Environmental Protection Agency (U.S. EPA), 1996, Air Quality Criteria for Particulate

Matter, Research Triangle Park, NC, National Center of Environmental Assessment-RTP Office,

EPA/600/P -95/001aF-cf. 3 volumes. Available from NTIS, Springfield, VA, PB96- 168224.

97. A.A. SEAWRIGHT, A.W. BROWN, J.C. NG, J. HRDLICKA, în P. Grandjean, ed., 1984,

„Biological Effects of Organolead Compounds”, CRC Press, Inc., Boca Raton, Fla., 177-206.

98. L. MURLEY, „Clean air around the world: national approaches to air pollution control”,

Brighton: International Union of Air Pollution Prevention and Environmental Protection

Associates, 1995, 402.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4VGX0GB-1&_user=5362530&_coverDate=04%2F01%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=49&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=db460c11aeb2bdb2d1081beefbb7e746

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4VGX0GB-1&_user=5362530&_coverDate=04%2F01%2F2009&_alid=1091137461&_rdoc=49&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5257&_st=5&_docanchor=&_ct=104&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=db460c11aeb2bdb2d1081beefbb7e746

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VJM-4DW282Y-S&_user=5362530&_coverDate=11%2F01%2F2004&_alid=1091182696&_rdoc=30&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6098&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=7c049f419c0064d093a16ddf042fa998

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TFX-46WM7M0-6V&_user=5362530&_coverDate=09%2F10%2F2002&_alid=1091182696&_rdoc=32&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5238&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9ce715bcb03299bee20ceb0fac5f0bd5

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TFX-46WM7M0-6V&_user=5362530&_coverDate=09%2F10%2F2002&_alid=1091182696&_rdoc=32&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5238&_st=5&_docanchor=&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=9ce715bcb03299bee20ceb0fac5f0bd5

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TFX-4NX9C8D-10&_user=5362530&_coverDate=06%2F25%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=142&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5238&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=724147ed6680e670eddbed47bc82d14c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TFX-4NX9C8D-10&_user=5362530&_coverDate=06%2F25%2F2007&_alid=1091182696&_rdoc=142&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5238&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=381&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=724147ed6680e670eddbed47bc82d14c

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84RY-4N80WX8-F&_user=5362530&_coverDate=02%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=139&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34471&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5124d94f9d83175aa215ff4720fecf85

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B84RY-4N80WX8-F&_user=5362530&_coverDate=02%2F20%2F2007&_alid=1091177932&_rdoc=139&_fmt=high&_orig=search&_cdi=34471&_st=5&_docanchor=&view=c&_ct=274&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=5124d94f9d83175aa215ff4720fecf85

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B757C-4894GNF-18&_user=5362530&_coverDate=02%2F28%2F1973&_alid=1154756594&_rdoc=63&_fmt=high&_orig=search&_cdi=12895&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=fcfb1b68c9297a0ef5842beda52a64d9

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W9V-4DVNPYV-135&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1977&_alid=1208449836&_rdoc=24&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6692&_sort=r&_docanchor=&view=c&_ct=48&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a22822072cf33f4fe759695b5b203fd8

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W9V-4DVNPYV-135&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1977&_alid=1208449836&_rdoc=24&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6692&_sort=r&_docanchor=&view=c&_ct=48&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a22822072cf33f4fe759695b5b203fd8

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W9V-4DXRY3Y-45&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1979&_alid=1208449836&_rdoc=16&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6692&_sort=r&_docanchor=&view=c&_ct=48&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e1715c5bb1f532466d09b25b9810741b

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W9V-4DXRY3Y-45&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1979&_alid=1208449836&_rdoc=16&_fmt=high&_orig=search&_cdi=6692&_sort=r&_docanchor=&view=c&_ct=48&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e1715c5bb1f532466d09b25b9810741b


59

99. M. Z. JACOBSON „Atmospheric Pollution. History, Science and Regulation”, 2002, 397,

Cambridge University Press, United Kingdom.

100. J.W. GENTRY, K.R. SPURNY, S.A. SOULEN, J. SCHÖRMANN, Measurements of the

diffusion coefficients of ultrathin asbestos fibers, Journal of Aerosol Science, 19(7), 1988, 1041-

1044.

