raport privind starea mediului În jude Ţul ia i …apmis-old.anpm.ro/files/apm iasi/rapoarte...
TRANSCRIPT
1
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN
JUDEŢUL IA�I
PENTRU ANUL 2006
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi Str. Th. Văscăuţeanu nr. 10 bis telefon: 215.497 (secretariat); fax – 214.357; e-mail: [email protected]
2
CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL 1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Iaşi ................................................121.2. Resurse naturale ..................................................................................................14
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ...........................................................14 1.2.2. Resurse naturale regenerabile ...............................................................14
1.3. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului Iaşi ........................15 CAPITOLUL 2. AERUL 2.1. Introducere ...........................................................................................................18 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) ...................................................................................................18
2.2.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) ......................................................18 2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) ..................................18 2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) .............................................................182.2.4. Emisiile de poluanţi acidifianţi ................................................................19
2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici ..................................................19 2.4. Pulberi in suspensie (PM10 şi PM 2,5) ...................................................................19 2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb şi cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi (POPs) .......................................................................................................20
2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) ........................................20 2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) .......................................20 2.5.3. Emisiile totale de poluanţi atmosferici ....................................................20
2.6. Calitatea aerului ambiental ...................................................................................212.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf ........................................................24 2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot ..............................................................25 2.6.3. Concentraţii ale amoniacului .......................................................................27 2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) ............................27 2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele .............................................29 2.6.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie PM10 ....................30 2.6.7. Concentraţii ale monoxidului de carbon şi benzen .................................31
2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic ............................................................32 2.7.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de ozon, pe sectoare de activitate …………………………..32
2.8. Schimbări climatice ..............................................................................................32 2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ........................................32 2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon ..........................................................342.8.3. Emisii anuale de metan ..........................................................................34 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot ..........................................................34
3
2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic ............................34 2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice .....................................................34 2.10. Concluzii ............................................................................................................38 CAPITOLUL 3. APA 3.1. Resursele de apă .................................................................................................39
3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ......................................39 3.1.2. Prelevări de apă .....................................................................................40 3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor .............................................40
3.2. Ape de suprafaţă ..................................................................................................41 3.2.1. Starea râurilor interioare în judeţul Iaşi ..................................................41 3.2.2. Starea lacurilor .......................................................................................46
3.3. Ape subterane ......................................................................................................48 3.5. Apele uzate ..........................................................................................................50
3.5.1. Surse majore şi grad de epurare ............................................................50 3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane .................................................................................................56 3.7. Zone sensibile ......................................................................................................57 3.8. Zone protejate ......................................................................................................57
3.8.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării ...........57 3.8.2. Zone destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important ....................................................................59
3.9. Concluzii ...............................................................................................................60 CAPITOLUL 4. SOLUL
4.1. Fondul funciar ......................................................................................................62
4.1.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe ………………....62 4.1.2. Tipuri de culturi ………………………………………………………………63 4.1.3. Îngrăşăminte …………………………………………………………………63
4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor .........................................................64 4.2.1. Îngrăşăminte ..........................................................................................64 4.2.2. Produse pentru protecţia plantelor .........................................................64 4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ..................................................64 4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole – irigaţii ....................................................65 4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) ....................................................................65 4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ...............68
4.3. Calitatea solurilor .................................................................................................68 4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate ..................................................684.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor ................................................68
4.4. Monitorizarea calităţii solurilor ..............................................................................69 4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor .....................................................69
4.5.1. Inventarul alunecărilor de teren ..............................................................70 4.5.2. Inventarul siturilor contaminate ..............................................................73
4
4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor ...............................764.7. Concluzii …………………………………………………………………….………..…76
CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATE, STAREA PĂDURILOR 5.1. Biodiversitatea ......................................................................................................78
5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România .....................78 5.1.1.1. Habitatele naturale ....................................................................785.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică .............................................................79
5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice ..................................................................83 5.1.3. Starea ariilor naturale protejate ..............................................................87 5.1.4. Rezervaţiile Biosferei ..............................................................................90 5.1.5. Situri Ramsar ..........................................................................................90 5.1.6. Natura 2000 ............................................................................................90 5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii .................................91
5.2. Biosecuritatea .......................................................................................................915.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii ..................................................915.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii ...................................91
5.2.2.1. Cadrul instituţional ....................................................................91 5.2.2.2. Procedura de autorizare ...........................................................91 5.2.2.3. Evaluarea riscurilor ...................................................................91
5.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente. .......................................................................................91 5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG ...........................................................915.2.5. Controlul implementării legislaţiei ...........................................................91 5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic ..........925.2.7. Plante modificate genetic cultivate în judeţul Iaşi ...................................93
5.2.7.1. Soia ...........................................................................................935.2.7.2. Porumbul ...................................................................................93
5.2.8. Perspective ...........................................................................................104 5.3. Starea pădurilor ..................................................................................................104
5.3.1. Fondul forestier .....................................................................................1045.3.2. Funcţia economică a pădurilor ..............................................................1045.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ..........................................1045.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ...........................1045.3.5. Starea de sănătate a pădurilor .............................................................104 5.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ..................104 5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ............................................................................................105 5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări .......1075.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate in anul 2006 .......................................107 5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului .....................................................................107 5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului ....................................107
5.5. Concluzii .............................................................................................................108
5
CAPITOLUL 6. DE�EURI. SUBSTANŢE �I PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
6.1. Deşeuri ...............................................................................................................109 6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile .......................................................................109
6.2.1. Generarea deşeurilor ...........................................................................109 6.2.2. Deşeuri biodegradabile ........................................................................115 6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale .....................................117 6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale .........................................................1186.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor ......................................................118
6.2.5.1. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale ......................1186.3. Deşeuri de producţie ..........................................................................................126
6.3.1. Deşeuri periculoase ..............................................................................1266.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase .................................126 6.3.3. Deşeuri nepericuloase ..........................................................................127 6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase .............................127
6.4. Deşeuri generate de activităţi medicale .............................................................127 6.5. Nămoluri .............................................................................................................129
6.5.1 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti ..........................................129 6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale .................130
6.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice ...............................................131 6.7. Vehicule scoase din uz - agenţi economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colecatate şi dezmembrate .......................132 6.8. Deşeuri provenite din ambalaje ..........................................................................1326.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului .......................1336.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului .................................................................................................135
6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri ..............................................................................................135 6.10.2. Iniţiative adoptate de A.P.M. ..............................................................138
6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor .............................................................138 6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ............................139
6.11.1.1. Factori care influenteaza gestionarea deseurilor ..................1396.11.1.2. Definirea situatiei existente în anul 2005 ..............................140
6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie .........................1416.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managmentului deşeurilor ...............................141
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase …………………………………..…142 6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase .........................................................................................142 6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului ................................1426.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice ............................................................................................1426.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantităţilor de ODS-uri ..................................................... 1426.12.5. Biocide (utilizare, import, export) ........................................................143 6.12.6. Poluanţii organici persistenţi ...............................................................143 6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide ..........................................................1446.12.8. Mercurul ..............................................................................................144
6
CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA 7.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului ..........................145 7.2. Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Iaşi în anul 2006 ..............145
7.2.1. Programul Standard de supraveghere ..................................................1457.3. Concluzii .............................................................................................................149 CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN
8.1. Aşezările urbane ......................................................................................................................150
8.1.1. Amenajarea teritorială ............................................................................................150 8.1.2. Concentrările urbane ...............................................................................................151 8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement ...........................................................152
8.2. Surse de apă şi reţele de canalizare ………………………………………….……153 8.2.1. Reţele de alimentare cu apă …………………………………………..….153
8.2.1.1. Apă potabilă …………………………………………………....…154 8.2.1.2. Apă menajeră; Reţele de canalizare .......................................154
8.3. Calitatea mediului în zonele urbane ...................................................................154 8.3.1. Calitatea aerului ....................................................................................1548.3.2. Calitatea apei potabile ..........................................................................156 8.3.3. Gestionarea deşeurilor .........................................................................157
8.3.4. Zgomotul ..............................................................................................157 8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului .......................................................................................................................158
8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ................................1588.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate ....................................1598.4.3 Efectelele slabei gestionări a deşeurilor asupra
stării de sănătate .................................................................................160 8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei .............................160 8.4.5.Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei ...........................................................................................160
8.5. Obiective şi măsuri .............................................................................................160 8.5.1. Poluarea aerului ...................................................................................160 8.5.2. Poluarea apei .......................................................................................161 8.5.3. Deşeuri .................................................................................................161 8.5.4. Poluarea sonoră ...................................................................................161 8.5.5. Animale abandonate ............................................................................161 8.5.6. Transportul ...........................................................................................161 8.5.7. Spaţiile verzi ........................................................................................162 8.5.8. Agenda Locală 21 ................................................................................162
8.6. Concluzii ............................................................................................................163
CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 9.1. Agricultura ..........................................................................................................165
9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul .......................................................165 9.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective
7
de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol ...............................................................165
9.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură .....................................166 9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol ...........166 9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate .............................1669.1.2.4. Evoluţia şeptelului ...................................................................1679.1.2.5. Agricultura ecologică ..............................................................167
9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului ....................167 9.1.4. Utilizarea durabilă a solului ..................................................................167 9.2. Industria .............................................................................................................168
9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ...............................................................................................168 9.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale ............................................................................170
9.3. Energia ..............................................................................................................170 9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului .....................................170
9.3.2. Consumul brut de energie ....................................................................171 9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative ......................................................................................171 9.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului ..................171 9.3.6. Energii neconvenţionale .......................................................................172 9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2005 şi tendinţele generale în următorii ani ....................................................................... 173
9.4. Transporturile .....................................................................................................173 9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport .............173
9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi ............................................... .......174 9.4.3. Situaţia parcului auto la nivel judeţean ................................................174
9.5. Turismul .............................................................................................................175 9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ...............................................177
9.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului ..........................178 9.6.2. Poluări cu efect transfrontier ................................................................178
9.7. Concluzii ............................................................................................................178
CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului .................................................179 10.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi ......................................................................................................183 10.3. Fondul pentru mediu ........................................................................................185 10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ......................................................185 10.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM ....................189
8
INTRODUCERE
Oraşul Iaşi este cel mai important din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Aici se găseşte cea mai veche universitate (Universitatea "Al.I. Cuza" Iaşi) a ţării (1860); până la formarea României în 1859, aici a fost capitala Moldovei.
Organizarea administrativă a judeţului Iaşi la 1 VII.2006 cuprinde un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hîrlău, Târgu Frumos şi Podu Iloaiei), 93 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României, cu o populaţie la 1 iulie 2003 de 313444 locuitori, ocupând locul II după municipiul Bucureşti. Funcţie de populaţie, judeţul Iaşi ocupă locul 3 pe ţară, după municipiul Bucureşti şi judeţul Prahova, la 1 iulie 2006 populaţia judeţului fiind de 824083 locuitori, ceea ce reprezintă cca 3,8% din populaţia totală a României. La nivelul judeţului, 49,3% din totalul populaţiei locuieşte în mediul urban, iar 52,1% în mediul rural. Menţionăm că faţă de 1 iulie 2005 populaţia urbană a crescut cu 18541 persoane, creştere influenţată şi de transformarea în oraş a comunei Podu Iloaiei, iar cea rurală ascăzut cu 8401 persoane.
Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură. Industria există doar în oraşe. Ramurile industriale predominante sunt: - industria chimică. - industria farmaceutică. - industria metalurgică şi de utilaje grele. - industria textilă. - industria alimentară. În municipiul Iaşi funcţionează un aeroport internaţional cu legături aeriene regulate Viena – Iaşi – Viena care operază zilnic, traficul de pasageri înregistrat în 2006 fiind de 71378 pasageri cu 41 % mai mult decât în anul 2005.
În cursul anului 2005 în cadrul Proiectului PHARE RO 2002 “Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului” au fost amplasate cinci staţii de monitorizare automată, care au funcţionat continuu în 2006 după cum urmează:
• Staţia IASI 1 – Pod de Piatră – staţie de trafic Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat
(light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line).
• Staţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – staţie de fond urban
9
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă).
• Staţia IASI 3 – Oancea - Tătăraşi – staţie de tip industrial Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light
scattering). • Staţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – staţie de fond regional Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, parametrii
meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).
• Staţia IASI 5 – Tomeşti – staţie suburbană Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), BTX pe
tuburi de absorbţie. Staţiile sunt funcţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate sunt puse la dispoziţia publicului prin două panori de informare, respectiv exterior amplasat în B-dul Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall şi interior amplasat la Primăria Municipiului Iaşi.
În anul 2006 reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din aglomerarea Iaşi a funcţionat continuu, întreruperile evidenţiate prin prin lipsa datelor în grafice s-au datorat în principal frecventelor probleme de alimentare cu curent electric, situaţie semnalată forurilor superioare şi furnizorului de energie electrică.
10
Tabel 1. Reţea de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Iaşi
Concentraţia Număr măsurători Judeţ
Oraş
Staţia
Tipul staţiei
Tip poluant
zilnice orare Maxima zilnică
Media anuală
Frecvenţa depăşirii
VL %
Observaţii
SO2 340 7795 29,2 7,9 0 NO 345 7852 195 39 0
NO2 345 7852 100 34 0 NOx 345 7852 368 92 0 CO 350 8278 3,24 0,9 0 Pb 246 - 0,247 0,034 0
PM10 319 7747 339 70 58,31 Benzen 293 7061 13,56 4,13 0 Toluen 293 7061 26,67 9,64 0 O-xilen 293 7061 9,43 2,99 0
Etilbenzen 293 7061 9,68 3,16 0
IS 1 – Pod de Piatră
trafic
m, p– xilen 293 7061 25,36 9,42 0
SO2 355 8116 31,5 6,7 0 NO 359 8156 108 12 0
NO2 359 8156 87 25 0 NOx 359 8156 213 43 0 Pb 189 - 0,119 0,028 0
Benzen 348 8256 11,77 2,86 0 Toluen 348 8256 31,59 7,02 0 O-xilen 348 8256 8,74 1,81 0
Etilbenzen 348 8256 8,19 2,22 0
IS 2 Decebal Cantemir
Fond urban
m,p – xilen 348 8256 26,09 5,93 0 SO2 274 6324 27,8 7,6 0 NO 355 8091 63 5 0
Iaşi
Iaşi
NO2 355 8091 88 14 0
11
NOx 355 8091 122 21 0
PM10 349 8445 369 52 34,67
IS 3 Oancea Tătăraşi
Industrial
O3 355 8176 106 42,8 0 SO2 325 7440 27,9 5,1 0 NO 327 7288 5 1 0
NO2 327 7288 19 4 0 NOx 327 7288 26 5 0 Pb 226 - 0,024 0,0085 0 CO 326 7779 2,01 0,16 0
IS 4
Copou
Fond
regional
O3 323 7511 127,5 59,4 0 SO2 341 7815 43,7 7,4 0 NO 355 8063 49 4 0
NO2 355 8063 78 17 0 NOx 355 8063 118 24 0 Pb 143 - 0.098 0,018 0 CO 348 8164 2,43 0,29 0
IS 5
Tomeşti
suburban
O3 294 6765 131,8 56,3 0
12
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL
1.1 Caracteristici fizico- geografice
Situat în partea de nord-est a României, judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut, care constituie şi graniţa cu Republica Moldova. Judeţul se află situat pe o câmpie între râurile Siret şi râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează judeţul, iar oraşul Iaşi se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podişului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judeţul este traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor şi, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri. Iaşul este al doilea centru universitar al ţării.
Cu o suprafaţă de 5475,58 Kmp, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României).
Tabel 1.1. Poziţia geografică a judeţului Iaşi
Punctul extrem Judeţele vecine Longitudinea estică *)
Latitudinea nordică
NORD Satul Tabăra, Comuna Bivolari
Botoşani 27021’31” 47034’03”
SUD Satul Podolenii de Jos,
Comuna Cozmeşti
Vaslui
28001’44”
46050’54”
EST Satul Scopoşeni, Comuna Gorban
Republica Moldova
27006’11” 46055’21”
VEST Satul Iorcani, Comuna Tătăruşi
Neamţ
26031’09”
47020’58”
*)După Greenwich Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie
Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.
Altitudinea maximă este de 556 m NMN la Dealul Holm şi minimă de 28 m NMN la confluenţa Jijia – Prut. Altitudinea medie a principalelor localităţi din judeţul Iaşi este următoarea: - Iaşi – 133 m NMN - Paşcani – 190 m NMN - Hârlău – 158 m NMN - Tg. Frumos – 105 m NMN
Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie
13
Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360C + 400C,
media anuală în perioada 1901 – 1990 fiind de +9,50C.
Tabel 1.2. Caracteristicile climei din judeţul Iaşi
10,20C Iaşi Media anuală 2006 10,40C Cotnari -30,60C ian. 1963Iaşi Minima istorică -24,50C ian. 1972 Cotnari 39,00C aug. 2000 Iaşi
Temperatura
Maxima istorică 37,50C aug. 2000 Cotnari 520,8 l/mp Iasi Total 2006 556,01 l/mp Cotnari 355,0 l/mp Iasi în 2000 Minima istorică 315,2 l/mp în 1967Cotnari 782,7 l/mp 1996 Iasi
Precipitaţii Maxima istorică
825,1 l/mp Cotnari 1991 NV Iaşi Direcţia dominantă
2006 NV Cotnari 21,5% Iaşi Frecvenţa medie 19,2% Cotnari > 40 m/s Iaşi
Clima
Vântul
Valori maxime în 2006 >40 m/s Cotnari
. Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora în anul 2006 (secete,
inundaţii):
În judeţul Iaşi în 2006 nu s-au produs inundaţii iar toamna şi începutul iernii au fost deosebit de secetoase. Sursa de date Centrul Meteorologic Moldova Iaşi
Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. În judeţul Iaşi nu există lacuri naturale. Tabel 1.3. Lungimea principalelor cursuri de apă pe teritoriul judeţului Iaşi
Curs de apă Lungime pe teritoriul judeţului (km)
Prut 214 Jijia 88
Bahlui 119 Bahluieţ 41 Nicolina 20 Miletin 35 Siret 78
Moldova 23 TOTAL 618
Sursa: DA Prut şi Siret
14
1.2. Resurse naturale Judeţul Iaşi nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină şi influenţează dezvoltarea lui economică şi socială. Sunt de interes local nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc. Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380420 ha teren agricol, din care: 67,46% teren arabil; 28,6% păşuni şi fâneţe; 3,94 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează peste 99 mii ha, iar apele şi bălţile, peste 12 mii ha.
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse
minerale utile. Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri. Singurele resurse valorificabile şi exploatate pe plan local sunt reprezentate prin:
� Apele minerale subterane din zona Nicolina Iaşi, cu o rezervă exploatabilă de 299 mc/zi, de la Strunga şi Cucuteni, cunoscute pentru calităţile lor terapeutice, fiind ape clorosodice, clorocalcice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene cu o concentraţie mare în săruri. Acestea sunt utilizate în complexe balneare.
� Argile, silite şi luturi situate în jumătatea estică a judeţului, exploatate pentru industria ceramică şi fabricarea cărămizilor în cariera Vlădiceni (10 ha) şi de către populaţie pe plan local, în localităţile Ciurea, Tomeşti şi Holboca.
� Gresii utilizabile ca piatră spartă pentru drumuri şi parţial construcţii (fundaţii) în zona localităţilor Deleni, Hârlău, Bazga-Răsuni, Stroeşti, Coasta Măgurii, exploatate pe plan local;
� Pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor cursuri de apă ale judeţului, exploatate pentru balast şi materiale de construcţii, dintre care unele dotate cu staţii de sortare-spălare: pe râul Siret (Lespezi, Cozmeşti, Luncaşi-Hălăuceşti) şi Moldova (Cristeşti, Moţca, Boureni-Mirosloveşti), iar altele fără astfel de staţii (în special nisipuri) în albia râului Prut .
1.2.2. Resurse naturale regenerabile Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” DA Prut Iaşi
rezultă următoarele: Resursele de apă utilizabile sunt constituite din resursele de suprafaţă (900 mil.
mc) râuri şi lacuri, şi din cele subterane (cca. 50 mil. mc). Resursele de apă de suprafaţă sunt alcătuite din cea mai mare parte din resursele râurilor din judeţ, în principal râurile Prut, Siret, Moldova.
Debitul mediu multianual al râului Prut în secţiunea Ungheni este de 86,7 mc/s (2736 mil. mc), al râului Siret în secţiunea Lespezi 36,8 mc/s, iar volumul multianual scurs pe bazine este neuniform distribuit pe sezoane şi luni.
Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util totalizează peste 55 mil. mc precum şi iazuri cu un volum total de peste 6 mil. mc. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei, asigură un debit total de cca 5000 l/s pentru alimentări cu apă potabilă.
Din resursele freatice existente în BH Prut cca. 75% sunt localizate în lunca râului Prut, însă depăşirea indicatorilor naturali de potabilitate pe o vastă suprafaţă a bazinului acestui râu condiţionează o resursă de bilanţ foarte mică. Aspectul deficitar al acestui bazin se menţine şi în privinţa apelor subterane de adâncime şi de medie adâncime (de la 50 până la 300 m).
15
Resursele de apă subterane sunt limitate prezentând interes doar în zona de vest a judeţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă freatică exploatabile în condiţii de calitate corespunzătoare au un debit de peste 1,8 mc/s.
Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, având indicatori de potabilitate corespunzători. Resursele solului sunt determinate de calitatea acestuia şi de factorii limitativi care îl afectează. Din suprafaţa totală a judeţului, 70 % reprezintă suprafaţa agricolă din care arabil 67,4%, păşuni şi fâneţe 28,4%, vii, livezi şi plantaţii forestiere cu rol de protecţie 4,2%.
În privinţa clasei de calitate a solurilor menţionăm că în judeţul Iaşi predomină clasa a III-a de calitate, mijlocie totalizând 44,36 % din totalul agricol în timp ce clasele a I-a şi a II-a reprezintă 24,52 % din totalul agricol.
Factorii limitativi care afecteză solul din judeţul Iaşi sunt : eroziune, alunecări de teren, acidifiere, compactare, exces de umiditate etc. şi pot fi corectaţi prin măsuri hidro- şi pedo-alimeriorative.
Resursele de vegetaţie şi faună
Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de
păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul,
vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a.
Flora este reprezentată de numeroase specii, de origini diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică, totalizând un număr de 1758 specii de plante superioare. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale cca 80 de specii. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic. 1.3. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului Iaşi Caracteristici administrative Tabel 1.3.1. Caracteristici administrative
Judeţ Suprafaţa totală (km2)
Numărul locuitorilor
Densitatea medie
( loc/km2 )
Numărul municipiilor
Numărul oraşelor
Numărul comunelor
Numărul satelor
Iaşi 5475,58 824083 150,5 2 3 93 418 Principalele centre urbane ale judeţului Iaşi sunt: municipiile Iaşi şi Paşcani, oraşele
Tg. Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei.
16
Caracteristici economice Industrie Tabel 1.3.2. Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe activităţi – anul 2005
Număr unităţi Activităţi Judeţul Iaşi
Industria extractivă 10 Industria prelucrătoare 1666 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 15 Construcţii 777 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice
6698
Hoteluri şi restaurante 522 Transport, depozitare şi comunicaţii 802 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
2252
Învăţământ 51 Sănătate şi asistenţă socială 221 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 366 TOTAL 13680 Tabel 1.3.3. Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale – anul 2005
Cifra de afaceri mil. RON Activităţi Judeţul Iaşi
Industria extractivă 17 Industria prelucrătoare 2952 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 732 Construcţii 900 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice
5262
Hoteluri şi restaurante 148 Transport, depozitare şi comunicaţii 507 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
451
Învăţământ 5 Sănătate şi asistenţă socială 19 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 122 TOTAL 11115 Tabel 1.3.4. Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte activităţi de servicii – anul 2005
Investiţii brute mil.RON Activităţi Judeţul Iaşi
Industria extractivă 1 Industria prelucrătoare 274 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 165
17
Construcţii 107 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice
385
Hoteluri şi restaurante 34 Transport, depozitare şi comunicaţii 190 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
264
Învăţământ 2 Sănătate şi asistenţă socială 4 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 8 Tabel 1.3.5 Numărul şi dimensiunea unităţilor industriale din industria prelucrătoare (cu mai mult de 50 angajaţi) – indicator de nivel II
Numărul şi dimensiunea unităţilor industriale Unitate de măsura 2003 2004 2005
10,32
10,42
9,66
% raport dintre nr. unit ind cu mai mult de 50 ang. şi nr. total
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi Observaţie – toate datele sunt corespunzătoare anului 2005, cele aferente anului 2006 vor fi disponibile în sem. II 2006
18
CAPITOLUL 2. AER
2.1. Introducere 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac
Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi anume: SO2 , NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă.
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf.
Tabel 2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an) Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii anuale SO2
(t/an)
5837,45
4928,22
5368,19
4188,42
4423,89
2414,28
1881,45
Ca urmare a respectării condiţiilor de introducere pe piaţă a carburanţilor cu
conţinut redus de sulf, şi utilizării combustibilor mai curaţi, s-a înregistrat o scădere cu cca 28% a emisiilor de SO2 comparativ cu anul 2005.
Principalele surse de emisii de SO2 o constituie arderile de combustibil fosil din producerea de energie şi industria de transformare la SC. CET SA a cărei contribuţie este de cca 84%. În anul 2006 SC. CET SA a utilzat combustibili mai curaţi ca păcură cu 0,98% sulf şi huilă cu 0,35% sulf.
2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot.
Tabel 2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot (t/an)
Emisiile de NOx au scăzut cu 40% faţă de anul 2005, contribuţia emisiilor din
transport (5432 t) reprezentând 69,6% iar cele din arderile în energetică şi industrii de transformare (1144,11 t) 14,66%. Reglementările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea poluării pe unitatea de transport. Menţionam că în industria energetică (CET IASI) din judeţul Iaşi au fost luate măsuri de reducere a emisiilor de NOx prin montarea de arzătoare cu NOx redus.
2.2.3. Emisii anuale de amoniac. Tabel 2.2.3.. Emisii anuale de amoniac (t/an) Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii anuale NH3
(t/an)
5909,19
4933,29
5032,78
6230,1
6673,5
6848,81
6431,5
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii
anuale NOx (t/an)
17403,30
23130,25
14111,45
9390,1
9937,02
12897,67
7805,27
19
Cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultură, cca 85% (5742,3 t), sursa reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase aplicate, iar din tratarea şi depozitarea deşeurilor au rezultat 687,85 t ( 10,6%).
2.2.4. Emisiile de poluanţi acidifianţi Emisiile de poluanţi acidifianţi au scăzut ca urmare a trecerii la combustibili mai
curaţi şi la restructurarea industriei.
Tabel 2.2.4. Variaţia indicatorilor de aciditate Concentraţia Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţiei Tip
poluant Max.zilnică anuală Frecvenţa depăşirii VL sau CMA
Observaţii
SO2, 29,2 7,9 0 IS 1 – Pod de Piatră
trafic NO2, 100 34 0
SO2, 31,5 6,7 0 IS 2 - Decebal Cantemir
Fond urban
NO2, 87 25 0
SO2, 27,8 7,6 0 IS 3 - Oancea Tătăraşi
industrial
NO2, 88 14 0
SO2, 27,9 5,1 0 IS 4 - Copou
fond regional
NO2, 19 4 0
SO2, 43,7 7,4 0
Iaşi
Iaşi
IS 5 - Tomeşti
suburban
NO2, 78 17 0
2. 3. Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanicii Tabel 2.3. Emisii de COV nemetanici
COV nm (t)
Judeţ 2005 2006
Iaşi 60306,31 56292,32
Principalele surse de emisie sunt instalaţiile de ardere neindustriale, respectiv, arderea lemnului în în sobe, cămine, maşini de gătit, cu o contribuţie de 85,9%, transportul rutier şi feroviar 7,2%, industria alimentară – producere de băuturi alcoolice şi utilizarea solvenţilor. 2.4. Pulberi în suspensie PM10 şi PM2,5
Pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie principalii poluanţi din judeţul Iaşi, sursele fiind industria metalurgică, fabricarea produselor de ceramică prin ardere, industria energetică care utilizează combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2006:
20
Tabel 2.4. Emisii de pulberi în suspensie PM10
Pulberi în suspensie PM10 (t)
Judeţ
2005 2006
Iaşi 6462,58 6859,78
2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenţi (POPs)
2.5.1 Emisii de metale grele Sursele principale de poluare cu metale grele sunt procesele industriale, iar pentru
plumb sunt gazele de eşapament de la motoarele cu ardere internă.
Tabel 2.5.1 Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)
Judeţ Metale grele Cd (kg/an) Pb (kg /an) Hg (kg/an)
Iaşi Emisie 2006 42,20 6140,64 72,38
. 2.5. 2. Emisii de poluanţi organici persistenţi
În categaria POPs sunt incluse dioxine, furani, PCB, rezultaţi de la incinerarea
deşeurilor medicale. Din inventarul de emisii au rezultat 2,32g.
Tabel 2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) Cantitate (g/an) Judeţ Poluant Sursă de poluare (proces)
2005 2006 Dioxine Incinerare deşeuri 0,043 0,023
PCB - 5,6 2,3 Pesticide - - -
PCDD/PCDF - - -
Iaşi
PAH Trafic feroviar şi rutier 5500 4900 Conform calendarului stabilit prin angajamentele rezultate prin procesul de negociere a Capitolului 22 Mediu în cursul anului 2006, în judeţul Iaşi au fost închise 9 incineratoare/crematorii de deşeuri medicale
2.5.3. Emisii totale de poluanţi atmosferici Tabel 2.5.3 Emisii totale de poluanţi atmosferici în tone Indicator nivel II
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 29149,94 32991,76 24512,43 19648,62 21034,43 22160,76 16118,23
21
Figura. 2.5.3. Emisii totale de poluanţi atmosferici în tone
Emisii totale de poluanţi atmosferici în perioada 2000 - 2006
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anul
tone
2.6. Calitatea aerului ambiental
În cursul anului 2005 în cadrul Proiectului PHARE RO 2002 “Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului” au fost amplasate cinci staţii de monitorizare automată, care au funcţionat continuu în 2006 după cum urmează:
• Staţia IASI 1 – Pod de Piatră – staţie de trafic Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat
(light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line).
• Staţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – staţie de fond urban Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-
xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă).
• Staţia IASI 3 – Oancea - Tătăraşi – staţie de tip industrial Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light
scattering). • Staţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – staţie de fond regional Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, parametrii
meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).
• Staţia IASI 5 – Tomeşti – staţie suburbană Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), BTX pe
tuburi de absorbţie. Staţiile sunt funcţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate sunt puse la dispoziţia publicului prin două panori de informare, respectiv exterior amplasat în B-dul Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall şi interior amplasat la Primăria Municipiului Iaşi.
În anul 2006 reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din aglomerarea Iaşi a funcţionat continuu, întreruperile evidenţiate prin prin lipsa datelor în grafice s-au datorat în principal frecventelor probleme de alimentare cu curent electric, situaţie semnalată forurilor superioare şi furnizorului de energie electrică.
22
Tabel 2.6. Reţea de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Iaşi
Concentraţia Număr măsurători Judeţ
Oraş
Staţia
Tipul staţiei
Tip poluant
zilnice orare Maxima zilnică
Media anuală
Frecvenţa depăşirii
VL %
Observaţii
SO2 340 7795 29,2 7,9 0 NO 345 7852 195 39 0
NO2 345 7852 100 34 0 NOx 345 7852 368 92 0 CO 350 8278 3,24 0,9 0 Pb 246 - 0,247 0,034 0
PM10 319 7747 339 70 58,31 Benzen 293 7061 13,56 4,13 0 Toluen 293 7061 26,67 9,64 0 O-xilen 293 7061 9,43 2,99 0
Etilbenzen 293 7061 9,68 3,16 0
IS 1 – Pod de Piatră
trafic
m, p– xilen 293 7061 25,36 9,42 0 SO2 355 8116 31,5 6,7 0 NO 359 8156 108 12 0
NO2 359 8156 87 25 0 NOx 359 8156 213 43 0 Pb 189 - 0,119 0,028 0
Benzen 348 8256 11,77 2,86 0 Toluen 348 8256 31,59 7,02 0 O-xilen 348 8256 8,74 1,81 0
Etilbenzen 348 8256 8,19 2,22 0
IS 2 Decebal Cantemir
Fond urban
m,p – xilen 348 8256 26,09 5,93 0 SO2 274 6324 27,8 7,6 0 NO 355 8091 63 5 0
NO2 355 8091 88 14 0 NOx 355 8091 122 21 0
Iaşi
Iaşi
IS 3
Oancea Tătăraşi
Industrial PM10 349 8445 369 52 34,67
23
O3 355 8176 106 42,8 0 SO2 325 7440 27,9 5,1 0 NO 327 7288 5 1 0
NO2 327 7288 19 4 0 NOx 327 7288 26 5 0 Pb 226 - 0,024 0,0085 0 CO 326 7779 2,01 0,16 0
IS 4
Copou
Fond
regional
O3 323 7511 127,5 59,4 0 SO2 341 7815 43,7 7,4 0 NO 355 8063 49 4 0
NO2 355 8063 78 17 0 NOx 355 8063 118 24 0 Pb 143 - 0.098 0,018 0 CO 348 8164 2,43 0,29 0
IS 5 Tomeşti
suburban
O3 294 6765 131,8 56,3 0
24
2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf Tabel 2.6.1.1. Evoluţie SO2 (µg/mc) Judeţ 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Evoluţie SO2 (µg/mc)
2,5
1,1
1,5
1,9
1,3
1,0
0,9
0,8
1,11
1,92
6,94
La nivelul aglomerării Iaşi, din măsurătorile efectuate în staţiile automate existente
la nivelul anului 2006 s-au înregistrat valori mici pentru SO2 comparativ cu valorile limită prevăzute în OM 592/2002. Astfel, valoarea maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2006 a fost de 43,7 µg/mc, în staţia suburbană Tomeşti, faţă de 125 µg/mc care reprezintă valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea medie anuală pentru aglomerarea Iaşi a fost de 6,94 µg/mc faţă de 20 µg/mc, valoarea limită anuală prevăzută pentru protecţia ecosistemelor. Deşi mai mare decât valorile medii înregistrate în anii anteriori nu se poate considera că a crescut concentraţia de SO2 în aerul ambiental ci trebuie avut în vedere calitatea mai slabă că datele anterioare, determinată de echipamentele utilizate în acea perioadă, care erau depăşite moral şi fizic.
Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare prin amplasarea staţiilor automate în puncte corespunzătoare cerinţelor, echipate cu analizoare performante similare celor din UE, asigură calitatea datelor obţinute. Valoarea medie anuală înregistrată raportată la valorile limită şi pragurile de evaluare prevăzute în OM 592/2002, încadrează aglomerarea Iaşi sub pragul inferior de evaluare – PIE de 8 µg/mc. Concentraţiile de SO2 au scăzut foarte mult la nivelul UE, motiv pentru care acum se măsoară în 3 – 4 staţii în majoritatea ţărilor europene. Figura 2.6.1. Evoluţia SO2 în perioada 1996-2006
0
1
2
3
4
5
6
7
8
mic
rogr
am/m
c
SO2 2,5 1,1 1,5 1,9 1,3 1 0,9 0,8 1,113 1,92 6,94
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Prezentăm datele statistice pentru SO2 măsurat în aglomerarea Iaşi în anul 2006 Tabel 2.6.1.2. Date statistice anul 2006 pentru SO2, (date validate 24 ore) = 125µg/m3
Staţia Total date
validate
% date disponibile
Probe cu conc <=125 µg/m3
(VLzilnic)
Media (µg/m3)
PODU DE PIATRA 340 93,1 340 8,10 DECEBAL-CANTEMIR 355 97,2 355 6,72 OANCEA-TATARASI 274 75,0 274 7,24
COPOU-SADOVEANU 325 89,0 325 5,05 TOMESTI 341 93,4 341 7,32
TOTAL AGLOMERAREA IA�I 1635 1635 6,9
25
Fig. 2.6.1.2 Variţia mediilor lunare a SO2 în anul 2006
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
Jan 2
006
Feb 20
06
Mar
2006
Apr 2
006
May
200
6
Jun 2
006
Jul 2
006
Aug 2
006
Sep 2
006
Oct 20
06
Nov 2
006
Dec 2
006
PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006
În staţia Oancea – Tătăraşi numărul de măsurători lunare nu se încadrează în
achiziţia minimă de date prevăzute în OM 592/2002, datorită problemelor legate de întreruperile frecvente de curent electric care au determinat şi deficienţe în funcţionarea analizorului. Menţionăm că lipsa datelor în general se datorează problemelor de alimentare cu energie electrică.
2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot. La nivelul aglomerării Iaşi, din măsurătorile efectuate în staţiile automate de
monitorizare existente nu s-au înregistrat valori care să depăşească valorile limită dioxid de azot. Valoarea maximă pentru probe medii orare a fost înregistrată în staţia de trafic de 109 µg/mc, faţă de 200 µg/mc, care reprezintă valoare limită orară pentru protecţia sănătăţii umane. În OM 592/2002 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii populaţiei este de 40 µg/mc iar cea înregistrată în aglomerarea Iaşi a fost de 18,8 µg/mc. Conform aşteptărilor cele mai mari valori pentru dioxidul de azot au fost înregistrate în staţia de trafic (media anuală 25 µg/mc) şi cea mai mică medie anuală s-a evidenţiat la staţia de fond regional Copou Sadoveanu . Tabel 2.6.2.1. Evoluţie NO2 (µg/mc) Judeţ 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Evoluţie NO2 (µg/mc)
5
6,3
8,3
11,8
9,1
11,2
14,3
13,6
15,02
12,00
18.8
26
Figura 2.6.2.1. Evoluţie NO2 în perioada 1996-2006
0
5
10
15
20
mic
rogr
am/m
c
NO2 5 6,3 8,3 11,8 9,1 11,2 14,3 13,6 15,02 12 18,8
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Valoarea mai mare a concentraţiei nu trebuie interpretată ca o creştere faţă de anii anteriori, ci ca o îmbunătăţire esenţială a calităţii datelor. Uzura morală şi fizică a instalaţiilor de prelevare şi a metodelor de chimie umedă aplicate până la instalarea staţiilor automate au determinat o calitate mai slabă a rezultatelor. Deşi transportul rutier are contribuţia cea mai mare la emisiile de dioxid de azot, datorită configuraţiei şi topografiei arterelor din municipiul Iaşi nu s-au înregistrat valori care să depăşească VL în staţia de trafic, unde totuşi s-au măsurat valorile medii orare cele mai mari din aglomerare, respectiv de 109 µg/mc, aproximativ 50% din valoarea lomită. Tabel 2.6.2.2. Date statistice anul 2006 pentru NO2, (date validate medii orare)
Statia Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc. <=200µg/m3
(VLorară) Media
PODU DE PIATRA 7850 89,6 7850 34,35 DECEBAL-CANTEMIR 8194 93,5 8194 24,74 OANCEA-TATARASI 8093 92,3 8093 14,25
COPOU-SADOVEANU 7271 83,0 7271 3,86 TOMESTI 8042 91,8 8042 16,92
Fig. 2.6.2.2. Variaţia mediilor lunare a NO2 în anul 2006
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
50,0
Jan 2
006
Feb 20
06
Mar
2006
Apr 2
006
May
200
6
Jun 2
006
Jul 2
006
Aug 2
006
Sep 2
006
Oct 20
06
Nov 2
006
Dec 2
006
PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - OANCEA-TATARASI -
COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -
NO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006
27
Pentru suma oxizilor de azot NOx, în legislaţie există doar valoare limită anuală pentru protecţia vegetaţiei care este de 30 µg/mc, valoare ce trebuie atinsă la 1 ianuarie 2007. Valoarea medie anuală a acestui indicator în aglomerarea Iaşi pentru anul 2006 este de 37 µg/mc, depăşind cu 7 µg/mc limita prevăzută. Menţionăm ca în cursul lunii noiembrie şi decembrie în staţia de trafic Pod de Piatră s-au înregistrat valori mai mari pentru NOx, în intervalele orare cu trafic intens, datorită condiţiilor meteorologice care au favorizat menţinerea poluanţilor emişi de autovehicule aproape de sol (ceaţă, inversiuni termice). Este ştiut că în zilele cu calm atmosferic (viteza vântului sub 1m/s) şi ceaţă sunt potenţate episoadele de poluare. Considerăm că aceste episoade au contribuit la depăşirea VL pentru protecţia vegetaţiei. 2.6.3. Concentraţii ale amoniacului Odată cu amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului s-a renunţat la monitorizarea concentraţiei de amoniac, acest indicator nefiind specific pentru industria judeţului. Ca urmare a restructurării industriei, industria chimică este slab reprezentată în judeţ.
2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul deşi este încadrat în categoria poluanţilor secundari datorită producerii lui prin reacţii fotochimice ale unor substanţelor cu conţinut de azot (oxizii de azot), de carbon ( îndeosebi hidrocarburile denumite generic COV), halogenate (clorofluorcarbonii) etc., a devenit poluant prioritar alături de pulberile în suspensie PM10 şi PM2,5, oxizii de azot, ca urmare a efectelor asupra sănătăţii populaţiei. Este singurul poluant pentru care pe perioada verii (mai- octombrie) se fac raportări lunare la Agenţia Europeană de Mediu (EEA). Nu se monitorizează în staţii de trafic unde concentraţiile oxizilor de azot sunt mai mari. De aceea în aglomerarea Iaşi ozonul se măsoară în staţiile: de fond regional (Copou-Sadoveanu), de fond suburban (Tomeşti) şi industrială (Oancea Tătătaşi). Variaţia anuală indică valori mai crescute vara iar concentaţiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radiaţia solară. În OM 592/ 2002, care transpune legislaţia europeană în domeniu sunt prevăzute valori ţintă pentru anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120 µg/mc ca valoare maximă a mediilor pe 8 ore.
Valorile medii orare măsurate în aglomerarea Iaşi nu au depăşit pragul de informare de 180 µg/mc sau de cel de alertă de 240 µg/mc. Tabel 2.6.4.1. Ozon troposferic 2006
Statia Numar masurat Medii orare
Date disponibil
e %
Maxima mediei pe 8
ore
µg/mc
nr. depăsiri a val. ţinta
frecv. depaşiri
%
Media anuală
µg/mc
Maxima mediei pe
1 ora µg/mc
Copou statia fond regional
7511 85,7 158,43 102 1,36 59,66 177 (29.10.06)
Tomeşti statia suburbană
6765
77,2
147,6
156
2,3
55,52
164,6 (04.05.06)
Oancea staţia industrială
8176
93.3
143,25
40
0,49
42,87
156,3 (04.05.06)
28
Tabel 2.6.4.2 Valorile maxime a mediilor pe 8 ore (medii mobile) mai mari de 120 µg/mc. Staţii data maxima >120
03.03.2006 122,41 25.04.2006 140,10 26.04.2006 138,10 27.04.2006 138,34 02.05.2006 122,85 03.05.2006 131,39 04.05.2006 143,25
IS – 3 Oancea - Tatarasi
13.05.2006 129,03
max 143,25
03.03.2006 133,04 04.03.2006 121,15 09.03.2006 121,23 24.04.2006 124,16 25.04.2006 147,04 26.04.2006 148,96 27.04.2006 146,59 28.04.2006 120,59 02.05.2006 130,11 03.05.2006 142,00 04.05.2006 158,43 05.05.2006 135,45 13.05.2006 126,29 30.10.2006 142,34
IS - 4- Copou
Sadoveanu
09.11.2006 123,00
max 158,43
03.03.2006 139,36 04.03.2006 137,09 05.03.2006 124,31 06.03.2006 129,03 07.03.2006 143,16 08.03.2006 136,85 24.04.2006 122,89 25.04.2006 143,65 26.04.2006 145,88 27.04.2006 147,60 28.04.2006 121,26 29.04.2006 123,01 30.04.2006 123,03 02.05.2006 134,29 03.05.2006 139,03 04.05.2006 151,08 13.05.2006 132,09 14.05.2006 122,54 23.07.2006 136,09 26.07.2006 122,21
IS – 5 Tomesti
27.07.2006 125,19
max 147,60
29
Cele mai multe valori maxime ale mediilor mobile au fost măsurate în perioada martie – aprilie. Valoarea medie anuală pentru aglomerarea Iaşi este de 52,68 µg/mc. Fig. 2.6.4. Valori medii lunare ale concentraţiei de ozon
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
Jan
2006
Feb 2
006
Mar
200
6
Apr 2
006
May
200
6
Jun
2006
Jul 2
006
Aug 2
006
Sep 2
006
Oct 20
06
Nov 2
006
Dec 2
006
OANCEA-TATARASI - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -
O3 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006
2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele În aglomerarea Iaşi s-a determinat concentaţia de plumb din probele de PM10 prelevate în staţiile de monitorizare. Tabel 2.6.5. Valori ale concentraţiei de plumb în aerul ambiental
STATIA
Valoarea limită(anuală)
cf. OM 592/2002 µg/mc
Media anuală
înregistrată µg/mc
Valoare maximă
înregistrată µg/mc
Număr de analize
Pod de Piatră (trafic)
0,034 0,247 246
Copou Sadoveanu (fond regional)
0,0085 0,024 226
Decebal Cantemir (fond urban)
0,028 0,119 189
Tomeşti (suburbană)
0,5
0,018 0,098 143
Analizele efectuate în 2006 confirmă rezultatele din evaluarea preliminară a calităţii aerului, şi anume că nu sunt probleme de poluare cu plumb în aglomerarea Iaşi.
30
2.6.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie PM10 Pulberile în suspensie PM10 reprezintă o problemă acută la nivel european, ca urmare a depăşirii frecvente a limitei impusă de directive în majoritatea ţărilor. Există puţine ţări care se încadrează în aceste limite. Concentraţia măsurată este în corelaţie directă cu sursa, umiditatea datorită aglomerării particulelor, cu viteza vântului, care determină resuspensia solului. Cele mai mari valori din aglomerare s-au măsurat în staţia de trafic Pod de Piatră, aşa cum era de aşteptat, cauza principală fiind arderea incompletă a carburanţilor în motoare. Trebuie avute în vedere însă gradul de curăţenie al drumurilor şi al autovehiculelor precum şi sursele naturale. Vârfurile înregistrate au coincis cu perioada de împrăştiere a materialului antiderapant în perioada de iarnă şi de asfaltare din zonă, în perioada de primăvară. Există 2 metodele pentru determinare, respectiv automat şi gravimetric, care de altfel este metoda de referinţă. În staţia de trafic Pod de Piatră şi industriala Oancea Tătăraşi PM10 se măsoară automat, metodă pentru care este obligatorie determinarea echivalenţei metodei, prin factorul de echivalenţă. Acesta se raportează la Agenţia Europeană de Mediu (EEA). Se poate menţiona faptul că poluarea aerului cu PM10, a fost identificată în cca 58% din măsurătorile zilnice din staţia de trafic Pod de Piatră şi 38% pentru măsurătorile din staţia industrială. Pentru aglomerarea Iaşi media anuală este de 61,69%, depăşind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii de 40 µg/m3 şi VL plus marja de toleranţă (60 µg/m3 ). Tabel 2.6.6. PM10 (µg/m3) - 24 ore - date validate
Statie Nr date validate
% date disponibile
Nr. probe >=50
Frecventa depaşiri
%
media anuală
PODU DE PIATRA 319 87,3 186 58,3 71,04
OANCEA-TATARASI 349 95,6 121 34,67 52,34
Fig. 2.6.6. Valori medii lunare PM10
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
Jan
2006
Feb 2
006
Mar
200
6
Apr 2
006
May
200
6
Jun
2006
Jul 2
006
Aug 2
006
Sep 2
006
Oct 20
06
Nov 2
006
Dec 2
006
PODU DE PIATRA - OANCEA-TATARASI -
PM10 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006
31
Cele mai mari valori măsurate coincid cu perioada de iarnă când se utilizează material antiderapant, când emisiile din trafic sunt mai mari şi industria energetică (CET I şi II) funcţionează la întreaga capacitate.
2.6.7. Concentraţii ale monoxidului de carbon şi benzen
Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor, şi a fost monitorizat în staţiile de fond regional, de trafic şi suburbană. Alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din trafic, corelaţia dintre concentaţiile lor fiind pozitivă. De aceea măsurătorile de CO şi BTX din staţia de trafic sunt comparate în procesul de validare. Valoarea limită este 10 mg/m3 pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile). Vârfurile (cele mai mari valori) s-au măsurat în staţia de trafic.
Tabel 2.6.7. Date statistice privind monitorizarea CO
Statia Numar masurat Medii orare
Date disponibil
e %
Maxima mediei pe 8
ore
mg/mc
nr. depăsiri a val. ţinta
frecv. depaşiri
%
Media anuală
mg/mc
Maxima mediei pe
1 ora mg/mc
Pod de
Piatra staţie de trafic
8278 94,4 6 0 0 0,9 12,819 (17.11. ora 17)
Copou staţie fond regional
7779 88,8 1 0 0 0,14 2,31 (15.02.06)
Tomeşti staţie
suburbană
8164 93,1 3 0 0 0,29 3,33 (26.01.06)
Fig. 2.6.7. variaţia lunară a concentraţiei de CO şi benzen în 2006
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
Jan2006
Feb2006
Mar2006
Apr2006
May2006
Jun2006
Jul 2006 Aug2006
Sep2006
Oct2006
Nov2006
Dec2006
CO - PODU DE PIATRA - (mg/mc) CO - COPOU-SADOVEANU - (mg/mc)
CO - TOMESTI - (mg/mc) BENZEN - PODU DE PIATRA - (µg/mc)
BENZEN - DECEBAL-CANTEMIR - (µg/mc)
32
Corelaţia CO cu benzenul în staţia de trafic este evident pozitivă, din valoarea lor se poate concluziona asupra perioadelor de trafic mai intens, care în general se încadrează în intervalul orar 7 – 13 şi 17 – 21.
Variaţia concentraţiei de benzen din staţia de fond urban urmează aceeaşi curba cu cea din staţia de trafic ca urmare a influenţei acestuia, acest poluant provenind în proporţie de 90% din motoarele cu ardere internă. 2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic
2.7.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul
de ozon, pe sectoare de activitate
În anul 2006, în judeţul Iaşi, au existat 29 utilizatori de substanţe care epuizează stratul de ozon. Domeniile principale de utilizare a acestor substanţe au fost cele legate de tehnica frigului şi climatizare, iar tipurile de freoni utilizate au fost următoarele: Tabel 2.7.1.1. Cantităţile utilizate de freoni în anul 2006 la nivelul judeţului Iaşi
Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2006 Judeţul R 134a R134 R 404A R 409 R 407C R 410a R 507B
IA�I 1122,63 86 1265,03 32,2 99,85 25 33,3 Tabel 2.7.1.2. Cantităţile vehiculate de agenţi frigorifici la nivelul judeţului Iaşi în 2006
Cantităţile vehiculate de agenţi frigorifici în kg
Judeţul CFC-12
(R12)
R502 HCFC-22
(R22)
HCFC-123
HCFC-141b Alti HCFC
Clorura de metil
IA�I 292,5 2,6 711,4 - - - -
2.8. Schimbări climatice 2.8.1. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră
Tabel 2.8.1.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq )
Emisiile totale de GES au scăzut cu 14%, comparativ cu 2005.
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale
(mii tone CO2 Eq)
3276,2
3410,9
4573,6
3204,0
3265,9
3689,5
3166,8
33
Figura. 2.8.1.1. Emisii totale de gaze cu efect de seră – indicator nivel II
Emisii totale de gaze cu efect de seră
0500
100015002000250030003500400045005000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anul
mii
ton
e C
O2
Eq
Tabel 2.8.1.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor - tone CO2 Eq/cap locuitor
Figura 2.8.1.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor - tone CO2 Eq/cap locuitor
Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor
0
0
0
0
0
0
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anul
mii
ton
e C
O2
Eq
/cap
lo
cuito
r
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 tone CO2 Eq/cap locuitor
0,004
0,0041
0,0056
0,004
0,004
0,0045
0,0038
34
2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon Tabel 2.8.2. Emisii anuale de CO2 ( mii tone )
2.8.3. Emisii anuale de metan
Tabel 2.8.3. Emisii anuale de CH4 (mii tone CO2 Eq )
2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot N2O
Tabel 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot N2O (mii tone CO2 Eq )
Sursa principală o constituie agricultura.
2.8.5 Emisii de gaze cu efect de seră din sectorul energetic Tabel 2.8.5. Emisii anuale de CO2 din sectorul energetic ( mii tone CO2)
Tabel 2.8.6. Emisii anuale de N2O şi CH4 din sectorul energetic ( mii tone CO2Eq) în 2006 N2O CH4
Judeţul Iaşi 2005 2006 2005 2006
9,3 9,61 0,21 0,435
La nivelul judeţului Iaşi, 22,5% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provin din sectorul energetic.
2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale
(mii tone CO2 ) 2733,95 2954,72 3790,81 2450,24 2418,1 2786,4 2220,5
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale
(mii tone CO2 Eq)
445,98
388,1
620,8
481,5
508,37
582,2
575,62
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale
(mii tone CO2 Eq)
96,76
68,03
161,98
272.3
339.43
320,87
370,66
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale
(mii tone CO2) 732,370 823,540 763,328 809,467
735,917
790,305 702,37
35
Surse locale de poluare Jud. Iaşi
Nr. crt.
Numele instalatiei
Adresa instalaţie
Nr insta- laţii
Activitate principală
Directivele sub care intră
Anul de conformare cu prevederile Directivei -
Tranziţie Tip poluant
1 SC "CET IASI" SA-CET I Iasi
IASI-Calea Chisinaului
nr.25 1 producere energie
IPPC,LCP, Seveso II 31.12.2011 IMA SO2 , NO2, pulberi
PM10
2 SC "CET IASI"
SA-CET II Holboca
Loc. Holboca, jud. Iasi
1 producere energie IPPC,LCP, SevesoII, Deseuri
31.12.2013 IMA SO2 , NO2, pulberi PM10
3 SC Fortus SA IASI
IASI-Bdul Poitiers nr.10
1 metalurgie IPPC, Deseuri 30.10.2007 SO2 , NO2, CO, pulberi PM10, metale
4 SC Euro casting SA
IASI-str. A. Vlaicu nr.77 1 metalurgie
IPPC 31.12.2006 SO2 , NO2, CO, pulberi PM10, metale
5 SC Mittal Steel SA IASI
IASI-Calea Chisinaului
nr.132 1 metalurgie
IPPC 31.12.2014 SO2 , NO2, CO, pulberi PM10,
metale, HCl, ZnO
6 SCCeramica
SA IASI IASI-Calea Chisinaului
nr.176
1 Prod. ceramica
IPPC 31.12.2012 SO2 , NO2, CO, pulberi,
7 SC Sayegh Conex Paint SA Miroslava
Loc. Miroslava, com. Miroslava, 1 Ind chimica
IPPC, COV
solventi 31.12.2006 COV, pulberi PM10
8 SC Antibiotice SA IASI
IASI-str. Valea Lupului nr.1 1 Ind. farmaceutica
IPPC,COV solventi, Seveso II
31.12.2010 IPPC SO2 , NO2, CO, pulberi, COV
9
SC Moldomobila Romania SA
IASI
IASI-Str. Bucium nr.34 1 Ind. mobilei
IPPC, COV
solventi 30.10.2007 SO2 , NO2, CO, pulberi, COV
36
10
S.C.Iasitex S.A. IASI
Str. Primaverii nr.2
Iasi 1
Ind. textila IPPC 30.10.2007 pulberi
11 SC
Amephoenix SRL
Iasi, Str. Tabacului nr. 30 1
Productia de ambarcatiuni si
caroserii din fibra de sticla
COV solventi 31.10.2007 COV
12 SC BMT Romania SRL
Iasi, B-dul Chimiei nr. 6
1 Constructii metalice sudate
COV solventi 31.10.2007 COV
13 SC Contis SA Iasi, Str. Tabacului nr. 30 1
Fabricarea de recipienti,
containere si alte produse similare
din otel
COV solventi 31.10.2007 COV
14 SC Remar SA Pascani
Pascani, Str. Garii nr. 18, jud.
Iasi 1
Constructia si repararea
materialului rulant COV solventi 31.10.2007 COV
15 SC Retrom SA Pascani
Pascani, Str. Moldovei nr.
17bis 1
Productia echipamentelor de masura, reglare si
control
COV solventi 31.10.2007 COV
16 SC Aviarom SA IASI
Iasi-Sos. Nicolina, nr.7 , 1 distribuţie
carburanţi COV benzină 31.12.2007 COV
17 RATP (RATEC) IASI
Iasi – str. Splai Bahlui,
nr. 32 1 distribuţie
carburanţi COV benzină 31.12.2009 COV
18 SC Rompetrol Downstream
.Pascani-str. Moldovei nr.2bis,
1 distribuţie carburanţi COV benzină 31.12.2008 COV
37
19 SC
Distribution Oil SRL Bacau-
Iasi, str.Moara de
Foc,nr.35 1 distribuţie
carburanţi COV benzină 31.12.2009 COV
20 SC Dodomar SRL IASI Iasi str.Nicorita 1 distribuţie
carburanţi COV benzină 31.12.2009 COV
21 SC Ermes
Holding SRL DN28,sos.
Iasi -Tg.Frumos 1 distribuţie carburanţi COV benzină 31.12.2007 COV
22 SC Sorin
Boazu SRL IASI
Iasi,B-dul Nicolae Iorga
nr. 97 1 distribuţie
carburanţi COV benzină 31.12.2007 COV
23 SC Petrom SA Iasi, Tg.Frumos 7 distribuţie
carburanţi COV benzină 31.12.2007 COV
24 SC Petrom SA
Iasi/ Statia Bas Ceaus,
Iasi,str Tatarasi nr.20
1 distribuţie carburanţi COV benzină 31.12.2009 COV
25
SC Petrom SA
Sos. Nationala nr.2, Iasi, jud
Iasi
1 terminal
depozitarea benzinei la terminale
COV benzină 31.12.2007 COV
38
2.10. Concluzii 1. Ca urmare a respectării condiţiilor de introducere pe piaţă a carburanţilor cu
conţinut redus de sulf, şi utilizării combustibilor mai curaţi, s-a înregistrat o scădere cu cca 28% a emisiilor de SO2 comparativ cu anul 2005
2. Principalele surse de emisii de SO2 o constituie arderile de combustibil fosil din producerea de energie şi industra de transformare la SC. CET SA a cărei contribuţie este de cca 84%. În anul 2006 SC. CET SA a utilzat combustibili mai curaţi, ca păcură cu 0,98% sulf şi huilă cu 0,35% sulf, ceea ce se regăseşte şi în valorile măsurate în staţiile de monitorizare, concentraţia medie zilnică fiind de cca 10 ori mai mică decât valoarea limită.
3. Emisiile de NOx au scăzut cu 40% faţă de anul 2005, contribuţia emisiilor din transport (5432 t) reprezentând 69,6% iar cele din arderile în energetică şi industrii de transformare (1144,11 t) 14,66%. Reglementările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea poluării pe unitatea de transport. Menţionam că în industria energetică (CET IASI) din judeţul Iaşi au fost luate măsuri de reducere a emisiilor de NOx prin montarea de arzătoare cu NOx redus.
4. Emisiile de amoniac din agricultură reprezintă cca 85% (5742,3 t) din emisia totală de amoniac, sursa reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase aplicate. Din tratarea şi depozitarea deşeurilor au rezultat 687,85 t (10,6%)..
5. Pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie principalii poluanţi din judeţul Iaşi, sursele fiind industria metalurgică, fabricarea produselor de ceramică prin ardere, industria energetică care utilizează combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2006 o creştere a cantităţii de PM10. Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi, frecvenţa de depăşire a valorii limită fiind 58% în staţia de trafic şi cca 35% în staţia industrială.
6. În aglomerarea Iaşi ozonul se măsoară în staţiile: de fond regional (Copou- Sadoveanu), de fond suburban (Tomeşti) şi industrială (Oancea Tătătaşi). Variaţia anuală indică valori mai crescute vara iar concentaţiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radiaţia solară. În OM 592/ 2002, care transpune legislaţia europeană în domeniu sunt prevăzute valori ţintă pentru anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120 µg/mc ca valoare maximă a mediilor pe 8 ore.
7. Valorile medii orare măsurate în aglomerarea Iaşi nu au depăşit pragul de informare de 180 µg/mc sau de cel de alertă de 240 µg/mc.
8. Concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub VL prevăzută în legislaţie, neânregistrându-se nici o depăşire.
9. Emisiile totale de gaze cu efect de seră, răspunzătoare de schimbările climatice, au scăzut cu 14%, comparativ cu anul 2005.
39
CAPITOLUL 3. APA 3.1. Resurse de apă
3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Judeţul Iaşi este amplasat – din punct de vedere geografic – pe trei bazine
hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca surse Direcţia Apelor Siret Bacău şi Direcţia Apelor Prut Iaşi.
Tabel 3.1.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile - BH Siret (mii mc)
Resursa de suprafaţă Resursa din subteran Judeţ
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Iaşi 882000 95000 127626 75000 Sursa: Direcţia Apelor Siret Bacău
Tabel 3.1.1.2. Resursele de apa teoretice şi tehnic utilizabile – BH Prut şi BH Bârlad (mii mc)
Resursa de suprafata Resursa din subteran Judeţ Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila
Iaşi - 262500 - 11100 NOTA: - Defalcarea resursei teoretice (de suprafaţă şi subterană) se face de către
institute de cercetare. Noi putem preciza doar că totalul resursei teoretice (suprafaţă + subteran) este de 1670 mil mc.
- Aceste “resurse utilizabile” se referă doar la partea judeţului Iaşi administrată de Direcţia Apelor Prut.
Sursa: Direcţia Apelor Prut Tabel 3.1.1.3. Debitele principalelor râuri în anul 2006 Nr. crt. Râul
Staţie hidrometrică
Debit maxim în anul 2006
(m3/s)
Debit mediu multianual
(m3/s) Bazinul Hidrografic Siret
1 Siret Lespezi 549/05.06. 64,0 Bazinul Hidrografic Prut
2 Prut Prisăcani 621 103 3 Jijia Andrieşeni 65,8 - 4 Jijia Vlădeni 70,4 5,16 5 Jijia Victoria 66,0 6,88 6 Jijia Chipereşti 93,5 12,4 7 Miletin �ipote 39,5 1,26 8 Miletin Hălceni 20,1 1,09 9 Bahlui Vama cu Tablă 38,3 0,219
40
Nr. crt. Râul Staţie
hidrometrică
Debit maxim în anul 2006
(m3/s)
Debit mediu multianual
(m3/s) 10 Bahlui Pârcovaci 10,8 0,159 11 Bahlui Hârlău 15,9 0,413 12 Bahlui Belceşti 10,8 0,762 13 Bahlui Podu Iloaiei 11,6 1,07 14 Bahlui Iaşi 30,5 3,11 15 Bahlui Holboca 35,8 4,91 16 Măgura Cîrjoaia 2,06 0,093 17 Bahlueţ Tg. Frumos 15,5 0,149 18 Bahlueţ Podu Iloaiei 11,1 0,990 19 Voineşti Cucuteni 6,45 0,229 20 Nicolina Iaşi 6,02 0,470 21 Locii Ciurbeşti 3,26 0,187 22 Ciric Iaşi 0,97 - 23 Vămeşoaia Iaşi 2,98 0,070
Bazinul Hidrografic Bârlad -
Sursa: Direcţia Apelor Prut şi Direcţia Apelor Siret Bacău
3.1.2. Prelevări de apă Tabel 3.1.2.1. Prelevările de apă în anul 2006 BH Siret - mil. mc -
Prelevări de apă Judeţ An
Din surse de suprafaţă Din subteran
Iaşi 2006 11,858 43,728 Sursa: Direcţia Apelor Siret Bacău Tabel 3.1.2.2. Prelevările de apă în anul 2006 BH Prut şi BH Bârlad - mil. mc -
Prelevări de apă Judeţ An Din surse de suprafaţă Din subteran
Iaşi 2006 49,729 39,709 NOTA:
Direcţia Apelor Prut administrează doar partea judeţului Iaşi amplasată în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, de aceea volumele de apă specificate în tabelul de sus reprezintă captările doar pe aceste două bazine hidrografice. Sursa: Direcţia Apelor Prut
3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
Legea nr. 400/2005 privind aprobarea OUG nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr 107/2002 privind înfiinţarea Administratiei Nationale “Apele Romane”. In cadrul acestei Ordonante se gasesc Anexa nr. 3 (mecanismul economic), Anexa nr. 4 (sistemul de contributii specifice de gospodarire a apelor si serviciile comune
41
de gospodărire a apelor), Anexa nr.5 (cuantumul contribuţiilor specifice de gospodarire a apelor).
Încheierea de contracte economice cu utilizatorii de apă pentru care Administraţia “Apele Române”, prestează servicii specifice şi commune de gospodărire a apelor. Sursa: Direcţia Apelor Prut Iaşi şi Direcţia Apelor Siret - Bacău
3.2. Ape de suprafaţă - Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT şi DIRECŢIA APELOR SIRET BACĂU
3.2.1. SSttaarreeaa rrââuurriilloorr iinntteerriiooaarree îînn aannuull 22000066,, îînn jjuuddeeţţuull IIaaşşii
Bazinul hidrografic Prut
Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor. Funcţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring pentru fiecare secţiune: Programul de supraveghere (S), Programul operaţional (O), Programul de investigare (I), Programul de referinţă (R), Programul cea mai buna secţiune disponibilă (CBSD), Programul de intercalibrare (IC), Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV), Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH), Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS), Programul pentru convenţii internaţionale (CI) şi Programul CAPM. Aceste programe sunt în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru, precum şi a celorlalte Directive Europene din domeniul apei.
În flux rapid monitorizarea calităţii apei s-a realizat la nivelul a unei secţiuni de supraveghere cu frecvenţă zilnică: Prut – Ungheni.
Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din judeţul Iaşi se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) şi a fluxului rapid (campanii zilnice) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. Au fost monitorizate 4 cursuri de apă pe o lungime de 441 km.
Calitatea apelor curgatoare de suprafaţă a fost urmarită prin intermediul a 8 secţiuni de supraveghere, astfel :
- monitoring operaţional – frecvenţă lunară : 7 secţiuni
- secţiuni de referinţă : 1 secţiune
- secţiuni de graniţă (protocol bilateral cu Republica Moldova): 2 secţiuni
Pentru stabilirea condiţiilor naturale de referinţă şi a concentraţiilor de fond, în anul 2006 s-a monitorizat o singură secţiune de referinţă: Bahlui – Vama cu Tablă.
Studiul râului de frontieră Prut se realizează în baza colaborării bilaterale cu Republica Moldova în 2 secţiuni de supraveghere: Prut – Ungheni, Prut -Prisecani.
Pentru cunoaşterea operativă a situaţiei calităţii apei in bazinul hidrografic Prut s-au stabilit secţiuni de supraveghere cu transmiterea informaţiilor în flux zilnic,
42
instituite în zone critice având în vedere criteriul surselor punctiforme de poluare, criteriul transfrontalier, criteriul captării apei in scopul potabilizării.
Mediile de investigare analizate în anul 2006 au fost: apa, materiile in suspensie, biota.
Evaluarea calităţii apelor şi încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, corelând rezultatele evaluării chimice cu cele biologice.
Evaluarea indicatorilor din categoria „substanţe prioritare” s-a făcut în raport cu valoarea unică stabilită pentru „obiectivul de calitate”.
Principiul general de încadrare a fost pentru cele cinci grupe de indicatori – regimul de oxigen, nutrienţi, mineralizare, metale şi substanţe toxice organice, prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice. Caracterizarea globală a calităţii, la nivel de secţiune, este rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, neluând în considerare situaţiile în care fondul natural a depăşit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice în secţiunile „martor”. Sursa: Direcţia Apelor Prut Tabel 3.2.1.1. Încadrarea secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă
Clasa de calitate Nr.
crt. Cursul de apă
Sectiunea de supraveghere
Frecvenţa
de prelev./an R.O Nutrienţi
Sali-nitate Metale
Micro-poluanti
Gene-rală
1 Prut Ungheni ** lunară II II II I II II 2 Prut Prisecani ** lunară II III II I II III 3 Jijia Victoria lunară IV II III I III IV 4 Jijia Opriseni lunară IV IV III I III IV
5 Bahlui Vama cu
Tablă lunară III I II I III III 6 Bahlui Podu Iloaiei lunară IV III IV I III IV 7 Bahlui Holboca lunară IV V III I III V
8 Nicolina Am. conf.
Bahlui lunară III III III I II III ** secţiuni de supraveghere care se monitorizează şi în comun cu Republica Moldova
Sursa: Direcţia Apelor Prut
43
Tabel 3.2.1.2. Calitatea râurilor în perioada 2003-2006, stabilite prin Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006
Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V Râu An
Lungime (km)
km % km % km % km % km % 2003 214 121 56,5 93 43,5 2004 214 121 56,5 93 43,5 2005 214 121 56,5 93 43,5
Prut
2006 214 201 94 13 6 2003 88 82 93,2 6 6,8 2004 88 88 100 2005 88 88 100
Jijia
2006 88 88 100 2003 35 35 100 2004 35 35 100 2005 35 35 100
Miletin
2006 - - - - - - 2003 34 34 100 2004 34 34 100 2005 34 34 100
Jijioara
2006 - - - - - - 2003 119 20 16,8 43 36,1 41 34,5 15 12,6 2004 119 36 30,2 60 50,5 23 19,3 2005 119 36 30,2 60 50,5 23 19,3
Bahlui
2006 119 23 19,3 57 47,9 24 20,2 15 12,6 2003 41 38 92,7 3 7,3 2004 41 41 100 2005 41 38 92,7 3 7,3
Bahluieţ
2006 41 - - - - - 2003 20 20 100 2004 20 20 100 2005 20 20 100
Nicolina
2006 20 20 100
Sursa: Direcţia Apelor Prut
44
Bazinul hidrografic Siret Tabel 3.2.1.3. Calitatea râurilor în perioada 2003-2006, stabilite prin Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006
Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V Râu An
Lungime (km)
km % km % km % km % km % 2003 78 78 100 2004 78 78 100 2005 78 46 59 32 41
Siret – Lespezi
2006 78 46 59 32 41 2003 23 23 100 2004 23 23 100 2005 23 18 78,3 5 21,7
Moldova - Timişeşti
2006 23 23 100 Sursa: Direcţia Apelor Siret Bacău �� RR ÂÂUU LL PP RR UU TT
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll ii nn tt rr aa rr ee jjuu dd II aaşş ii –– cc oo nn ff ll uu ee nn ţţ ăă rr aa uu JJ ii jj ii aa Pe o lungime de 121 km, r. Prut a fost încadrat în clasa a II-a, fapt impus de
secţiunea de monitorizare Prut - Ungheni.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll cc oo nn ff ll uu ee nn ţţ ăă rr ââ uu JJ ii jj ii aa –– AAvv .. PP rr ii ss ee cc aa nn ii Pe acest tronson cu o lungime de 13 km, apa râului Prut se înrautateşte din punct de vedere calitativ, ea trecând în clasa a III-a de calitate, datorita aportului de poluanti adus de raul Jijia. Secţiunea de monitorizare: Prut – Prisecani.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll cc oo nn ff ll uu ee nn ţţ ăă AAvv .. PP rr ii ss ee cc aann ii –– ii eeşş ii rree jjuu dd .. II aaşş ii Pe acest tronson cu o lungime de 80 km, apa râului Prut se îmbunătăţeşte din punct de vedere calitativ, ea trecând în clasa a II-a de calitate. �� RR ÂÂUU LL JJ II JJ II AA
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll ii nn tt rr aa rr ee jjuu dd .. II aaşş ii –– cc oo nn ff ll .. rr .. PP rr uu tt Tronsonul de încadrează in clasa a IV-a de calitate, fapt confirmat de sectiunile
Victoria şi Oprişeni, aceasta calitate mentinandu-se pe o lungime de 88 km. Poluarea raului pe acest tronson se datoreaza apelor uzate insuficient epurate provenite din statiile de epurare ale localitatilor din amonte şi a confluenţei cu r. Bahlui. �� RR ÂÂUU LL BB AA HH LL UU II
Constituie, prin încărcările mari în poluanţi, principalul impurificator al raurilor Jijia şi Prut şi este supravegheat pe o lungime de 119 km. prin cinci sectiuni de control ce delimiteaza cinci tronsoane de-a lungul cursului .
45
Calitatea apei r. Bahlui se datorează deversărilor de ape uzate insuficient epurate de la localităţile Hârlău, Belceşti, Podul Iloaiei, mun. Iaşi, precum şi apei puternic modificată antropic a r. Bahlueţ.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll ii zz vvoo aa rr ee -- aa cc .. PPââ rr cc oo vvaa cc ii
Pe acest tronson cu o lungime de 16 km apa r. Bahlui este situata in clasa a III-a de calitate asa cum indica sectiunea de referinţă Vama cu Tablă.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll aa cc .. PP ââ rrcc oo vvaa cc ii –– aa vvaa ll HHââ rr llăăuu
Calitatea apei in aceasta zona, pe o lungime de 23 km, se încadrează in clasa a II-a de calitate, fapt datorat influenţei calitative a ac. Pârcovaci care în acest an s-a încadrat în clasa a II-a de calitate.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll aa vvaa ll HHââ rr llăăuu –– ll oo cc .. PP oo dd uu II ll oo aa ii ee ii Pe acest tronson cu o lungime de 41 km, apa râului se încadrează in clasa a III-a
de calitate, clasă indicată de calitatea apei din ac. Tansa. Calitatea apei pe acest tronson se datoreaza apelor uzate insuficient epurate evacuate de statia de epurare apartinand de RAJAC Iaşi – Sector Harlau şi RAJAC Iaşi – Sector Belceşti.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll ll oo cc .. PP oo dd uu II ll oo aa ii ee ii –– CCff ll .. rr .. NN ii cc oo ll ii nn aa Calitatea apei în acest tronson, pe o lungime de 24 km a r. Bahlui, este de
categoria a IV-a, caracteristică data de sectiunea Podu Iloaiei.
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll cc oo nn ff ll .. rr .. NN ii cc oo ll ii nnaa -- cc oo nn ff lluu ee nn ţţaa rr .. JJ ii jj ii aa Pe o lungime de 15 km r. Bahlui, este situata in clasa a V-a de calitate. Sectiunea
Holboca, este influenţată de deversările de ape uzate insuficient epurate ale municipiului Iasi, încărcările mari din amonte datorate localităţilor Hârlău, Belceşti, Podul Iloaiei şi aportul afluentului său principal r. Bahlueţ, râu puternic modificat antropic. �� RR ÂÂUU LL NN II CC OO LL II NN AA
o TT rr oo nn ss oo nn uu ll ii zz vvoo aa rr ee -- cc oo nn ff ll .. BBaa hhll uu ii Calitatea r. Nicolina, analizată printr-o singură secţiune de monitorizare, dă
caracteristica întregului râu şi anume clasa a III-a de calitate. Sursele de poluare care justifică această încadrare sunt: “zona” Ciurea şi S.C. Fortus S.A. Iaşi.
ÎÎnnccaaddrraarreeaa sseeccţţiiuunniilloorr ddee mmoonniittoorriizzaarree pprriivviinndd ssuubbssttaannţţeellee PPrriioorriittaarree // pprriioorriittaarr ppeerriiccuullooaassee îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu „„OObbiieeccttiivveellee ddee ccaalliittaattee””
Evaluarea indicatorilor din categoria „substanţe prioritare/prioritar periculoase” s-a
făcut în raport cu valoarea unică stabilită pentru „obiectivul de calitate” în conformitate cu H.G. nr. 351/2005.
Pentru determinarea substantelor prioritare/prioritar periculoase pe apele curgatoare de suprafata s-au efecuat analize pentru determinarea metalelor grele : Cd, Ni si Pb.
Interpretarea datelor s-a realizat folosind programul QUAL2003.
46
Tabel 3.2.1.4. Substanţe prioritare/prioritar periculoase
Nr. crt. Sectiunea de monitorizare
Indicatorul Calitatea
0 1 2 3 Cd, Pb Corespunzatoare 1 Prut Ungheni
Ni = 6,3 µg/l Necorespunzătoare
2 Prut Prisecani Ni = 5,63 µg/l Pb = 2,35 µg/l
Necorespunzătoare
Cd, Pb Corespunzatoare 3 Bahlui Vama cu Tablă Ni = 7,65 µg/l Necorespunzătoare
4 Bahlui Podu Iloaiei Ni = 16,2 µg/l Pb = 5,29 µg/l
Necorespunzătoare
5 Bahlui Holboca Ni = 8,06 µg/l Pb = 3,63 µg/l
Necorespunzătoare
6 Jijia Oprişeni Ni = 10,57 µg/l Pb = 4,41 µg/l
Necorespunzătoare
7 Jijia Victoria Ni = 12,8 µg/l Pb = 3,31 µg/l
Necorespunzătoare
8 Nicolina am confl. Bahlui Ni = 6,04 µg/l Pb = 2,34 µg/l Necorespunzătoare
3.2.2. Starea lacurilor Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor
analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate cu frecvenţa determinată de importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric înregistrat. În cazul acumulărilor cu rol complex, frecvenţa de recoltare şi analiză a fost mai mare. Acumulările investigate au fost :
- Hălceni - Tansa - Podu-Iloaiei - Pârcovaci - Chiriţa - Ciric III - Cucuteni
Mediile de investigare analizate în anul 2006 au fost: apa, sedimentele, biota.
Prezentarea globală a calităţii apelor din acumulări este rezultatul evaluării şi încadrării în 5 clase de calitate conform Ordinului nr.161 / 2006 (Normativ privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă), pe baza mediei aritmetice ale rezultatelor analizelor.
Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii calitative a apei, s-a făcut din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici globali ai regimului oxigenului, nutrienţilor, salinităţii, metalelor şi micropoluanţilor (anorganici şi organici).
În cadrul acestei clasificări a calităţii apei obiectivele de referinţă corespund valorilor corespunzătoare clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung.
47
Situaţia calităţii globale a apei lacurilor, în anul 2006, stabilite prin Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006
CCaalliittaatteeaa aappeeii aaccuummuullaarriilloorr –– 22000066 ((OOrrdd.. NNrr..116611 // 22000066)) TTaabbeell 33..22..22..11.. CCaalliittaatteeaa aappeeii aaccuummuullăărriilloorr –– 22000066 -- CCaarraacctteerriizzaarree dduuppăă iinnddiiccaattoorriiii ffiizziiccoo cchhiimmiiccii
Clasa de calitate GENERALA
Nr. crt Denumire acumulare
Cursul de apă R.O. Nutrie
nţi Salinit
ate Metale
Micro-
poluanţi
2005 2006
1 Pârcovaci Bahlui II II I I II III II 2 Hălceni Miletin IV II II-III I-II III IV IV 3 Tansa Bahlui III II II I-II III IV III 4 Podu Iloaiei Bahlueţ IV II-III III II II IV IV 5 Chiriţa Chiriţa III I II - III II-III III 6 Ciric III Ciric III I III I III IV III 7 Cucuteni Voineşti IV I II I-II III IV IV
R.O. – regimul oxigenului Analizând indicatorii fizico-chimici după valorile medii , rezultă că din totalul de 7 acumulari studiate, o acumulare in clasa a II-a, 3 acumulari în clasa a III-a, 3 acumulari în clasa IV-a de calitate.
Analiza comparativă a tendinţelor de evoluţie a indicatorilor în anul 2006 faţă de anul 2005, arată că 3 acumulări şi-au îmbunătăţit calitatea şi 4 acumulări şi-au conservat calitatea. TTaabbeell 33..22..22..22.. CCaalliittaatteeaa aappeeii aaccuummuullaarriilloorr –– 22000066 -- CCaarraacctteerriizzaarree dduuppăă ssttaarreeaa ttrrooffiiccăă ((dduuppăă bbiioommaassaa ffiittooppllaannccttoonniiccăă))
Lac
Nr. Crt Nume
Tip Cursul de apă
Volum total
(mil.mc)
Folosinţa principală
Caracterizarea trofică 2006
media aritmetică
1 Pârcovaci Acumulare Bahlui 8,75 Alimentare cu apa oraş
Hârlău; apărare împotriva
inundaţiilor
Ultraoligotrof
2 Hălceni Acumulare Miletin 42,8 Alimentare cu apa oraş
Vlădeni; apărare împotriva
inundaţiilor; picicultură
Oligotrof
3 Tansa Acumulare Bahlui 33,3 Alimentare cu apa oraş
Ultraoligotrof
48
Belceşti; apărare
împotriva inundaţiilor;
irigaţii 4 Podu
Iloaiei Acumulare Bahlueţ 31,53 Regularizarea
debitelor râurilor;
atenuare viituri; irigaţii
Eutrof
5 Chiriţa Acumulare Chiriţa 7,0 Alimentare oraş Iaşi
Oligotrof
6 Ciric III Acumulare Ciric Agrement; apărare
împotriva viiturilor
Oligotrof
7 Cucuteni Acumulare Voineşti Agrement; apărare
împotriva viiturilor
Oligotrof
După o analiză trofică comparativă, se constată o îmbunătăţire a gradului de eutrofizare a lacurilor din judeţul Iaşi în anul 2006 faţă de anul 2005. Astfel, se observă că patru din cele 7 lacuri studiate intră în categoría lacurilor oligotrofe şi doar un singur lac – Podu Iloaiei este eutrof.
Sursa: Direcţia Apelor Prut
3.3 . Ape subterane
Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT
În anul 2006, s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un număr de 42
foraje din Reţeaua Hidrogeologică Naţională din b.h. Prut. Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar necorespunzătoare, procentul nepotabilităţii rămâne peste 90% din totalul forajelor monitorizate. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici.
Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:
o poluarea apelor de suprafaţă o condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie
a diferiţilor anioni şi cationi; o dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a
îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);
o efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;
o particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese
Forajele din care s-au recoltat probe în anul 2006 sunt redate în tabelul de mai jos:
49
Tabel 3.3.1. Forajele din care s-au recoltat probe în anul 2006 Nr. Crt.