101. J. CIBOROWSKI, Z. Z HULEWICZ, The influence of packing porosity on aerosol particle

deposition în a scrubber, International Journal of Heat and Mass Transfer, 14(2), 1971, 185-190.

102. K. R. SPURNY, J. P. LODGE, E. R. FRANK, D. C. SHEESLEY, Aerosol filtration by means of

nuclepore filters structural and filtration properties, Environmental Science & Technology, 3,

1969, 453–464.

103. K.R. SPURNY, J.W. GENTRY, Aerosol fractionization by graded nuclepore filters

Powder Technology, 24(2), 1979, 129-142.

104. J.W. GENTRY, K.R. SPURNY, J. SCHOERMANN, Diffusional deposition of ultrafine aerosols

on nuclepore filters, Atmospheric Environment, 16(1), 1967, 1982, 25-40.

105. M. CAROFF, K. R. CHOUDHARY, J. W. GENTRY, Effect of pore and particle size distribution

on efficiencies of membrane filters, Journal of Aerosol Science, 4, 1973, 93–102.

106. M. MONTASSIER, L. DUPIN, D. BOULAUD, Experimental study on the collection efficiency

of membrane filters. Journal of Aerosol Science, 27(Suppl. 1), 1996, S637–S638.

107. N. YAMAMOTO, M. FUJII, K. KUMAGAI, Y.YANAGISAWA, Time course shift în particle

penetration characteristics through capillary pore membrane filters. Journal of Aerosol Science,

35, 2004, 731–741.

108. B. H.Y. LIU, D.Y. H. PUI, K. L. RUBOW, „Characteristics of air sampling filter media”, Aerosol

în the Mining and Industrial Work Environment, III Instrumentation, 1981, 989–1038.

109. K. R. SPURNY, J. SCHÖRMANN, Aerosol filter characterization by electron microscopical

methods, Journal of Aerosol Science, 19(7), 1988, 915-918.

110. M.A. GOSÁLVEZ, I. ZUBEL, E. VIINIKKA, „Wet Etching of Silicon”, Handbook of Silicon

Based MEMS Materials and Technologies, 2010, 375.

111. Y. FULONG, G. YONGFENG, L. YINGCHUN, Y. YONGDA, F. HONGGANG, C. KAI, L.

XICHUN, Journal of Materials Processing Technology, 149(1–3), 2004, 567.

112. S.-W. KANG, J.-S. CHEN, J.-Y. HUNG, International Journal of Machine Tools and

Manufacture, 38(5–6), 1998, 663.

113. C. MOLDOVAN, R. IOSUB, D. DASCALU, G. NECHIFOR, Sensors and Actuators B:

Chemical, 58, 1999, 438.

114. I. ZUBEL, Sensors and Actuators A: Physical, 70(3), 1998, 260.

115. M. KRAMKOWSKA, I. ZUBEL, Procedia Chemistry, 1(1), 2009, 774.

116. K. B. SUNDARAM, A. VIJAYAKUMAR, G. SUBRAMANIAN, Microelectronic Engineering,

77(3–4), 2005, 230.

117. C.-R. YANG, P.-Y. CHEN, C.-H. YANG, Y.-C. CHIOU, R.-T. LEE, Sensors and Actuators A:

Physical, 119(1), 2005,271.

118. I. ZUBEL, M. KRAMKOWSKA, Sensors and Actuators A: Physical, 101 (3), 2002, 255.

119. G. NECHIFOR, S. I. VOICU, A. C. NECHIFOR, S. GAREA, Desalination, 241, 2009, 342.

120. S. I. VOICU, A. C. NECHIFOR, B. SERBAN, G. NECHIFOR, M. MICULESCU, J.

Optoelectron. Adv. Mater. 9(11), 2007, 3423.

121. A. C. NECHIFOR, M. G. STOIAN, S. I. VOICU, G. NECHIFOR, Optoelectron. Adv. Mater. –

Rapid Commun. 4(8), 2010, 1118.