FORAJ IND SUBBAZIN
1 CÂRNICENI F1 PRUT 2 CÂRNICENI F2 PRUT 3 CÂRNICENI F3 PRUT 4 CÂRNICENI F5 JIJIA 5 CÂRNICENI F6 JIJIA 6 CRISTE�TI F1 PRUT 7 CRISTE�TI F5 JIJIA 8 COSTULENI F1 PRUT 9 COSTULENI F3 JIJIA
10 LUNCA PRUT F3 PRUT 11 LUNCA PRUT F4 PRUT 12 HÂRLAU F1 BAHLUI 13 IA�I F8 PRUT 14 IA�I F9 PRUT 15 COTNARI F1 BAHLUI 16 COTNARI F2 BAHLUI 17 COTNARI F3 BAHLUI 18 BELCE�TI F1 BAHLUI 19 BELCE�TI F2 BAHLUI 20 BELCE�TI F3 BAHLUI 21 BELCE�TI F1a BAHLUI 22 BELCE�TI F4 BAHLUI 23 BELCE�TI F5 BAHLUI 24 BELCE�TI F6 BAHLUI 25 BELCE�TI F6a BAHLUI 26 PODU ILOAIEI F2 BAHLUI 27 PODU ILOAIEI F3 BAHLUI 28 PODU ILOAIEI F4 BAHLUI 29 PODU ILOAIEI F5 BAHLUI 30 BANU F1 BAHLUI 31 BANU F2 BAHLUI 32 BANU F3 BAHLUI 33 BANU F4 BAHLUI 34 SPINOASA F2 BAHLUI 35 DUME�TI F1 BAHLUI 36 GLĂVĂNE�TI F1 JIJIA 37 ŢIGĂNA�I F1 JIJIA 38 ŢIGĂNA�I F2 JIJIA 39 ŢIGĂNA�I F3 JIJIA 40 GROZE�TI F2 PRUT 41 GROZE�TI F3 PRUT 42 GROZE�TI F4 PRUT
CONSIDERATII ASUPRA POLUĂRII APELOR SUBTERANE
În cursul anului 2006, au fost investigate şi un numãr de 13 foraje, care fac parte din reţeaua de foraje de control a poluãrii apelor subterane, instituite pe platformele unor
50
beneficiari industriali importanţi. Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorita activitatilor antropice au fost recoltate probe din 2 foraje de observaţie la CET II Holboca şi 11 foraje la SC ANTIBIOTICE SA Iaşi.
Tabel 3.3.2. Foraje investigate în anul 2006
Nr. ct.
Denumirea unitãţii (Platforma industrialã)
Numãr de foraje urmãrite
Judeţul Iaşi
1. CET II Holboca 2 2. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi 11
TOTAL 13
Gama indicatorilor analizaţi, a fost diferenţiatã cuprinzând în principal indicatorii de poluare specifici, rezultaţi din activitatea industrialã a platformei respective. Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile din Legea nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004, s-a observat o impurificare a freaticului cu substanţe organice, compuşi ai azotului, fier şi mangan. 3.5. Apele uzate
3.5.1. Surse majore şi grad de epurare
Date preluate de la Direcţia Apelor Prut, Direcţia Apelor Siret, RAJAC Iaşi În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2006 un numar de 35 surse de poluare.
Din totalul surselor de poluare urmărite, evidenţiem următorii agenţi poluatori importanţi:
� judetul Iaşi: R.A.J.A.C. Iaşi şi sectoarele de gospodărire comunală Hârlău, Tg. Frumos, Podu Iloaiei, S.C. COTNARI S.A. Cotnari.
Tabel 3.5.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2006
Agent economic
Domeniu de
activitate
Emisar Volum ape uzate evacuate (mil.mc)
Poluanţi specifici
Grad epurare (%)
Judeţul Iasi RAJAC IA�I - treapta M - treaptă MB Nu au fost depăsite valorile limită autorizate pentru tr. MB. În cadrul tr.M se înregistrează depăşiri la indicatorul detergenţi.
Gospodărire comunală
r.Bahlui -treapta M: 7,256 (insuficient epurate) -treapta MB: 55,658 (suficient epurate)
- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi
35
87
51
RAJAC IASI – Secţia HARLAU
Gospodărire comunală
r.Bahlui 0,355 (insuficient epurate)
- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi
70
RAJAC IASI – Secţia TG.FRUMOS
Gospodărire comunală
r.Bahluieţ 2,014 (insuficient epurate)
- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi
76
RAJAC IASI – Secţia PODU ILOAIEI
Gospodărire comunală
r.Bahluieţ 0,281 (insuficient epurate)
- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi
60
SC COTNARI SA Cotnari
Fabricarea şi îmbutelierea vinurilor şi a altor bauturi
r.Bahlui 0,093 (insuficient epurate)
- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi
-
RAJAC IASI – Secţia Vlădeni
Gospodărire comunală
r. Jijia 0,027 (insuficient epurate)
CBO5, CCOCr, materii in suspensie, N total, Cu, Cr, Ni, Pb, Zn
59
RAJAC IASI – Secţia Belceşti
Gospodărire comunală
r. Bahlui 0,047 (insuficient epurate)
CBO5, CCOCr, materii in suspensie, N total
65
RAJAC IASI – Secţia Răducăneni
Gospodărire comunală
r. Bohotin 0,112 (insuficient epurate)
CBO5, CCOCr, materii in suspensie, N total, Cu, Cr, Ni, Zn
63
RAJAC IASI – Secţia Ţibăneşti
Gospodărire comunală
r. Sacovăţ 0,033 (insuficient epurate)
CBO5, CCOCr, materii in suspensie, N total, Cu, Cr, Ni, Pb, Zn
44
RAJAC IASI – Secţia Hălăuceşti
Gospodărire comunală
r. Siret 0,0035 (insuficient epurate)
CBO5, CCOCr, materii in suspensie
46
DAC Paşcani Gospodărire comunală
r. Siret 4,951 (insuficient epurate)
- suspensii, CBO5, NH4
+,
45% CBO5 65% MTS
52
�� RRAAJJAACC IIAA��II -- SSttaaţţiiaa ddee eeppuurraarree aa mmuunniicciippiiuulluuii IIaaşşii Aceasta fost considerată, după capacitatea sa, principalul poluator al râului Prut. Staţia de Epurare a Municipiului Iaşi are o capacitate proiectată de epurare
mecano-biologica de 4200 l/s, compusă din două linii tehnologice de tratare a apelor şi o linie comună de tratare a nămolului, pentru epurarea apelor uzate oraşeneşti de natură menajeră şi industrială, rezultate din industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria producatoare a materialelor de constructii, industria electronica, industria textilă, industria alimentară şi cea producatoare a băuturilor alcoolice.
“Linia Apei I“ a fost modernizată în perioada 1996-2000, de către Mannesmann Demag-Germania şi are următoarele construcţii şi instalaţii componente:
Treapta mecanică: - instalaţii de gratare rare, automatizată cu interspaţii de 30 mm: - staţie de pompare ape uzate prevăzută cu 3+1R electropompe cu debitul
instalat de 1400 l/s fiecare; - grătare dese, cu interspaţii de 6 mm, instalaţie de spălare respectiv filtre presă; - desnisipator cuplat cu separator de grăsimi prevăzut cu instalaţii de injectare a
aerului; - decantoare primare radiale, în numar de 4; - instalaţie de măsurare a efluentului treptei mecanice (debitmetru NIVUS). Treapta biologica: - bazine de aerare pentru realizarea procesului de aerare şi denitrificare în număr
de 8; - staţia de suflante prevăzută cu 7 turbosuflante pentru injectarea aerului
tehnologic; - decantoare secundare longitudinale bicompartimentate în numar de 6; - instalaţie de măsurare a efluentului final în cursul de apă Bahlui prin intermediul
debitmetrului de tip Doppler. “Linia Apei II“ având o capacitate de 2100 l/s, este alcatuită din istalaţii vechi din
anii 1970- 1980, în prezent în conservare, în vederea realizării lucrărilor de retehnologizare şi modernizare.
“Linia comună de tratare a nămolului“ este alcătuită din următoarele
componente: - îngroşatoare de nămol circulare în număr de 4; - staţie de pompare nămol proaspăt; - bazine de fermentare a nămolului tip metantanc în număr de 8; - paturi de uscare a nămolului cu o suprafaţa de aproximativ 5 ha; - gazometre în număr de 6; - lagune de nămol exterioare, în suprafaţă de cca. 16 hectare situate în
extravilanul localităţii Tomeşti În prezent depozitarea nămolului rezultat în urma proceselor tehnologice
desfăşurate la staţia de epurare a apelor uzate se face atât in lagunele exterioare (trei batale de nămol, în suprafaţă de 16 ha) amenajate la Tomeşti, transportul acestora realizându-se prin pompare cât şi pe paturile de deshidratare.
Depozitarea nămolului în lagunele exterioare de la Tomeşti nu este o soluţie acceptabilă din punct de vedere al protectiei mediului, astfel încat pe viitor se urmăreşte dezafectarea acestor lagune. În anii următori, nămolul va fi deshidratat şi îngrosat mai eficient, scăzând în acest fel volumul acestuia, de asemena se va urmări şi o utilizare de perspectivă a nămolului ca fertilizant pentru terenuri agricole.
53
La nivelul anului 2006, eficienţa proceselor de epurare din Staţia de Epurare Ape Uzate (treapta mecano-biologică) s-a monitorizat prin următoarele valori medii ale indicatorilor fizico- chimici: CBO5 de 18,39 mg/l; CCOCr de 65,65 mg/l, MTS de 41,65 mg/l; Fosfor total de 2,78 mg/l, constatându-se că nu sunt depăşite valorile stabilite în Autorizatia de gospodărire a apelor nr. 185/ 23.10.2006. Randamentele corespunzatoare indicatorilor CBO5, MTS sunt: CBO5 de 85,6%, MTS de 87,4%
Proiectul de reabilitare a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate are ca scop modernizarea liniei II şi a liniei nămolului. Avantajele ce decurg din execuţia proiectului constau în mărirea capacităţii totale de epurare, asigurara unei calităţi ale efluentului în acord cu reglementările în vigoare, tratarea în condiţii mai eficiente a nămolului, ce se va obţine după o mai bună deshidratare şi îngroşare a acestuia şi reducerea volumului de nămol, posibilităţi de reutilizare în perspectiva a nămolului stabilizat şi deshidratat.
La punerea în funcţiune a Liniei apei II, aceasta va cuprinde următoarele: Treapta mecanica: - grătare rare; - staţie de pompare ape uzate; - grătare dese şi instalaţii de procesare materiale solide reţinute; - separator de grăsimi şi desnisipator; - camera de distribuţie către decantoarele primare; - decantoare primare; - canal colector de la decantoare primare prevăzut cu instalaţii de măsurare a
debitelor de apă evacuate. Treapta biologică: - bazine de aerare; - staţie de suflante care asigură necesarul de aer tehnologic pentru ambele linii; - canal colector ape uzate de la bazinele de aerare; - decantoare secundare; - instalaţii de măsurare a efluentului final. Lucrările de dezvoltare, reabilitare şi modernizare pentru ”Linia de Tratare a
Nămolului” ce vor asigura tratarea întregului volum de nămol produs în staţia de epurare constau în executarea şi/sau reabilitarea următoarelor obiecte:
- staţie de pompare nămol activ, de recirculare şi în exces; - instalaţii de îngroşare a nămolului; - fermentatoare primare pentru tratarea întregului volum de nămol provenit de la
ambele linii; - fermentatoare secundare; - instalaţii de deshidratare nămol; - rezervoare de colectare şi stocare biogaz; - centrala termica; - paturi de depozitare nămol prevăzute cu instalaţii necesare colectării şi dirijării
apelor de drenaj la intrarea în staţia de epurare; - lucrări pentru dezafectarea lagunelor de nămol existente în prezent şi
ecologizarea zonei respective. Valoarea investitiilor necesare pentru protecţia calităţii apei concretizate în
reabilitarea şi modernizarea Liniei II şi a Liniei de Tratare a Nămolului este estimată la 2.900 mii Euro din fonduri ISPA.
54
La nivelul anului 2005, a fost desemnată câştigatoare a licitaţiei pentru derularea proiectului ISPA societatea LINDE KCA PRESDEN, cu o perioadă de execuţie a contractului pâna în 2008.
Aşa cum s-a evidenţiat se poate considera drept oportună materializarea investiţiei “Reabilitarea şi Modernizarea Staţiei de Epurare Ape Uzate a Municipiului Iaşi, Linia II- Apa şi Linia de Tratare a nămolului“ în scopul realizării unei eficiente de descărcare în emisar astfel încat să fie respectate prevederile NTPA nr. 001/2002.
�� RRAAJJAACC IIaaşşii -- SSeeccţţiiaa HHâârrllăăuu
Staţia de Epurare a oraşului Hârlău are o capacitate proiectată de epurare mecano-
biologica de 90 l/s. În cursul anului 2006 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut valoarea de 11,26 l/s.
D.A. Prut Iaşi a reautorizat folosinţa, prin emiterea Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 208/09.2006, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localităţii Hârlău, judeţul Iaşi“, cu valabilitate până la 30.09.2007.
Conform programului de investiţii a RAJAC Iaşi, până în trimestrul IV 2007, unitatea şi-a propus să investească în Staţia de epurare a oraşului Hârlău, în scopul retehnologizării acesteia suma de 940,80 mii Euro, asiguraţi din fonduri ale consiliului local, CJ Iaşi precum şi fonduri proprii.
La nivelul anului 2006 s-a întocmit Studiul de fezabilitate privind Reabilitarea staţiei de epurare ape uzate Hârlău, urmând a fi realizate celelalte faze ale proiectării. De asemenea, s-a realizat montarea aparaturii de măsurare a efluentului final, din fonduri proprii.
Realizarea măsurilor impuse prin Programul de Etapizare va conduce la creşterea eficienţei în funcţionarea Staţiei de Epurare Hârlău.
�� RRAAJJAACC IIaaşşii -- sseeccţţiiaa TTgg.. FFrruummooss
Staţia de Epurare a oraăului Tg. Frumos are capacitatea proiectată de epurare
mecano-biologică de 77 l/s. În cursul anului 2006 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut
valoarea de 63,86 l/s. Apele uzate epurate în anul 2006 au fost de natură menajeră şi ape preepurate
rezultate din industria prelucrării şi industrializării cărnii. D.A. Prut Iaşi a reautorizat folosinţa, prin emiterea Autorizaţiei de gospodărire a
apelor nr. 171/10.2006, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localităţii Tg Frumos, judetul Iaşi“, cu valabilitate până la 30.09.2007.
La nivelul anului 2006, eficienţa proceselor de epurare din Staţia de epurare Tg Frumos s-a monitorizat prin următoarele valori medii ale indicatorilor fizico- chimici: CBO5 de 41,67 mg/l; MTS de 46,67 mg/l; CCO-Cr de 99,74 mg/l.
Treapta biologică de epurare funcţioneaza cu un singur compartiment, a cărui sistem de aerare este depăşit din punct de vedere fizic şi moral, ceea ce atrage după sine ineficienţe în funcţionare şi valori ridicate ale indicatorilor ce pot constitui nutrienţi pentru vegetaţia acvatică (fosfor total şi azot total).
O altă cauză a ineficienţei proceselor de epurare ale staţiei o constituie influentul neuniform, cu încărcări mari.
Conform programului de investiţii a RAJAC Iaşi, până în trimestrul IV 2010, unitatea şi-a propus să investească in Staţia de epurare a oraşului Tg Frumos, în scopul retehnologizării acesteia suma de 776,411 mii Euro, asiguraţi din fonduri ale consiliului local, CJ Iaşi precum şi fonduri proprii.
55
La nivelul anului 2006 s-a întocmit Proiectul Tehnic şi Proiectul de Autorizaţie Construcţii privind Reabilitarea staţiei de epurare ape uzate Târgu Frumos. RAJAC Iaşi a obţinut fonduri de mediu şi a încheiat contract cu Administraţia Fondurilor de Mediu privind “Retehnologizarea şi modernizarea Staţiei de Epurare a oraşului TG. Frumos “ denumit “Proiect” conform Hotarârii Comitetului de avizare nr. 5/12.07.2005, valoarea totală a cheltuielilor este de 2.910.665,73 RON.
Realizarea măsurilor impuse prin Progamul de etapizare, va conduce la creşterea eficienţei în funcţionarea Staţiei de epurare Tg Frumos.
� RAJAC Iaşi - secţia Podu Iloaiei
Staţia de epurare a localităţii Podu Iloaiei are capacitatea proiectată de epurare mecano- biologică de 43 l/s.
În cursul anului 2006, debitul mediu al efluentului epurat mecano- biologic a avut valoarea de 8,91 l/s. Natura influentului a fost menajeră, precum şi ape preepurate rezultate din industria prelucrării laptelui, prepararea şi îmbutelierea băuturilor alcoolice.
D.A. Prut Iaşi a reautorizat folosinţa, prin emiterea Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 202/09.2006, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localităţii Podu Iloaiei, judeţul Iaşi“, cu valabilitate pana la 30.09.2007.
Debitul neuniform al influentului staţiei, precum şi gradul avansat de colmatare a colectoarelor sistemului de canalizare, duc la vârfuri de încărcare, la intrarea în staţie, ce au ca urmare colmatarea repetată a decantorului primar, ce prezintă din execuţie defecţiuni ce constau în panta inversă a radierului acestui obiect, precum şi ineficienţa curăţirii compartimentelor, datorită defecţiunilor podurilor racloare. De asemenea, randamentul scăzut al treptei biologice (sub 50 %, pentru incărcări organice) se explică prin următoarele fenomene: lipsa biomasei din bazinul de aerare cu nămol activ, funcţionarea discontinuă a turbosuflantei tip BLW 85 şi nerespectarea timpului de retenţie hidraulic (TRH) specific treptelor de epurare.
Conform programului de investiţii a RAJAC Iaşi, până în trimestrul IV 2010, unitatea şi-a propus să investească în Staţia de epurare a oraşului Podu Iloaiei, în scopul retehnologizării acesteia suma de 854,250 mii Euro, asiguraţi din fonduri ale consiliului local, CJ Iaşi precum şi fonduri proprii.
La nivelul anului 2006 s-a intocmit Studiul de prefezabilitate privind Reabilitarea staţiei de epurare ape uzate Podu Iloaiei, urmând a fi realizate celelalte faze ale proiectării.
Realizarea măsurilor impuse prin Progamul de etapizare, va conduce la creşterea eficienţei în funcţionarea Staţiei de epurare Podu Iloaiei.
�� SS..CC.. CCOOTTNNAARRII SS..AA.. IIaaşşii
Staţia de epurare a Combinatului de vinificaţie Cotnari, construită în anul 1970, este constituită din următoarele obiecte:
Treapta mecanica- influent tehnologic:
- grătar plan, cu curăţare mecanică pentru reţinerea şi evacuarea corpurilor solide grosiere;
- decantor orizontal, constituit dintr-un bazin bicompartimentat, prevăzut cu şicane din lemn;
Treapta mecanică- influent menajer: - decantor Imhoff, cu diametrul de 3,00 m şi înălţime 3,44 m; - staţie de pompare, prevăzută cu una electropompă tip ACV 65-15.
56
Apele uzate, tratate în cele 2 (două) linii sunt dirijate gravitaţional în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare, prevăzută cu una electropompa tip ACV 65-15.
Obiectele staţiei de epurare prezintă un grad avansat de uzură fizică şi morală, astfel încat eficienţa proceselor de epurare este mult diminuată. Drept consecinţă mediul nutritiv s-a dublat aval de secţiunea de control, existând, astfel, posibilitatea proliferării excesive a vegetaţiei acvatice (fenomen de eutrofizare) în acumularea Tansa.
În luna august a anului 2006, conform Programului de etapizare - parte integrantă a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 144/10.2005 a început investiţia de retehnologizare a sistemului de epurare a apelor uzate.
În data de 15 decembrie 2006 staţia de epurare a Combinatului de Vinificaţie a fost finalizată. Staţia de epurare constă în:
-bazin(din beton) de sedimentare echipat cu pompa submersibilă şi filtru parabolic (grad de filtrare 0.75 mm);
-bazin (din beton) de egalizare a încărcărilor, echipat cu pompa submersibilă de capacitate 160 mc/ora, mixer, automatizare de nivel digital cu corespondenţa la UPC. Apa dupa o retenţie de minim 5 ore este trimisă pe timp de vară în oxicon I sau iarna în oxicon II.
- bazin betonat cu capacitatea de 600 mc şi are destinaţia de treaptă biologică (oxicon I). Acest bazin cu echipamentele cu care este dotat are scopul de prelucrare a apei în regim permanent vara când sunt considerate valori mai mari a incărcărilor.
-bazin betonat de 1000 mc (oxicon II) şi reprezintă a doua treaptă biologică vara sau treaptă biologică iarna;
-secţia de prelucrare a apei preluată din treapta biologică. În momentul actual, există activitate biologică ce poate fi observată prin schimbarea
culorii apei în bazin, însă masa biologică este insuficientă în acest moment., staţia aflându-se în perioada de amorsare.
Unitatea funcţioneaza cu Autorizaţie de Gospodărire a Apelor temporara nr. 253/11.2006, privind “Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate de la Combinatul de vinificaţie şi depozitul de materiale al S.C. COTNARI S.A.”, emisa de DA Prut, cu valabilitate până la 30.04.2007, pentru o perioadă de 6 luni până la amorsarea staţiei.
Aceste investiţii au scopul încadrării efluentului în limitele prevăzute de NTPA nr. 001/2002, protejării malului cursului de apă Bahlui, evitării scurgerii accidentale, respectiv urmărirea în timp a calităţii apelor evacuate în emisar. 3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
Au fost considerate zone critice acele tronsoane ale râurilor care au fost încadrate în clasa a V-a de calitate. Acestea sunt:
� r. Bahlui confl.r.Nicolina – confl. r.Jijia
Folosinţa afectată este localitatea Belcesti, ce are ca sursa de alimentare acumularea Tansa - r. Bahlui.
57
Tabel 3.6. Lista principalilor utilizatori de apă afectaţi de calitatea necorespunzătoare a apei captate în anul 2006
Nr. crt.
Utilizator de apă afectat
(denumire, localizare)
Unităţi poluatoare (denumire, localizare)
Natura poluării
Disconfortul produs
1.
RAJAC Iaşi – sector Belceşti (Comunele : Belcesti, Focuri, Coarnele Caprei - Jud. Iaşi)
RAJAC Iasi- Sector Hârlău,
S.C. COTNARI S.A.- prin
evacuari de apă insuficient
epurată Surse difuze (50%)
organică şi nutrienţi
gust, miros dezagreabil
33..77.. ZZoonnee sseennssiibbiillee
Zonele sensibile la nutrienţi sunt reprezentate pe tot spaţiul hidrografic analizat, având în vedere documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană. 33..88.. ZZoonnee pprrootteejjaattee 3.8.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării
Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform H.G. nr. 100/2002 – normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA 013/2002)
Urmărirea calităţii apei destinate potabilizării s-a realizat printr-un număr de 5 secţiuni, prelevarea probelor realizându-se în punctul de priză al utilizatorului.
Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apă pentru apele curgătoare de suprafaţă şi în secţiunea de priză (baraj, mal) în cazul acumulărilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310 / 2004, trebuiesc stabilite ca puncte de monitoring acele corpuri de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigură în medie mai mult de 100 mc apă/zi . Frecvenţa de monitorizare s-a efectuat conform legislaţiei în vigoare.
Tabel 3.8.1.1. Frecvenţa de monitorizare a secţiunilor de prelevare
Nr. Crt.
Nume sectiune de prelevare
Sursa de apa Hm Amplasament
Numele utilizatorului
pentru potabilizare
Frecvenţa anuala
de monitori
zare 0 1 2 3 4 5 6 1 Priza Ţuţora Prut 3434 Priza de mal RAJAC Iaşi 12
2 Priza Răducăneni (Gorban)
Prut 4313 Priza de mal RAJAC Iaşi –
secţia Răducăneni
4
3 Baraj acumulare Pârcovaci Bahlui 189 Priza ampalsata
în instalaţia de RAJAC Iaşi – sector Hârlău 8
58
evacuare a apei din acumulare – turn manevră
4 Baraj acumulare Tansa Bahlui 525
Captarea apei se face din canalul de evacuare a golirii de fund
RAJAC Iaşi – secţia Belceşti 4
5 Baraj acumulare Hălceni Miletin 800
Priza ampalsată în instalaţia de evacuare a apei din acumulare – turn manevră
RAJAC Iaşi – secţia Vlădeni 4
Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr.
662/2005, apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3. In funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare. Incadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat doar după indicatorii fizico-chimici şi analizele microbiologice.
Secţiunile de potabilizare s-au încadrat în categoria de calitate atât după valoarea medie anulă.
Din totalul de 5 secţiuni de potabilizare destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă, 4 îndeplinesc condiţiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002.
Tabel 3.8.1.2. Secţiuni de potabilizare destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă
Categoria de calitate conform
HG 100/2002 (medie anuala)
Nr. Crt.
Nume sectiune de prelevare
Sursa de apa
Numele utilizatorului
pentru potabilizare
Populatia deservită
2005 2006
Indicatori depăşiţi
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Priza Ţuţora Prut RAJAC Iaşi 298538 A2-A3 A2-A3
MTS
2 Priza Răducăneni (Gorban)
Prut RAJAC Iaşi – secţia Răducăneni
1492 A3 A2 MTS şi Mn
3 Baraj acumulare Pârcovaci
Bahlui RAJAC Iasi – sector Harlau 7375 > A3 A2-
A3
MTS
4 Baraj acumulare Tansa
Bahlui RAJAC Iaşi – secţia Belceşti 1269 >A3 A2-
A3 MTS
5 Baraj acumulare Hălceni
Miletin RAJAC Iaşi – secţia Vlădeni 684 >A3 > A3
MTS, CBO5 , CCO-Cr
59
3.8.2. Zone destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important
Această categorie include acele corpuri de apă care susţin fauna piscicolă. Zonele
propuse pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde îmbunătăţirea stării apei este un factor important se realizează pe baza a 2 Directive : Directiva 92/43/EEC care promoveaza Protecţia Patrimoniului Natural al Comunitatii Europene şi Directiva 78/659/EEC care se refera la calitatea apelor necesară pentru protecţia sau îmbunătăţirea faunei piscicole.
În această categorie s-au introdus iniţial zonele incluse în Legea 5/2000 care au legatură cu apa şi sunt de interes naţional (zone umede, Parcurile Naturale şi Naţionale, zonele RAMSAR).
Pentru conservarea habitatelor, a florei şi faunei sălbatice, în ţara noastră sunt acceptate următoarele categorii de arii naturale protejate, definite în funcţie de obiectivele de management atribuite: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei, arii specifice de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică.
Protejarea unui habitat natural este strâns legat de existenţa în zona a numeroase specii floristice şi faunistice care necesită protecţie.
Cea mai mare parte a acestor zone protejate sunt situate în zone de deal şi câmpie, pe cursurile superioare ale râului Bahlui şi cursul mijlociu şi inferior al râului Prut.
Calitatea apei din zonele destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, a fost monitorizată prin interpretarea rezultateor analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate . Frecventa de recoltare si analiza a fost trimestrială. Zonele protejate investigate au fost :
- Balta Teiva Vişina - Cotul Bran - Cotul Sălăgeni - Pruteţul Bălătău
Mediile de investigare analizate au fost: - Apa - Biota Prezentarea globală a calităţii s-a realizat conform Ord. 161 / 2006 (Normativ
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă), pe baza mediei aritmetice ale rezultatelor analizelor , ceea ce determină încadrarea calitativă în cinci clase.
Din punct de vedere biologic, evaluarea stării trofice a lacurilor necesită corelarea limitelor indicatorilor chimici (nutrienţi) şi a celor biologici (biomasa fitoplanctonică), în cadrul Ord. 161/2006 , Ordinul MAPAM 44/2004.
Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii calitative a apei, s-a făcut din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici globali ai regimului oxigenului, nutrienţilor, salinităţii, metalelor şi micropoluanţilor (anorganici şi organici).
În cadrul acestei clasificări a calităţii apei obiectivele de referinţă corespund valorilor corespunzătoare clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung.
60
CCaalliittaatteeaa aappeeii aaccuummuullăărriilloorr –– 22000066 ((OOrrdd.. NNrr..116611//22000066)) TTaabbeell 33..88..22..11.. CCaalliittaatteeaa aappeeii aaccuummuullăărriilloorr –– 22000066 -- CCaarraacctteerriizzaarree dduuppăă iinnddiiccaattoorriiii ffiizziiccoo--cchhiimmiiccii
Clasa de calitate GENERALA Nr. Crt.
Denumire zonă
protejată B.H. R.O
. Nutrie
nţi Salinit
ate Meta
le
Micro-poluanţi
2006
0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Balta Teiva
Vişina Prut III I-II II I II-III III
2 Cotul Bran Prut II II I I II II 3 Cotul
Sălăgeni Prut III I I I III III
4 Pruteţul Bălătău
Prut III I III I III III
TTaabbeell 33..88..22..22.. CCaalliittaatteeaa aappeeii aaccuummuullăărriilloorr –– 22000066 -- CCaarraacctteerriizzaarree dduuppăă ssttaarreeaa ttrrooffiiccăă ((dduuppăă bbiioommaassaa ffiittooppllaannccttoonniiccăă))
Nrcrt Denumire zonă
protejată B.H. Caracterizarea
trofică
1. Balta Teiva Vişina Prut ultraoligotrof 2. Cotul Bran Prut oligotrof 3. Cotul Sălăgeni Prut oligotrof 4. Pruteţul Bălătău Prut mezotrof
3.9. Concluzii În anul 2006 prin reţeaua de monitoring de supraveghere s-a urmărit starea calitativă a corpurilor de apă. In urma analizei calitative au rezultat următoarele:
� Calitatea apelor de suprafaţă a fost în mare masură influenţată de evacuarile de ape uzate ale principalelor localitaţi si folosinţe situate în bazinul hidrografic Prut .
� În b.h. Prut indicatorii fier şi mangan reprezintă o încărcare de fond naturală, ceea
ce determină valori ridicate ale acestor indicatori în secţiunile de control analizate. o Râul Prut prezintă o apă curată încadrată în clasa a II-a de calitate pe 94 % din
lungimea sa din judeţul Iaşi. Astfel, râul s-a încadrat în clasa a II-a de calitate de la intrarea în judeţul Iaşi pana la confluenţa cu râul Jijia, pe o lungime de 121 km. De aici, pe o lungime de 13 km aval de confluenta cu Jijia, principalul afluent al său, el trece în clasa a III-a de calitate , revenind apoi în clasa a II-a pe tronsonul av Prisecani- ieşire jud. Iaşi , pe o lungime de 80 km.
o Râul Jijia de la intrare în judeţul Iaşi şi până la cfl. cu r.Prut, se încadrează în clasa
a IV-a de calitate. Pe acest tronson (88 km) se resimte influenţa surselor de poluare cu
61
evacuarea directă în Jijia dar şi aportul de poluanţi adus de principalii afluenţi (Sitna, Miletin şi Bahlui) cu un impact negativ asupra cursului sau mijlociu şi inferior.
o Râul Bahlui, este situat în clasa a III-a de calitate pe tronsonul av. Hârlău - loc.
Podu Iloaiei (41 km), unde se resimte influenţa localităţii Hârlău şi Belceşti şi surselor de poluare difuză. Pe tronsonul loc. Podu Iloaiei-cfl.pr.Nicolina apa râului trece în clasa a IV-a de calitate pe o lungime de 24 Km, pentru ca după evacuările municipiului Iaşi până la confluenta cu râul Jijia, apa râului Bahlui să se deprecieze trecând în clasa a V-a de calitate.
Principalele acumulări din judeţul Iaşi se prezintă, din punct de vedere calitativ după valoarea mediei anuale, astfel :
o Acumularea Parcovaci, situată pe cursul superior al râului Bahlui, asigură alimentarea cu apă a oraşului Hârlau. Apa acumulării s-a încadrat în clasa a II de calitate. Acumularea din punct de vedere a stadiului trofic se încadrează în categoria ultraoligotrof.
o Acumularea Tansa, de clasa a III-a, situată pe râul Bahlui, în aval de oraşul Hârlău asigură alimentarea oraşului Belceşti. În anul 2006 se constată o îmbunătăţire a caracteristicilor calitative. Acumularea se situează în categoria lacurilor ultraoligotrofe.
o Acumularea Halceni, de clasa IV a de calitate, situată pe râul Miletin, asigură alimentarea cu apă a localităţii Vlădeni. Acumularea se situează în categoria lacurilor oligotrofe.
62
CAPITOL 4 . SOLUL 4.1. Fondul funciar Tabel 4.1. Fondul funciar în judeţul Iaşi în anul 2006
Categoria terenului % din judeţ
Suprafaţă (ha)
% din
agricol, neagricol
TERENURI AGRICOLE din care: 69,47 380420 Arabil 46,87 256632 67,46
Păşuni şi fâneţe 19,86 108773 28,6 Patrimoniu viticol 1,65 9034 2,37
Patrimoniu pomicol 1,09 5981 1,57 TERENURI NEAGRICOLE din care: 30,53 167138
Păduri 18,08 99022 59,24 Ape 2,32 12694 7,6
Drumuri 2,15 11770 7,05 Construcţii 2,89 15814 9,46
Neproductiv 5,09 27838 16,65 TOTAL TEREN 547558
Din totalul arabil de 256632 ha - suprafaţa cultivată în judeţul Iaşi în 2006 = 246727 ha - suprafaţa necultivată =9905 ha
4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Tabel 4.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul IA�I, în
perioada 2000 - 2006 Suprafaţa (ha) Nr.
crt Categoria
de folosinţã 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1. Arabil 253322 253322 253322 253322 253322 256600 256632 2. Păşuni 88080 88080 88080 88080 88080 88080 87845 3. Fâneţe şi
pajişti naturale
19714 19714 19714 19714 19714 19714 20928
4. Vii 11723 11723 11723 11723 11723 9900 9034 5. Livezi 8080 8080 8080 8080 8080 6000 5981
TOTAL AGRICOL 380919 380919 380919 380919 380919 380400 380420
63
4.1.2. Tipuri de culturi Tabel 4.1.2. Tipuri de culturi
Tipuri de culturi (ha) An
Supraf. arabilă
(ha)
Supraf. cultivată
(ha) Grâu şi secară
Orz şi orzoaică
Porumb boabe
Carfofi Sfeclă Floarea soarelui
Legume
2003 253322 252121 50406 7191 114783 9395 2639 17561 12603 2004 253322 253493 46409 7477 113454 9551 3303 19036 13494 2005 256600 248840 25466 1640 122350 9633 3333 26995 13582 2006 256632 236783 39461 2266 127262 8993 1111 25067 11651
Sursa: Institutul Judeţean de Statistică Iaşi 4.1.3. Îngrăşăminte
Tabel 4.1.3. Îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2006
Îngrăşăminte aplicate (tone)
Îngrăşăminte naturale Îngrăşăminte chimice
Cantitate aplicată (t)
Cantitate (kg/ha)
Cantitate aplicată (t)
Cantitate (kg/ha)
Judeţ Iaşi
412900 30138 5626 7884 Sursa: DADR Iaşi Tabel 4.1.4. Îngrăşăminte chimice utilizate în anul 2006
Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă)
N+P2O5+K2O (kg/ha)
An
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2006 3367 1130 1129 5626 78,8
Tabel 4.1.5 Tipuri de îngrăşăminte utilizate în perioada 2003 - 2006
Tipuri de îngrăşăminte în tone Kg /ha Anul Naturale Chimice t s.a Naturale Chimice
2003 270168 9576 18405 50 2004 416711 9678 28834 102,3 2005 901939 14195 34180 110,8 2006 412900 5626 30138 179
Sursa: DADR Iaşi Tabel 4.1.6. Suprafeţe scoase din circuitul agricol
An Suprafeţe scoase din circuitul agricol (ha)
Motivaţia
2003 12,91 2004 7,27 2005 16,16 2006 0
Sursa: DADR Iaşi
64
Tabel 4.1.7. Dinamica şeptelului în perioada 2000 – 2006 în judeţul Iaşi Efective (nr. de capete) Nr.
crt Categorii de
animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1. Bovine total 114453 112320 115548 117710 106584 107337 2. Vaci lapte 62101 61056 62097 60414 59904 56059 3. Alte bovine
(bubaline) 52352 51264 53451 57296 46680 51278
4. Ovine total 364751 336321 252772 320286 267441 259980 5. Caprine 6125 7219 9102 10847 10858 11629 6. Porcine 111532 98646 100324 139161 185688 180560 7. Păsări total 2686978 3290057 3997879 3652191 8. Găini ouătoare 1743474 1854753 1707472 1855383 9. Cabaline 51120 53385 50217 50252
10. Animale blanã Sursa Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi www.iasi.insse.ro 4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
4.2.1. Îngrăşăminte
Tabel 4.2.1. Îngrăşăminte chimice utilizate în anul 2006
Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă)
N+P2O5+K2O (kg/ha)
An
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2006 3367 1130 1129 5626 78,8
4.2.2. Produse pentru protecţia plantelor Tabel 4.2.2. Produse fitosanitare aplicate în anul 2006
Consum total pesticide ( tone substanţă activă )
Kg substanţă activă / ha arabil Judeţ
Total Insecticid Fungicid Erbicide Total Insecticid Fungicide Erbicide
Judeţ Iaşi
215767 46723 125525 43519 789 1360 734
Sursa: DADR Iaşi 4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Tabel 4.2.3.Soluri afectate de reziduuri zootehnice Judeţ Unitate potenţial
poluatoare Suprafaţa afectata
(ha)
Cauza Măsuri de ecologizare
Iaşi SC Avicola SA – ferma Leţcani
18 Dejectii Iazuri de pământ bicompartimentate,cu dig de pământ trapezoidal şi şanţ
perimetral de preluare a scurgerilor şi miez de argilă compactată
Iaşi SC Avicola SA – ferma Războieni
1,1 Dejectii Celulă betonată, tricompartimentată, cu posibilităţi de colectare a apei uzate
65
Iaşi SC Agrocomplex Lunca Paşcani
5 Dejectii Dig râu Siret (formă naturală)
Iaşi Arcom Internaţional Company SRl
Tomeşti
3 Dejectii -
Iaşi Agrocom Strunga – ferma
Mogoşeşti Siret
0,5 Dejectii -
Iaşi SC Agricola Moldova Ţigănaşi –
ferma Pruteţ
4 Dejectii Platformă betonată prevăzută cu rigole
Iaşi Agrocom Strunga – ferma Strunga
0,5 Dejectii -
Iaşi Administraţia Domeniilor Statului
Popricani
3 Dejectii Beci
Iaşi Administraţia Domeniilor Statului
Agroindustriala Bucium
1 Dejectii Platforme îmrejmuite cu dig de pământ
Iaşi Administraţia Domeniilor Statului
Agroindustriala �erbeşti
1 Dejectii Platforme îmrejmuite cu dig de pământ
Iaşi SCDCB Dancu 0,15 Dejectii Împrejmuire platforme cu rigole şi şanţuri de pământ
4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole - lrigaţii Tabel 4.2.4 Irigaţii
Judeţ Suprafaţa amenajată (ha)
Potenţial de irigare în anul 2006 (ha)
Suprafaţa irigată (ha)
Iaşi 48314 10538 25085 Sursa: DADR Iaşi
4.2.5. Poluarea solurilor în urma activitaţilor din sectorul industrial (minier,
siderurgic) Tabel 4.2.5.1. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial Judeţ Sectorul
industrial Unitate potenţial
poluatoare Suprafaţa
afectată (ha) Cauza Măsuri de
ecologizare
Metalurgie
SC Fortus SA
16 Haldă zgură şi
cenuşă, şi emisiile istorice de pulberi
În curs
Industria farmaceutică
SC Antibiotice SA 0,3 Haldă turte filtrare În curs
Iaşi
Metalurgie
SC Asam SA SC Niciman SA
SC Mital Steel SA
0,5
Haldă pulberi topire şi turnare metale, şi emisiile istorice
de pulberi
În curs
66
Tabel 4.2.5.2. Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) Pb
(mg/kg s.u.) Cu
(mg/kg s.u.) Zn
(mg/kg s.u.) Cd
(mg/kg s.u.)
Agent poluator 0-10 cm
10-20 cm
0-10 cm
10-20 cm
0-10 cm
10-20 cm
0-10 cm
10-20 cm
SC Fortus SA 24 35 - - - - 1,94 2,8 SC Euro Casting
SRL 2,5 1,1 15 13 450 100 - -
SC Mital Steel SA - - - - 2020 825 - - SC CET II Iaşi SA 10,8 18 41 38 77 245 1,9 -
67
Tabel 4.2.5.3. Poluarea solului (ha) în anul 2006, în judeţul iaşi,
Ramura economică
Substanţa poluantă
Total judeţ
Industria energiei electrice
şi termice
Industria
extractivă
Industria
metalur-gică
feroasă
Industria
chimică
Industria
alimen-tară
Agicul-tura
Gospo-dăria
comunală
Alte ramuri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total, din care 144,73 Cenuşă, zgură 40 Deşeuri menajere 19,4 Nămoluri, turte filtrare 2,1 12 Dejecţii 37,25 Slamuri
Nămoluri de la
staţii de epurare 18,2 Noroaie miniere Steril Zgură, cărămizi, nisipuri uzate 15,78
68
4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din depozitul de zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru solul din zona de influenţă a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA Bucureşti siturile de monitorizare au fost situate la distanţe de 0,3 până la 3,5 km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite pentru a surprinde efectele poluării coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia acestui studiu a fost că efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate din spulberarea materialului pulverulent din haldă determină o poluare moderată şi slabă la sud şi nord-vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi mangan se încadrează în valori normale. 4.3. Calitatea solurilor 4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate Tabel 4.3.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Iaşi
Tabel. 4.3.1.2 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Iaşi
Clase de bonitare ale solurilor Nrcrt
Specif. U.M. (ha) I II III IV V Total (ha)
1 Arabil 1235 87666 135887 28246 3598 256632 2 Agricol 1292 92007 168749 111463 6909 380420 Total
4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Tabel 4.3.2. Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2003 - 2006
Factori de degradare Suprafaţa ( ha )
2003 2004 2005 2006
Eroziune 9782 114545 145662 167346
Alunecari de teren 26015 66527 66179 66985
Inundabilitate - 29523 18651 18866
Acidifiere - 64887 159352 171474
Compactare - 180316 176087 176087
Deficit de elemente nutritive - - 79638 79638
Volum edafic redus - - 25500 25500
Sărăturare 7231 53392 57322 57810
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Folosinţă ha
% din total
folosinţă ha
% din total
folosinţă ha
% din total
folosinţă ha
% din total
folosinţă ha
% din total
folosinţă
69
Exces de umiditate în sol 7038 83782 83458 83458
Gleizare - - 80989 12625
Pseudogleizare - - 14038 17849
Secetă periodică - - - -
Terenuri nisipoase - - - - Sursa: DADR 4.4. Monitorizarea calităţii solului APM Iaşi a monitorizat atât zonele de influienţă a poluatorilor industriali cât şi a celor agrozootehnici din judeţ prin analiza metalelor grele. Au fost recoltate probe din soluri agricole aflate sub influenţa emisiilor de poluanţi precum şi din incinta agenţilor economici. Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor normale în solurile cu folosinţă agricolă, în timp ce probele prelevate din incinta poluatorilor au prezentat concentraţii duble de plumb faţă de limitele normale (40 ppm faţă de 20 ppm – SC Fortus SA). Solurile din zona poluatorilor agrozootehnici au fost expertizate prin analiza indicatorilor fizico-chimici specifici, azot total, fosfor total şi metale grele. Nu au fost înregistrate poluări în aceste zone. Solurile cu folosinţă agricolă au fost expertizate sub aspectul poluării chimice, analizând conţinutul în reziduuri de pesticide şi metale grele. Au fost prelevate probe din ferme pomicole şi viticole, terenuri cu folosinţă agricolă din judeţ. Rezultatele raportate la Ordin 756/97 încadrează solul analizat în valori normale atât în privinţa conţinutului de pesticide cât şi de metale grele. 4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Pentru identificarea, caracterizarea şi clasificare zonelor critice s-a ţinut seama de natura şi sursa poluării şi de activitatea care o generează. 1. Decopertarea (excavarea) solului este o categorie de distrugere totală a acestuia prin îndepărtarea masei fertile, ceea ce se petrece în zona balastierelor şi a gropilor de împrumut pentru fabricile de cărămidă. În judeţul Iaşi sunt afectate de aceste activităţi următoarele suprafeţe : - comuna Bivolari - 3 ha, Probota - 4 ha, Gorban - 1 ha – balastierele de pe râul Prut; - Hălăuceşti -5 ha, Stolinecni Prăjescu - 6 ha, Paşcani - 9 ha – balastierele de pe râul Siret; - Moţca - 5 ha, Mirosloveşti - 3 ha – balastierele de pe râul Moldova ; - Vlădiceni (Tomeşti) - 32 ha cariera de argilă exploatată de SC Ceramica SA; 2. Depozitarea de deşeuri menajere orăşeneşti şi rurale blochează suprafeţe de teren care devin inutilizabile pentru vegetaţie şi care conferă un aspect neplăcut peisajului. În judeţul Iaşi există următoarele depozite de deşeuri menajere : - depozitul Tomeşti - 30 ha pentru municipiul Iaşi ; - depozitul de la Valea Seacă - 4 ha pentru municipiul Paşcani ; - depozitul Tg. Frumos - 2 ha ; - depozitul Hârlău - 1 ha ; - depozitele rurale Leţcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Ţibăneşti şi Ciorteşti.
70
4.5.1. Inventarul alunecărilor de teren
În tabelul 4.5.1. sunt prezentate suprafeţele afectate pe unităţi administrative (comune).
Tabel 4.5.1. Inventarul alunecărilor de teren
Nr. crt.
Teritoriul comunei
Alunecări (ha) Tip
Măsuri de consolidare şi prevenire
0. 1. 2. 3. 4. 1 AL. I CUZA 49 2 ANDRIESENI 238.5 3 ARONEANU 671 4 BĂLŢAŢI 86 5 BELCE�TI 128 6 BIVOLARI 78 7 BÂRNOVA 67 8 BOSIA 20 9 BRĂIE�TI 471
10 BUTEA 130 11 CEPLENIŢA 58 12 CIORTE�TI 508.5 13 CIUREA 180 14 C.CAPREI 486.5 15 COMARNA 427 16 COSTULENI 198 17 COTNARI 530 18 COZME�TI 354 19 CRISTE�TI 206 20 CUCUTENI 327 21 DAGĂŢA 281 22 DELENI 1019 23 DOBROVĂŢ 389 24 DOLHE�TI 222 25 DUME�TI 456 26 ERBICENI 474.5 27 FOCURI 878 28 GOLĂE�TI 68 29 GORBAN 74 30 GRAJDURI 52 31 GROPNIŢA 407 32 HELE�TENI 234 33 HORLE�TI 199 34 HOLBOCA 152 35 IPATELE 286 36 LESPEZI 165.5 37 LEŢCANI 333 38 LUNGANI 957.5
Active şi semiactive
Propuneri de împădurire, captare izvoare, drenaje
71
39 MĂDÂRJAC 297 40 MIROSLAVA 301 41 MIRONEASA 83 42 MIROSLĂVE�TI 107 43 MOGO�E�TI I� 38 44 MOGO�E�TI ST 23 45 MO�NA 63.5 46 MOŢCA 176 47 MOVILENI 475 48 OŢELENI 270 49 PLUGARI 812 50 PODU ILOAIEI 642 51 POPE�TI 712 52 POPRICANI 201 53 PROBOTA 71 54 RĂDUCĂNENI 598 55 REDIU 620 56 ROMĂNE�TI 227 57 RUGINOASA 128 58 �CHEIA 302 59 SCHITU DUCA 460 60 SCĂNTEIA 165 61 SCOBINŢI 894 62 SINE�TI 754.5 63 SIREŢEL 54 64 ST.PRĂJESCU 20 65 STRUNGA 642 66 �IPOTE 763 67 TANSA 265 68 TĂTĂRU�I 156 69 TODIRE�TI 235 70 TOME�TI 185.5 71 TRIFE�TI 130 72 ŢIBANA 448 73 ŢIBANE�TI 508 74 ŢIGĂNA�I 101 75 VALEA SEACĂ 226 76 VICTORIA 218 77 VÂNĂTORI 191.5 78 VLĂDENI 240 79 VOINE�TI 240 80 MUN. IA�I 184 81 PA�CANI 233 82 TG.FRUMOS 1291 83 HÂRLĂU 68
73
4.5.2. Inventarul siturilor contaminate Tabel. 4.5.2. Inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Iaşi
Nr. crt.
Judeţ
Numele proprietarului/administratorului/deţinăt
orului sitului contaminat
Localizarea sitului
contaminat
Tipul de proprietate asupra terenului
Tipul activităţii
poluatoare
Natura sursei de poluare
Natura poluanţilor
Vârsta poluării
Suprafaţa contaminată
(m2)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Iasi Consiliul Local
Municipal Iasi/SC SALUBRIS SA Iasi
DN 28 Iasi- Albita, km
1,2
domeniu public
depozitarea DSU deseuri
hidrocarburi, metale grele,
fenoli, substante
extractibile, substanta
organica(CCOCr),fosfor
total,sulfuri,
1968 (38 ani) 120000
2 Iasi RAGCL - Pascani 6 km in NV municipiului pe DJ 208
Domeniu public
Depozit dejeuri
municipale
Depozitare deseuri
municipale si industriale
nepericuloase
Hidrocarburi lichide si
solide , acizi , baze , saruri ,
etc.
1966 (40 ani) 27000
3 Iasi C.L.Harlau-Depozit de deseuri menajere Harlau proprietate
publica
depozitare deseuri
minicipale
deseuri municipale
substante organice,hidro
gen sulfurat,hidroc
arburi aromatice si
poliaromatice si hidrocarburi
din petrol
1962 20000
4 Iasi CL TG. Frumos/SC Termoserv SA Tg Adancata proprietate
publica depozitare
deseuri deseuri
municipale metale
grele(plumb,cr 1983 27000
74
Frumos municipale om,zinc,cadmiu);Ph,fenoli,pr
oduse petroliere
5 Iasi
CONSILIUL Local Tomesti/Reg.
Autonoma apa-canal Iasi/Consiliul Local
Tomesti
Com. Tomesti
Domeniu public
Epurare ape uzate
Depozitare namol statie
epurare namol umed 1992
(14 ani) 150000
6 Iasi Directia Apa Canal Pascani Pascani Domeniu
public Epurare
ape uzate
Depozitare namol statie
epurare namol umed - 32000
7 Iasi Consiliul Local
Iasi/S.C.C.E.T.Iasi S.A.
Soseaua Iasi Ungheni,km.13,confluent
a raurilor Jijia si Bahlui
Proprietate privata a statului
Industrie energetica
Deseuri nepericuloase
cenusi,zguri,saruri 1986 400000
8 Iasi NECTAR PASCANI sat Blagesti municipiul Pascani
120000
Valea Lupului-Iasi
domeniu public
Depozitare deseuri
substanta organica,metal
e grele,azotati,a
zotiti
1974 3000
9 Iasi S.C. ANTIBIOTICE S.A.IASI
domeniu privat
ind. chimica
Incinta industriala
substanta organica,
azotati,azotiti 1974 432900
10 Iasi S.C.FORTUS S.A. -halda
industriala Ciurea,com.
Ciurea
majoritar privat
industrie metalurgica
depozitarea deşeuri zgură
dioxid de siliciu,metal topit,oxizi de metale- Si-Al,Mg-Ca
1979 52320
75
vecinatatea de vest a
S.C.FORTUS S.A.
majoritar privat
industrie metalurgica
zgura elaborare,mie
zuri si forme,material
refractar
dioxid de siliciu,metal topit,oxizi de metale- Si-Al,Mg-Ca
1982 30637
Calea Chisinaului nr.132,Iasi
Proprietate privata
activitate industriala-ind.metalurgica:fabrica
re tevi si profile din benzi de
otel,zincare tevi si profile
-depozitare combustibili de-a lungul
anilor -prin dispersia
pulberilor rezultate din
procesul tehnologic
(oxizi de zinc si oxizi de fier)
-hidrocarburi petroliere;
metale:Fe,Zn,Pb
1963-societat
e 1979-sectia
zincare
50300
11 Iasi S.C. MITTAL STEEL IASI
Str.Aurel Vlaicu
Proprietate privata
Depozit deseuri
industriale
-depozitare deseuri
industriale -tunder si slam 1979 3000
12 Iasi SCDCB Dancu Dancu Domeniu public
Crestere, exploatare
taurine
depozitare dejectii taurine
substante organice in
descompunere
2001 (5 ani) 1500
Comuna Letcani Privat cresterea
păsărilor depozit dejecţii
substanţă organică şi
amoniu, metale grele
1971 (35 ani)
185000
13 Iasi S.C.Avicola Iasi S.A. Comuna I.
Neculce , sat Razboieni
Privat creşterea păsărilor
depozit dejecţii
substanţă organică şi
amoniu
1991 (15 ani) 5000
76
4.6. Acţiuni intreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitata a solurilor Tabel 4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Lucrare Suprafaţa ( ha )
Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate - Amendare soluri acide cu spumă de defecaţie şi CaCO3 - Identificare terenuri degradate şşi constituire perimetrite destinate împăduririi - Recepţie totală pentru perimetrul de ameliorare comuna Dolheşti - Recepţie parţială pentru 3 perimetre ameliorare
306
395,48
52,36
76,2
Lucrări de redare în circuitul productiv a terenurilor scoase temporar din circuitul agricol
-
Lucrări de proiectare pentru ameliorarea fertilităţii solurilor şi redare în circuitul productiv pe care urmează să se execute lucrările de reconstrucţie ecologică
-
Recalibrarea vechiului curs al râului Jijia 38
Eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj
6703
Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice 212469
Fertilizarea cu îngrăşăminte organice 28979
Plantaţii de protecţie pe terenuri degradate 85 (Pârcovaci şi Andrieşeni) – stabilizare
alunecări de teren
Combaterea eroziunii solului 92465 ha repartizat în 6 amenajări
Desecare 39880 4.7. Concluzii
1. În judeţul Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună cu OSPA Iaşi, în care s-a inclus localizare, tipul de poluare, suprafaţa şi gradul de afectare.
2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa poluării chimice.
3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în programele de conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici.
4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de alunecări active şi semiactive de teren (26015 ha), de eroziune foarte puternică şi excesivă (7855,5 ha). Aceste terenuri necesită măsuri radicale de reconstrucţie ecologică prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoamelioraative.
77
5. Efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe cărbune.
6. Ca urmare a gestionării şi managementului dejecţiilor animaliere în anul 2006 s-a redus suprafaţa afectată de depozitarea acestora.
78
CAPITOL 5. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA. STAREA PĂDURILOR, MEDIUL MARIN �I COSTIER
5.1. Biodiversitatea
Conservarea biodiversităţii pe teritoriul judeţului Iaşi este necesară pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi păstrării identităţii locale. Pentru acest obiectiv în cursul anului 2006 au fost propuse a fi declarate arii protejate pentru conservarea biodiversităţii (conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări) un număr de 22 SCI şi SPA pentru Reţeaua Europeană de Arii Protejate, totalizând o suprafaţă de 70715,4 ha.
5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică din judeţul Iaşi
5.1.1.1. Habitatele naturale În anul 2006 s-a finalizat procesul de propunere, verificare şi validare a siturilor Natura 2000 la nivel naţional. Pentru judeţul Iaşi au fost validate un număr de 22 de situri Natura 2000 (de tip SCI şi SPA), în cadrul cărora au fost validate 13 tipuri de habitate – 3 tipuri de habitate de ape dulci, 6 tipuri de habitate de pajişti şi tufărişuri şi 4 tipuri de habitate de pădure, după cum urmează:
Tabel nr. 5.1.1.1. - Habitate naturale de interes naţional şi comunitar Starea de conservare
Nr. crt.
Denumire categorie de
habitat
Număr tipuri
habitate Favorabilă Nefavorabilă Suprafaţa
(ha)
Ponderea habitatelor din
suprafaţa României
(%)
1 Habitate de ape dulci 3 3 - 24 973,8696
2 Habitate de
pajişti şi tufărişuri
6 6 - 8 530,247
3 Habitate din
turbării şi mlaştini
0 0 - 0
4 Habitate de stâncării şi
peşteri 0 0 - 0
5 Habitate de pădure 4 4 - 11 905,941
TOTAL 13 13 0 45 410,0576
79
5.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică Tabel nr. 5.1.1.2.1. - Flora sălbatică
Starea de conservare Nr. crt. Tip Număr
specii Fav. V R P
1. Plante superioare menţionate în
anexele 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005 *
7 2 2 2 1
2. Plante superioare endemite ** 11 5 1 5 -
3. Monumente ale naturii 2 - - 1 1
4.
Alte categorii de plante ocrotite care nu se regăsesc în anexele menţionate şi nu sunt endemite
sau monumente ale naturii
154 9 26 118 2
5. Plante inferioare - - - - -
TOTAL 172 16 29 123 4
* Dintre cele 7 specii de plante superioare menţionate în anexele 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005, una este şi endemică (Galium moldavicum – rezervaţia floristică Fâneţele Seculare Valea lui David) iar una este şi monument al naturii (Cypripedium calceolus ) ** Dintre cele 11 specii endemice care se găsesc în judeţul Iaşi:
- una este endemică pentru Iaşi (cea menţionată anterior); - 8 sunt endemice pentru România; - 2 sunt endemice pentru Carpaţi.
Cele 7 specii de plante de importanţă comunitară europeană sunt: Cypripedium calceolus, Iris aphylla ssp. hungarica, Pulsatilla grandis, Crambe tatarica, Echium russicum, Galium moldavicum, Galanthus nivalis.
Cypripedium calceolus (foto), denumită popular papucul doamnei, datoriotă formei deosebite a florii ce sugerează forma unui papuc, este o specie rară, declarată şi specie-monument al naturii şi face parte din familia Orchidaceae (orhidee). În judeţul Iaşi se găseşte în general în stejărete sau în păduri de amestec în care predomină stejarul – rezervaţia naturală „Pădurea Ghiorghiţoaia”, siturile Natura 2000 propuse şi validate la nivel naţional „Pădurea Bârnova-Repedea” şi „Pădurea Homiţa”.
Iris aphylla ssp. hungarica (foto) – irisul de stepă – este un iris cu flori de culoare albastră-violet, face parte din familia Iridaceae şi este specific pajiştilor însorite din zonele de stepă şi silvostepă. În judeţul Iaşi se găseşte în rezervaţia naturală „Fâneţele Seculare Valea lui David”, siturile Natura 2000 propuse şi validate „Fâneţele Bârca”, „Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti”, precum şi în alte locaţii.
Pulsatilla grandis (foto) – dediţeii – este o plantă specifică pajiştilor de tip stepic (uscate şi însorite). Face parte din familia Ranunculaceae . În judeţul Iaşi, se găseşte în situl Natura 2000 propus si validat „Fâneţele Bârca” şi în alte locaţii.
Crambe tatarica (varză turcească, târtan) (foto) este specifică pajiştilor uscate, pe coaste erodate. În judeţul Iaşi se găseşte în rezervaţia naturală „Fâneţele Seculare Valea lui David” , situl N2000 propus şi validat „Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti”, precum şi în alte locaţii.
80
Cypripedium calceolus (papucul doamnei)
Iris apylla ssp. Hungarica (stânjenel de stepă)
Pulsatilla grandis (dediţei)
81
Echium russicum (capul şarpelui) (foto)– specie specifică pajiştilor uscate de tip stepic, face parte din familia Boraginaceae. În judeţul Iaşi se găseşte în situl Natura 2000 propus şi validat „Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti”, precum şi în alte locaţii.
Galium moldavicum (sânzâiene) – specie de sânzâiene cu flori albe, endemică, citată de mai mulţi autori ca prezentă în rezervaţia naturală „Fâneţele Seculare Valea lui David”. În cadrul acţiunilor de monitorizare şi inventariere din anii 2005 – 2006 nu a mai fost semnalată.
Galanthus nivalis (ghiocei) – specie vernală, specifică pădurilor şi tufărişurilor, în ultima vreme din ce în ce mai rară, datorită recoltării în număr mare în ultimii ani de către diverse persoane.
Crambe tatarica (varză turcească, târtan)
Echium russicum (capul şarpelui)
82
Tabel nr . 5.1.1.2.2. - Fauna sǎlbaticǎ
*Menţionăm ca speciile de insecte nu sunt inventariate în totalitate pentru că este un inventar aproape imposibil în condiţiile în care un singur gen poate avea şi o mie de specii. Un asemenea inventar necesită foarte multă atenţie şi timp pentru studiul tuturor publicaţiilor aparute pe marginea acestui subiect!
Stare de conservare Nr. crt Tip Total
specii Număr specii Fav. Vulne
rabile Rare Periclitate
Monumente ale naturii
Mamifere menţionate în anexele 2, 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
53
27 7 6
1
Alte mamifere ocrotite 11 4 Păsări menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
231
218 21 22 8 2
Alte păsări ocrotite 13 - - Reptile menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
10
9 3 1 3 3
Alte reptile ocrotite toate Amfibieni menţionaţi în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
13 13 6 5
4.
Alţi amfibieni ocrotiţi toate Peşti menţionaţi în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
44 15 2 5
Alţi peşti ocrotiţi 12 Nevertebrate menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
4
1
6
Alte nevertebrate ocrotite Insecte menţionate in anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
51 50 2 5
Alte insecte ocrotite TOTAL 406 370 41 10 31 8
83
5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
Tabel nr. 5.1.2.1.- Specii din flora sălbatică valorificate economic
PERSOANE FIZICE Cantitatea ( kg ) Nr.
Crt.
Specie ( denumire populară şi ştiinţifică )
Autorizată Recoltată
1. ANGELICA (FILIPENDULA VULGARIS) 10 10 2. ALBĂSTRICA (CENTAUREA CYANUS) 29.2 29 3. ALUN (CORYLUS AVELLANA) 2000 - 4. ARMURARIU (SILYBUM MARIANUM) 17.3 17 5. ARŢAR (ACER PLATANOIDES) 4 4 6. ANASON (PIMPINELLA ANISUM) 11.4 11 7. ANGHINAREA (CYNARA SCOLYMUS) 66.5 66 8. ASMĂŢUI (ANTHRISCUS NEMOROSA) 138 138 9. AFINE (VACCINIUM SP.) 250 250
10. BARBA POPII (ARUNCUS DIOICUS) 0.5 0.5 11. BRAD (ABIES ALBA) 14 14
12. BRÂNCA URSULUI (HERACLEUM SPHONDILIUM) 2 2
13. BRUSTURE (PETASITES OFFICINALIS) 39.5 39.5 14. BUSUIOC (OCINUM BASILICUM) 54 54 15. Bureţi de rouă ( Marasmius oreades) 5000 - 16. Bureţi de prun (Rhodophyllus clypeatus) 5000 - 17. Buteţi ţepoşi (Hydnum repandum) 10000 - 18. BOZ (SAMBUCUS EBULUS) 5 5 19. CĂTINA ALBĂ (HIPPOPHAE RHAMNOIDES) 694.5 694.5 20. CERENŢEL (GEUM URBANUM) 19 19 21. CHIMEN (CARUM CARVI) 0.5 0.5 22. CIRE�(CERASUS AVIUM) 20.4 20.4 23. CIUBOŢICA CUCULUI (PRIMULA VERRIS) 25.4 25.4
24. CIOCUL COCOAREI (GERANIUM SANGUINEUM) 4.5 4.5
25. CIMBRI�OR (THYMUS SERPYLLUM) 97.5 97.5 26. CICOARE (CICHORIUM INTYBUS 34 34 27. CORN (CORNUS MAS) 50450 450 28. COACĂZ NEGRU (RIBES NIGRUM) 0.5 0.5
29. CRUCEA PĂMÂNTULUI (HERACLEUM SIBIRICUM) 4 4
30. CRU�IN (FRANGULA ALNUS 17.5 17.5
31. CREŢI�OARA (ALCHEMILA XANTHOCHLORA) 25 25
32. CREŢU�CA (FILIPENDULA ULMARIA) 2 2 33. COADA RACULUI (POTENTILLA ANSERINA 9 9 34. COADA CALULUI (EQUISETUM ARVENSE) 5105.5 105.5
35. COADA �ORICELULUI (ACHILLEA MILLEFOLIUM) 5120.5 120
36. CUSCRI�OR (PULMONARIA OFFICINALIS) 3 3 37. DUD (MORUS ALBA) 42.5 42.5
84
38. DRĂGAICA (GALIUM VERUM) 10 10 39. FERIGA (DRYOPTERIS FILIX-MAS) 5 5 40. FENICUL (PHOENICULUM VULGARE) 11 11
41. FIEREA PĂMÂNTULUI (CENTAURIUM ERYTHRAEA)
2 2
42. FRASIN (FRAXINUS EXCELSIOR 10 10 43. FRAGI (FRAGARIA VESCA) 5011 11 44. FUMARIŢA (FUMARIA SCHLEICHERI) 19 19 45. GĂLBENELE (CALENDULA OFFICINALIS) 204.5 204.5 46. Gălbiori (Cantharellus cibarius) 30000 9880 47. Ghebe (Armilaria mellea) 20000 5075 48. GHIMPE (XANTHIUM SPINOSUM) 2 2 49. GRÂU�OR (FICARIA VERNA) 3 3 50. HAMEI ( HUMULUS LUPULUS) 29.9 29.9 51. HREAN (ARMORACEA LAPHATIFOLIA) 879 879 52. Hribi (Boletus edulis) 50000 9820 53. HASMAŢUCHI (TORILLIS ARVENSIS) 7 7 54. IARBA MARE (INULA HELENIUM) 57.4 57.4 55. ISOP (HYSSOPUS OFFICINALIS 32 32 56. LEMN DULCE (GLYCHORRHIZA ECHINATA 12.5 12.5 57. LEVĂNŢICA (LAVANDULA ANGUSTIFOLIA) 47.4 47.4 58. LEURDA (ALIUM URSINUM) 89 89
59. LUMÂNĂRICA ( VERBASCUM PHLOMOIDES) 27 27
60. MĂCE� (ROSA CANINA) 355398 125324
61. MĂRUL LUPULUI (ARISTOLOCHIA CLEMATITIS) 34.2 34.2
62. MĂR PĂDUREŢ (MALUS SYLVESTRIS) 7 7 63. MESTEĂCĂN (BETULA PENDULA) 11 11 64. MENTA (MENTHA PIPERITA) 145.5 145 65. MOLID (PICEA ABIES) 12.5 12 66. Morchella conica 5000 5000 67. MUR (RUBUS FRUCTICOSUS) 7024.5 7024 68. MU�EŢEL (MATRICARIA CHAMOMILLA) 280.5 280 69. MERI�OARE (VACCINIUM VITIS-IDAEA) 200 200 70 MĂGHIRAN (MAJORANA HORTENSIS) 12 12 71. NALBA (LAVATERA THURINGIACA) 34 34 72. NĂPRAZNIC (GERANIUM ROBERTIANUM) 22 22
73. NEMŢI�OR DE CÂMP (CONSOLIDA REGALIS) 1 1
74. NUC (JUGLANS NIGRA) 145.2 145 75. OBLIGEANĂ (ACORUS CALAMUS) 39 39 76. ODOLEAN (VALERIANA OFFICINALIS) 43 43 77 OSUL IEPURELUI (ONONIS SPINOSA) 39.7 39.7 78. Oiţe (Russula virescens) 10000 10000 79. PĂDUCEL (CRATAEGUS MONOGYNA) 60177 60177 80. PĂPĂDIA (TARAXACUM OFFICINALE) 53 53 81. PĂTLAGINA (PLANTAGO MAJOR) 46.5 46.5 82. PEDICUŢA (LYCOPODIUM CLAVATUM) 10.5 10.5 83. PELIN ALB (ARTEMISIA ABSINTHIUM) 5064.9 5064 84. PIN (PINUS SYLVESTRIS) 3 3
85
85. PODBAL (TUSSILAGO FARFARA 59 59 86. PORUMBE (PRUNUS SPINOSA) 115080 99816 87. POJARNIŢA (HYPERICUM PERFORATUM) 20 20
88. PUFULIŢA CU FLORI MICI (CHELIDONIUM MAJOR)
31.5 31.5
89. Râşcovi (Lactarius deliciosus) 20000 20000 90. ROSTOPASCA (CHELIDONIUM MAJUS) 5037.2 5037.2 91. ROINIŢA ( MELISSA OFFICINALIS) 18 18 92. RĂCHITAN (LYTHRUM SALICARIA) 25.5 25.5 93. SALCÂM ( ROBINIA PSEUDACACCIA) 55.4 55.4 94. SALVIE (SALVIA OFFICINALIS) 33 33 95. SÂNZÂIENE (GALIUM VERUM) 33 33 96. SCAI VNĂT (ERYNGIUM CAMPESTRE) 21.2 21.2 97. SIMINOC (HELICHRYSUM ARENARIUM) 39.5 39.5 98. SILUR (EUPHRASIA STRICTA) 8.5 8.5 99. SILNIC (GLECOMA HIRSUTA) 9 9 100. STEJAR (QUERCUS ROBUR) 46.9 46.9 101. STEVIE (RUMEX PATIENTIA) 110 110 102. SOC (SAMBUCUS NIGRA) 100096 100096 103. SOVÂRF (ORIGANUM VULGARE) 42 42 104. SPÂNZ (HELLEBORUS PURPURASCENS) 60 60 105. SPLINUŢA (SOLIDAGO VIRGAAUREA) 12 12 106. SULFINA (MELILOTUS OFICINALIS 27.5 27.5 107. SUNĂTOARE (HYPERICUM PERFORATUM) 113.5 113.5 108. TALPA GÂ�TII (LEONURUS CARDIACA) 42 42 109. TĂTĂNEASA (SYMPHYTUM TUBEROSUM) 199 199 110. TEI (TILIA CORDATA) 160285 95441 111. ŢINTAURA (CENTAURIUM UMBELLATUM) 1 1
112. TRAISTA CIOBANULUI (CAPSELLA BURSA PASTORI) 45 45
113. TREI FRAŢI PĂTAŢI ( VIOLA TRICOLOR) 22.8 22.8 114. TRIFOI RO�U (TRIPHOLIUM PRATENSE) 17 17 115. Trâmbiţa piticului (Craterellus cornucopioides) 10000 10000 116. TURIŢA MARE (AGRIMONIA EUPATORIA) 32.2 32.2 117. Tuber melanosporum 1000 1000 118. TROSCOT (POLYGONIUM AVICULARE) 3.5 3.5 119. Tricholoma sp. 10000 10000 120. UNTUL PĂMÂNTULUI (TAMUS COMMUNIS) 62 62 121. URZICA (URTICA DIOCA) 10132 10132 122. URZICA MOARTĂ (LAMIUM ALBUM) 27 27
123. URZICA MOARTĂ GALBENĂ (LAMIUM GALEOBDOLON) 0.5 0.5
124. VÂSC (VISCUM ALBUM) 137 137 125. VERBINA (VERBENA OFFICINALIS) 7 7 126. VENTRILICA (VERONICA OFFICINALIS) 19.5 19.5 127. VINARIŢĂ (ASPERULA ODORATA) 10 10 128. VIŢA SĂLBATICĂ (VITIS SYLVESTRIS) 26 26 129. VOLBURA (CONVOLVULUS ARVENSIS) 13.7 13.7 130. ZMEUR (RUBUS HIRTUS) 0.5 0.5
86
Tabel 5.1.2.2. Specii din fauna sălbatică valorificate economic în anul 2006 Cantitatea
(număr exemplare)
Nr. Crt.
Specie (denumire populară si ştiinţifică)
Autorizată (sezon
vânătoare 2005-2006, 2006-2007)
Capturată Valorificată economic
JUDEŢUL IA�I 1 Caprior (Capreolus capreolus) 206 89 43 2 Cerb comun (Cervus elaphus) 44 20 6 3 Iepure (Lepus europaeus) 6050 1237 968 4 Mistreţ (Sus scrofa) 269 140 129 5 Nevăstuică (Mustela nivalis) 469 36 - 6 Viezure (Meles meles) 95 50 - 7 Vulpe (Vulpes vulpes) 616 132 - 8 Becaţina comună (Gallinago
gallinago) 499 28 -
9 Fazani (Phaziamus colchicus) 2425 1856 1836 (din crescătorii)
10 Potârnichi (Perdix perdix) 300 34 9 11 Găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 1140 - - 12 Cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 1080 19 -
13 Stârc cenuşiu (Ardeea cinerea) 490 10 - 14 Jderul de copac (Martes martes) 32 7 - 15 Dihor (putorius putorius) 445 58 - 16 Bizami (Ondrata zibethica) 456 73 - 17 Pisica sălbatică (Felix silvestris) 22 1 - 18 Hermeline (Mustela erminea) 84 - - 19 Bătăuşi (Philomachus pugnas) 370 15 20 Ferestraşul mare (Mergus merganser) 310 - - 21 Ciocârlie (Alauda arvensis) 510 - - 22 Gâşte sălbatice (Anser fabalis fabalis) 2080 34 - 23 Grauri (Sturnus vulgaris) 4950 363 - 24 Guguştiuci (Streptopeli a decaocto) 2060 56 - 25 Lişiţe (Fulica atra) 1730 15 - 26 Nagâţ (Vanellus vanellus) 1042 15 2 27 Porumbei sălbatici (Columba
palumbus) 931 81 -
28 Prepelţe (Coturnix coturnix) 3610 307 244 29 Raţe sălbatice (Anas platyrhynchos) 3150 117 31 30 Sitari (Limosa limosa) 800 29 21 31 Sturzi (Turdus pilaris) 715 75 - 32 Turturele (Streptopelia turtur) 1180 61 -
87
5.1.3. Starea ariilor naturale protejate Tabel 5.1.3.1. Starea ariilor naturale protejate
Statut legal Nr. Crt Denumire
Categoria ANP
Suprafaţă (ha)
Ponderea ANP din
suprafaţa României
( % )
Nivel national* (LG5, HG
2151/2004)
Nivel judetean* (HCJ/HCL)
1 Balta Teiva-Vişina
Rezervaţie acvatică 6,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
2 Cotul Bran pe Râul Prut
Rezervaţie acvatică 10,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
3 Cotul Sălăgeni
Rezervaţie acvatică
5,81 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
4 Pruteţul Bălătău
Rezervaţie acvatică
24,89 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
5 Râul Prut Rezervaţie acvatică
4316 ha (211
km lungime
râu)
0.1825 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
6 Acumularea Chiriţa
Rezervaţie acvatică 78,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
7 Acumularea Pârcovaci
Rezervaţie acvatică 50,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
8
Fânaţele seculare Valea lui David
Rezervaţie floristică 46,36 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
9 Poiana cu Schit
Rezervaţie floristică 9,20 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
10 Sărăturile din Valea Ilenei
Rezervaţie floristică 5,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
11 Pădurea Cătălina - Cotnari
Rezervaţie forestieră 7,60 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
12 Făgetul Secular Humosu
Rezervaţie forestieră 73,30
0,0003 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
13 Pădurea Frumuşica
Rezervaţie forestieră 97,30 0,0004 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
14 Pădurea Ghiorghiţoaia
Rezervaţie forestieră 202,30
ha
0,0008 - HCJ 8/1994,
15 Pădurea Icuşeni
Rezervaţie forestieră 11,60 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
16
Lunca Mirceşti (Vasile Alexandri)
Rezervaţie forestieră 26,30
0,0001
Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
88
17 Pădurea Medeleni
Rezervaţie forestieră
102,00 ha
0,0004 - HCJ 8/1994,
18 Pădurea Pietrosu
Rezervaţie forestieră
83,00 0,0003 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
19 Poieni - Cărbunăriei
Rezervaţie forestieră
9,20 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
20 Pădurea Roşcani
Rezervaţie forestieră
34 ,60 0,0001 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
21 Pădurea Tătăruşi
Rezervaţie forestieră
49,90 0,0002 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
22 Pădurea Uricani
Rezervaţie forestieră
68,00 0,0002 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
23 Punctul fosilifer Băiceni
Rezervaţie geologică-paleontologică
3,23 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
24 Bohotin - Pietrosu
Rezervaţie geologică-paleontologică
0,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
25
Locul fosilifer Dealul Repedea
Rezervaţie geologică-paleontologică
5,80 Legea 5/2000 HCJ 8/1994,
26 �cheia
Rezervaţie geologică-paleontologică
1,00 H.G. 2151/2004
27
Pârâul Pietrei – Bazga Răducăneni
Rezervaţie geologică-paleontologică
0,50 H.G. 2151/2004
Din cele 27 de arii naturale protejate existente pe teritoriul judeţului Iaşi, 17 sunt
atribuite în custodie, după cum urmează: Tabel nr. 5.1.3.2. Arii naturale protejate atribuite în custodie
Convenţie cutodie Nr. Crt.
Denumire Nr zi Luna An
Custode/ Administrator
Plan de management
1 “PĂDUREA CĂTĂLINA - COTNARI” 5580 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română - CMN
2 “PĂDUREA FRUMU�ICA” 5581 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română - CMN
3 “PĂDUREA GHIORGHIŢOAIA” 5582 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română - CMN
4 “FĂGETUL SECULAR 5583 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia
89
HUMOSU” Română - CMN 5
“PĂDUREA ICU�ENI” 5584 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română - CMN
6 “LUNCA MIRCE�TI (VASILE ALECSANDRI)” 5585 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română - CMN
7
“PIETROSU” 5586 22 6 2004 Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
8 “POIANA CU SCHIT” 5587 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
9 “POIENI-CĂRBUNĂRIE” 5588 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
10 “LOCUL FOSILIFER DEALUL REPEDEA” 5579 22 6 2004
Clubul de Turism si ecologie TURISTOR
Avizat de Academia Română
11 “PĂDUREA RO�CANI” 5589 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
12
“BALTA TEIVA VI�INA” 5578 22 6 2004
Societatea Ecologica AquaTerra - filiala Iasi
Avizat de Academia Română
13 “PĂDUREA TĂTĂRU�I” 5590 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
14 “PĂDUREA URICANI” 5591 22 6 2004
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
15 “PĂDUREA MEDELENI” 5950 11 7 2005
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
16 “PRUTEŢUL - BĂLĂTĂU” 5919 11 7 2005
Direcţia Silvică Iaşi
Avizat de Academia Română
17 “FÂNAŢELE SECULARE DE LA VALEA LUI DAVID” 5617 5 7 2005
Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi – Grădina Botanică “Anastasie Fătu” Iaşi
Avizat de Academia Română
90
5.1.4. Rezervatiile Biosferei (Nu se regasesc pe teritroriul Reg 1 NE)
5.1.5. Situri Ramsar (Nu se regasesc pe teritroriul Reg 1 NE)
5.1.6. Natura 2000
Tabel 5.1.6.1. Lista ariilor protejate propuse pentru Reţeaua Europeană de Arii Protejate Natura 2000
Nr. Crt.
APM Tip arie SPA/SCI
Denumire SCI/SPA SCI/SPA suprapus pe
arii protejate(%)
Suprafata ocupata de SPA si SCI/judet (ha)
1 Iaşi SCI Dealul lui Dumnezeu 0 569,6 2 Iaşi SPA Eleşteele Jijiei si
Miletinului IBA 0 22 096,6
3 Iaşi SCI Fânaţele Bârca 0 159,4 4 Iaşi SCI Făgetul Humosu 100 79,8 5 Iaşi SCI Lunca Mirceşti 100 28,3 6 Iaşi SPA Lunca Siretului Mijlociu
IBA 0 cca. 7 350
7 Iaşi SPA Pădurea Bârnova IBA 0,71 cca.15 000 8 Iaşi SCI Pădurea Bârnova-
Repedea 0,86 12 428,4
9 Iaşi SCI Pădurea Frumuşica 100 113,8 10 Iaşi SCI Pădurea Gheorghiţoaia 100 243,6 11 Iaşi SCI Pădurea Homiţa 0 51,4 12 Iaşi SCI Pădurea Icuşeni 100 9,6 13 Iaşi SCI Pădurea Medeleni 100 124,2 14 Iaşi SPA Pădurea Micleşti IBA 0 cca. 5 600 15 Iaşi SCI Pădurea Roşcani 77 64,7 16 Iaşi SCI Pădurea şi pajiştile de la
Mârzeşti - Iaşi 0 232,1
17 Iaşi SCI Pădurea Tătăruşi 100 48,4 18 Iaşi SCI Pădurea Uricani 100 112,9 19 Iaşi SCI Râul Prut (include Balta
Bălătău) 90 cca. 7 500
20 Iaşi SCI Sărăturile din Valea Ilenei
50 158,9
21 Iaşi SCI Sărăturile Jijia Inferioară – Prut (include Gârla veche a bălţii Teiva Vişina)
0,06 10997,6
22 Iaşi SCI Valea lui David 50 222,9 TOTAL 70 715,4
91
5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Presiunile antropice care afectează mai mult sau mai puţin biodiversitatea de pe teritoriul judeţului Iaşi pot fi grupate astfel:
� presiuni exercitate de agricultură, silvicultură şi creşterea animalelor: • folosirea în combaterea bolilor şi dăunătorilor a insecticidelor şi erbicidelor • Cosire/tăiere • Păşunat • Reorganizarea terenurilor agricole • Exploatarea pădurilor fără replantare • Lucrări de întreţinere în silvicultură • Incendierea vegetaţiei ierboase
� presiuni exercitate de pescuit, vânătoare prin braconaj şi colectare plante, insecte, reptile, amfibieni etc.
� presiuni exercitate de extragerea de nisip, pietriş şi rocă � presiuni exercitate de activităţi secundare ca:
• Urbanizare • Depozitarea deşeurilor menajere • Depozitarea deşeurilor industriale • Căi de transport şi comunicare • Turism sub diverse forme • Poluarea mediilor naturale • Diguri, îndiguiri
5.2. Biosecuritatea 5.2.1. Reglementari in domeniul biosecuritatii
5.2.2. Sistemul de autorizare in domeniul biosecuritatii ( aceste informatii vor putea fi puse la dispozitie de catre DADR) 5.2.2.1. Cadrul insitutional 5.2.2.2 Procedura de autorizare 5.2.2.3. Evaluarea riscurilor
5.2.3. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente
5.2.4. Etichetarea si trasabilitatea OMG
5.2.5 Controlul implementarii legislatiei - urmare a protocolului incheiat cu GNM:
� Verifica respectarea masurilor din dosarul tehnic privind plantarea si monitorizarea culturilor;
� Verifica existenta unei zone tampon de protectie de 6 m latime de cultura nemodificata genetic care se va supune regulilor privind distrugerea materialului vegetal;
� Verifica daca este prevazuta o distanta de izolare de cel putin 300 m fata de culturile conventionale sau ecologice;
92
� Se verifica la recoltare productia de: PMG realizata, destinatia ( cultivare, procesare, export), modul d valorificare ( beneficiar, denumire, cod unic de identificare, cantitatea si soiurile de PMG livrate);
� S-au incheiat procese de constatare si /sau sanctionare ( numar/2006)
� S-a realizat o baza de date cu agentii economici si institutele abilitate care produc, utilizeaza si comercializeaza organisme modificate genetic
În cursul anului 2006, GNM – CJ Iaşi a efectuat 3 controale la societăţi agricole care au cultivat soia modificată genetic.Controalele au vizat amplasarea suprafeţelor cultivate şi destinaţia produselor obţinute, urmărindu-se ca acestea să fie destinate industrializării, astfel încât în anul 2007 seminţele rămase în stoc să nu mai fie folosite pentru reluarea procesului de producţie.