122. S. I. VOICU, F. ALDEA, A. C. NECHIFOR, Revista de Chimie 61(9), 2010, 817.

123. F. D. BALACIANU, A. C. NECHIFOR, R. BARTOS, S. I. VOICU, G. NECHIFOR,

Optoelectron. Adv. Mater. – Rapid Commun. 3(3), 2009, 219.

124. L. ROMAN, “Teste analitice rapide”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994.

125. A. AKELAH, A. MOET, Functionalized Polymers and Their Applications; Chapman & Hall:

London, 1990.

126. S. K. VISHWANATH, C. R.WATSON, W. HUANG, L. G. BACHAS, D. J

BHATTACHARYYA, Chem. Technol. Biotechnol., 68, 1997, 294–302.

127. V.COZAN, E. BUTUC, A. STOLERIU, A. CASCAVAL, Y. NI, M. DING, J. Macromol. Sci.

Pure Appl. Chem., A32, 1995, 1067–1080.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-488Y445-56&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1988&_alid=1154756594&_rdoc=34&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=1203b46ccca61a1c883abb5e69dc07d2

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-488Y445-56&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1988&_alid=1154756594&_rdoc=34&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=1203b46ccca61a1c883abb5e69dc07d2

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V3H-4829PRX-1WP&_user=5362530&_coverDate=02%2F28%2F1971&_alid=1154750397&_rdoc=3&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5731&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=8&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=224ab4128620ba81da5ecd189fe826e0

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V3H-4829PRX-1WP&_user=5362530&_coverDate=02%2F28%2F1971&_alid=1154750397&_rdoc=3&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5731&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=8&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=224ab4128620ba81da5ecd189fe826e0

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B757C-48CFR2T-4X&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1982&_alid=1154756594&_rdoc=9&_fmt=high&_orig=search&_cdi=12895&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=7fe838c6c2e5d59b6da5ea3c92d9492d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B757C-48CFR2T-4X&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1982&_alid=1154756594&_rdoc=9&_fmt=high&_orig=search&_cdi=12895&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=7fe838c6c2e5d59b6da5ea3c92d9492d

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-488Y445-43&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1988&_alid=1154756594&_rdoc=47&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=f97b593284cfa421b9618bb678892fb0

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V6B-488Y445-43&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1988&_alid=1154756594&_rdoc=47&_fmt=high&_orig=search&_cdi=5810&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=709&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=f97b593284cfa421b9618bb678892fb0

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780815515944000243


60

128. M.D. GUIVER, H. ZHANG, G.P. ROBERTSON, Y. DAI, Modified Polysulfones. III. Synthesis

and characterization of Polysulfone Aldehydes for Reactive Membrane Materials, Journal of

Polymer Science Part A, 39, 2001, 675-682.

129. S.I. VOICU, A.C. NECHIFOR, A. SARBU, G. NECHIFOR, C.L. NISTOR, Chemically

modified polymers. I. Formilated aromatic polymers, Romanian Biological Sciences, 2006, vol.

IV., No. 1-2, 7-18.

130. S.I. VOICU, A.C. NECHIFOR, A. SARBU, G. NECHIFOR, C.L. NISTOR, Chemically

modified polymers. II. Chloromethylated aromatic polymers, Romanian Biological Sciences,

2006, vol. IV., No. 1-2, 57-68.

131. S.I. VOICU, A.C. NECHIFOR, B. SERBAN, G. NECHIFOR, M. MICULESCU, Formylated

Polysulphone Membranes for Cell Immobilization, Journal of Optoelectronics and Advanced

Materials, , 9(11), 2009, 3423-3426.

132. S.I. VOICU, C. NISTOR, G. NECHIFOR, Formylated polysulfone membranes for biological

applications, Materials Membranes and Processes Proceeding, C.Luca Honorary Symposium, Ed.

Printech, 2007, ISBN 978-973-718-771-0, 113-122.

133. S.I. VOICU, G. NECHIFOR, Polysulfone Membranes, Membrane Matreials and Processes,

Editura Printech, Bucuresti, 2007, capitolul 7, 189-221; ISBN 978-973-718-771-0.

134. S.I. VOICU, A.C. NECHIFOR, G. NECHIFOR, G.L. RADU, Polimeri imprentati. Noi materiale

membranare, Tehnici experimentale în bioanaliza, Editura Printech, Bucuresti, 2007, vol 4,

capitolul 4, 129-180; ISBN 978-973-718-666-9

135. S.I. VOICU, A.C. NECHIFOR, B. SERBAN, G. NECHIFOR, Formylated Polysulphone

Membranes for Cell Immobilization, International Conference For Biomaterials, Iasi, Romania,

2006.

136. S.I. VOICU, A. SARBU, C.L. NISTOR, G. NECHIFOR, Formilarea şi clorometilarea

tehnopolimerilor aromatici, Conferinta Nationala de Chimie, Ramnicu Valcea, 2006.

137. C.D. NENITESCU, Chimie Organica, Vol.1, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 1980.

138. G. NECHIFOR ŞI A.M. URMENYI - “Tehnologii membranare”, Ars Docendi Bucureşti, 1999.

139. M. BUMBAC, B. SERBAN, C. LUCA, G. NECHIFOR, S. VOICU, Rev. Chim., 57(9), 2006,

936-939.

140. A.C. NECHIFOR, E. RUSE, G. NECHIFOR, Rev. Chim., 52(10), 2001, 531.

141. A. NECHIFOR, G. POPESCU, C. NEACSU, B. ALBU, N. LUCA, G. NECHIFOR, Rev. Chim.,

41, 1990, 9.

142. G. POPESCU, G. NECHIFOR, B. ALBU, Recents Progres en Genie des Procedes, 22, 1992,

p.105.

143. M.C. COROBEA, D. DONESCU, S. RADITOIU, S.I. VOICU, G. NECHIFOR, Revista de

Chimie, 57(9), 2006, 981-987.

144. M. E. VILT, W. S. W. HO, N. N. LI, Liquid Membranes, Comprehensive Membrane Science and

Engineering, 4, 2010, 79-107.

145. A. A. ENSAFI, H. ESKANDARI, Efficient and selective extraction of iodide through a liquid

membrane, Microchem. Journal, 69, 2001, 45-50.

146. K. SOLDENHOFF, M. SHAMIEH, A. Manis, Liquid–liquid extraction of cobalt with hollow

fiber contactor, J. Membrane Sci., 252, 2005,183-194.

147. S.I.VOICU, A.C. NECHIFOR, O.GALES, G. NECHIFOR, Covalent enzyme immobilization

onto carbon nanotubes using a membrane reactor , Proceedings of SPIE – The International

Society for Optical Engineering , 8068 , art. no. 80680Y, (2011).

148. R. A. KUMBASAR, Transport of cadmium ions from zinc plant leach solutions through emulsion

liquid membrane-containing Aliquat 336 as carrier, Sep. Pur. Technol., 63, 2008, 599-607.

149. B. SENGUPTA, M. S. BHAKHAR, R. SENGUPTA, Extraction of copper from ammoniacal

solutions into emulsion liquid membranes using LIX 84 I®, Hydrometallurgy, 89, 2007, 311-318.

150. Y. OKAMOTO, Y. NOMURA, H. NAKAMURA, K. IWAMARU, T. FUJIWARA, T.

KUMAMARU, High preconcentration of ultra-trace metal ions by liquid–liquid extraction using

water/oil/water emulsions as liquid surfactant membranes, Microchem. J., 65, 2000, 341-346.

151. C. C. CHAN, C. J. LEE, A mass transfer model for the extraction of weak acids/based în

emulsion liquid-membrane systems, Chemical Engineering Science, , 42(1), 1987, 83-95.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6N22-50G4PH9-10&_user=5362530&_coverDate=07%2F13%2F2010&_alid=1544181454&_rdoc=79&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=1770&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=ef0170ef7aa9e0d38399972fe7d75a9d&searchtype=a

http://apps.webofknowledge.com/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=2&SID=Y2BA3HF8apDDBb48lkL&page=1&doc=5