5.2.6 Suprafete cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic
93
5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în judeţul Iaşi Tabel nr. 5.2.7.1. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii in domeniu
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
JUDETUL IA�I
MOVILENI SA AGROIND MOVILENI
IASI, str. Alex. Cel Bun nr.15, Bl. E3, Ap. 14
SOIA AG08001 65 6,5 161 161
MOVILENI
SC PLUMBUS COMPANY SRL
IASI,str. Moara de Foc nr.10, Bl.406, Ap.19
SOIA AG08001 15 1,5 44,4 44,4
CIUREA
SC AGRIMARVAS SRL
CIUREA, Com. Ciurea
SOIA 2254 6 0,7 12,32 12,32
MIROSLAVA
SC HOLIMARK SRL VÂNĂTORI
VANATORI, Com. Miroslava
SOIA REEDY 86 7,7 172 172
LEŢCANI
SC HOLIMARK SRL VÂNĂTORI
VANATORI, Com. Miroslava
SOIA REEDY 35 3 70 70
REDIU
SC HOLIMARK SRL VÂNĂTORI
VANATORI, Com. Miroslava
SOIA REEDY 44 3,7 88 88
GROPNIŢA
SC HOLIMARK SRL VÂNĂTORI
VANATORI, Com. Miroslava
SOIA REEDY 115 10,3 237,4 237,4
MOGO�E�TI
SC AGRIMARVAS SRL
CIUREA, Com. Ciurea SOIA 37 4,5 74 74
HOLBOCA SC PREST SA HOLBOCA
IASI, Al. Muşatini nr.7, SOIA 25 2,7 58,55 58,55
94
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
Bl.H2, Ap.1
MOVILENI
SC AGROMIXT SA IA�I
VINATORI, com. Vânători
SOIA REEDY 25 2,2 51,9 51,9
POPRICANI SC AMIVIO SRL
POPRICANI, com. Popricani
SOIA 2244 55 5 128,19 128,19
PROBOTA SA MOLDOVA TIGĂNA�I
TIGĂNA�I, com. Ţigănaşi
SP9191RR 150 0,9 10,5 346,15 346,15
ARONEANU SC AGROIND SERVICE SA
IASI, str. Sf. Lazăr nr.4, Bl.
PC, Ap. 23
SOIA AG801 20 1,6
ŢUŢORA SC AGROIND SERVICE SA
IASI, str. Sf. Lazăr nr.4, Bl. PC, Ap. 23
SOIA AG801 80 6,4
129,32 129,32
IPATELE SC SOLARIS AMY SRL
IASI, str, Orientului nr.16, Bl.801, Ap.13
SOIA REEDY 29 2,6 65,2 65,2
SPINOASA SCAGRIMARVAS SRL
CIUREA, com. Ciurea
SOIA 2254 187 22,6 257,5 257,5
SPINOASA SCAGRIMARVAS SRL
CIUREA, com. Ciurea
DKB14-01 70 6,17 96,39 96,39
POPRICANI SC AGRO-ELMAR SRL
POPRICANI, com. Popricani
AG0801RR 122 2,3 8,7 204 204
BOURENI
SA CERES SRL
BOURENI, com.
COSTESTI
SOIA AG
0801 50 3,63 122,4 122,4
RADUCĂNENI
SC AGROIND COZIA SRL
RADUCANENI, com.
AG0801RR 30 2,7 41,1 41,1
95
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
Răducăneni
�CHEIA
SC AGROSEED SRL
IASI, str, Orientului nr.16, Bl.801, Ap.13
SOIA RR 25 2,5 4 4
ŢIBĂNE�TI
SC AGROSEED SRL
IASI, str, Orientului nr.16, Bl.801, Ap.13
SOIA RR 25 2,3 4 4
ANDRIE�ENI
SC AGRAL MIXT SA
IASI, str. Prof. Alex. Nr.46, Bl.C5, Ap.6
SOIA AG 0801 180 18 489 489
�IPOTE SC AGRAL MIXT SA
IASI, str. Prof. Alex. Nr.46, Bl.C5, Ap.6 SOIA 30 3 81 81
VLĂDENI SC AGRAL MIXT SA
IASI, str. Prof. Alex. Nr.46, Bl.C5, Ap.6 SOIA 40 4 109,59 109,59
STRUNGA SC AGROCOM STRUNGA SA
STRUNGA, com. Strunga
SOIA AG 0801 RR 150 13,5 150 150
STONICENI-PRĂJESCU
SC AGROCOM SRTUNGA SA
STRUNGA, com. Strunga
SOIA AG 0801 RR 150 13,5 150 150
STONICENI-PRĂJESCU
SC PROPLANT
SEN SRL
PASCANI, str. Crinilor nr.76,
Bl. GD
SOIA AG
0801 RR 12 1,3 34,04 34,04
96
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
REDIU
SC AUTOMOBILISTUL-S SRL
IASI, str. Tabacului nr.11, Bl. G1, Ap. 11
AG0801 70 7,2 147 147
REDIU
SC AUTOMOBILISTUL-S SRL
IASI, str. Tabacului nr.11, Bl. G1, Ap. 11
SP9191 11 1,1 10 10
DROBOVĂŢ SC PROAGRO SRL
IASI, str. Alexandru cel Bun nr.19, Bl.B3, Ap.11
SOIA AG 0801 90 9,5 101 101
LEŢCANI SC AGRONILS SRL
LETCANI, com. Leţcani
SO 994 RR 30 3 60,04 60,04
LEŢCANI SC AGRONILS SRL
LETCANI, com. Leţcani
AG0801 15 0,9 16 16
GROPNIŢA SC STOMAR AGRO SRL
FOCURI, com. Focuri
AG0801RR 35 3,2 74,7 74,7
ERBICENI
SC AGRO STAR
COTEANU SRL
HÂRLAU, str. �tefan cel Mare nr.22, Bl.24B, Ap.5
S2254 RR
44 4,4
ERBICENI
SC AGRO STAR COTEANU SRL
HÂRLAU, str. �tefan cel Mare nr.22, Bl.24B, Ap.5
Soia
46 4,6
165,44 165,44
ARONEANU PAROHIA ARONEANU, SOIA 2,25 0,2 2,1 2,1
97
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
SF.NICOLAE com. Aroneanu
DOROBANŢI SC HOFRA SRL
ARONEANU, com. Aroneanu
SOIA 09191 76 1,6 4,5 280,136 280,136
ARONEANU PALTINEL MIHAI
ARONEANU, com. Aroneanu SOIA 2 0,16 0 0
PODU ILOAIEI
STATIUNEA DE CERCETARE PODU ILOAIEI
IA�I, str. Rediu nr.8, Bl. 482, Ap.18
SOIA AG 0801RR 239 21,3 631 631
TRIFE�TI ONOFREI GHEORGHE
TRIFESTI, com. Trifeşti S2254 40 4,4 48 48
TRIFE�TI MITITELU VASILE
TRIFESTI, com. Trifeşti S2254 20 2,2 22 22
TRIFE�TI UNTU MIRCEA FLORIN
TRIFESTI, com. Trifeşti S2255 45 4,9 56 56
TRIFE�TI SC BONGA SRL
TRIFESTI, com. Trifeşti
23930 RR 45 4,9 113 113
RO�CANI SC EURO-ELMAR SRL
IA�I, Str. Nicolae Iorga nr.35, Bl. N1, Ap.5
AG0801RR 74 6,7 192 192
PLUGARI
SC AGR. CERES PLUGARI
IA�I, SOIA PR92
30 3 71,16
71,16
SAT EPURENI
SA IZVORE EPURENI
IA�I, Str. Păcurari nr.113, Bl. 603, Ap.13
SOIA 70 7 101 101
TRIFE�TI SC AGRICOLA IA�I, str. Piaţa SP 73 6,6 146 146
98
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
ASTRA Voievozilor nr.26, Bl. C4, Ap. 27
9191
RO�CANI SC AGRICOLA ASTRA
IA�I, str. Piaţa Voievozilor nr.26, Bl. C4, Ap. 27
SOIA 2254 86 7,7 179,726 179,726
ŢIBANA FLOREA C. COSTICA
ŢIBANA, com. Ţibana SOIA 14,5 2,7 19 19
�IPOTE
SC AGRICOLA INVESTIMENT 2005 SRL
IA�I, str. Fulger nr.14
AG0801RR 60 5,4 102 102
GROPNIŢA SC AGROMEC MOVILENI
IA�I, str. Mitropolit Varlaam nr.51 SOIA 185 18,5 250 250
ERBICENI TANSANU VASILE
PODU ILOAEI, com. Podu Iloaiei SOIA 50 5 78,5 78,5
IA�I - �OROGARI
SC COM AGROTEX SRL
TOME�TI, com. Tomeşti
SOIA SG0801RR 22 2 65,58 65,58
POPRICANI AF.BÂRLIGA POPRICANI, com. Popricani
SOIA RR 2254 4 0,4 11 11
POPRICANI
SC AGRICOLA POPRICANI SRL
IA�I, str. Aleea Rozelor nr.7, Bl. V4, Ap. 20
SOIA RR 2254 25 2,5 41 41
VICTORIA
SC PREST SERV IMPEX SRL
IA�I, al. Mihail Sadoveanu nr. 5 SOIA 150 12 107 107
99
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
BIVOLARI SC AGROMEC SA
IA�I, st. Dumbrava Roşie nr. 5A, SOIA 10 0,9 20,8 20,8
TRIFE�TI SC AGROMEC SA
IA�I, st. Dumbrava Roşie nr. 5A, SOIA 28 2,5 33,8 33,8
ROMÂNE�TI
SC ELPPY COMPANY SRL
IA�I, st. Dumbrava Roşie nr. 5A, SOIA 10 1 17,2 17,2
TÂRGU FRUMOS
SC MILIES SRL
TG FRUMOS, str. Petru Rareş , Bl.26, Ap. 14
RR2254
28 2,5 88,7 88,7
PROBOTA SC AGROMEC SA
IA�I, st. Dumbrava Roşie nr. 5A, SOIA 20 1,8 24,3 24,3
VICTORIA SC AGROMEC SA
IA�I, st. Dumbrava Roşie nr. 5A, SOIA 12 1 4,1 4,1
�IPOTE CORLAT PETRU
�IPOTE, com. �ipote SOIA 40 3,6 70 70
�IPOTE VRABIE I.STELIAN
�IPOTE, com. �ipote SOIA 10 1 12,4 12,4
�IPOTE
VRABIE ION �IPOTE, com. �ipote SOIA 6 0,6 13,4 13,4
100
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
TÂRGU FRUMOS
SC AGRICOLA TG.FRUMOS SA
AG 801 37 3,3
RUGINOASA
SC AGRICOLA TG.FRUMOS SA
AG 801 33 3
RUGINOASA
SC AGRICOLA TG.FRUMOS SA
RAZBOIENI, com. Tg. Frumos
DKB 14 0,1 150 13,6
535 535
COZME�TI AF MIRON
ST. PRAJESCU, com. Stolniceni Prăjescu SOIA 130 10,15 175 175
MOVILENI SC VIC START LARGA JIJIA, com. Movileni
SOIA AG0801 35 3,5 120 120
SPINENI-ANDRIE�EN
I
SC AGROMIXTSPINENI
VLADENI, com. Vlădeni SOIA 175 17,5 167,3 167,3
IPATELE SA IPATELE IPATELE, com. Ipatele
SP 9191RR 50 5 70,7 70,7
IPATELE SA IPATELE IPATELE, com. Ipatele
DKB 14 0,1 50 5 80 80
IPATELE SA IPATELE IPATELE, com. Ipatele
RR2254 226 20 310,3 310,3
DRĂGU�ENI SC SOLARIS AMY SRL
IA�I, str, Orientului nr.16, Bl.801, Ap.13 SOIA 71 6,4 80 80
101
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
PA�CANI
SC AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI
PA�CANI, str. �tefan cel Mare nr.14, Bl. D1, Ap.22 SOIA 70 5,6 157,2 157,2
STRUNGA SC AGRO ILMAR
TG FRUMOS, str. Petru Poni nr.6
AG 0801 15 1,3 64,79 64,79
TÂRGU FRUMOS
SC AGRO ILMAR
TG FRUMOS, str. Petru Poni nr.6
AG 0801 20 1,8 86 86
ION NECULCE
SC AGRO ILMAR
TG FRUMOS, str. Petru Poni nr.6 SOIA 17 1,5 73,1 73,1
IPATELE
SC ELADA -COMPANY SRL
IA�I, str. Bradului nr.3, Bl. 907, Ap.18
RR2254 41 3,7 180 180
VLĂDENI SC PANIFCOM SRL
Sat Alexandru cel Bun, com. Vlădeni SOIA 70 7 0 0
ION NECULCE
SC BOGDANDRUS
TG.FRUMOS, str. Petru Poni nr.6 SOIA 30 1 1,7 130 130
GĂME�TI
SC IZVOARELE ION NECULCE SRL
IA�I, str. C.A. Rosetti nr.64
PR92B05 20 1,8 30 30
�IPOTE IFTODE VASILE
�IPOTE, com. �ipote SOIA 25 2,5 61,4 61,4
�IPOTE HADÂMBU I BOGDAN
SIPOTE, com. �ipote SOIA 120 12,6 240,24 240,24
102
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
VLĂDENI HADÂMBU I BOGDAN
SIPOTE, com. �ipote
SOIA 143 15,7 286
DELENI SC DELENI DELENI, com. Deleni SOIA 300 30 580
MOVILENI AF NECULA GHEORGHE
LARGA JIJIA, com. Movileni
AG0801 9 0,8 11,51 6,64
HOLBOCA PF.NISTOR VASILE
HOLBOCA, com. Holboca SOIA 10 0,9 20 8
BIVOLARI
SC AGROINDUSTRIAL CERES SRL
BIVOLARI, com. Bivolari S2254 38 3,4 100 100
BIVOLARI
SC AGRICOLA BIVOLARI NR.1
BIVOLARI, com. Bivolari
PR 92B05 150 13,5 235 235
BIVOLARI
SC AGRICOLA BIVOLARI NR.3
BIVOLARI, com. Bivolari S2254 50 4,3 42 42
BIVOLARI
SC ALEXAGRO 2005 SRL
IA�I, str. Valea Adâncă nr. 11
SOIA S2254 110 11 45 45
BIVOLARI
SANDU N.CONSTANTIN
BIVOLARI, com. Bivolari
SOIA S2254 60 6 70 70
BIVOLARI BUGEAG TOADER
BIVOLARI, com. Bivolari
SOIA S2254 20 1,8 0 0
PROBOTA ANA COMERŢ SERVICII SRL
PROBOTA, com. Probota SOIA 30 2,7 28 5,9
BIVOLARI TĂTARAU N.NECULAI
BIVOLARI, com. Bivolari
SOIA S2254 14 1,4 10 10
103
Provenienţă seminţe (tone)
Destinaţie producţie
(tone) Loc teren
Denumire Adresa Soi
Supra faţă (ha)
Cumpărată Producţi
e proprie
Producţie (tone)
Consum Seminţe
BIVOLARI
SC AGRO MOLDOVA SRL BIVOLARI
BIVOLARI, com. Bivolari
SOIA PR92B05 14 1,4 18,4 18,4
ERBICENI SC AURORA STAR SRL
IA�I, str. Canta nr.45, Bl. 509, Ap. 8
DKB14-01 RR 40 1 3,5 36,74 36,74
TOTAL 6048,75 195,55 376,26 10800,212
104
5.2.8.Perspective Interzicerea cultivării, producerii şi folosirii plantelor şi a organismelor modificate
genetic pe teritoriul ţării. 5.3. Starea pădurilor
5.3.1. Fondul forestier Tabel 5.3.1. Fondul forestier în judeţul Iaşi
Judeţ Suprafaţa totală ( ha )
Fond forestier ( ha )
% din suprafaţa totală
IA�I 548 100 97529 17,79%
5.3.2. Funcţia economică a pădurilor
Pădurile reprezintă o sursă de materii prime pentru industrie şi combustibil încălzirea locuinţelor.
5.3.3. Masa lemnoasa pusă în circuitul economic Tabel 5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006
Judeţ Masa lemnoasă ( mii. mc )
IA�I 228,2
5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Tabel 5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief (- % -)
Judeţ Munte Deal Câmpie
IA�I - 86,7 13,3
5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor Lucrările sunt în curs de realizare de către ICAS urmând a fi finalizate în mai – iunie
2007.
5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri Tabel 5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri în anul 2006 Judeţ Tip lucrare Suprafaţa ( ha )
Tăieri de regenerare 1261,5 Tăieri de produse accidentale 127,7
Operaţiuni de igienizare 5672,4
IASI Lucrări de îngrijire a arboretelor tinere 5203,7
105
5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Tabel 5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Judeţul Iaşi Localitate Suprafaţă (ha)
Andrieşeni 500
Aroneanu 150
Bălţaţi 250
Belceşti 400
Bivolari 250
Brăieşti 50
Butea 100
Cepleniţa 120
Ciorteşti 100
Ciurea 50
Coarnele Caprei 120
Comarna 200
Cozmeşti 100
Cucuteni 70
Dagâţa 20
Deleni 150
Dumeşti 210
Erbiceni 250
Focuri 250
Gorban 100
Gropniţa 300
Hălăuceşti 100
Heleşteni 100
Holboca 150
Ipatele 150
Lespezi 150
Leţcani 150
Lungani 150
Mădîrjac 50
106
Mirceşti 120
Miroslava 300
Miroslăveşti 300
Movileni 200
Plugari 250
Podu Iloaiei 200
Popeşti 100
Popricani 250
Răducăneni 300
Rediu 200
Româneşti 200
Ruginoasa 300
�cheia 200
Schitu Duca 50
Scobinţi 250
Sineşti 50
Strunga 200
�ipote 450
Tansa 150
Todireşti 50
Trifeşti 200
Ţigănaşi 100
Ţibana 100
Ţibăneşti 150
Vlădeni 250
Ungheni 150
Tg. Frumos 500
Oraş Hârlău 100
Municipiul Paşcani 300
Municipiul Iaşi 250
Total 10960
107
5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Tabel 5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări în anul 2006
Judeţ Suprafaţa ( ha )
IA�I 0
5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006
Tabel 5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006
Judeţ Suprafaţa ( ha )
IASI 457
5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Se constată păşunatul în unele zone forestiere, tăieri abusive în pădurile retrocedate.
Prin acţiunile desfăşurate în “Luna Pădurii” 15 martie – 15 aprilie, s-au efectuat plantaţii prin acţiuni comune, simpozioane şi conferinţe având ca temă importanţa, rolul şi funcţiile pădurii, pliante şi afişe, iar prin acţiunea “Un om – un arbore” s-au plantat 290000 puieţi forestieri.
5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Pădurea acţionează ca un important factor biologic în procesul formării şi evoluţiei
solului. În cadrul sistemului forestier se realizează inter şi intracondiţionări specifice care determină procesele de formare activă a solului sub pădure, caracterizate prin stabilitate mecanică, bioacumulare de humus şi elemente nutritive, buna structurare, infiltrare şi reţinere a apei în profilul de sol, alterare activă a silicaţilor, levigarea substanţelor solubile, acidificarea complexului adsorbtiv, aprovizionarea continuă cu elemente nutritive prin circuitul biologic al subsţantelor între arboret, litieră şi solul folosit de rădăcini. Vegetaţia forestieră îndeplineşte o importantă funcţie antiantropică, intervenind activ în conservarea formelor de relief, împotriva eroziunilor de suprafaţă şi adâncime, pentru evitarea alunecărilor de teren şi asanarea terenurilor cu exces de umiditate.
Pădurea funcţionează ca barieră biologică dar şi ca barieră acustică contribuind la absorbţia undelor sonore, reducând astfel poluarea sonoră. Funcţia antipoluantă a pădurii se exercită direct prin procesul de fotosinteză producând oxigen în cantităţi mari şi indirect prin mijloace mecanice şi fizice, frunzişul constituind un adevărat filtru de reţinere a noxelor.
Pădurea oferă cele mai bune condiţii pentru conservarea diversităţii biologice în habitatele naturale terestre şi nu exercită impact negativ asupra naturii şi mediului.
108
5.5. Concluzii
1. Din punct de vedere al biodiversităţii, judeţul Iaşi se caracterizează printr-un număr bogat de specii de floră (1758 specii) şi faună sălbatică (406 specii), care în marea lor majoritate sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre şi acvatice. Biodiversitatea este mai mică pe terenurile agricole.
2. Pădurile din judeţul Iaşi care ocupă 17,79 % din suprafaţa judeţului (fond forestier naţional, păduri în proprietate privată şi perdele cu rol de protecţie) sunt în general bine gestionate de către Direcţia Silvică Iaşi, excepţie făcând pădurile retrocedate unde s-au constatat tăieri abuzive pe suprafeţe însemnate (cca 70 ha).
3. Studii privind efectele plantelor modificate genetic (soia) asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii nu s-au efectuat în judeţul Iaşi.
4. În anul 2006 au fost propuse pentru reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000 un număr de 28 situri din care 22 au fost validate la nivel naţional.
5. În anul 2006 nu au fost solicitări pentru a luarea în custodie a unor rezervaţii. 6. Nu s-au depăşit cotele aprobate prin autorizaţia de mediu la vânat şi
recoltare/comercializare floră sălbatică. 7. În perioada de monitorizare efectuată de APM Iaşi, în vederea depistării eventualelor
cazuri de gripă aviară la păsări, nu s-au îregistrat cazuri de infestare cu virusul H5N1.
109
CAPITOLUL 6. DE�EURI. SUBSTANŢE �I PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
6.1. Deşeuri 6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile
6.2.1. Generarea deşeurilor
111
Tabelul nr. 6.2.1.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în judeţul Iaşi (1999-2006) Cantităţi colectate ( tone ) Nr.
crt Tipul de deşeu colectat
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1 Deşeuri municipale (deşeuri
menajere şi asimilabile din comert, industrie, instituţii), din
care:
184393 192558 206486 223401 265659 246111 327758 312735
2 - deşeuri menajere de la populaţie, în amestec
134948 137036 147335 162088 162633 223962 300050 293107
3 - deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi
comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare
9040 7633 9411 13879 15545 22145 27630 18662
4 - deşeuri menajere colectate separat (fară cele din construcţii,
demolǎri)
- - - - 43629 1087 -
5 - deşeuri voluminoase colectate separat
- 817 866 858 919 0 50 966
6 Deşeuri din servicii municipale *) 5327 9482 11063 8250 7661 11547 14394 12325 7 Deşeuri din construcţii, demolãri - - 4735 5191 5714 6075 9684 9655 8 TOTAL DE�EURI MUNICIPALE
COLECTATE = 1+2+3 153219 163742 178153 194256 240115 263733 350874 344004
9 TOTAL DE�EURI MUNICIPALE GENERATE �I NECOLECTATE
35078 37585 37811 38326 35286 38998 33476 39118
112
Figura 6.2.1.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în judeţul Iaşi (1999-2006)
Evoluţia cantităţilor de Deşeuri generate în mediu urban şi rural în judeţul Iaşi perioada 1999-2006
0
100000
200000
300000
400000
500000
an
ton
e
Cantitate totală de deşeurigenerate- tone
188297 201327 215964 232582 275387 302731 384350 383122
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Figura 6.2.1.2. Evoluţia cantităţii totale de deşeuri generate
Evoluţia cantităţii totale de deşeuri generate
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
anul
tone
deşeuri municipale şi asimilabile
deşeuri din construcţii şi demolări
nămoluri de la staţiile de epurare
deşeuri municipale ş iasimilabile
184393 192558 206486 223401 265519 246111 327758 312735
deşeuri din construcţii ş idemolări
0 0 4735 5191 5714 6075 9684 9655
nămoluri de la staţiile deepurare
5327 9482 11063 8250 7661 11547 14394 12325
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
113
Tabelul nr. 6.2.1.2. Compoziţia deşeurilor
Cantitate (mii tone )
%
hârtie/carton 116,7 6,93 sticlǎ 53,0 3,64 metal 106,1 1,23 plastic 53,0 7,48 textile 42,4 4,31 deşeuri biodegradabile (vegetale şi animale) 541,0 55,21 Altele (inclusiv şi deşeurile inerte) 148,5 21,40
Total 1060,8 100
Figura 6.2.1.3. Compoziţia medie a deşeurilor menajere din mediul urban în anul 2006
Compoziţia medie a deşeurilor menajere din mediul urban in anul 2006
Hârtie şi cartonSticlăPlastice
LemnMetaleCompoziteTextile
BiodegradabileMinerale
Fractii f ine
Altele
Hârtie şi carton
Sticlă
Plastice
Lemn
Metale
Compozite
Textile
Biodegradabile
Minerale
Fractii f ine
Altele
Tabelul nr.6.2.1.3. Indice de generarea a deşeurilor pe cap de locuitor
An 2003 2004 2005 2006
Indicator de generare a deşeurilor (tone/loc)
0,28 0,37 0,47 0,46
114
Figura 6.2.1.4. Indicator de generare a deşeurilor
Indicator de generare a deşeurilor (tone/loc)
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
0,3
0,35
0,4
0,45
0,5
2003 2004 2005 2006
an
tone/
loc
Indicator de generare adeşeurilor (tone/loc)
Tabelul nr.6.2.1.4.Evoluţia populaţiei Evolutia populatiei
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Jud.Iasi 833388 836751 842126 805330 816003 821621 813943 824083
Figura 6.2.1.5. Evoluţia populaţiei
EVOLUŢIA POPULAŢIEI
0
200000
400000
600000
800000
1000000
LOCUITORI 833388 836751 842126 805330 816003821621 813943 824083
AN 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1 2 3 4 5 6 7 8
115
Tabelul nr.6.2.1.5. Managementul deşeurilor (indicator 21-INS) 2003 2004 2005 2006 Indicator privind managementul deşeurilor (%) = cantităţi de deşeuri municipale colectate/cantitate deşeuri municipale generate
0,80 0,87 0,92 0,87
Figura 6.2.1.6. Managementul deşeurilor (indicator 21-INS)
Managementul deşeurilor (indicator 21-INS)
0,74
0,76
0,78
0,8
0,82
0,84
0,86
0,88
0,9
0,92
0,94
2003 2004 2005 2006
an
Managementul deşeurilor(indicator 21-INS)
6.2.2. Deşeuri biodegradabile Obiectivul privind deşeurile biodegradabile prevede reducerea cantităţilor de astfel de
deşeuri. Ţinta este exprimată cantitativ ca procent din cantitatea depozitată în anul 1995, an de referinta. Prin urmare, ţinând seama de ţintă şi cunoscând cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 1995 ( 115659 tone),se poate estima cantitatea de deşeuri biodegradabile care trebuie să fie tratată, conform procentului prevazut in HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor,dupa cum urmeaza : a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001; b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001; c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
116
Tabelul nr.6.2.2.1.Cantitatea corespunzătoare ţintelor naţionale şi judetene pentru deşeuri de ambalaje şi biodegradabile
2010 2013 Scenariul istoric Ţinta N*
valorificare (tone)
Ţinta J. valorificare (tone)
Ţinta N* valorificare (tone)
Ţinta J* valorificare (tone)
Hârtie 4181 2807 4143 5614 Plastic 807 2807 4143 1557 Sticlă 2328 2540 3749 3640 Metal 1973 1470 2171 3046 Lemn 374 1470 2171 665 Deşeuri de ambalaj
9663 11094 16377 14522
Deşeuri biodegra- dabile
28915 28915 57830 57830
TOTAL 38578 38578 74207 72352 * Aceste cantităţi reprezintă ţintele naţionale la nivelul judetului
Pornind de la situaţia existentă şi de la evoluţia indicilor de generare, colectare,
reciclare, respectiv tratare a deşeurilor; evoluţie calculată, pe ultimii 5 ani (1999-2003) s-a realizat prognoza din scenariul istoric. Această prognoză evidenţiază cantităţile care trebuie reciclate, respectiv tratate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitată.
În ceea priveşte tratarea deşeurilor biodegradabile în vederea reducerii cantităţilor depozitate, alternativa analizată propune atingerea ţintelor prin trei tehnologii:
- recuperare prin reciclare (în cazul hârtiei biodegradabile) ; - compostare ; - tratare mecano-biologică
Dacă în cazul recuperării, există în judeţ faciltăţi de recuperare precum şi potenţial de extindere a capacităţilor acestora, pentru celelalte două tehnologii a fost necesar să se propună noi facilităţi.
În acest sens, s-a analizat pe baza datelor de intrare necesarul de cantităţi de deşeuri biodegradabile şi zonele din care acestea pot fi colectate, precum şi zonele cu cantităţi relevante de deşeuri biodegradabile.
În propunerile privind localizarea facilităţilor de compostare şi tratare mecanobiologică, s-a ţinut cont de creşterea cantităţii generate de deşeuri în judeţ (creşterea indicelui de generare a deşeurilor menajere), creşterea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, precum şi de procentul de succes (procentul de colectare de deşeuri care pot fi tratate).
De asemenea, s-a avut în vedere posibilitatea extinderii capacităţilor propuse, astfel incât investiţiile noi ulterioare necesare să fie minime, de asemenea ţinându-se cont de principiul costurilor unitare reduse în cazul capacităţilor mai mari.
Pentru stabilirea locaţiilor în cazul compostării, s-au ales zone in care exista un potential de generare de deseuri biodegradabile considerabil. S-a optat pentru facilitati cu capacitate de minim 5.000 tone. Astfel s-au propus
locaţii în care, cel puţin în prima faza (pe termen scurt), exista un potenţial de generare a deşeurilor biodegradabile de minim 10.000 tone/an (la nivel anului 2007) pentru a se
117
asigura colectarea unei cantităţi de deşeuri biodegradabile care să permită funcţionarea facilităţilor la capacitatea proiectată.
În cadrul revizuirii planului, se vor analiza foarte atent proiectele pilot precum şi implementarea facilităţilor de tratare propuse în cadrul acestui plan.
Tabel: 6.2.2.2. Propuneri de alternative tehnice
An ţintă
Alternativa tehnică
Capacitate t/an
Alternativa tehnice ( nr. Facilitati x
capacitate )
Facilităţi propuse
Capacităţi facilităţi
2010 Compostare 18195 Facilităţi pilot 1 x 10000 ; 1 x 5000
Iaşi Paşcani
10000 5000
Tratare mecano-biologică
16960 1 x 15000 Iaşi 15000
Total an
2010
30000
2013 Compostare 30830 Extinderi de capacităţi : 1 x 5000 ; 1 x 5000 ; 1 x 5000
Răducăneni Vlădeni
Tibăneşti
15000 5000 5000 5000
Tratare mecano-biologică
27500 Extinderi de capaciati : 1 x 10000 1 x 5000
Paşcani Tg. Frumos
15000 10000 5000
Total an
2013
60000
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Tabelul nr.6.2.3.1. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Cantităţi de deşeuri de hârtie şi carton (tone ) 2003 2004 2005 2006
Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. 5662 5591 6925 5852 7547 6811 7609 7814
Cantităţi de deşeuri PET (tone ) 2003 2004 2005 2006
Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. 14 12 16 18 208 137 335 300
118
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale
Tabelul nr. 6.2.4.1 Depozite de deşeuri municipale
Judeţ Nume depozit Suprafaţa proiectată
(ha)
Anul programat
pentru închidere
Observaţii
Iaşi – Tomeşti 30 2009 Paşcani – Valea Seacă 3,5 2009 Târgu Frumos – Adâncata 2 2012 Hârlău 2 2009
IS
Total judeţ Iaşi - 4 37,5
Pentru toate
depozitele de deseuri s-au efectuat
Bilanturile de mediu nivel II
Tabelul nr. 6.2.4.2.Depozite neconforme din mediul rural Judeţul Numărul Data de închidere
Iaşi 420 2009
Tabelul nr.6.2.4.3.Depozite de deşeuri controlate 2003 2004 2005 2006
Nr depozite controlate/numar total de depozite
2 2 2 2
Tabel nr. 6.2.4.4 Depozite de deşeuri industriale
Nr. crt.
JUDEŢ
Nume agent economic
Clasa depozit conform HG
349/2005
Suprafaţa ocupată (ha)
Anul programat pentru închidere sau conformare
1 S.C. CET S.A. Iaşi b 40 2013
2 S.C. FORTUS S.A.
Iaşi b 3,6 2013
Tabel nr. 6.2.4.5 Depozite de deşeuri periculoase
Nr. crt
Deţinătorul depozitului
Localitatea Supravegheat/ nesupravegheat
Tipul deşeurilor
Cantitatea
(tone) Amenajări
În judeţul Iaşi nu există depozite de deşeuri periculoase
6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor
6.2.5.1. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale
În anul 2006 , în judeţul Iaşi activitatea de salubrizare a fost asigurată de 4 operatori de salubritate, care îşi desfăşoara activitatea numai în localitaţile urbane ale judeţului, după cum urmează : - în municip. IASI- 1 operator de salubritate 1). S.C. SALUBRIS S.A. IA�I - în municip. PA�CANI : - 1 operator de salubritate : RAGCL Paşcani ,numai pentru
zona urbană a municipiului ; - în oraşul HIRLĂU -1 operator de salubritate: Serviciul Public de Salubritate Hirlău, pentru oraşul Hârlău şi suburbia Pârcovaci;
119
- în orasul Tg.-FRUMOS -1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERS.A.Tg.FRUMOS
După natura proprietăţii, toţi cei patru operatori de slubritate sunt de stat.
Tabel nr. 6.2.5.1.1. Agenţi de salubritate după natura proprietăţii
Număr agenţi de salubritate după natura proprietăţii Integral de stat
Majoritar de stat
Majoritar privat
Autohton integral privat
Integral privat cu capital mixt
Publică de interes local
Total agenţi de salubritate
Judeţul Iaşi
- - - - - 4 5
121
Tabelul nr. 6.2.5.1.2. Dotări pentru colectarea şi transportul deşeurilor în judeţul Iaşi Dotări pentru colectarea deşeurilor în amestec
Recipiente Mijloace de transport Operator
Nr./Tip Qtotal Qspecific Nr./Tip Capacitate S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi
921/con-tainere ; 1864/ euro-containere ; 2080/ Euro-pubele
3684 mc 2050,4 mc 499200 litri
4 mc 1,1 mc 240 litri
24/auto gunoiere compactoare; 23/ auto transportor containere; 18/ tractoare cu remorci;
15;30; 32;50; 60(mc); 4 mc ; 12;16; 24;32 ( mc )
RAGCL Paşcani
26/Pubele din material plastic; 18/Euro Pubele; 53/Euro containere
3120 litri ; 3320 litri ; 212 mc
120 litri ; 240 Litri ; 4 mc
3/auto transportor containere ; 4/ tractoare cu remorca
4 mc 24 mc
SC TERMOSERV SA Tg.Frumos
12 pubele din material plastic ; 40 Euro-pubele ; 42 Euro containere
2880 litri ; 80 mc ; 168 mc
240 litri ; 2 mc ; 4 mc
1/transportor cintainere 4 mc
Serviciul Public de Salubritate Hirlau
60/Euro Pubele ; 44/Euro containere
3600 litri ; 176 mc
60 litri; 4 mc
1/transportor containere; 1 tractor cu remorca
4 mc 5 tone
122
Tabelul nr.6.2.5.1.3.Sisteme existente de colectare selectivă a deşeurilor în judeţul Iaşi Localităţi in care a fost implementat un sistem de colectare selectivă a deşeurilor
Populaţie (nr. total)
Tip deşeu colectat selectiv
Cantitate colectată (tone/an)
Scurtă descriere a sistemului de colectare selective (tip colectare, nr. si tip recipiente, nr. puncte de colectare, amplasare puncte de colectare, Transport, impact asupra populaţiei, acţiuni de publicitate realizate, destinaţia deşeurilor colectate selectiv)
Municipiul Iaşi –Cartierul Copou-Zona Sărăriei
11000 locuitori beneficiari
Hirtie-carton PET
25,04 tone 10,51 tone
Proiectul se adresează unei zone pilot (Copou-Sarariei), care include un campus universitar şi locuinţele adiacente. Perioada de derulare a proiectului: iunie 2006-iunie 2007 Grup ţintă – 11 000 locuitori; Amenajări : 10 puncte gospodăreşti pentru amplasare containere pentru deşeuri de hârtie şi PET (câte 20 eurocontainere şi 7 pubele pentru fiecare tip de deşeu) Suma alocata de ECOROM AMBALAJE - 27.500 euro
Tabel nr.6.2.5.1.4. Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de salubritate în anul 2006
Localitatea
Agenţi de salubrizare
(număr)
Populaţie
(număr locuitori)
Populaţie deservită
(număr locuitori)
% de populaţie deservită
din total populaţie urbana
Iasi 1 316716 316716 100 Pascani 1 42805 28000 66
Tg.Frumos 1 13472 13472 100 Hirlau 1 11625 7312 63
Total urban 4 381624 330868 87
123
În localităţile rurale ale judeţului nu s-au dezvoltat , încă , servicii de salubritate. Tabelul nr. 6.2.5.1.5. Situaţia tratării deşeurilor în judeţul Iaşi Agent economic
Localizare Tip deşeu tratat Capacitate proiectată (tone/an)
SC REMAT SA Iaşi
Sediu : Iaşi, Str. Aurel Vlaicu, Nr. 88; Cod 700382 ,sau B-dul Chimiei , Nr.14, Cod 700293; Te.0232-236278; Fax.0232-236061 Depozite in Iasi: 1). Str. Dimineţii, Nr. 32; 2)�os. Iaşi-Tomeşti ,Km 1; Depozite in judet 1).Paşcani: Str. Gării,Nr.1 2).Târgu Frumos, Deal Buznea 3).Hârlău: str. Viilor nr.13
Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice neferoase Deşeuri de hirtie-cartoane Deşeuri de mase plastice Deşeuri de cauciuc Deşeuri textile Deşeuri de sticlă
20000
1800
8000
800
1200 50 800
S.C. RECUPERARE S.R.L. Paşcani
Paşcani, Str.Gării ,Nr.32 B, Cod 705200, Tel. 0232- 767732
Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice neferoase Deşeuri de hirtie-cartoane
5000
50
50
124
S.C. GLOBAL ECOCENTER S.R.L. Iaşi
Iaşi,Str.Uzinei , Nr.52 , Cod 700014 ; Tel. 0232-213191; 0232-212718; Fax. 0232-211433 ; Mobil :0741-261236;
Uleiuri minerale uzate ; �lamuri petroliere ; �lamuri din staţii de epurare ; �lamuri industriale ; Emulsii uzate ; Deşeuri de materiale plastice ; Deşeuri de ambalaje metalice ; Deşeuri textile Deşeuri de hârtie Deşeuri cauciuc ; Materiale de construcţii cu conţinut de azbest ; Nămoluri industriale ; Substanţe chimice lichide şi solide ; Ape uzate ; Grăsimi şi uleiuri alimentare ; Deşeuri filtre auto uzate ; Deşeuri de lacuri si vopsele ; Deşeuri sticla ; Alte deşeuri.