http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4F8TK99-8&_user=5362530&_coverDate=04%2F15%2F2005&_alid=1544181454&_rdoc=50&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5257&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a2f6787b06e5470db799fe573b47eabb&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-4F8TK99-8&_user=5362530&_coverDate=04%2F15%2F2005&_alid=1544181454&_rdoc=50&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5257&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a2f6787b06e5470db799fe573b47eabb&searchtype=a

http://www.scopus.com/authid/detail.url?origin=resultslist&authorId=15924547200&zone=




http://www.scopus.com/record/display.url?eid=2-s2.0-79958027967&origin=resultslist&sort=plf-f&src=s&st1=Gales&st2=O.&nlo=1&nlr=20&nls=&sid=prR8RBdAzWhQCNir76M8nDS%3a232&sot=anl&sdt=aut&sl=34&s=AU-ID%28%22Gales%2c+Ovidiu%22+39261433900%29&relpos=3&relpos=3&searchTerm=AU-ID(/%22Gales,%20Ovidiu/%22%2039261433900)


http://www.scopus.com/source/sourceInfo.url?sourceId=40067&origin=resultslist


http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4SYCR0X-2&_user=5362530&_coverDate=11%2F03%2F2008&_alid=1544181454&_rdoc=28&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5284&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=387d92896fa748e346345127ea438ad0&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4SYCR0X-2&_user=5362530&_coverDate=11%2F03%2F2008&_alid=1544181454&_rdoc=28&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5284&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=387d92896fa748e346345127ea438ad0&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VBT-4PF6B6P-2&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2007&_alid=1544181454&_rdoc=29&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5935&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=49af5b597abc9cbaa0ba50637578a419&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VBT-4PF6B6P-2&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F2007&_alid=1544181454&_rdoc=29&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5935&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=49af5b597abc9cbaa0ba50637578a419&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W6H-41GNKV5-M&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2000&_alid=1544181454&_rdoc=41&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=6599&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=09f39ac2629287af4b741c2bbb69388d&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6W6H-41GNKV5-M&_user=5362530&_coverDate=10%2F31%2F2000&_alid=1544181454&_rdoc=41&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=6599&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=09f39ac2629287af4b741c2bbb69388d&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TFK-444NTXP-3S&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1987&_alid=1544181454&_rdoc=43&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5229&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a20696baef1369c154d1a4f47b020860&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TFK-444NTXP-3S&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1987&_alid=1544181454&_rdoc=43&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5229&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=a20696baef1369c154d1a4f47b020860&searchtype=a


61

152. B. SERBAN, A.M. URMENYI, G. NECHIFOR, Facilitated atransport of Aminoacids through

Double–Jet liquid membrane, Euromembrane, ISBN 90-5682-202-0 Katholieke Universiteit

Leuven—Faculty of Applied Sciences, Arenbergkasteel, B-3001 Heverlee, Belgium (Eds. I.

Genne, R. Leysen, J. Schaep, C. Vandecasteele), Printed by: Vito, Mol, Belgium, 1999, 427 –

429.

153. R. S. JUANG, J. D. JIANG, Recovery of nickel from a simulated electroplating rinse solution by

solvent extraction and liquid surfactant membrane, J. Membrane Sci., 100, 1995, 163-170.

154. M. CHAKRABORTY, R. A. KUMBASAR, Selective extraction and concentration of cobalt

from acidic leach solution containing cobalt and nickel through emulsion liquid membrane using

PC-88A as extractant, Sep. Pur. Technol., 64, 2009, 273-279.

155. A.M. SASTRE, A. KUMAR, J.P. SHUKLA, R.K. SINGH, Improved technique în liquid

membrane separation: A review, Sep. Purif. Meth., 27, 1988, 213 – 298.

156. M.E. CRACIUN, N.N. BADEA, O. GALES, F. ALDEA, Determination of aerosols pollutants

on membranes. evaluation of particle collection efficiency and lead concentration în aerosols,

EEMJ, 10 , 2011, 621-627.

157. K. PROVAZI, B. A. CAMPOS, D. CROCCE, R. ESPINOSA, J. A. S. TENÓRIO, Metal

separation from mixed types of batteries using selective precipitation and liquid–liquid extraction

techniques, Waste Manage., 31, 2001, 59-64.