3000
S.C. PREDEMET S.A. Podul Iloaiei
Podul Iloaiei , Str.Scobâlţeni , Nr.2, Cod 707365,Jud.Iaşi; Tel./Fax :0232-740260
Deşeuri metalice feroase ; Deşeuri metalice neferoase ; Deşeuri de mase plastice ; Deşeuri de hârtie şi carton
120000
940
130
130
SC IRICAD SRL GALATI - Punct de lucru IASI,
Cartier Lunca Cetatuii, Cod 707085 ; Tel./Fax :0232-248324
Deşeuri metalice 500
SC GOLDANA SRL Botosani- Punct de lucru Iaşi
Iaşi ,Sos.Bucium,Nr. 53 Cod 700281 ; Mobil : 0744-683818
Deşeuri de hârtie-cartoane
10
S.C. IND-DOR S.A. GRUP C.F. Tg.Frumos
Tg.Frumos,Str.Cuza Vodă,Nr.56, Cod 705300,Jud.Iasi; Tel/Fax. 0232-710044 ; E-mail: [email protected]
Deşeuri metalice 4000
125
S.C. COMPIL S.A. VASLUI – punct de lucru Iasi
Sediu: BIRLAD ,Str.Palermo, Nr.2,Jud.Vaslui , Cod ,Tel.0235-414593, Punct de lucru : IASI, Str. Podul Sf.Ioan , Nr.4-6,
Deşeuri metalice feroase
120
S.C. PANDELESCU S.R.L. IASI
IASI , Str.Calarasi , Nr.10, Cod 700301, Tel. 0232-260762; Mobil:0740-637074
Deşeuri feroase ; Hârtie si cartoane
50 100
S.C. COLECT METAL S.R.L.IASI
IASI,Calea Chisinaului ,Km.1 ( incinta TMUCB ), Tel./Fax.0232-239222; Mobil :0740-243139; E-mail : [email protected]
Deseuri metalice feroase Deşeuri metalice neferoase
26500
100
S.C. VRANCART S.A. ADJUD – punct de lucru: Iaşi
Iasi ,Calea Chisinaului,Nr.6, Cod 700181; Tel.0232-261580; Mobil :0788-247251
Hârtie şi cartoane 4000
Tabelul nr.6.2.5.1.6. Situaţia reciclării deşeurilor în judeţul Iaşi
Agent economic Localizare Tip deşeu reciclat
Capacitate proiectată (tone/an)
Cantitate reciclată în
2005 (tone)
S.C. RANCON S.R.L.Iaşi,
Sediul administrativ: Str.G.Cosbuc , Nr.25, Cod 700469, Tel. 0232- 219982; Tel/Fax. 0232-231222; Email: [email protected] Punct de lucru : B-dul Chimiei , Nr.14
Deşeuri metalice
120 100
S.C. MOLDOPLAST S.A Iaşi ,
Iaşi , Calea Chişinăului , Nr.23,Cod 700265, Tel. 0232-435982; Fax. 0232-234789; E-mail: [email protected]
Deşeuri de PE ; Deşeuri de PVC ; Deşeuri de PS/ABS
80
40
20
65
30
10
126
S.C. ARCA S.R.L.Iaşi;
Sediu : Iaşi ,Aleea Sucidava, Nr.6,Bl.263,Ap.18,Cod 700415, Pct de lucru : Iaşi , B-dul Chimiei , Nr.12 , Cod 700293; Tel/Fax.:0232-234360; Mobil :0744-386790
Folie PE 800 750
SC. INTERNATIONAL ROMTRANZACT S.R.L. Iaşi
Iaşi, , Str.Sf.Lazar, Nr.30, Bl.K7,Ap.10,Cod 700045, Tel. 0232-236127,
Deşeuri de fibre textile procesate , în principal de origine animală
50 50
6.3. Deşeuri de producţie
6.3.1. Deşeuri periculoase
Tabel 6.3.1. Deşeuri periculoase
Cantităţi deşeuri periculoase (tone)
2003 2004 2005 2006 Generate 3266 2187 3874 2886
Valorificate 2491 2400 2618 1492 Eliminate 775 562 1818 1394
6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase
Tabel 6.3.2.1. Acumulatori uzaţi (tone ) Acumulatori uzati (tone )
2003 2004 2005 2006
Colectate Valorifi. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. 389 270 494 399 766,97 734,85 938 938
Tabel 6.3.2.2. Cantităţi de uleiuri uzate (tone )
Cantitati de uleiuri uzate (tone ) 2003 2004 2005 2006
Colectate Valorifi. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. - - - - 369 228 418 386
127
Tabel 6.3.2.3 . Cantităţi PCB (tone )
Cantitati PCB (tone ) 2003 2004 2005 2006
Eliminate Stoc la sf.anului
Eliminate Stoc la sf.anului
Eliminate Stoc la sf.anului
Eliminate Stoc la sf.anului
- 24790 8628 48142 21886 36975 7164 34645
6.3.3. Deşeuri nepericuloase
6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase
Tabel 6.3.4. Cantităţi deşeuri nepericuloase (tone)
Cantităţi deşeuri nepericuloase
(tone) 2003 2004 2005 2006
Generate 152882 146392 144627 141410 Valorificate 84784 67851 76843 129660 Eliminate 68090 78541 67784 11750
6.4. Deşeuri generate de activităţi medicale �i in anul 2006 ,aceasta categorie de deşeuri a fost monitorizată constant de către APM Iaşi. S-au avut în vedere atât deşeurile spitaliceşti rezultate din unităţile sanitare cu paturi (cea mai mare parte a cantitatilor generate ) cât şi cele rezultate din reţeaua medicală privată sau din ambulator. Cantităţile de deşeuri spitalicesti generate şi eliminate în ultimii trei ani sunt prezentate în tabelul nr. 6.4.1.5. Eliminarea acestor deseuri se realizează , în toate cazurile, prin incinerare în instalaţii vechi, neomologate, neautorizate, cu / fără aport de combustibil ,fără controlul procesului de ardere şi fără monitorizarea tipurilor şi a cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă. Un instantaneu, reprezentind modul de colectare si eliminare a deseurilor spitalicesti intr-o mare unitate sanitară a municipiului Iaşi (Spitalul Universitar “Sf.SPIRIDON” IA�I – clinica I Chirurgie ) este prezentat în fig nr.6.4.1.
128
Fig nr. 6.4.1. - Instantaneu privind colectarea ( imaginea “a”) şi eliminarea deşeurilor spitalicesti (imaginea “b” ) la Spitalul Sf.Spiridon Iaşi
Pentru judetul Iasi, termenele de închidere ale celor 14 crematorii neconforme existente prevăzute în HG 268/2005 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul nr.6.4.1.1. Tabel inchidere crematorii neconforme
Nr. crt.
Spitalul 2004 2005 2006 2007 2008
1 Spitalul de Pneumoftiziologie Iasi * 2 Spitalul de Recuperare Iasi * 3 Spitalul de Boli Infectioase * 4 Spitalul de Psihiatrie ”
Socola” Iaşi *
5 Spitalul de Neurochirurgie Iaşi * 6 Spitalul de Urgente Iaşi * 7 Spitalul Tirgu- Frumos * 8 Spitalul Hârlău * 9 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie
”Elena Doamna” Iaşi *
10 Spitalul de Obstetrica- Ginecologie ” Cuza Voda” Iaşi
*
11 Spitalul Municipal Paşcani * 12 Spitalul de Copii „Sfinta Maria” Iaşi * 13 Spitalul „Sf.Spiridon” Iaşi * 14 Spitalul „Parhon” Iaşi *
129
Situatia centralizata a închiderii crematoriilor acestor unităţi sanitare este prezentată în tabelul următor: Tabel 6.4.1.2. Inchidere crematorii neconforme-centralizare
2004 2005 2006 2007 2008
existente / închise până la 31.12.2006
Iaşi 1 / 1 2 / 2 6 / 6 3 2
În afara acestor crematorii au mai fost inventariate încă 3 crematorii necuprinse în
anexa HG nr.268/2005 şi care nu fac parte din reţeaua Ministerului Sănătăţii ci aparţin altor doua ministere :Ministerul Transporturilor şi Ministerul Apaărării Naţionale ) şi pentru care termenele de închidere s-au stabilit printr-un protocol încheiat între Ministerul Mediului şi aceste două ministere conform tabelului următor:
Tabel nr. 6.4.1.3. Închidere crematorii necuprinse în HG nr.268/2005 Nr. crt.
Spitalul 2006
1 Spitalul CFR Iaşi * 2 Spitalul CFR Paşcani
*
3 Spitalul Militar Iaşi *
Situaţia centralizată a inchiderii crematoriilor acestor unităţi sanitare este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 6.4.1.4. Inchidere crematorii necuprinse în HG nr.268/2005-centralizare 2005 2006
existente / închise până la 31.12.2006
Iaşi - 3 / 3
Tabel nr. 6.4.1.5. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate
Cantitatea de deşeuri medicale periculoase
(tone) 2003 2004 2005 2006
Iaşi 316 309 330 290
6.5. Nămoluri
6.5.1 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti
În judeţul Iaşi există 10 staţii de epurare a apelor uzate menajere, administrate de doi operatori de epurare a apelor uzate, RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani.Cele 10 staţii sunt distribuite astfel :5 în localităţile urbane : Iaşi, Tg. Frumos ,Podul-Iloaiei şi Hârlău ( administrate de către RAJAC Iaşi ) şi una în municipiul Paşcani ,administrată de către DAC Paşcani şi 5 în localităţile rurale: Belceşti, Răducăneni, Ţibăneşti, Hălăuceşti şi Vlădeni ( toate administrate de către RAJAC Iaşi ).
130
Tabel nr.6.5.1.1. Evoluţia cantităţilor de nămol Cantităţi de nămol (tone s.u./ an ) 2003 2004 2005 2006 3793 4938 4964 4412
Figura 6.5.1.1. Evoluţia cantităţilor de nămol
Evolutia cantitatilor de namol
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2003 2004 2005 2006
an
Can
tita
ti d
e nam
ol (tone
s.u./ a
n )
Evolutia cantitatilor denamol
Tabel 6.5.1.2. Numărul staţiilor de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la nivelul anului 2006
Judeţ Numărul staţiilor Denumirea staţiei în localităţi urbane - 5 1. RAJAC Iaşi - SE Iaşi 2. RAJAC Iaşi - SE Târgu Frumos
3. RAJAC Iaşi - SE Hârlău
4. DAC Paşcani (Directia Apa-Canal )-SE Paşcani
IS 5.RAJAC Iaşi - SE Podu Iloaiei în localităţi rurale - 5 1.RAJAC Iaşi - SE Răducăneni 2. RAJAC Iaşi - SE Ţibăneşti 3. RAJAC Iaşi - SE Vlădeni 4. RAJAC Iaşi - SE Belceşti Total judeţ IS - 10 5. RAJAC Iasi – SE Hălăuceşti
6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Tabel 6.5.2.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Cantitatea de nămol (tone s.u./an) Judeţ 2003 2004 2005 2006
Iaşi 3529 3898 4275 4464
131
Figura 6.5.2.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
2003 2004 2005 2006
an
Nămoluri provenite de laepurarea apelor uzateindustriale
Tabel 6.5.2.2. Numărul staţiilor de epurare pentru ape uzate industriale (SEI), la nivelul anului 2006
Judeţ Denumirea staţiei IS S.C. COTNARI SA
Total judeţ - 1
6.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice Tabelul nr. 6.6.1. Puncte de colectare judeţene-DEEE
Judeţ Amplasament punct de colectare pentru judeţ
Amenajare punct de colectare pentru judeţ
Iaşi Hârlău, str. Hatman Luca Arbore (în
incinta Coloanei auto a Serviciului Public Hârlău)
Suprafaţă 250 mp, betonată, acoperită
Tabel 6.6.2. Puncte de colectareDEEE – oraşe cu peste 100000 locuitori
Judeţ Amplasament punct de colectare
pentru oraşe cu mai mult de 100000 locuitori
Amenajare punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 100000 locuitori
Iaşi - Depozitul municipal de deşeuri din com. Tomeşti, în apropierea
pavilionului administrativ
platformă betonată, împrejmuită.
Iaşi, intersecţia str. Podu de Piatră cu str. Străpungere Silvestru
platformă betonată, neacoperită, S-300 mp
Iaşi
Iaşi, Piaţa CUG platformă acoperită, împrejmuită, racordată la utilităţi, S – 300 mp
132
Tabel nr. 6.6.3. Puncte de colectare – oraşe cu peste 20000 locuitori
Judeţ Amplasament punct de
colectare pentru oraşe cu mai mult de 20000 locuitori
Amenajare punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 20000 locuitori
Iaşi Paşcani – str. Gării în incinta staţiei de mixturi asfaltice
spaţiu parţial betonat, neacoperit
Tabelul nr 6.6.4. Cantităţi DEEE colectate
6.7. Vehicule scoase din uz-agenti economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colecatate şi dezmembrate Tabelul nr. 6.7.1. Agenţi economici economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU
Denumire Adresă Aresă punct de lucru
LUCA'S SRL Iaşi Iaşi, Trec. Păun nr. 2 Iaşi, Trec. Păun nr. 2
REMAT SA Iaşi Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr.88 Iaşi,Sos.Iaşi-Tomesti,Km.1
Iaşi, str. Dimineţii nr. 32
Iaşi, Calea Chişinăului nr. 10
Paşcani, str. Gării nr. 52
Hârlău, str. Viilor nr. 13
S.C. PREDEMET S.A. Podul-Iloaiei
Podul Iloaiei,Str. Scobâlţeni, Nr.2
Podul Iloaiei,Str. Scobilteni, Nr.2
S.C. GOOD-LUCK S.R.L.
Str. Canta , Nr.58,.Bl.481,Sc.B, Et.5,Ap.21; Tel 0232-250589
Loc.Leţcani,Com.Leţcani,Jud.Iaşi
Tabel 6.7.2. Număr vehicule colectate şi dezmembrate
2003 2004 2005 2006
Colec
tate
Tra
tate
Stoc Colec
tate
Tra
tate
Stoc Colec
tate
Tra
tate
Stoc Colec
tate
Tra
tate
Stoc
169 169 0 240 240 0 784 558 226 1132 1132 0
Sursa datelor: pentru 2003 – 2005, din PRGD. 6.8. Deşeuri provenite din ambalaje Tabel 6.8.1. Deşeuri provenite din ambalaje
Cantitatea colectată (tone) Judeţ Tip deşeu 2001 2002 2003 2004
Deşeuri de hârtie şi carton
9.551 10573 10.665 12.042 IASI
Deşeuri din PET 9.551 10573 10.665 12.042
Judeţ Cantităţi DEEE colectate în 2006
(tone) Iaşi 11,375
133
Tabel 6.8.2. Cantităţile de deşeuri preluate din judeţul Iaşi de către fabricile de hârtie au evoluat astfel:
- tone- Fabrici de hirtie 2002 2003 2004 2005 2006
AMBRO SA Suceava 1245,20 978,45 1658,30 1830 PETROCART SA Piatra Neamţ
2694,63 2790,10 2429,72 737
LETEA SA Bacău 54,40 152,43 348,55 159 VRANCART
6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului Tabel 6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Agentul economic
Tipul activităţii
generatoare de impact
Suprafaţa contaminată
( m2 )
Tipul agentului poluant
Grosimea stratului
contaminat ( cm )
Metoda de reconstructie
S.C.MITTAL STEEL S.A IA�I
Industrie metalurgică; fabricare ţevi şi profile din benzi de oţel; zincare
6281
5050
Metale grele: Fe,Pb,Zn
Produse petroliere; Tunder şi şlam
30
30
depoluare prin reducerea concentraţiilor de metale grele (Zn) sub limita pragului de intervenţie pentru zone cu folosinţă mai puţin sensibilă; depoluare prin reducerea concentraţiilor de produse petroliere sub limita pragului de intervenţie pentru zone cu folosinţă mai puţin sensibilă
S.C. FORTUS S.A. IA�I
Construcţia de maşini şi utilaj complex greu
65000 zgura 100-200 ecologizarea zonei prin nivelare; acoperire cu sol vegetal
STATIUNEA DE Zootehnie 8000 Dejecţii 30 ecologizarea
134
CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BOVINE DANCU
animaliere suprafeţelor de teren afectate de dpozitarea dejecţiilor
S.C. AVICOLA S.A. IASI
Zootehnie 185000 Dejecţii animaliere
30 ecologizarea suprafeţelor de teren afectate de dpozitarea dejecţiilor
S.C.SALUBRIS S.A. IA�I –DEPOZITUL DE DE�EURI MENAJERE TOME�TI
Depozitare deşeuri menajere
66400 Deşeuri menajere
30 ecologizarea suprafeţelor de teren afectate de depozitarea deşeurilor menajere, conform prevederilor proiectului "Managementul Integrat al Deşeurilor în Municipiul Iaşi"
RAGCL PA�CANI-DEPOZITUL DE DE�EURI MENAJERE VALEA-SEACA
Depozitare deşeuri menajere
2700 Deşeuri menajere
30 în procedură de autorizare; urmează a se stabili programul de conformare
DEPOZITUL DE DE�EURI MENAJERE HÂRLĂU
Depozitare deşeuri menajere
20000 Deşeuri menajere
30 în procedură de autorizare; urmează a se stabili programul de conformare
S.C.TERMOSERV S.A.TG.FRUMOS-DEPOZITUL DE DE�EURI MENAJERE ADICATA
Depozitare deşeuri menajere
27200 Deşeuri menajere
30 în procedură de autorizare; urmează a se stabili programul de conformare
RAJAC IA�I –STAŢIA DE EPURARE
Depozitare nămoluri rezultate de
50000 Nămoluri din staţia de
30 ecologizarea suprafeţelor de teren afectate
135
DANCU la staţia de epurare
epurare de depozitarea nămolurilor
RAJAC IA�I –STAŢIA DE EPURARE DANCU
Depozitare nămoluri rezultate de la staţia de epurare
50000 Nămoluri din staţia de epurare
30 ecologizarea suprafeţelor de teren afectate de depozitarea nămolurilor
6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Tabel 6.10. Investiţii cuprinse în programele pentru conformare Nr. crt.
Agent economic Denumirea investiţiei
A. INVESTIŢII CUPRINSE ÎN PROGRAMELE PENTRU CONFORMARE : 1
SC Moldomobila SA Înlocuirea condensatorilor cu PCB cu condensatori ecologici
2 BESTA ING IA�I Amenajarea zonei de depozitare deşeuri tehnologice 3 SC AGMUS SA Eliminare baterii de condensatori PCB 4 S.C. MITTAL STEEL S.A Ecologizare teren incinta poluat Eliminare eliminare compusi cu PCB 6 SC REMAR SA PA�CANI Eliminarea echipamentelor electrice
(condensatoare)ce contin ulei cu PCB 7 RAJAC Retehnologizare si modernizare statie de epurare a
mun.Iasi - lina II si linia de tratare a namolurilor Iasi 8 SC ANTIBIOTICE SA Achizitionarea unei instalatii de incinerare deseuri 9 SC COTNARI SA Eliminarea condensatorilor cu PCB prin preluare în
vederea eliminarii
6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri
În cursul anului 2006 în judeţul Iaşi s-a derulat un singur proiect pilot - “ERACOLECT – sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeurile solide in vederea valorificării acestora” derulat de către Primăria Iaşi -SC SALUBRIS SA Iaşi in parteneriat cu ECOROM AMBALAJE Bucureşti.
Aria de derulare – cartier Copou Iaşi (Bdul Independenţei – Bdul Carol - Str. Oastei – str. Sărăriei);
Perioda de derulare: iunie 2006-iunie 2007 Grup ţintă – 11 000 locuitori; Amenajări : 10 puncte gospodăreşti pentru amplasare containere pentru deşeuri de
hârtie şi PET (câte 20 eurocontainere şi 7 pubele pentru fiecare tip de deşeu) Suma alocata de ECOROM AMBALAJE - 27.500 euro În perioada martie – iulie s-a derulat programul de colectare selectivă a PET-urilor în
zona campusurilor universitare Tudor Vladimirescu şi Târguşor Copou din Iaşi, iniţiat de Asociaţia TERIS, Casa de Cultură a Studenţilor şi Salubris Iaşi.
De asemenea s-au facut propuneri de proiecte de gestionare a deşeurilor .
137
Tabelul nr.6.10.1.1. Propuneri de proiecte pentru gestionarea deşeurilor Nr. Crt
Denumire Program de finantare Denumire program/proiect Iniţiator/ Beneficiar
Perioada de realizare
Cost total
Stadiul
1 ISPA Retehnologizare şi modernizare staţie de epurare a municipiului Iaşi
linia II şi linia nămolului
R.A.J.A.C.Iaşi
2004-2008 51,378 mil EURO
Execuţie lucrări
2 ISPA Modernizarea sursei de alimentare cu apă Moţca, jud. Iaşi/
Memorandum de finanţare semnat 17.04.2002 şi Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate şi a reţelei de
canalizare în mun. Paşcani
DAC Paşcani
2003-2010 17,7 mil Euro
Execuţie lucrări
3 OG 40/2006 Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Iaşi
Primăria municipiului
Iaşi
2006-2008 25 mil EURO
Achiziţie servicii proiectare
4 OG 7/ 2006 Sistem ecologic de gestionare a deşeurilor menajere in comuna
Răducăneni, jud Iaşi
CL Răducăneni
2006-2008 125000 RON
Aprobare sume pe proiecte
5 OG 7/2006 Sistem ecologic de gestionare a deşeurilor menajere in comuna
Gropniţa jud Iaşi
CL Gropniţa 2006-2008 149000 RON
Aprobare sume pe proiecte
6 Programul Consolidarea societăţii Civile din România, linie de buget PHARE 2003/005-551.01.05/03
Implicarea ONG-urilor de mediu în Programe de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PAPM)
FUNDAŢIA CORONA
2005-2006 82194,56 EURO
Finalizat
7 PHARE CBC 2004 Colaborare transfrontalieră pentru reducerea impactului deşeurilor
asupra mediului
Fundaţia Corona
2007 58070 Euro
În derulare
8 Banca Mondială Controlul poluării în agricultură Primăria Miroslava
2007 Elaborare- prezentare
documentaţie 9 Phare 2004/016-772.01.02/02 Implicarea ONG- urilor de mediu în
promovarea colectării selective a deşeurilor menajere (CSDM)
Fundaţia Corona
2006-2007 78050 euro
În derulare
138
6.10.2. Iniţiative adoptate de A.P.M.
În anul 2006, APM Iaşi a realizat o serie de acţiuni cu caracter de informare-educare-
conştientizare care au vizat mai multe grupuri-ţintă: şcoli, licee, grădiniţe, instituţii, ONG, agenţi economici, şi care au avut tematici diferite, circumscrise, în mare parte, unor evenimente importante de mediu, cum ar fi: “ Ziua mondială a mediului” , “ Ziua mondială a protecţei stratului de ozon”, ”Deşeurile ne privesc pe toţi “ şi acţiuni de salubrizare, igienizare a unor zone de agreement din municipiul Iaşi (Ciric , Venetia, Bucium ). 6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor
Pentru judeţul Iaşi se preconizează o reducere importantă a anumitor categorii de deşeuri, în special industriale, deoarece prin reducerea semnificativa a ponderii unor activităţi sau prin încetarea unor activităţi de producţie generatoare de cantităti mari de deşeuri industriale (ex. industrie chimică: SC TEROM S.A. Iaşi; SC MOLDOPLAST SA Iaşi; industrie constructoare de maşini (SC NICOLINA SA Iaşi,SC FORTUS SA Iaşi), industrie alimentară SC NECTAR SA Paşcani ) deşeurile corespunzătoare acestor ramuri industriale nu se vor mai genera, iar în alte activităţi industriale înlocuirea tehnologiilor vechi cu tehnologii noi, “curate” va conduce la diminuarea semnificativă a cantităţilor de deşeuri generate. O reducere importanată a cantităţilor de deşeuri se va înregistra şi în cazul deşeurilor menajere, deoarece prin programele naţionale în desfăşurare( “România curată”, ”Să reciclăm hârtia” şi “Să reciclăm PET”-urile) şi prin proiectele pilot existente (ex. “ERACOLECT” ) sau viitoare, anumite categorii de deşeuri din deşeurile menajere, printre care deşeurile de hârtie şi cartoane şi deşeurile din materiale plastice (care împreună totalizează cca 20% din cantitatea totală de deşeuri menajere generate, vor intra în circuit de valorificare/reciclare şi nu se vor mai regăsi în deşeurile menajere . Un semnal pozitiv în acest sens îl constituie şi apariţia operatorilor specializaţi ţn colectarea şi valorificarea acestor tipuri de deşeuri şi determinarea de către APM Iaşi a implicării mai active a administraţiilor publice locale în gestionarea eficientă a deşeurilor reciclabile, iar pentru mediul rural şi a dejecţiilor animaliere, care în prezent ajung în cantităţi mari în depozitele comunale. De asemenea, prin reglementări specifice privind regimul anumitor categorii de deşeuri, cum ar fi: uleiurile uzate (H.G.Nr.662/2001 ,cu modificările şi completările ulterioare ) , regimul bateriilor şi acumulatorilor uzaţi (H.G.Nr.1057/2001) , regimul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (HG Nr.448/2005), s-a instituit un sistem eficient de colectare şi valorificare a acestor categorii de deşeuri, atât de către unităţile care generează astfel de deşeuri cât şi de către unităţile care colectează şi valorifică deşeurile respective.
139
6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie
tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.) 6.11.1.1. Factori care influentează gestionarea deşeurilor
Factori generali: - dezvoltarea demografică (evoluţia populaţiei); - dezvoltarea economică (dezvoltarea industriei şi a sectorului economic, evoluţia venitului populaţiei, evoluţia ratei şomajului, evoluţia PIB-ului); - dezvoltarea infrastructurii (gradul de acoperire cu infrastructură de transport-rutier, feroviar, etc, gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de încălzire); - utilizarea terenurilor (zone rezidenţiale-urban dens, urban şi rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere; suprafeţe de teren agricol; habitate naturale-pajişti, păşuni, fâneţe, turbării, stâncării, păduri); caracteristici fizice ( relief ); - caracteristici climatice ( regimul precipitaţiilor, temperatura); - zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protecţie a resurselor de apă, etc). Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deşeurilor - aria de acoperirre cu servicii de salubritate; - cantităţi de deşeuri provenite de la populaţie, precum şi cantităţi de deşeuri asimilabile provenite din industrie, sectorul economic, cantităţi de deşeuri din grădini, pieţe, cantităţi de deşeuri stradale, cantităţi de nămol de la staţiile de epurare, cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări; - cantităţi de deşeuri colectate separat; - compoziţia deşeurilor.
În urma evaluării şi prioritizării factorilor de mai sus pe baza relevanţei în domeniul gestionării deşeurilor, pentru judeţul Iaşi cei mai importanti factori au fost identificati după cum urmează: - dezvoltare demografică - evoluţia populaţiei; - dezvoltare economică - numai în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei şi a sectorului economic ; - evoluţia venitului populaţiei; - toţi factorii menţionaţi la ”Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deşeurilor”; - aria de acoperire cu servicii de salubritate; - cantitatea de deşeuri colectată de la populaţie şi de la agenţii economici, cantitatea de deşeuri din grădini, pieţe, cantitatea de deşeuri stradale, cantitatea de nămol de la staţiile de epurare, cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări. Factori relevanţi - populaţia – constanta (p – indicele de variaţie a populaţiei); - aria de acoperire cu servicii de salubritate – creştere 5 %pe an (A.C.); - dezvoltarea economică:
140
-cresterea economica, 2% pe an – reprezinta o creştere a cantităţii de deşeuri asimilabile provenind din comerţ datorită creşterii economice (pc.e. – procentul de creştere economică) -venitul populaţiei, creştere 2% pe an – reprezintă o creştere a cantităţii de deşeuri menajere generate datorită creşterii venitului (p v, venit – procentul de creştere a venitului populaţiei) 6.11.1.2. Definirea situaţiei existente în anul 2005 - populaţie : 824083 - acoperire cu servicii de salubritate : 46% (număr de locuitori pentru care se asigură servicii de salubritate ); cantitatea de deşeuri menajere colectată în amestec de la populaţie, Qm = 209948 tone /an (deşeuri menajere) Qc = 15545 tone/an (deşeuri comerciale, asimilabile celor municipale); Tabelul nr.6.11.1.2.1.Evoluţia ariei de acoperire cu servicii de salubritate
An Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
AC (%) 46 51 56 61 66
Ex: CA2006 = CA2006 + 5 = 42%+ 5%=47% (A.C. % – arie de acoperire cu servicii de salubritate = 5%) Tabel 6.11.1.2.3.. Prognoza indicelui de deşeuri menajere generate, kg/loc.an
An 2006 2007 2008 2009 2010 IG (kg/loc.an) 446 455 464 473 483
IG2006 = IG2006 × (1+p), unde: IG2006 = indicele de generare a deşeurilor menajere la nivelul anului 2006 p – indice de evoluţie a deşeurilor menajere, p = 2% IG2006=420×(1+2/100) = 428,4kg/loc.an = 428Kg/loc.an Tabel 6.11.1.2.4. Prognoza cantităţilor de deşeuri menajere colectate
Factori relevanţi
An Populaţia (nr. loc.)
Arie de acoperire (%)
Indice generare (funcţie de evoluţia venitului) (kg/loc.an.)
Cantitate deşeuri menajere colectate (tone)
2006 824083 57 446 209948 2007 824083 62 455 232474 2008 824083 67 464 256191 2009 824803 72 473 280649
2010 824083 77 483 306485
141
Formula de calcul: Qmc2006 = P2006 · IG2006 · AC 2006 / 1000, unde: Qmc2006 = cantitatea de deşeuri menajere colectate de la populatie la nivelul anului 2006 ; IG2006= indice de deşeuri menajere generate in anul 2006 ; P2006 = populatie totala a judeţului în anul 2006 ; AC2006 = arie de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2006 Qmc2006 = 344004 tone În cazul deşeurilor asimilabile provenind din comert şi industrie , prognoza cantitatilor de deşeuri colectate se determina luând în calcul o creştere a acestor cantităţi cu un procent de 2% pe an ,echivalent procentului de creştere economică (2%). Tabel 6.11.1.2.5. Prognoza cantităţilor de deşeuri municipale asimilabile din comerţ, industrie, etc colectate An 2006 2007 2008 2009 2010 Cantitate deşeuri comerciale (tone)
16497 16827 17164 17507 17857
Formula de calcul: Qc2004 = Qc2003 · (1+pc.e.), unde: Qc2004 = cantitatea de deşeuri comerciale colectate in anul 2003; pc.e. – indicele de evolutie a dezvoltarii economice ( 2% ); Qc2004=Qc2003*(1+2/100)=15545 x ( 1+2/100 ) = 15856 tone La această cantitate de deşeuri colectate de la populaţie şi agenţi economici se mai adaugă deşeurile provenind din grădini, pieţe, deşeuri stradale, nămolul de la staţiile de epurare, deşeurile din construcţii şi demolări şi deşeurile colectate selectiv. Pentru acestea s-a considerat o creştere a cantităţilor colectate care intră în sistem de 1% / an. Pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale s-a considerat o creştere de 5% / an. Pentru evoluţia acestor cantităţi se foloseşte acelaşi algoritm ca şi în cazul evoluţiei deşeurilor comerciale.
6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie Nu există suficiente date pentru a realiza prognoza acestor categorii de deşeuri.
6.11.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor
Prin acţiunile pe care le intreprinde (sesiuni de comunicare–informare, seminarii de instruire pe diiverse teme de specialitate , participări la manifestări organizate de agenţi economici , ONG , instituţii ), APM Iaşi se implică în problemele privind managementul deşeurilor sş monitorizează în special aspectele care crează disfunctionalităţi în gestionarea acestora. Tabel 6.11.3. Ponderea cheltuielilor totale ocazionate de managementul deşeurilor în PIB (indicator 24 INS)
Ponderea cheltuielilor totale ocazionate de managementul deşeurilor în PIB (%) 2003 2004 2005 2006
Nu deţinem date privind ponderea cheltuielilor efctuate pentru managementul deşeurilor conform indicatorilor INS ( % PIB )
142
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase
6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase Tabelul nr. 6.12.1.1. Substanţe importate conform procedurii PIC ( Hg 697/2004 )
Judeţul Nr. agenţilor economici importatori
Cantitatea importată în 2005 (tone)
Destinaţie Comercializare /
utilizare Iasi 23 97 Utilizare
6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra
sănătaţii umane şi mediului
Nu există date privind evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice , nu s-au efectuat studii.
6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest- inventarul
cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice
Tabel 6.12.3. Inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice
Utilizare azbest Deşeuri cu azbest
Judeţ clădiri publice
(suprafaţă) mp
clădiri industriale (suprafaţă)
mp
tipuri articole
cu azbest
Kg
Alternative pt azbest (material
non -azbest)
Cantitate generată (t/2006)
Mod de gestionare
(depozitare…etc.)
Iaşi 9854 10116 9688 Materiale non-azbest - -
6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantităţilor de ODS-uri
Tabel 6.12.4.1. Cantităţile vehiculate de agenţi frigorifici la nivelul judeţului Iaşi în 2006
Cantităţile vehiculate de agenţi frigorifici în kg
Judeţul CFC-12
(R12)
R502 HCFC-22
(R22)
HCFC-123
HCFC-141b Alti HCFC
Clorura de metil
IA�I 292,5 2,6 711,4 - - - - Tabel 6.12.4.2. Cantităţile utilizate de freoni în anul 2006 la nivelul judeţului Iaşi
Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2006 Judeţul R 134a R134 R 404A R 409 R 407C R 410a R 507B
IA�I 1122,63 86 1265,03 32,2 99,85 25 33,3
143
Tabel 6.12.4.3. Număr sercice-uri frigorifice autorizate
Judeţ Număr sercice-uri frigorifice autorizate
Iaşi 29
Tabel 6.12.4.4. Degresanţi şi dezinfectanţi la nivelul anului 2005 Cantitate utilizată / recuperată
(kg)
Judeţ CTC (CCL4) CH3Br
Iaşi Nu este cazul 6.12.5. Biocide (utilizare, import, export) Cantităţile de biocide importate în anul 2005 de către agentii economici din judetul Iaşi
sunt prezentate în tabelul urmator :
Tabelul nr.6.12.5.1.Biocide importate
Cod tarifar vamal Produs
Cantitate importată
(tone)
Stoc la 31.12.2005
(tone) 3808.40.20 ZLATIN PERBEL 0,003 0,006 3808.40.20 ANSEP CIP 0,142 0,065 3808.40.10 220 KG 0,616 0,020 3808.40.90 OXYBRITE
PERFECT 0,200 0,035
3808.40.20 TRYPLOSAN 0,060 0,009 3808.40.90 21 KG 0,522 0,030 3808.40.90 OZONIT 0,658 0,222 3808.40.10 MIKRO-QUAT 0,250 0,068 3808.40.20 CHLORASEPT 0,129 0,021 3808.40.90 ALCODES 0,050 0,003 3808.40.90 MANODES 0,180 0,002 3808.40.90 OXONIA AKTIV 150 0,103 0,005 3808.40.90 OZONIT PULVER 0,331 0,060 3808.40.90 OXONIA AKTIV 0,370 0,080 3808.40.90 OXYBRITE
PERFECT 0,468 0,014
TOTAL 4,082 0,646
6.12.6. Poluanţii organici persistenţi
În anul 2006 au fost eliminate ,prin firme specializate ( S.C. PRO AIR CLEAN Timişoara si S.C. SETCAR S.A. Brăila ,un număr de 822 condensatoare cu conţinut de PCB, reprezentând o cantitate de aproximativ 3400 litri ulei cu PCB.
144
6.12.7 Produse fitosanitare-pesticide (evidenţa eliminării stocurilor de pesticide ) În anul 2006 a fost preluată , spre eliminare ,de către firma RAMBOLL Danemarca , toată cantitatea de pesticide ( aproximativ 73 tone ) existentă în depozitul Paşcani. Eliminarea pesticidelor istorice s-a efectuat în cadrul programului de eliminare controlată a a deşeurilor de pesticide coordonată de către Ministerul Agriculturii.
6.12.8. Mercurul
Evidenţa cantităţilor de mercur şi a deşeurilor cu conţinut de mercur (Hg) rulate în diverse activităţi în intervalul 01.01.2004-01.10.2005.
Mercur (Hg) pe stoc
Deşeuri ce conţin mercur
Judeţ Metalic
(Kg)
(Hg) în compuşi
(Kg)
(Kg) Hg pe fiecare tip de deşeu
Observaţii
Iaşi
1,1
8,2
0,4
Cantităţile de Hg sunt
conţinute, în cea mai mare
parte, în aparate de măsură şi
control
145
CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA
7.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Infiinţată în anul 1962, RNSRM constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMGA privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
Staţia de Radioactivitatea Mediului Iaşi derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 24 ore/zi, în scopul detectării creşterii nivelului de radioactivitate în mediu şi avertizarea/ alarmarea factorilor de decizie, dacă este cazul. 7.2. Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Iaşi
7.2.1. Programul standard de supraveghere
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Iaşi rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.
S-au efectuat 6756 analize beta globale (imediate şi întârziate) de doză gama externă şi spectrometrie gama. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor: Figura 7.2.1.1. Ponderea numărului de analize
aerosoli
depuneri si precipitatii atmosferice
apa
doze gamma
vegetatie
sol
146
În cursul anului 2006 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.
În graficele de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurărilor imediate comparativ cu limitele de atenţionare specifice fiecărui factor de mediu monitorizat.
Tabel 7.2.1.1. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice β globale medii anuale Bq/mc – măsurări imediate
Staţia RA Iaşi
2002 2003 2004 2005 2006
asp 02 - 07 4,97 3,03 2,54 3,46 3,57 asp 08 - 13 2,48 1,44 1,51 1,63 1,65 asp 14 - 19 2,07 1,23 1,13 1,30 1,37 asp 20 - 01 3,42 2,06 1,96 2,44 2,39
Figura 7.2.1.2. Aerosoli atmosferici – activitatea specifică beta globală (Bq/mc) măsurători
imediate 2006 comparativ cu limita de atenţie (10 Bq/mc)
Tabel 7.2.1.2. Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă – medii anuale (Bq/mc) Statia RA
Iaşi 2002 2003 2004 2005 2006
asp 02 - 07 12,434 8,304 7,621 9,521 9,985 asp 08 - 13 6,689 3,931 3,370 4,385 4,559 asp 14 -19 5,619 3,489 3,246 3,727 3,956 asp 20 - 01 9,461 5,732 5,483 6,681 6,765
02
468
1012
Luna
Activitatea(Bq/m3)
Activitatea 02 - 07 Activitatea 08 - 13 Activitatea 14 - 19
Activitatea 20 - 01 Lim.atentionare
Activitatea 02 - 07 3,115 2,063 1,546 1,996 3,18 2,861 4,452 3,905 5,326 5,597 3,97 4,858
Activitatea 08 - 13 2,451 1,468 0,989 0,834 0,92 0,829 1,147 1,226 1,654 2,163 2,599 3,509
Activitatea 14 - 19 2,254 1,454 0,919 0,638 0,73 0,671 0,768 0,934 1,323 1,623 2,313 2,853
Activitatea 20 - 01 2,658 1,913 1,252 1,231 1,89 1,794 2,402 2,35 3,275 3,469 2,883 3,602
Lim.atentionare 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
147
Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului judeţului (valoarea medie anuală fiind de 5,586 Bq/m3 pentru Rn şi 0,168 Bq/m3 pentru Tn). Tabel 7.2.1.3. Debitul dozei gamma în aer (µGy/h)
Statia RA Iaşi
2002 2003 2004 2005 2006
Medie anuală
0,070 0,070 0,071 0,073 0,070
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale
limitelor de avertizare, variind între 0,066 – 0,146 µGy/h. Tabel 7.2.1.4. Depuneri atmosferice (Bq/mc)
Statia RA Iaşi
2002 2003 2004 2005 2006
Medie anuală
1,59 1,55 1,30 1,62 1,22
Figura 7.2.1.3. Depuneri atmosferice – activitatea beta globală (Bq/mp•zi) faţă de limita de
atenţie – (200 Bq/mp/zi) în anul 2006
0
0,5
1
1,5
2
2,5
Luna
Act
ivit
atea
(Bq
/m2.
zi)
Activitatea
Activitatea 0,99 0,46 1,24 1,97 1,42 2,31 2 1,19 0,76 0,91 0,53 0,82
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Tabel 7.2.1.5. Apa brută – Activităţi specifice β globale medii anuale Bq/mc – măsuratori imediate
Statia RA Iaşi
2002 2003 2004 2005 2006
Râu Bahlui 0,43 0,30 0,30 0,30 0,33 Râu Prut 0,12 0,13 0,15 0,11 0,12
Figura 7.2.1.4. Activitatea beta globală a apei râului Bahlui în anul 2006
148
0
0,5
1
1,5
2
2,5
Luna
Act
ivita
tea(
Bq
/l)Activitatea Lim.atentionare
Activitatea 0,29 0,32 0,33 0,33 0,28 0,4 0,32 0,34 0,4 0,38 0,27 0,29
Lim.atentionare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Din programul de măsurători derulat rezultă ca nivelul mediu anual al radioactiviăţii
factorilor de mediu variază în limitele normale radioactivităţii naturale specifice teritoriului judeţului
Sursele de contaminare artificială monitorizate sunt radionuclizii emisi la Cernobal care migreaza în sol putând intra in lanţul trofic prin procesele de resuspensie, absorbţie de către plante sau să ajungă în pânza fereatică.
O alta sursă de creştere a concentraţiei radioactivităţii este şi CET care prin emisii duce la cresterea concentratiei particolelor de gaze radioactive naturale Rn220 , Rn222 (nu pot fi oprite prin filtre datorita dimensiunilor foarte mici ). Programe speciale de supraveghere.
S-au efectuat prelevări şi măsurători de probe pentru urmărirea radioactivităţii beta globale a râului Prut în secţiunea Ungheni. Figura 7.2.1.5. Activitatea beta globală a apei brute a râului Prut
0
0,5
1
1,5
2
2,5
Luna
Act
ivita
tea(
Bq
/l)
Activitatea Lim.atentionare
Activitatea 0,14 0,12 0,12 0,13 0,14 0,13 0,13 0,13 0,14 0,14 0,13 0,14
Lim.atentionare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
149
În cadrul Staţiei de Radioactivitate Iaşi se efectuează şi analize de spectrometrie gamma din probe de sol necultivat, cu frecvenţă săptămânală în perioada martie-octombrie.
Au fost identificaţi radionuclidul natural K-40 şi artificial Cs-137. Concentraţia de Cs-137 nu a depăşit limita de detecţie a aparaturii şi a metodei utilizate, iar concentraţiile de K-40 variază între 0,31 Bq/g si 0,35 Bq/g.
Figura 7.2.1.6. Concentraţia de K-40 în probe de sol necultivat
0,27
0,280,29
0,3
0,310,32
0,33
0,340,35
0,36
Luna
Con
cent
ratia
K40
(Bq/
g)
Concentratia -K40
Media anuala
Concentratia -K40 0,32 0,35 0,35 0,32 0,31 0,3 0,33
Media anuala 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35
apr mai iun iul aug sept oct
7.3. Concluzii
1. Radioactivitatea mediului în judeţul Iaşi se încadrează în limite normale determinate de radioactivitatea naturală.
2. Valorile radioactivităţii artificiale sunt rezultatul resuspensiei pulberilor de pe solul contaminat la accidentul nuclear de la Cernobâl.
150
CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN
8.1. Aşezările urbane
8.1.1. Amenajarea teritorială Tabel 8.1.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia
Judeţ Suprafaţa totală (km2)
Numărul locuitorilor
(la 01.07.2006)
Densitatea medie
( loc/km2 )
Numărul municipiilor
Numărul oraşelor
Numărul comunelor
Numărul satelor
Iaşi 5475,8 824083 150,495 2 3 93 418
În judeţul Iaşi există 2 municipii, 3 oraşe, 93 comune şi 418 sate. Municipiul Iaşi este municipiu reşedinţă de judeţ, localitate urbană de rangul I de
importanţă naţională cu influenţă potenţială la nivel european. Municipiul Paşcani este localitate de rangul II, municipiu de importanţă interjudeţeană
sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi. Oraşele Hârlău şi Tg. Frumos sunt localităţi urbane de rangul III. Urbanizarea este indicatorul care rezultă din raportul dintre numărul de locuitori în
mediul urban şi polpulaţia totală a judeţului. La 01.07.2006 din totalul populaţiei judeţuluide 824083 loc., 47,9% reprezintă populaţie urbană, mai mult cu 18541 persoane decât la 01.07.2005 iar 52,1% populaţie rurală. Creşterea populaţiei urbane a fost influenţată şi de transformarea comnuei Podu Iloaiei în oraş. Dezvoltarea zonelor comerciale
În anul 2006, în municipiul Iaşi s-au finalizat lucrările de reabilitare şi modernizare a
centrului comercial Moldova Iaşi şi au inceput lucrările de construire a unor importante complexe comerciale: Selgros (zona CUG), Kaufland (zona Păcurari, zona pasarelei Alexandru cel Bun şi zona Pieţei agro-alimentare Nicolina) şi Carrefour (zona Baza 3). De asemenea, s-au avizat de către Consiliul Judeţean Iaşi următoarele documentaţii urbanistice (P.U.D.):
o Construire ansamblu clădiri comerciale, locuinţe colective, etc. - Zona Centrală - Sud (zona Palat, Bd-ul A. Panu, str. Sf. Lazăr);
o Construire ansamblu clădiri comerciale, locuinţe colective, etc. - Zona Centrală - Est (zona Palat, Bd-ul A. Panu, str. Sf. Lazăr);
o Construire ansamblu clădiri comerciale, locuinţe colective, etc. - Zona Centrală - Vest (zona Palat, Bd-ul A. Panu, str. Sf. Lazăr);
Complexele comerciale construite în anul 2006 în municipiul Iaşi ocupă o suprafaţă de 115370 mp.
Tot în decursul anul 2006, în orasul Tg. Frumos dezvoltarea zonelor comerciale a totalizat 6000 mp, cuprinzând diverse spaţii comerciale private; în oraşul Hârlău au fost finalizate lucrări de construire a 2 spaţii comerciale (fără importanţă deosebită) cu o suprafaţă
151
totală de 114 mp, în municipiul Iaşi suprafaţa construită fiind de 115.370 mp (suprafaţa desfaşurată 122.032 mp). Sursa: CJ Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi Dezvoltarea zonelor rezidenţiale
Creşterea într-un ritm alert a necesităţilor de locuire (funcţie predominantă) din ultima perioadă a impus extinderea teritoriului intravilan atât a localităţilor rurale, dar mai ales a celor urbane, prin elaborarea şi aprobarea unor documentaţii urbanistice (PUG, PUZ). În anul 2006, printr-o serie de documentaţii de urbanism (PUZ), s-au introdus în intravilan, pe teritoriul administrativ al mun. Iaşi şi al comunelor învecinate (Miroslava, Bârnova, Rediu), zeci de hectare de teren, în special destinate construirii de locuinţe, dar şi altor genuri de funcţiuni: comerţ, prestări servicii, birouri, show-room, turism, etc. Dintre acestea o importanţă deosebită privind amploarea investiţiei şi importanţa impactului socio-economic, o au următoarele documentaţii:
• Construire cartier de vile zona Vişani, comuna Bârnova ; • Construire cartier rezidenţial zona Aleea Sadoveanu, mun. Iaşi ; • Construire locuinţe colective str. Fagului, mun. Iaşi ; • Construire ansamblu locuinţe colective, birouri, etc. Zona Grădinari –
Metalurgiei, mun. Iaşi ; • Construire locuinţe colective extravilan Rediu ; • Construire locuinţe colective zona Tătărasi – Aviaţiei.
Documentaţii ce vizau proiecte rezidenţiale în intravilan Iaşi (P.U.D.): • Complex rezidenţial – locuinţe P+M, str. Păcurari ; • Ansamblu locuinţe colective, str. V.Lupu ; • Clădiri dotări servicii, locuinţe, spaţii verzi, accese, parcaje, �os. Păcurari ; • 6 imobile de locuinte colective cu/fara spatii comerciale/cu alta destinatie.
Pe teritoriul oraşului Hârlau s-au finalizat lucrările de execuţie a două blocuri A.N.L. în suprafaţă totală de 2244 mp locuibili şi s-au emis autorizaţii de construire pentru alte 5 blocuri A.N.L. în suprafaţă totală de 5610 mp. În municipiul Iaşi suprafaţa construită (blocuri de locuinţe colective-5475 mp ) însumează 5475 mp – suprafaţa desfaşurată fiind de 20.420 mp. Sursa: CJ Iaşi În anul 2006 s-au eliberat 126 autorizaţii de construcţie în municipiul Paşcani.
Sursa: Primăria Municipiului Paşcani În Municipiul Iaşi s-au construit în anul 2006 blocuri de locuinţe colective şi locuinţe
unifamiliale însumând o suprafaţă totală construită de 16690 mp (cu o suprafaţă totală desfăşurată de 39570 mp).
Sursa: Primăria Municipiului Iaşi 8.1.2. Concentrările urbane Din punct de vedere al localităţilor urbane, judeţul Iaşi are în componenţă 2 municipii –
Iaşi şi Paşcani, 3 oraşe – Tg. Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei.
152
Tabel 8.1.2.1. Concentrările urbane
Tabel 8.1.2.2. Aşezări urbane Municipiu/oraş Intravilan
( ha )
Densitatea populaţiei în
intravilan
(loc/km2)
Zona urbană
(ha)
densitatea populaţiei
în zona urbană loc/ha
Municipiul Iaşi 6700 5373,42 6700 53,73 Municipiul Paşcani 1262 3332,57 1262 78 Oraş Hârlău 253,54 4453,75 153 42,5 Oraş Tg. Frumos 457 2970,02 2446 29,70 Oraş Podu Iloaiei 488,14 2392,87 296,28 15,2 Tabel 8.1.2.3. Structura populaţiei pe medii urban – rural
Judeţ Urban Rural Iaşi 397525 (48,67 %) 419385 (51,33 %)
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi
8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agreement
Serviciile de gospodărire a spaţiilor verzi din cadrul primăriilor municipiilor şi oraşelor sus menţionate, în cursul anului 2006 au efectuat lucrări de plantări de flori, arbori şi arbuşti ornamentali, gazonări platbande stradale şi lucrări de întreţinere a arborilor şi arbuştilor ornamentali. Pentru anul 2007 Primăria oraş Hârlău are în vedere plantare de arbori, arbuşti si răşinoase peste 2200 buc, arbuşti cu frunze persistente 200 buc, trandafiri 150 buc.
Tabel 8.1.3. Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Iaşi în anul 2006
Municipiu/oraş Suprafaţa
totală spaţii(ha)
Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor
Zone de agrement
JUDEŢUL IA�I
Municipiul IA�I 760 21,11
Breazu Bucium
Ciric Ţicău (zona de nord – pârtie
de schi)
Municipiul PA�CANI 15,6 7,5 -
Judeţ Zona urbană ( ha )
Intravilan ( ha )
% zona urbană din suprafaţa judeţului
Densitatea populaţiei în zona urbană
Iaşi 22630 8122 4,13 1706,02
153
Municipiu/oraş Suprafaţa
totală spaţii(ha)
Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor
Zone de agrement
Oraş HÎRLĂU 9,08 14 8,37 ha (sat de vacanţă, baraj Pârcovaci, terenuri
sportive)
Oraş TG. FRUMOS 4,5 3,3* -
Oraş Podu Iloaiei 1,7 3,23 Mal acumulare Podu Iloaiei * În cazul municipiului Paşcani, Tg. Frumos şi Podu Iloaiei nu sunt luate în considerare ca spaţii verzi grădinile de pe proprietăţile private.
Municipiul Iaşi este înconjurat de o perdea forestiera, care ofera condiţii de agrement şi recreere însumând o suprafaţă de aproape 400 ha. Primăria oraşului Iaşi a realizat în anul 2006 plantări de arbori, arbuşti şi trandafiri în valoare de 387180 RON. Suprafaţa totală de spaţii verzi existentă în oraşul Iaşi, întreţinută de Primărie prin Direcţia de Servicii Publice Municipale este de 349 ha (flori anuale, flori perene, trandafiri, suprafeţe gazonate,alei). Nici în cazul municipiului Iaşi nu sunt evidenţiate ca spaţii verzi grădinile cu plante şi arbori ornamentali din proprietăţile private.
Suprafaţa intravilanului municipiului Iaşi, a fost extinsă de la 4800 ha în 2000 la 6700 în 2006, în municipiul Paşcani a crescut de la 670 ha în 2000 la 1262 ha în 2006 iar în oraşul Tg. Frumos a crescut de la 452,24 ha în 2000 la 457 în 2006.
Serviciile de gospodărire a spaţiilor verzi din cadrul primăriilor municipiilor şi oraşelor sus menţionate, în cursul anului 2006 au efectuat lucrări de plantări de flori, arbori şi arbuşti ornamentali, gazonări platbande stradale şi lucrări de întreţinere a arborilor şi arbuştilor ornamentali.
8.2. Surse de apă şi reţele de canalizare
8.2.1. Reţele de alimentare cu apă Tabel 8.2.1. Reţele de alimentare cu apă. Reţele de canalizare
Reţele de alimentare cu apă Reţele de apă menajeră Judeţ Lungime
(km) Volum
distribuit (mii mc)
Număr localităţi
Populaţie racordată
(nr.)
Lungime (km)
Număr localităţi
Populaţie racordată
(nr.)
Iaşi 1035,63 52066,62 37 579,03 10 310223 Sursa RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
154
8.2.1.1 Apa potabilă Tabel 8.2.1.1. Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă
Judeţul Anul Lungimea simplă a
reţelei (km)
Nr. localităţi racordate la reţeaua de alimentare
2000 832,9 16 2001 754,85 16 2002 714,14 16 2003 823,878 20 2004 858,878 43 2005 932,323 51
Iaşi
2006 1035,66 89 Sursa RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
8.2.1.2 Apă menajera, reţele de canalizare Tabel 8.2.1.2 Evoluţia reţelei de canalizare
Judeţul Anul Lungimea simplă a
reţelei (km)
Nr. localităţi racordate la reţeaua de canalizare
2000 72,6 12 2001 606 12 2002 606,2 12 2003 506,2 12 2004 524,81 12 2005 590,63 16
Iaşi
2006 579,03 10 Sursa RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
În cursul anului 2006, prin intermediul oportuniăţii de finanţare create de OG 7/2006 – Program de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural , la APM Iaşi s-au înregistrat 13 solicitări pentru proiecte de investiţii pentru canalizări şi staţii de epurare în mediul rural cu o valoare totală de 46076227 RON, populaţie deservită 68263 locuitori. 8.3. Calitatea mediului în zone urbane
8.3.1. Calitatea aerului La nivelul aglomerării Iaşi, din măsurătorile efectuate în staţiile automate existente la
nivelul anului 2006 s-au înregistrat valori mici pentru SO2 comparativ cu valorile limită prevăzute în OM 592/2002. Astfel, valoarea maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2006 a fost de 43,7 µg/mc, în staţia suburbană Tomeşti, faţă de 125 µg/mc care reprezintă valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea medie anuală pentru aglomerarea Iaşi a fost de 6,94 µg/mc faţă de 20 µg/mc, valoarea limită anuală prevăzută pentru protecţia ecosistemelor.
Valoarea medie anuală a SO2 înregistrată raportată la valorile limită şi pragurile de evaluare prevăzute în OM 592/2002, încadrează aglomerarea Iaşi sub pragul inferior de
155
evaluare – PIE de 8 µg/mc. Concentraţiile de SO2 au scăzut foarte mult la nivelul UE, motiv pentru care acum se măsoară în 3 – 4 staţii în majoritatea ţărilor europene. Deşi transportul rutier are contribuţia cea mai mare la emisiile de dioxid de azot, datorită configuraţiei şi topografiei arterelor din municipiul Iaşi nu s-au înregistrat valori care să depăşească VL în staţia de trafic, unde totuşi s-au măsurat valorile medii orare cele mai mari din aglomerare, respectiv de 109 µg/mc, aproximativ 50% din valoarea limită. În OM 592/2002 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii populaţiei este de 40 µg/mc iar cea înregistrată în aglomerarea Iaşi a fost de 18,8 µg/mc.
Valorile medii orare măsurate pentru ozon în aglomerarea Iaşi nu au depăşit pragul de informare de 180 µg/mc sau de cel de alertă de 240 µg/mc conform OM 592/ 2002.
Se poate menţiona faptul că poluarea aerului cu PM10, în Iaşi a fost identificată în cca 58% din măsurătorile zilnice din staţia de trafic Pod de Piatră şi 38% pentru măsurătorile din staţia industrială. Pentru aglomerarea Iaşi media anuală este de 61,69%, depăşind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii de 40 µg/m3 şi valoarea limită plus marja de toleranţă (60 µg/m3 (valabilă până la 01.01.2007).
Din datele de monitorizare de la APM Iaşi şi rezultatele cercetărilor efectuate de ISP Iaşi, rezultă că poluanţii gazoşi nu se regăsesc în concentraţii semnificative în aer, aglomerarea Iaşi fiind însă poluată cu pulberi provenite atât din activităţi industriale, de trafic cât şi din salubrizarea necorespunzătoare a municipiului.
Institutul de Sănătate Publică Iaşi a prelevat probe de 24 h pentru pulberi totale în suspensie (TSP) şi PM2,5 în punctul de trafic Piaţa Mihai Eminescu pentru perioada februarie -iunie 2006.
Rezultatele sunt prezentate tabelar mai jos Tabel 8.3.1.TSP şi PM10 - parametrii statistici
medie Mediana Minima Maxima PM 2.5 39.88 33.94 2.4 124.0 TSP 131.29 134.5 20.71 279.89
Pulberi in suspensie
UM CMA pentru
protecţia sanatatii
Frecvenţa depăşirii
CMA 24 ore ( % )
JUDET
Valoare medie anuala
Valoare maxima 24 ore
Media anuala
24 ore
Pulberi totale
131.29 279.89 µg/m3 75 150 87.8%
PM10
Iaşi
PM 2,5 39.88 124.0 µg/m3 25 30 54.1%
Observaţii: a) Valorile limită pentru TSP sunt preluate din STAS 12574/1987, document legislativ cu care
se lucrează la ISP. b) Media anuală pt PM2.5 este cea propusă în "DIRECTIVE OF THE EUROPEAN
PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on ambient air quality and cleaner air for Europe,
156
Brussels, 21.9.2005 COM(2005)" c) Valoarea PM 2.5 pt 24h este cea stabilită în acelaşi document ca necesitate pentru
evaluarea fracţiei în cauză Concluzii:
TSP • Valoarea medie pe intervalul dat este mai mare decât CMA anuală. Media anuală a fost
depăşită în 87.8% din zile PM 2..5
Valoarea medie pe intervalul dat este mai mare decât CMA zilnică. Media zilnică a fost depăşită în 54.1% din măsurări. • Valoarea medie pe intervalul dat este mai mare decât CMA anuală. Media anuală a fost
depăşită în 65.5% din zile • Pentru cei care muncesc în aer liber doza de PM 2.5 este de 159.52 micrograme.
Expunerea la PM2.5 în aer liber este cu 78% mai mare decât în mediul de birou ceea ce justifică utilizarea acestui indicator de poluare şi pentru muncitorii urbani. În măsura în care se cere, calculaţia se poate relua şi pentru populaţia generală şi nu doar pentru segmentul de populaţie activă.
Sursa Institului de Sanatate Publica 8.3.2. Calitatea apei potabile
Tabel 8.3.2.1. Situaţia alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat în judeţul Iaşi
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total populaţie 811342* 816910 816910 816910 816910 824083
Populaţie conectată la sistem public
- 340331 364809 396580 400859 410551
Populaţie neconectată - 476579 452101 420330 416059 413532
Populaţie aprovizionată cu întrerupere
- 0
0 0 0 0
Surse: *)Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani Tabel 8.3.2.2. Aprovozionarea cu apă după tipul racordului în anul 2006
Judeţul Populaţie racordată
În imobil %
În curte %
În stradă %
Iaşi 410551 48,83 51,17 - Sursa: RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
Tabel 8.3.2.3. Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Iaşi în 2006
Nr. Crt.
Judeţ Nr. total probe Nr determinări fizico-chimice
Nr. determinări bacteriologice
1 Sursa: ASP Iaşi 1870 5610 7480
2 Sursa: RAJAC Iaşi 21629 140596 6548
3 Sursa: ISP Iaşi 1574 9143 4656
157
Tabel 8.3.2.4. Monitorizarea calităţii apei la sursă Frecvenţa depăşirilor CMA la nr.total
de probe efectuate (%) Judeţul Iaşi Coliformi totali Coliformi fecali
Sursa: RAJAC Iaşi 3 3 Sursa: ISP Iaşi 15,68 3,92 Tabel 8.3.2.5. Calitatea chimică a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare în anul 2006
Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate (%) Judeţul Iaşi
Substanţe toxice CCO Amoniac Azotaţi Sursa: ASP Iaşi - 0 9 21,36
Sursa: RAJAC Iaşi - 0 0 1
În cursul anului 2006, prin intermediul oportuniăţii de finanţare create de OG 7/2006 – Program de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural , la APM Iaşi s-au înregistrat 18 solicitări pentru proiecte de investiţii/alimentări cu apă în mediul rural cu o valoare totală de 53198198 RON, populaţie deservită 59036 locuitori.
8.3.3. Gestionarea deşeurilor Este prezentată în Capitolul 6.
8.3.4. Zgomotul Măsurări ale nivelului de zgomot au fost efectuate până în luna mai, când s-a defectat iremediabil sonometrul din dotare. Tabel 8.3.4. Măsurări de zgomot în anul 2006
Tip măsurare zgomot Număr măsurari Maxima măsurata (dB) % Depăşiri
Pieţe , spaţii comerciale , restaurante în aer liber 24 80 95
Incinte de şcoli şi creşe , grădiniţe , spaţii de joacă pentru copii
15 64 60
Parcuri, zone de recreere şi odihnă
- - -
Incintă industrială 4 80 30 Zone feroviare - - -
Aeroporturi - - - Parcaje auto - - - Stadioane ,
cinematografe în aer liber
- - -
Trafic 534 83 67 Altele - - -
158
8.4. Starea de confort şi şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului Locatarii apartamentelor expuse la efectele traficului declară prin fişa chestionar de investigare completate prin ISP Iaşi că le sunt perturbate activităţile de studiu, lectură, recreere, permanent sau uneori, în mică măsură sau în mare măsură. De asemenea declară că deşi s-au acomodat după o perioadă îndelungată locuire, uneori mai sunt deranjaţi de noxele fizico-chimice rezultate din trafic, care le provoacă oboseală, dureri de cap, tulburări de concentrare, nervozitate, insomnii, adormiri dificile, oboseală la trezire.
APM Iaşi nu a efectuat măsurări de zgomot din luna mai 2006, sonometrul din dotare neputând fi utilizat datorită uzurii morale şi fizice avansate.
ASP prin compartimentul de mediu efectuează determinări de zgomot în locuinţe, iar în anul 2006 din 57 de măsurări efectuate 96,5 % au fost depăşiri, cu maxima măsurată de 63 dB.
8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Nivelul morbidităţii din acelaşi an nu poate fi pus faţă în faţă cu calitatea aerului din
anul respectiv datorită efectului expunerilor anterioare (date raportate de DSP Iaşi şi ISP Iaşi). Din punct de vedere al poluaţilor gazoşi măsuraţi în aglomerarea Iaşi, nu sunt probleme, poluarea identificată ca de altfel în majoritatea ţărilor europene fiind cu pulberi în suspensie PM10.
Nivelul incidenţei bolilor respiratorii în raport cu date de calitate a aerului au fost furnizate de ISP Iaşi cu menţiunea că rezultatele au valoare de informare redusă, relaţia de cauzalitate fiind dificilă.
Particulele în suspensie (PS) reprezintă una din problemele majore de poluare cu implicaţii semnificative în starea de sănătate a populaţiei. Odată inhalate, cca 50% din particule se depun şi restul sunt evacuate prin aerul expirat. Depunerea diferenţiată în tractul respirator se face în principal prin patru mecanisme: intercepţie, impact inerţial, sedimentare gravitaţională şi difuzie radială. Parametrul cheie este dimensiunea particulei definită prin noţiunea de diametru aerodinamic, dae, care este diametrul unei sfere egală cu unitatea ce are aceiaşi viteză terminală de depunere cu particula la a cărei dimensiune se face referinţă. Pentru particulele foarte mici, care se depun în principal prin difuzie, dimensiunea se descrie în termen de diametru de difuzie dth. Tranziţia între dae, şi dth are loc în domeniul 0.5–1µm (O.M.S. 1987). Pe scurt, eficienţa de reţinere este mare (90–99%) pentru particule cu dae în domeniul dimensional de 0.001, 0.005 şi 5 microni, medie (27–75%) pentru 0.02 and 1 microni şi mică (12–17%) pentru 0.1–0.5 microni (Brănişteanu 2000). Eficienţa de reţinere (implicit şi catitatea de particule) este influenţată de vîrstă şi sex,, starea de sănătate a aparatului respirator, categoria de efort şi particularităţile anatomo-fiziologice individuale. Aceleaşi caracteristici sunt implicate şi în eliminarea particulelor din tractul respirator în cel digestiv, ceea ce diferenţiază foarte mult riscul de expunere al segmentelor de populaţie.
Evaluarea riscului de expunere la PS se face prin determinarea concentraţiei de particule din aer. În secundar, acolo unde este posibil, se pot face dozări ale componentelor vehiculate de particule în produse biologice (sânge, urină, ţesut, etc.) În secţiunea anterioară s-a argumentat faptul că toxicologia respiratorie este suficient de complexă pentru a nu permite o urmărire în amănunt. În evaluarea riscului de expunere se apelează la convenţii: una a fost prezentată anterior (diametrele aerodinamic şi de difuzie), cea de a doua doua se referă la fracţiile dimensionale. Acestea sunt de două feluri: unul
159
referitor la mediul de muncă (fracţia inhalabilă, toracică şi abdominală) şi altul referitor la mediul ambiental. Pentru mediul ambiental, clasificarea se face strict în funcţie de dimensiune: TSP- fracţia care cuprinde totalul de particule în suspensie, PM10 -fracţia care cuprinde particulele cu dae mai mic sau egal cu 10 microni şi PM 2.5 -fracţia care cuprinde particulele cu dae mai mic sau egal cu 2.5 microni. În stadiul de cercetare se află şi PM1. Deoarece se face referire strict la dimensiune, definiţia fracţiilor dimensionale utilizate în igiena mediului nu face nici o trimitere la toxicologie ci se limitează la definirea modului de recoltare. Tot aici se include şi convenţia de 50% reţinere şi dispozitivele de recoltare au eficienţa de prelevare în consecinţă. Pentru uniformizarea preciziei rezultatelor, aerosuspensia se recoltează cu impactoare şi/sau cicloane, alte principii (electro şi termo-precipitarea) fiind utilizate doar în scop de cercetare.
În ultimii ani, descreşterea accentuată a marii industrii coroborată cu sporirea traficului auto, au modificat mult dimensiunile PS şi compoziţia lor. În prezent se consideră că emisiile auto sunt principala sursă de poluare pe locul următor fiind sursele de încălzire. Progresele tehnice din ambele domenii au făcut ca TSP să scadă catitativ în timp dar ponderea particulelor cu dimensiuni mici să fie mai mare. În consecinţă, potenţialul iritativ al particulelor a crescut. Dacă ne referim la morbiditate şi mortalitate, expunerea la particule este asociată cu afecţiuni pulmonare şi cardiovasculare. Cel mai expus segment populaţional sunt copii care dezvoltă prematur astm bronşic. Un alt segment de risc sunt muncitorii urbani care petrec mai mult timp în aer liber decât alte categorii socio-profesionale. În ultimul timp se conturează ca segment de risc femeile în general (Chen LH, Knutsen SF, Shavlik D 2005) şi studii recente limitează segmentul la perioada post-menopauză (Kristin A. Miller, M.S., David S. Siscovick, M.D., M.P.H., Lianne Sheppard, Ph.D., Kristen Shepherd, M.S., Jeffrey H. Sullivan, M.D.,M.H.S., Garnet L. Anderson, Ph.D., and Joel D. Kaufman, M.D., M.P.H., 2007). Acestea sunt studii epidemiologice şi nu oferă explicaţii fiziologice.
În momentul actual, există suficiente dovezi pentru a afirma că fracţia PM2.5 este cea cu risc maxim. Acest lucru a condus la conturarea unor măsuri mai restrictive privind monitorizarea şi reducerea emisiilor preconizate în legislaţia UE. Fracţia PM2.5 este şi cea care rămâne cel mai mult în suspensie, suficient pentru a fi vehiculată pe distanţe mari; PM2.5 este considerat un poluant transfrontalier. Sursa: institutul de Sănătate Publică Iaşi
8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În anasamblul factorilor care caracterizează starea de sănătate a individului contribuţia factorului hidric este de necontestat atât prin cantitatea cât şi prin calitatea sa. Când apa pentru consumul uman nu indeplineşte condiţiile de cantitate sau potabilitate, există posibilitatea transmiterii unor boli cu poartă de intrare tub digestive, dintre care amintim: BDA, hepatita epidemică, dizenteria, febra tifoidă. Tabel 8.4.2. Cazuri de îmbolnăviri în anul 2006
Judeţ Febră tifoidă (nr. cazuri)
Dizenterii (nr. cazuri)
Hepatita A (nr. cazuri)
BDA (nr. cazuri)
Iaşi - 19 322 1098 Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile pe calea apei impun necesitatea respectării normelor de protecţie şi gospodărire a apelor prin aplicarea judicioasă a actualei legislaţii. Sursa: ASP Iaşi şi ISP Iaşi
160
8.4.3. Efectelele slabei gestionări a deseurilor asupra stării de sănătate
Nu există studii.
8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populatiei Dintre efectele negative produse asupra stării de sănătate, cu semnificaţie statistică la cei expuşi la zgomot se pot menţiona următoarele: adormire dificile – 57%, oboseală la trezire – 53%, somn superficial – 48%, somn agitat – 39%, insomnii – 23%. Sursa: ISP Iaşi
8.4.5. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei
Tabel 8.5.5. Situaţia centralizată privind activitatea de hingherit în anul 2006 în Municipiul Iaşi
Padoc Miroslava Total Câini prinşi 7780 Eutanasiaţi 5766 Revendicaţi 0
Adoptaţi 535 Sterilizaţi/castraţi 1838
Eliberaţi în teritoriu 1566 Număr câini prinşi (medie lunară) = 648,33 Sursa: Primăria Municipiului Iaşi
Din informaţiile furnizate de Primăria oraş Hârlău, în oraşul Hârlău şi satul Pârcovaci există între 250 până la 300 câini abandonaţi, pentru care obiectivul următor este înfiinţarea unui serviciu de ecarisaj în cadrul serviciului public cu obligaţia de strângere a câinilor abandonaţi, asistenţă vetereinară, revedicare şi adopţie, eutanasiere şi transport. Sursa: CJ Iaşi 8.5. Obiective şi măsuri
8.5.1. Poluarea aerului
Angajamentele rezultate din negocierea Capitolului 22 - MEDIU al Documentului de poziţie pentru judeţul Iaşi impun respectarea termenelor de conformare pentru cele 14 staţii de distribuţie a benzinei din judeţ şi instalaţiile IPPC care au primit perioadă de tranziţie.
În vederea respectării legislaţiei privind calitatea aerului, până la sfârşirul anului 2007 este prevăzută închiderea instalaţiilor de incinerare a deşeurilor medicale aparţinând spitalelor obstetrică - ginecologie Cuza Vodă Iaşi, municipal Paşcani, de pediatrie Sf. Maria Iaşi.
La APM Iaşi au fost înregistrate pe calitatea aerului următoarele proiecte:
- 1 proiect Implementare in Comun (JI) pe baza protocolului de la Kyoto şi un proiect cu finanţare de la AFM
161
8.5.2. Poluarea apei În domeniul managenetului apei (alimentare cu apă, canalizare) au fost înregistrate
următoarele proiecte:
� 2 proiecte ISPA
� 25 proiecte prin OG 7/2006
� 8 proiecte buget de stat
� 3 proiecte prin Administraţia Fondului de mediu (AFM)
� 1 PHARE
8.5.3. Deşeuri Pentru directiva privind depozitarea deşeurilor nu sunt stabilite termen scadente în
anul 2007 însă este nevoie de o implicare mai mare a autorităţilor administraţiei publice locale în realizarea de proiecte care să vizeze extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în mediul rural şi a colectării selective a acestora.
În domeniul managementului deseurilor au fost înregistrate:
� 1 proiect OG 40/2006
� 2 proiecte OG 7/2006
� 1 proiect Banca Mondială
8.5.4. Poluarea sonoră
Obiectivul pentru perioada următoare este finalizarea de către Primăria Iaşi a hărţii de zgomot şi a hărţii strategice de zgomot conform HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental şi predarea acestor hărţi Comisiei Tehnice Regionale pentru aprobare.
8.5.5. Animale abandonate Primăria Municipiului Paşcani are în vedere contactarea unei firme specializate în
vederea reducerii numărului câinilor fără stăpân.
8.5.6. Transportul
Primăria Municipiului Paşcani are următoarele obiective: 1. realizarea unei variante ocolitoare a drumului naţional DN 28A pentru traficul
greu, propusă de Search Corporation şi aprobată de AND (faza de studiu de fezabilitate);
2. realizarea unui traseu de variantă ocolitoare pentru DJ 208. Primăria Municipiului Iaşi prin hotărâri ale Consiliului Local a demarat programul de
dezvoltare a transportului în Municipiul Iaşi, urmărindu-se:
162
- promovarea şi încurajarea transportului în comun cu tramvaie; - creşterea siguranţei şi confortului călătorilor; - reducerea poluării; - redirecţionarea traficului greu spre zone periurbane; - încurajarea transporturilor alternative nepoluante; - integrarea în sistemul european de transport durabil.
Ţinta va fi realizarea unui sistem eficient şi durabil de transport urban şi periurban care să satisfacă necesităţile de mobilitate a persoanelor şi bunurilor cu un impact de mediu cât mai redus. Accentul va fi pus pe promovarea transportului în comun şi descurajarea celui automobilistic, precum şi pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic).
Primăria Municiupiului Iaşi are în vedere achiziţionarea următoarelor: - staţie de spălare mijloace de transport în comun; - mijloace de transport (înlocuirea graduală, în primul rând a celor 40 de tramvaie tip
Tatra; achiziţia a 50 autobuze cu capacitate de transport de 100 persoane, cu norma de poluare EURO 3; reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport cu tramvaiul pentru 37,05 km c.s. dintre care 9,26 km c.s. în anul 2007). 8.5.7. Spaţiile verzi Plantări puieţi de arbori, arbuşti şi răşinoase, arbuşti cu frunze persistente, răsaduri de
flori. Primăria municipiului Paşcani are în vedere înfiinţarea unei zone de agreement la
acumularea Lunca şi mărirea spaţiilor verzi prin introducerea în intravilan a unor noi terenuri.
8.5.8. Agenda Locală 21 Dintre proiectele de mediu mai importante prevăzute în lista proiectelor prioritare ale
Agendei Locale 21 a municipiului Iaşi, până în prezent au fost implementate următoarele: Obiectiv: Dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea trasporturilor
În cadrul proiectului Modernizarea şi optimizarea traficului urban de călători au fost achiziţionate 50 autobuze. De asemenea, au fost primite ca donaţie în anul 2003 un număr de 27 bucăţi tramvaie GT4 din Germania, în anul 2004 un număr de 10 bucăţi tramvaie GT4 din Germania şi respectiv 9 bucăţi tramvaie DE44 din Elveţia prin proiectul Donaţie tramvaie pentru Iaşi (Berna – Bern Mobil).
Au fost efectuate o serie de lucrări de modernizare a unor linii de tramvai în perioada 2003-2006, în cadrul proiectului Modernizare infrastructură linii de tramvai.
Menţionăm că în prezent se lucrează la studiul de fezabilitate care are în vedere realizarea şoselei de centură, în cadrul proiectului Realizarea unei artere ocolitoare. Obiectiv: Modernizarea reţelelor de utilităţi
Regia Autonomă C.E.T. S.A., în cadrul proiectului Automatizare şi modernizare puncte termice, a realizat modernizarea unui număr de 24 puncte termice şi acest proiect continuă pentru modernizarea tuturor punctelor termice de pe raza municipiului Iaşi.
163
Proiectul Redimensionarea şi reconstruţia staţiei de prepurare a apelor uzate la SC ANTIBIOTICE SA Iaşi în valoare totală de 3553333 EURO a fost finalizat în cursul anului 2005. Obiectiv: Asigurarea condiţiilor necesare reducerii factorilor de risc: cutremure, alunecări de teren, inundaţii
Au fost realizate lucrări de consolidare la unii versanţi: Râpa Galbenă
Valoare totală: 1.340.000 lei Trei Ierarhi
Valoare totală: 316.400 lei Tătăraşi - Oancea
Valoare totală: 1.448.000 lei Obiectiv: Asigurarea unui management durabil al deşeurilor în Municipiul Iaşi. În prezent este în derulare proiectul: ”Managementul integrat al deşeurilor” – Iaşi. Scopul proiectului:
Realizarea managementului integrat al deşeurilor în municipiul Iaşi şi în 12 comune din cadrul Zonei Metropolitane Iaşi.
Componenta A: Depozitarea deşeurilor Ob.A1. Închidere depozit existent – amplasament comuna Tomeşti Ob.A2. Depozit nou pentru deşeuri urbane, ultimul amplasament comuna Ţuţora – Iaşi.
Componenta B: Staţie de sortare şi compost Ob.B1. Staţie sortare – Amplasament Ţuţora; Ob. B2. Staţie compost – Amplasament Ţuţora.
Componenta C: Colectare selectivă Costul total al proiectului este de 29.604.571 Euro, din care 25% este contribuţie locală.
În afara proiectelor menţionate, la finele anului 2005 a fost pus în funcţiune Sistemul automat de monitorizare a calităţii aerului în mun. Iaşi, proiect finanţat prin programul PHARE RO 2002/000- 586041203 Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului. 8.6. Concluzii
1. Municipiul Iaşi este poluat cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile principalele sursele fiind industria metalurgică, fabricarea produselor de ceramică prin ardere, industria energetică care utilizează combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite.
2. Calitatea chimică a apei potabile distribuită prin sistem public de aprovizionare, caracterizată prin indicatori generali de potabilitate, a fost determinată prin analiza substanţelor toxice , a amoniacului şi a azotaţilor, constatându- se că nu există anormalităţi şi că aceasta este acceptabilă consumatorilor.
3. Calitatea apei brute (la sursă), analizată din punct de vedere bacteriologic a fost necorespunzătoare din punct de vedere a prezenţei coliformilor totali în 15,68 % din cazuri şi 3,99 % a coliformilor fecali (sursa ISP).
164
4. Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă din judeţ este de 1035,63 km, de acest serviciu beneficiind 37 de localităţi, iar cea a reţelei de canalizare de 579,03 km la care sunt racordate 10 localităţi.
5. ASP Iaşi a făcut determinări privind calitatea apei din instalaţii locale (fântâni, puţuri, izvoare), rezultând că 100 % din probe raportate la indicatorul CCO, 91 % probe raportate la amoniac şi 78,64 % probe raportate la azotaţi sunt corespunzătoare.
6. Zgomotul urban depăşeşte limitele admise în pieţe , spaţii comerciale , restaurante în aer liber în proporţie de 95% din măsurători, în incinte de şcoli şi creşe , grădiniţe , spaţii de joacă pentru copii frecvenţa depăşirilor este de 60%, iar zgomotul generat de trafic prezintă depăşiri pentru 67% din măsurători.
7. Spaţiile verzi din zona urbană a judeţului includ grădini publice, scuaruri şi zone de agrement, reprezentând o medie de 9,35 m2/cap de locuitor.
165
CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 9.1. Agricultura
9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Problemele majore sunt datorate pierderilor ireversibile cauzate de eroziuni,
contaminări din surse locale şi difuze (inclusiv acidifiere), salinizare, compactare. Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducera
biodiversităţii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice în exces şi în perioade neadecvate duce la apariţia nitriţilor / nitraţilor în apele curgătoare / apa freatică şi la eutrofizarea acumulărilor de apă de la baza versanţilor.
Păşunatul excesiv duce la distrugerea biodiversităţii pe terenurile unde acesta se practică.
Neaplicarea măsurilor de agrotehnică antierozională duce la declanşarea eroziunii accelerate a solurilor.
9.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
Obiectivele IPPC din judeţul Iaşi cu activităţi în sectorul agricol care sunt în curs de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu sunt următoarele: - SC Rom Trading Company SRL - SC Avitop SA - SC Latini Com Belceşti - SC Avicola SA cu fermele Leţcani, Războieni, Tg. Frumos, - SC Arcon Internaţional SRL
Documentaţiille tehnice prezentate de operatorii nominalizaţi cuprind tehnicile/tehnologiile utilizate pentru creşterea animalelor, principalelele efecte asupra mediului, măsurile de reducere a emisiilor, aplicarea permanentă a bunelor practici agricole împreună cu cele mai bune tehnici disponibile în proiectarea adăposturilor. Se au în vedere deasemenea tehnici pentru reducerea consumului de apă şi energie, depozitrea dejecţiilor şi prelucrarea acestora dacă este posibil (dejecţii tratate, care în mod normal sunt împrăştiate pe sol). Pentru această activitate cele mai bune tehnici disponibile includ instrumente de gestionare şi posibilitatea alegerii echipamentului.
Principalele emisii rezultate din activitatea de creştere a animalelor sunt emisiile de amoniac în aer, scurgerile de azot şi fosfor în sol, în apele subterane şi de suprafaţă.
Măsurile de reducere a acestora se referă la un întreg lanţ de evenimente inclusiv de minimizare a producţiei de deşeuri, nicidecum doar la modalităţile de depozitare, tratare sau aplicare a dejecţiilor odată apărute. .
166
9.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură
Din totalul 256632 ha arabil evoluţia utilizării solului în agricultură se prezintă în tabelul de mai jos: Tabel 9.1.2.1 Evoluţia utilizării solului în agricultură – sol cu folosinţă arabilă
Anul Suprafaţa (ha) 2000 253332 2001 253332 2002 253332 2003 253332 2004 253332 2005 256600
Judeţul Iaşi
2006 256632 9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
Tabel 9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
Anul Suprafaţa (ha) 2000 - 2001 2,6 2002 6,15 2003 12,91 2004 7,27 2005 16,13
Judeţul Iaşi
2006 0
9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate Tabel 9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor regenerate
Anul Suprafaţa (ha) 2000 200 2001 205 2002 210 2003 248 2004 280 2005 323
Judetul Iaşi
2006 457 Sursa: ITRSV Suceava şi Direcţia Silvică Iaşi
167
9.1.2.4. Evoluţia şeptelului
Tabel 9.1.2.4. Evoluţia şeptelului în perioada 2000 – 2006 în judeţul Iaşi
Efective (nr. de capete) Nr. crt
Categorii de animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1. Bovine total 114453 112320 115548 117710 106584 107337 2. Vaci lapte 62101 61056 62097 60414 59904 56059 3. Alte bovine
(bubaline) 52352 51264 53451 57296 46680 51278
4. Ovine total 364751 336321 252772 320286 267441 259980 5. Caprine 6125 7219 9102 10847 10858 11629 6. Porcine 111532 98646 100324 139161 185688 180560 7. Păsări total 2686978 3290057 3997879 3652191 8. Găini
ouătoare 1743474 1854753 1707472 1855383
9. Cabaline 51120 53385 50217 50252 10. Animale
blanã
Sursa Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi www.iasi.insse.ro
9.1.2.5. Agricultura ecologică În judeţul Iaşi există preocupări legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin
utilizarea biofertilizatorilor şi a îngrăşămintelor organice. Acestea au fost distribuite pe o suprafaţă 13700 ha, reprezentând 5,34 % din suprafaţa arabilă.