158. D. MELZNER, J. TILKOWSKI, A. MOHRMANN, W. POPPE, W. HALWACHS, K.

SCHÜGERL, Selective extraction of metals by the liquid membrane technique, Hydrometallurgy,

13, 1984, 105-123.

159. F. P. PEREIRA, I. LAVILLA, C. BENDICHO, Miniaturized preconcentration methods based on

liquid–liquid extraction and their application în inorganic ultratrace analysis and speciation: A

review, Spectrochim. Acta B, 64, 2009, 1-15.

160. M. E. CRACIUN, M. MIHAI, G. NECHIFOR, Characteristics of double jet liquid membrane,

EEMJ, 8, 2009, 771-776.

161. M. E. CRACIUN, E. RUSE, G. NECHIFOR, An efficient iodide separation procedure from

aqueous solutions, Rev. Chim., 57, 2006, 936-939.

162. N.N. BADEA, M.E. CRACIUN, O. GALEŞ, L. IARCA, G. NECHIFOR, Influence of the carrier

(dibenzo-18 crown-6) on liquid membrane iodide separation, UPB Scientific Bulletin, Series B:

Chemi. Mat. Sci., 73, 2011, 153-160.

163. M. E. CRACIUN, M. MIHAI, E. RUSE, G. DABIJA, G.NECHIFOR, A mathematical Model for

Mass Ttransfer of Iodide Anions Through a Bulk Liquid Membrane, Proceedings Euroanalysis

XIVAntwerp, Belgium, 9-14 September, 2007.

164. M.E. CRACIUN, M. MIHAI,G. DABIJA, G. NECHIFOR, A mathematical model for mass

transfer of iodide anions through a bulk liquid membrane, J. Colloid Surf. Chem., 8, 2008, 87-95.

165. M.E. CRACIUN, O. GALES, E. RUSE, A. C. NECHIFOR, Iodide Separation by Double Jet

Liquid membrane, Ars Separatoria, ISBN 978-83-231-2208-1, pg. 243-248, 2008.

166. A.M. JOSCEANU, E. RUSE, C. LUCA, E. CERBU, Optimization of the transport of aminic

substrates, Materials Science and Engineering C, 18, 2001, 79-85.

167. H.J. BUSCHMANN, H. J., L. MUTIHAC, Complexation, solvent extraction, a transport through

liquid membrane of protonated peptides using crown ethers, Anal. Chim. Acta., 466, 2002, 101–

108.

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-41F7212-10&_user=5362530&_coverDate=04%2F14%2F1995&_alid=1544181454&_rdoc=44&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5257&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=46207b30de206a4298fe32642f060de9&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6TGK-41F7212-10&_user=5362530&_coverDate=04%2F14%2F1995&_alid=1544181454&_rdoc=44&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5257&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=46207b30de206a4298fe32642f060de9&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THJ-4TPF4PK-5&_user=5362530&_coverDate=01%2F12%2F2009&_alid=1544181454&_rdoc=1&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5284&_sort=r&_st=4&_docanchor=&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=1f72837ce2af2b9edf2c60298b9630d1&searchtype=a










http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VFR-51430MC-1&_user=5362530&_coverDate=01%2F31%2F2011&_alid=1544181454&_rdoc=193&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=6017&_sort=r&_st=4&_docanchor=&view=c&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=e852a9ed5b9a0826e484b86a83b7fa0b&searchtype=a



http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VBT-48BCHJ6-54&_user=5362530&_coverDate=12%2F31%2F1984&_alid=1544181454&_rdoc=195&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5935&_sort=r&_st=4&_docanchor=&view=c&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=879e1b1a6acdf1ed36f252db9df800d8&searchtype=a

http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6THN-4TVTJK7-1&_user=5362530&_coverDate=01%2F31%2F2009&_alid=1544181454&_rdoc=139&_fmt=high&_orig=search&_origin=search&_zone=rslt_list_item&_cdi=5287&_sort=r&_st=4&_docanchor=&view=c&_ct=936&_acct=C000066952&_version=1&_urlVersion=0&_userid=5362530&md5=49b3247dbfe3c453674913fd57c644ed&searchtype=a