În judeţ există 4 ferme ecologice înfiinţate în comunele Răducăneni, Scânteia, Rediu şi Strunga.
9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Utilizarea neraţională şi necontrolată a îngrăşămintelor chimice determină acidifierea
solurilor, poluarea pânzei freatice şi a apelor de suprafaţă, poluare istorică cu efecte şi în prezent. În anul 2006 nu s-au înregistrat asemenea cazuri.
Nerespectare cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea accelerată a calităţii solului, iar neexecutarea lucrărilor agrotehnice la timp optim determină distrugerea structurii solurilor.
Emisiile rezultate din agricultură constau în principal din gaz metan (14338,6 t) şi amoniac (5742,3 t), gaze rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi managementul dejecţiilor animalelor precum şi emisiile din procese naturale.
9.1.4. Utilizarea durabilă a solului
168
Prin Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, în judeţul Iaşi se asigură exploatarea terenurilor în conformitate cu principiul dezvoltării durabile. 9.2. Industria 9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului În judeţul Iaşi sectorul industrial este reprezentat în principal de :
- Industria energetică , respectiv instalaţiii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW- 2 instalaţii inventariate- Directiva IPPC;
- Produţtia şi prelucarea metalelor : • topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 tone/zi – 2 instalaţii IPPC • instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalice prin folosirea procedeelor electrolitice
sau chimice , la care volumul total al cuvelor de tratare depaşeşte 30 mc.- 1 instalaţie IPPC;
- Industria mineralelor – instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere , în special a ţiglelor , a cărămizilor şi a cărămizilor refractare cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone /zi- 1 instalaţie IPPC;
- Industria chimică
• instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază ; vopsele şi pigmenţi – 1 instalaţie IPPC;
• instalaţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază – 1 instalaţie IPPC;
- Industria textilă - instalaţii pentru pretratare ( operaţiuni precum : spălare , albire , mercerizare ) sau vopsire a fibrelor ori textilelor , având o capacitate ce depăşeşte 10 tone / zi – 1 instalaţie IPPC ;
- Industria alimentară – - Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mica de 50 tone
/zi – 4 instalaţii; - Tratarea şi procesarea în scopul fabricării produselor alimentare din : • materii prime de origine animală ( altele decât laptele ) , având o capacitate de
producţie mai mică de 75 tone produse finite / zi – 4 instalaţii; • materii prime de origine vegetală , având o capacitate de producţie mai mică de 300
tone produse finite / zi – 1 instalaţie - Directiva COV solvenţi ; - Agricultura : -instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o
capacitate mai mare de ;
• 40000 de locuri pentru păsări – 5 instalaţii IPPC; • 2000 de locuri pentru porci de producţie – 2 instalaţii IPPC; - Industria mobilei : instalaţii pentru tratarea suprafeţei obiectelor sau produselor ,
utilizând solvenţi organici , în special pentru straturi protectoare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150 kg / h sau 200 tone / an- 1 instalaţie IPPC;
Din cele 17 instalaţii / activităţi din judeţul Iaşi ce cad sub incidenta Directivei 96/61/CE
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării ( IPPC) , au obţinut autorizaţii integrate de mediu un numar de 15 instalaţii / activităţi. Din instalaţiile inventariate doar 5 instalaţii au
169
obţinut perioada de tranziţie ( SC MITTAL STEEL SA IASI – 31.12.2014 ; SC CERAMICA SA IASI - 31.12.2012 ; SC ANTIBIOTICE SA IASI – 31.12.2010 ; SC AVICOLA SA IASI – Fermele Leţcani si Războieni – 31.12.2009 ) , restul de 15 instalaţii având obligaţia să aplice toate măsurile necesare conformării cu prevederile Directivei IPPC , în conformitate cu recomandările BREF, pâna la data de 31.10.2007. Din cele 15 instalaţii / activităţi IPPC autorizate , 4 instalaţii sunt conforme, iar un numar de 11 instalaţii au fost autorizate cu planuri de acţiune ce cuprind investiţii în cuantum de 277.341.865 EURO ce se impun a fi realizate pentru conformarea acestora cu prevederile Directivei IPPC şi a Directivei privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere ( SC CET IASI I si II ) pâna la termenul negociat. Două instalaţii din judeţul Iaţi care beneficiază de perioada de tranziţie sunt în procedura de reglementare şi urmează să obţină autorizaţie integrată de mediu până la data de 31.10.2007 ( SC ANTIBIOTICE SA IASI şi SC AVICOLA SA IASI – Platforma Războieni ).
În ceea ce priveşte impactul asupra factorilor de mediu , subliniem efectul asupra calităţii aerului ca urmare a desfăşurării activitaţilor sau al funcţionarii instalaţiilor IPPC prin depăşirea concentraţiilor maxime admise pentru emisiile în atmosferă pentru poluanţii specifici : pulberi , oxizi de sulf , oxizi de azot , metale grele ( de ex. zinc ), compuşi organici volatili ( COV ). Pentru respectarea valorilor limită de emisie pe baza recomandărilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile ( BAT ) în funcţie de condiţiile locale , specifice , au fost prevăzute în planurile de acţiune măsuri pentru conformare care constau în principal în: retehnologizarea staţiilor de epurare gaze arse şi a instalaţiilor de depoluare a aerului , modernizarea şi retehnologizarea cuptoarelor electrice de 20 tone şi de 50 tone , creşterea randamentelor de ardere în vederea reducerii emisiilor de monoxid de carbon , reabilitarea , modernizarea electrofiltrelor aferente instalaţiilor mari de ardere, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare din municipiul Iaşi, adoptarea unor scheme /planuri de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili (COV) pentru instalaţiile /activităţile care intră sub incidenţa Directivei COV solvenţi. În ceea ce priveşte impactul asupra calităţii apei şi a solului acesta se datorează în pricipal funcţionării necorespunzătoare staţiilor / instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate tehnologice precum şi ineficienţei instalaţiilor de depoluare a aerului. În aceste cazuri , prin planurile de acţiuni , s-au prevăzut investiţii pentru modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor / staţiilor de preepurare / epurare a apelor uzate , dotarea cu echipamente eficiente de reţinere a poluanţilor specifici din apele uzate tehnologice şi din emisiile în aer , precum şi măsuri de conformare referitoare la ecologizarea terenurilor poluate din incintele industriale , măsuri de minimizare a producerii de deşeuri , extinderea colectării selective a deşeurilor , inclusiv a deşeurilor de ambalaje , realizarea de amenajări specifice pentru depozitarea temporară , în condţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei ,în vederea eliminării / valorificării integrale a deşeurilor periculoase generate / deţinute de agenţii economici. În judeţul Iaşi au fost inventariate un număr de 12 obiective cu risc care intră sub incidenţa Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase ( SEVESO II ) , din care 3 obiective cu risc major şi 9 obietive cu risc minor. În prezent în judeţul Iaşi există un număr de 20 activităţi / instalaţii care utilizează solvenţi organici cu conţinut ce COV din care 4 instalaţii utilizează compuşi organici volatili halogenaţi cărora le este atribuită fraza de risc R 40 . Activităţile / instalaţiile inventariate sunt:
- acoperiri de protecţie ( metal , autovehicole , lemn ) – 8 instalaţii; - curăţarea uscată : 3 instalaţii; - fabricarea incalţămintei : 1 instalaţie ; - fabricarea preparatelor de acoperire : 3 instalaţii ;
170
- fabricarea produselor farmaceutice : 1 instalaţie ; - curaţarea şi degresarea suprafeţelor : 3 activităţi ; - extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale :1 instalaţie;
Din cele 20 instalaţii , un număr de 12 instalaţii sunt conforme cu prevederile Directivei COV solvenţi , restul de 8 instalaţii necesitând adoptarea unor scheme de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili pentru conformarea condiţiilor de operare cu prevederile Directivei . Măsurile de conformare incluse în schemele de reducere adoptate constau în principal în dirijarea gazelor cu emisii de compuşi organici volatili la o instalaţie de epurare în vederea respectării valorilor limită de emisii şi înlocuirea substanţelor care au conţinut ridicat de solvenţi cu substanţe cu conţinut mai scăzut ( ex. solvenţi pe bază de apă). Termenul de conformare cu prevederile Directivei COV solvenţi este data de 31.10.2007. 9.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale
În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Iaşi întreprinde următoarele măsuri :
o Realizează activităţi de control al conformării activităţilor desfăşurate cu prevederile autorizaţiilor/autorizaţiilor integrate de mediu emise, în colaborare cu GDM – Comisariatul Judeţean Iaşi, în scopul verificării :
� aplicării măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu ceriţele autorizaţiilor/autorizaţiilor integrate de mediu emise, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de deşeuri şi de utilizare eficientă a energiei;
� stadiului realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea măsurilor de retehnologizare conform cerinţelor domeniului controlului poluării industriale şi Directivelor IPPC, IMA, COV solvenţi;
� modului de implementare a sistemului de management al deşeurilor � modului de funcţionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de
poluanţi în mediu; � modului de aplicare a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile în
domeniul specific de activitate; � măsurilor care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact
asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului şi limitarea consecinţelor acestora. o Realizarea/reactualizarea inventarelor instalaţiilor/activităţilor la nivelul judeţului Iaşi
care intră sub incidenţa Directivelor privind controlul poluării industriale. o Asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu şi la luarea deciziilor de
mediu la nivel local. o Cooperarea cu alte autorităţi la nivel local şi societatea civilă.
9.3. Energia
9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului În judeţul Iaşi în sectorul energetic este aplicată tehnologia de cogenerare pe
hidrocarburi la CET Iaşi I şi pe huilă la CET Iaşi II, considerată ca fiind „tehnologie curată”.
171
1. Începând cu luna februarie 2002, SC CET Iasi are un compartiment de protectia mediului, aflat în subordinea directă a directorului general, care are în componenţă 3 persoane. 2. Societatea are un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare primare şi secundare şi a punctelor termice, început în 2005, cu finalizare a lucrării în 2012. De asemenea s-a realizat studiu de prefezabillitate şi fezabillitate pentru modernizarea CET II Iaşi in vederea optimizării funcţionării şi încadrării centralei în programele de mediu ( modernizarea electrofiltrelor, schimbarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii). Se va face un studiu cu privire la mentinerea în stare curată a suprafeţelor de schimb de caldură la cazanele ce funcţioneaza pe huilă la CET II ( în cazul în care se aproba ca proiect De asemenea este propus pentru acest an un studiu privind realizarea unei instalaţii de preepurare a apelor din CET Iaşi I. 4. Nu s-au făcut încă studii de evaluare a impactului.
9.3.2. Consumul brut de energie
Tabel 9.3.2. Consumul brut de energie în anul 2006 în tone echivalent petrol (TEP)
Judeţ Cărbune Păcură Gaze naturale Total
Iaşi 86932 36148 108738 231818 Sursa. SC CET Iasi SA
9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative Tabel 9.3.3.1. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)
Judeţ Localităţi în care se
distribuie energie termică
( nr )
Localităţi în care se
distribuie gaze naturale
( nr ) Total Din care pentru
uz casnic
Iaşi 2 40 323756,52 78777,838 Tabel 9.3.3.2. Localităţi în care se distribuie energie termică şi populaţie racordată la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice Judeţ Localitate Populaţie racordată
Iaşi 63656 apartamente, aprox. 189000 persoane (puncte termice) Iaşi Iaşi 1250 apartamente, aproximativ 3600 persoane (centrale termice de
cartier) Sursa. SC CET Iasi SA
9.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
a) Impactul instalaţiilor si echipamentelor energetice, asupra florei şi faunei prin suprafaţa ocupată de fundaţia stâlpilor cât şi zona din imediata apropiere a acestora şi defrişarea coridoarelor de siguranţă impuse la trecerea liniilor electrice aeriene prin păduri
b) Impactul câmpurilor electrice şi electromagnetice
172
Tabel 9.3.4. Valoarea curenţilor induşi corespunzători valorii maxime a câmpului electric in vecinătatea liniilor de 110kV-750kV:
Mărimea-Un Emax[kV/m]în vecinătatea liniei
Ii[µµµµA]
110kV 0,85 8,5
220kV 4,1 41
400kV 7 70
În România se prevede o valoare maximă a câmpului electric de 10kV/m (12,5kV/m pentru zonele greu accesibile ) pentru LEA şi o valoare de 12,5 kV/m pentru staţiile electrice. Conform lucrării „Instrucţiuni privind natura şi rezolvarea problemelor de impact, a reţelelor de înaltă tensiune (linii şi staţii) asupra mediului ambiant, elaborată de Universitatea Politehnică Bucureşti, se precizează: ”măsurarea tensiunilor induse în om şi a curenţilor capacitivi la pământ, (prin om), au scos în evidenţă faptul că, valorile stabilizate măsurate ale acestora nu pun în pericol viaţa oamenilor plasaţi în câmpul electric din staţie , deoarece sunt cu mult inferioare limitelor de sensibilitate (1mA pentru curent şi c.c.a. 200V pentru tensiune)”. Menţionăm că, lucrarea prezintă măsurătorile de câmp electric şi magnetic pentru staţii de 400kV din ţară. c) Impactul vizual în mediul urban şi rural, sau de interes turistic se preconizează să fie diminuat prin realizarea de stâlpi cu estetică mai bună şi alegerea judicioasă a traseelor, cu ocolirea zonelor de interes turistic, a parcurilor şi rezervatiilor naturale şi adecvarea la microgeografia zonelor străbătute.
d) Impact asupra apelor subterane, solului şi atmosferei, în caz de incident sau avarie. Există riscul de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cu ulei fie la instalarea echipamentelor fie la avarie a instalaţiilor (scurgeri de ulei din transformatoare şi separatoare de ulei), iar în atmosferă, descărcări corona.
e) Impactul asupra recepţiilor de radio şi televiziune prin descărcări corona (influenţat de condiţiile meteorologice) pe liniile de înaltă tensiune şi în instalaţiile electrice sau descărcări parţiale în golurile de aer din structura izolaţiei liniilor electrice.
În cadrul Departamentului de Relaţii cu Autorităţile/Sănătate şi Securitatea Muncii, Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, Protecţia Mediului societatea E-ON Moldova SA sucursala Iaşi are desemnată o persoană responsabilă cu problemele de protecţia mediului.
Având în vedere că activitatea de distribuţie şi comercializare a energiei electrice nu prezintă impact semnificativ asupra mediului nu s-a făcut evaluarea impactului pentru proiectele de investiţii planificate.
9.3.6. Energii neconvenţionale În judeţul Iaşi nu se aplică.
173
9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 - 2005 şi tendinţele generale în următorii ani
Tabel 9.3.7.1. Consumuri anuale de energie electrică ( tone echivalent petrol - TEP ) Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Consum energie electrică
8620
2150
92
1440
86
7263
6559
8000
0000
7329
0323
7089
0323
7234
4086
7014
1935
7276
1290
7390
7097
7206
1243
Tabel 9.3.7.2. Energia termică produsă de CET Iaşi în perioada 1996-2006, în TEP.
Anul ET produsă (TEP) 1996 246633 1997 254155 1998 230179 1999 171743 2000 134057 2001 130673 2002 118586 2003 125850 2004 107837 2005 101374 2006 95322
9.4. Transporturile
9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi Reglementările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat
reducerea poluării pe unitatea de transport în 2006 comparativ cu 2005. Tabel 9.4.1. Emisii rezultate din activitatea de transport – t/an
Poluant/an SO2 NOx CO CO2 NMVOC Pb 2003 1426,88 6319,33 25079,54 615661,9 4561,28 6,98 2004 1795,25 7608,92 25947,08 725530 4689,53 6,74 2005 203,7 10478,97 53318,84 1098736 6970,63 9,65 2006 111,57 5432,25 31847,14 607248 4079,28 5,98
Din inventarul de emisii pentru anul 2006 în judeţul Iaşi, rezultă din transport 69,59 % NOx; 27,34 % CO2; 7,25 % NMVOC şi 39,26 % CO.
Ca rezultat al introducerii pe piaţă a combustibililor cu conţinut redus de sulf cantitatea de SO2 a scăzut de la 203,7 t în anul 2005 la 111,57 t în anul 2006.
174
9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor
din transporturi Parcul auto înmatriculat în judeţul Iaşi cuprinde un număr de 129171 autovehicule. Prin implementarea legislaţiei de mediu s-a introdus pe piaţă benzină şi motorină cu
conţinut redus de sulf, ceea ce se reflectă în emisiile de SO2 calculate. Acţiuni desfăşurate în vederea îmbunătăţirii serviciului de transport public local de
călători în municipiul Iaşi: 1. Au fost achiziţionate 50 autobuze, având capacitatea de transport de 100 persoane şi
norma de poluare EURO 3. Prin introducerea mijloacelor de transport de mare capacitate se reduce numărul de microbuze (raportul fiind 1 la 4).
2. În anul 2006 s-a finalizat modernizarea infrastructurii căii de rulare în zona Alexandru cel Bun pe o lungime de 5,23 km c.s. Prin soluţia adoptată (calea de rulare tramvai în cale comună) au fost extinse benzile de circulaţie (auto) pe ambele sensuri ceea ce a condus la fluidizarea traficului auto cu influenţe pozitive asupra mediului prin reducerea consumului de combustibil. Soluţia tehnică adoptată: pat piatră spartă, traverse beton, beton între traverse, şină tramvai tip Ri 60 şi sistem elastic de suspensie sub talpa şinei, a condus la reducerea vibraţiilor şi diminuarea poluării fonice. (Sursa: Primăria Municipiului Iaşi) 9.4.3. Situaţia parcului auto la nivel judeţean
Tabel 9.4.3. Parcul auto înmatriculat defalcat pe categorii de vehicule Nr. Crt.
Categoria vehiculului Număr total Din care persoane fizice
1 Autoturisme 99084 80052 2 Microbuze 512 140 3 Autobuze 401 12 4 Autoutilitare 7699 2166 5 Automobile mixte 3481 1374 6 Autospecializate 4009 370 7 Autospeciale 2356 5 8 Autotractoare 553 33 9 Autoremorchere 20 0
10 Autorulote 3 2 11 Tractoare 4690 508 12 Motociclete 2805 2225 13 Motocare 76 27 14 Motorete 3482 3409
Sursa: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Iaşi
175
9.5. Turismul Fondul turistic şi cultural al judeţului Iaşi include peste 125 monumente de arhitectură, arheologie şi istorie, religie precum şi valoroase unităţi de învăţământ, muzee, case memoriale, etc.
Iaşii sunt oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agronomică, Universitatea Tehnică cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Arte şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare. În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine), Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).
În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui �tefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru �chiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. Sursa: www.ro.wikipedia.org Patrimoniul natural
Grădina Botanică a fost înfiinţată la Iaşi în anul 1856, sub organizarea medicului şi naturalistului Anastasie Fătu. Suprafaţa actuală este de aproape 100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbuşti. Este cea mai mare grădină botanică din ţară şi una dintre cele mai mari din Europa. Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente fiecare având specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactuşi, palmieri, bananieri, citrice etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee etc.) şi o colecţie de cicadaceae (fosile
176
vii). Sectorul ornamental are o suprafaţă de 4,5 ha şi conţine 2200 de taxoni în exemplare unice sau grupaţi în colecţii, în număr de 25. Acesta dispune de o gamă largă de plante decorative, ierboase şi lemnoase, care constituie expoziţie cu caracter permanent. Sectorul Rozariu însumează 800 soiuri de trandafiri nobili.
Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luată de către domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima grădină publică din Iaşi în care să aibă acces toţi locuitorii.
Rezervaţia paleontologică Repedea – este amplasată în apropierea Releului de televiziune pe delaul Repedea, unde se află un afloriment şi unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane ani). Dealul Repedea prezintă importanţă şi sub aspectu vegetaţiei, faunei, morfologiei reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure. Din aceste motive zona a fost declarată rezervaţie naturală şi pusă în protecţie prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi în anul 1994. Prin frumuseţea peisajului, a reliefului şi a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de atracţie al turiştilor şi zonă de refugiu pentru populaţia Iaşului.
Alte obiective: Pădurea şi lacul Ciric, Parcul Expoziţiei, Pădurea Breazu. Sursa: Primăria Municipiului Iaşi Turismul practicat neorganizat exercită presiuni asupra biodiversităţii în zonele de agrement şi rezervaţii (Repedea) prin poluare cu deşeuri. În Municipiul Paşcani şi în zona limitrofă se practică următoarele forme de turism:
- turismul itinerant – municipiul Paşcani este un important nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi, Carpaţii orientali, Bucureşti, Delta Dunării;
- turismul cultural – existenţa unor monumente cu valoare istorică (biserici) amplasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a aparţinut odinioară familiei domnitorului A. I. Cuza de la Ruginoasa;
- Turism de sfârşit de săptămână/de agreement - susţinut de amenajările turistice de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul Moţca, de ieşirile în zona apropiată a râului Siret.
Sursa: Primăria Municipiului Paşcani
177
9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.
Tabel 9.6. Poluări accidentale în judeţul Iaşi în anul 2006
Nr. crt. Data/ ora Localizarea
fenomenului
Agentul poluator;
Cauza poluării
Factorii de mediu
afectaţi
Modul de manif. al fenomen
ului
Măsuri luate Sancţiuni
JUDETUL IA�I
1. 02.02.2006
Iaşi, B-dul Chimiei nr. 2,
zona din imediata
vecinătate
Fabrica de bere BERMAL
Fisurarea conductei de transport a
amoniacului în instalaţia de
răcire
Nu s-au înregistrat
Populaţia a reclamat
uşor disconfort
olfactiv
S-a interrupt imediat funcţionarea instalaţiei de răcire şi s-au luat măsuri
tehnice immediate de remediere a defecţiunii,
oprind astfel emisia
3000 RON
178
9.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului 9.6.2. Poluări cu efect transfrontier
În judeţ nu există unităţi poluatoare cu potenţial efect transfrontieră. 9.7. Concluzii
1. Presiunea agriculturii asupra mediului se poate caracteriza fie prin emisiile de poluanţi rezultate, (cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultură – 5742,3 t) fie prin nerespectarea măsurilor pedoameliorative şi păşunat excesiv.
2. Din evoluţia utilizării solului în agricultură se constată reducerea suprafeţei arabile comparativ cu anul 2000 în principal datorită extinderii intravilanelor.
3. Societatea CET Iaşi SA are studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare primare şi secundare şi a punctelor termice, început în 2005, cu finalizare a lucrării în 2012.
4. Turismul practicat neorganizat exercită presiuni asupra biodiversităţii în zonele de agrement şi rezervaţii (Repedea) prin poluare cu deşeuri.
5. Din evoluţia energiei termice produsă de CET Iaşi rezultă o reducere a consumului energetic în anul 2006.
6. S-a produs o poluare accidentală în zona din imediata vecinătate a fabricii de bere BERMAL prin fisurarea conductei de transport a amoniacului în instalaţia de răcire, populaţia reclamând un uşor disconfort olfactiv, fără efecte majore asupra mediului.
179
CAPITOL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului Tabel 10.1.1. Cheltuieli şi investiţii in anul 2006 mii RON Judeţul Agenţi economici Consiliul Judeţean Consilii locale
Iaşi 31459,474 10055,5 2743 Tabel 10.1.2. Investiţii cuprinse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu Mii RON Nr. crt.
Agent economic Valoare prevazută in PC
Valoare programată
2006
Valoare realizată în
2006 1 SC BENLUBREFFI SRL IASI 68 68 25,9 2 SC COMPANY ALIMAR SRL 51 51 15,3 3 SC AMD CREDIT SRL BACAU 272 272 95,2 4 SC CODA-COM SRL IASI 23,8 23,8 17 5 MEDIA ROM GRUP SRL IASI 18,7 18,7 8,26 6 SC URSIS IMPEX SRL 23,8 23,8 42,5 7 SC START ABC SRL 34 34 8,5 8 SC RAM PETROL SRL IASI 94,44 94,44 19,89 9 SC LUKOIL ROMANIA SRL –
SUC IASI 1196,1 1142,1 1079,8
10 SC REMAR PASCANI 45 45 68,7 11 SC COTNARI SA 1494,3 1494,3 1360 12 SC TEHNOTON SA 46,9 46,9 294,7 13 RAJAC IASI 238 238 32,3 14 SC SCUDAS SA PASCANI 34 34 6,8 15 SC DUSTAS SRL 15,3 15,3 15,3 16 SC ANTREPRIZA DE LUCRARI
DRUMURI SI PODURI IASI SA 2 2 2,012
17 SC AGMUS SRL IASI 25 25 46,115 18 SC ALFINCOOL SRL IASI 160 160 27,188 19 SC LATINI COM SRL BELCESTI 68 68 109 20 SC CERAMICA SA IASI 36511,66 35235,26 22680,8 21 SC EUROCASTING SRL IASI 795,6 724,2 624,773 22 SC CET IASI SA 911643,6 3899,45 3877,356 23 SC AVICOLA SA IASI 4177,58 4,08 4,08 24 SC AVI-TOP IASI 122,4 122,4 153
TOTAL 957161,2 43841,73 30614,474
180
Tabel 10.1.3. Situaţia investiţiilor pe linie de protectia mediului realizate de către Consiliul Judeţean Iaşi (mii RON) Plan investiţii 2006 Realizat total an 2006 Nr.
crt Denumire investiţie Total Buget
local Buget de
stat Alte surse Total Buget
local Buget de
stat Alte surse
1 Alimentare cu apă a localităţii Munteni, com Belceşti
1430 0 1430 0 1245,5 0 1245,5 0
2 Alimentare cu apă a localităţii Ulmi, com Belceşti
1460 0 1460 0 0 0 0 0
3 Alimentare cu apă a localităţilor Ungheni şi Bosia, com Ungheni
4550 350 4200 0 4100 0 4100 0
4 Alimentare cu apă a localităţilor Prisaca şi Moreni, com Prisacani
4500 300 4200 0 4200 0 4200 0
5 Alimentare cu apă a localităţilor Hălăuceşti şi Luncaşi, com Hălăuceşti
1200 150 1050 0 1050 0 1050 0
6 Alimentare cu apă a com Ţuţora
105 0 105 0 105 0 105 0
7 Alimentare cu apă a com Lungani
124,5 0 124,5 0 124,5 0 124,5 0
8 Alimentare cu apă a com Horleşti
125 0 125 0 125 0 125 0
9 Alimentare cu apă a com Scânteia
32 0 32 0 32 0 32 0
10 Alimentare cu apă a com Scheia
28 0 28 0 28 0 28 0
11 Alimentare cu apă a com Grajduri
31 0 31 0 31 0 31 0
181
Plan investiţii 2006 Realizat total an 2006 Nr. crt.
Denumire investiţie Total Buget
local Buget de
stat Alte surse Total Buget
local Buget de
stat Alte surse
12 Alimentare cu apă a com Mogoşeşti
29 0 29 0 29 0 29 0
13 Alimentară cu apă a com Mironeasa
32 0 32 0 32 0 32 0
14 Alimentare cu apă a com Dobrovăţ
30 0 30 0 30 0 30 0
15 Alimentare cu apă a com Costuleni
28 0 28 0 28 0 28 0
16 Alimentare cu apă a com Comarna
28 0 28 0 28 0 28 0
17 Alimentare cu apă a com Dolheşti
34 0 34 0 34 0 34 0
18 Alimentare cu apă a com Ciorteşti
28 0 28 0 28 0 28 0
19 Alimentare cu apă a com Stolniceşti Prăjeşti
25 0 25 0 25 0 25 0
20 Alimentare cu apă a com Voineşti
25 0 25 0 25 0 25 0
Total 13844,5 800 13044,5 0 10055,5 0 10055,5 0
183
10.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi Tabel 10.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi
Nr. crt. Agent economic Program de investitii de mediu 2006 Realizat la 31.12.2006
Total Surse proprii
Buget Alte surse Total Surse proprii Buget Alte surse
1 SC UNIREA SA IASI 945 945 0 0 398,635 398,635 0 0
2 SC LACTIS SA IASI 5 5 0 0 2 2 0 0
3 DIRECTIA APA CANAL PASCANI 19801,46 0 4950,364 14851,09 269,56 12,223 64,334 193,033
4 SC SCUDAS SA PASCANI 17 17 0 0 0 0 0 0
5 SC ROMPAK SRL PASCANI 60,827 60,827 0 0 46,427 46,427 0 0
6 SC MOLDOMOBILA SA IASI 268,405 268,405 0 0 69,791 69,791 0 0
7 S.C. TEROM S.A. 35,24 35,24 0 0 5,274 5,274 0 0
8 SC SIRETUL SA PASCANI 71 71 0 0 60 60 0 0
9 BESTA ING IASI 16,15 16,15 9,7 9,7 0 0 10 SC TESS CONEX SA 320 320 0 0 29 29 0 0 11 SC AGMUS SA 29,231 29,231 0 0 29,231 29,231 0 0 12 S.C. MITTAL STEEL S.A. 909,516 909,516 0 0 457,345 457,345 0 0
13 SC REMAR SA PASCANI 254,5 254,5 0 0 142,818 142,818 0 0
14 SC ASAM SA IASI 60 60 0 0 65 65 0 0 15 RAJAC Iasi 84812,488 31585,077 0 53227,411 19464,851 6966,108 0 12498,743
16 S.C. ANTIBIOTICE S.A. IASI 1550 1050 500 0 1324 824 500 0
184
17 SC CET SA IASI 8426,007 3426,007 0 5000 903,631 903,631 0 0 18 SC COTNARI SA IASI 705,722 355,722 0 350 590,722 590,722 0 19 SC EURO CASTING SA 633,5 633,5 0 0 613,773 613,773 0 0 20 SC TEHNOTON SA 369,196 369,196 0 0 388,488 388,488 0 0
21 Spital clinic Recuperare 4,8 4,8 0 0 0 0 0 0
22 SC CITADIN SA 157 157 0 0 57,45 57,45 0 0 23 SC IASITEX SA 150,78 150,78 0 0 7,5 7,5 0 0 24 SC COCA COLA HBC 115,217 115,217 0 0 14,144 14,144 0 0
25 SC SAYEH CONEX PAINTS 98 98 0 0 98,273 98,273 0 0
26 SC VITALEF SA IASI 6,392 6,392 0 0 9,243 9,243 TOTAL GENERAL 119822,43 40943,56 5450,364 73428,501 25056,856 11800,78 564,334 12691,776
185
10.3. Fondul pentru mediu
La Administratia Fondului pentru Mediu laşi sunt înregistrati un număr de 901 contribuabili din judetul Iasi. Sumele incasate de la ceştia, in perioada 01.01.2006 - 31.12.2006 pe tipuri de obligaţii bugetare sunt: Tabel 10.3. Sume încasate de la contribuabili Mii RON
Categoria Suma plătită Deşeuri 3633,793
Ambalaje 28,324 Lemn 8,835
Poluanţi surse fixe 80,804 Poluanţi surse mobile 25,213
Chimice 10,806 Pesticide 0 Anvelope 0,016
Tutun 0 Terenuri 0
Vanatoare 0 Nedefalcate 928
TOTAL 4715,791 10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare
În judeţul Iaşi s-au derulat următoarele proiecte din fondurile Uniunii Europene de preaderare:
187
Tabel 10.4. Proiecte din fondurile Uniunii Europene de preaderare şi din alte surse de finanţare Surse de finanţare Nr.
Crt. Titlul proiectului Initiatorul proiectului
Beneficiar / partener
Perioada de
realizare interne externe
1 Retehnologizare şi modernizare staţie de epurare a municipiului Iaşi linia II şi linia nămolului R.A.J.A.C.Iaşi
2004-2008 39952656 E ISPA
2 Modernizarea sursei de alimentare cu apă Moţca, jud. Iaşi/ Memorandum de finanţare semnat 17.04.2002 şi Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate şi a reţelei de canalizare în mun. Paşcani
DAC Paşcani 2003-2010 17711000 E ISPA
3 Realizarea staţiei de epurare ape uzate la combinatul de vinificaţie Cotnari
SC COTNARI SA Cotnari
SC COTNARI SA Cotnari
2004-2006 70000 230000 E
SAPARD
4 Asistenta tehnica pentru implementarea unui sistem adecvat de raportare si monitorizare a radioactivitatii mediului
MMGA, ANPM APM Iaşi
Ian.- dec. 2006
96600 E
PHARE
5 Implicarea ONG urilor de mediu în Programe de Acţiune pentru Protecţia Mediului
Fundaţia Corona Iaşi
APM Iaşi noiembrie 2005-dec.
2006
82.197,40 E PHARE-
Consolidarea societăţii civile în
România 6 Colaborare transfrontalieră pentru protecţia
calităţii apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al râului Prut
Fundatia Corona Iaşi
26 martie 2005 – 25 ian. 2006
8 620 EURO 58 120 EURO PHARE RO2003 – Fondul Comun al Proiectelor mici
România – Republica Moldova
7 Management bilateral România- Republica Moldova pentru conservarea biodiversităţii în
APM Iaşi APM Iaşi?APM
Dec. 2006- sept. 2008
820000 E
188
zona transfrontalieră Botoşani, APM
Vaslui, APM
Galaţi, Autoriăţi de mediu
in Republica Moldova
PHARE CBC
8 Centrul Regional de Resurse pentru ONG- urile de Mediu
Fundatia Corona Iasi APM Iaşi
01.12.2006-01.12.2007
4780 E 40000 E
PHARE 2004/016- 772.01.02/01/ONG
17 9 Asistenta tehnica pentru implementarea
unui sistem adecvat de raportare si monitorizare a radioactivitatii mediului
MMGA, ANPM APM Iaşi
Ian.- dec. 2006
96600
PHARE
189
10. 5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - PNAPM MONITORIZAREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI IA�I
Necesitatea adoptării principiului dezvoltării durabile a impus şi la nivelul ţării
noastre adoptarea unor strategii şi politici în domeniul protecţiei mediului şi a principalelor instrumente destinate implementării acestora Planurile Naţionale de Acţiune pentru Mediu (PNAPM), continuate la nivel regional prin Planurile Regionale de Acţiune pentru Mediu (PRAM) şi la nivel local prin Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu (PLAM).
Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Iaşi realizat şi adoptat în cursul anului 2004 constituie un plan de detaliu cuprinzând activităţile şi investiţiile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii mediului din judeţ şi reprezintă:
� un mijloc deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local;
� cale eficientă de implicare şi participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor locale;
� un angajament al autorităţilor publice locale şi al comunităţii în adoptarea unui model de dezvoltare care să corespundă cerinţelor dezvoltării durabile asigurând creşterea calităţii vieţii pentru generaţiile actuale şi viitoare. Etapele PLAM-ului judeţului Iaşi sunt prezentate în diagrama următoare:
Iniţierea, organizarea şi instituţionalizarea procesului PLAM
Analiza SWOT
Identificarea/evaluareaproblemelorşi aspectelor de mediu; stabilirea priorităţilor
Elaborarea PLAM
Proces consultativ pentru finalizare PLAM
Adoptare oficială a documentului PLAM/implementarea planului de acţiune
Implementare şi Monitorizare PLAM
Evaluarea rezultatelor şi revizuirea/actualizarea PLAM
190
Până în prezent au fost parcurse următoarele etape: 1. Iniţierea, organizarea şi instituţionalizarea procesului PLAM etapă pentru care au fost emise următoarele acte:
� Ordinul MAPAM 215/31.03.2004 prin care sunt numiţi coordonatori pentru elaborarea PRAM pentru Regiunea 1 Nord-Est directorul executiv al ARPM Bacău şi coordonator pentru eleborarea şi implementarea PLAM pentru judeţul Iaşi directorul executiv al APM Iaşi;
� Ordinul 106/14.04.2004 al Prefecturii judeţului Iaşi de constituire a Comitetului de Coordonare al PLAM în judeţul Iaşi şi constituire a Grupului de lucru al PLAM. Comitetul de Coordonare constituit din 40 de persoane de decizie din cadrul
administraţiei publice locale, serviciilor publice deconcentrate ale diverselor ministere, regii şi societăţi comerciale prestatoare de servicii, unii agenţi economici şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Grupul de lucru constituit din 6 persoane: 2 reprezentanţi ai APM Iaşi, şi cîte un reprezentant al CJ Iaşi, DSP Iaşi, DS Iaşi şi DA Prut Iaşi 2. Analiza SWOT 3. Identificarea/evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu; stabilirea priorităţilor; 4. Elaborarea PLAM-ului 5. Procesul consultativ pentru finalizarea PLAM-ului
Această etapă a fost iniţiată prin dezbaterea publică care a avut loc la data de 13.09.2004 şi a fost finalizată odată cu adoptarea oficială a acestui document strategic; 6. Adoptarea oficială a documentului PLAM s-a făcut prin HCJ Iaşi nr.154/27.10.2004; 7. Implementarea PLAM etapă iniţiată odată cu adoptarea oficială a documentului. 8. Prima acţiune de monitorizare a PLAM-ului etapă iniţiată la data de 8 februarie 2006.
Evaluarea rezultatelor primei monitorizări vor fi prezentate în continuare iar îmbunătăţirea şi revizuirea PLAM-ului se va face urmare unei a doua acţiuni care va fi efectuată în cursul anului 2007.
Menţionăm că atât elaborarea PLAM-ului cât şi prima acţiune de monitorizare a acestuia au fost realizate conform “Metodologiei pentru elaborarea şi implementarea programului regional şi local de acţiune pentru protecţia mediului” elaborată în cadrul proiectului PHARE RO 9804.04.01.001 consultant EPTISA INTERNACIONAL.
Acţiunea de monitorizare a PLAM-ului a fost declanşată la data de 8 februarie 2006 printr-o şedinţă publică la care au participat reprezentanţii Grupului de lucru, ai instituţiilor de monitorizare a PLAM-ului (Direcţia de Sănătate Publică, Direţiile de ape Prut şi Siret, Consiliul Judeţean Iaşi, Direcţia Silvică, Direcţia pentru Agricultură şi Dezzvoltare Rurală, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare, Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv, Academia Română –Subcomisia de Monumente ale Naturii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu precum şi ai Comisariatului Judeţean Iaşi al Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi.
În perioada 8 februarie-31 aprilie 2006 au fost colectate datele pentru monitorizarea PLAM-lui. Această etapă s-a desfăşurat în două faze. Într-o primă fază desfăşurată în perioada 8 februarie –15 aprilie 2006, responsabilii de monitorizare
191
pentru fiecare din cele 14 categorii de probleme identificate în PLAM au colectat datele de la responsabilii de implementare stabiliţi pentru aceste probleme. Într-o a doua fază desfăşurată în perioada 15-30 aprilie 2006, responsabilii de monitorizare au transmis datele centralizate pentru fiecare categorie de probleme la APM Iaşi. În general a existat o bună colaborare între APM Iaşi şi instituţiile implicate în monitorizarea PLAM-ului.
Pe baza datelor colectate în cele două faze APM Iaşi a trecut la etapa de evaluare a progreselor înregistrate prin completarea unor rapoarte specifice de evaluare structurate după cum urmează:
a) raport de evaluare asupra implementării acţiunilor alocate unei categorii de probleme, respective 14 rapoarte de sinteză alocate celor 14 categorii de probleme;
b) raport de evaluare asupra stadiului de implementare a Planului local de Acţiune al Judeţului Iaşi, respectiv un raport de sinteză a stadiului de implementare al PLAM-ului. Colectarea datelor şi interpretarea acestora au reprezentat etape laborioase
având în vedere faptul că a fost necesară verificarea stadiului de realizarea a unui număr total de 363 de acţiuni identificate pentru 56 de probleme aferente celor 14 categorii de probleme. Pe baza stadiului realizării acestor acţiuni au fost stabilite procentele de atingere a celor 122 ţinte identificate. Din punct de vedere al termenelor prevăzute acţiunile au fost împărţite în:
� acţiuni cu termen de realizare în perioada de monitorizare (2004-2005); � acţiuni cu termene de finalizare după perioada de monitorizare; � acţiuni cu caracter permanent.
Evaluarea progreselor înregistrate în implementarea PLAM-ului s-a făcut pe baza procentului de atingere al celor 122 ţinte stabilite. Rezultatele acţiunii de monitorizare sunt sintetizate în tabelul următor:
Realizate Realizate în avans
În curs de realizare
Nerealizate Total Număr acţiuni
1 2 3 4 5=1+2+3+4 Număr de acţiuni
cu termen de realizare până în
2006
39 0 15 31 85
Număr de acţiuni cu termen de realizare mai mare de 2006
0 16 53 209 278
TOTAL număr acţiuni PLAM
judeţ Iaşi
39 16 68 240 363
În cadrul celor 363 de acţiuni stabilite au fost identificate 85 care au termene
de realizare în perioada de monitorizare şi 53 cu un caracter permanent. Dintre acestea s-au realizat integral 39 de acţiuni, iar 31 acţiuni nu au fost iniţiate, restul de
192
68 aflându-se în diverse stadii de realizare. Totodată au fost realizate integral 16 acţiuni în devans dintre cele 225 cu termen în afara perioadei de monitorizare.
CONCLUZII
1. Procentul general de realizare a acţiunilor cu termene prevăzute în perioada de monitorizare este de 28,3%; acţiunile neiniţiate reprezintă 22.5%, iar cele aflate în diverse stadii de realizare 49,2%; 2. Nerealizări şi întârzieri mai mari au fost identificate la categoriile de probleme: PM 02 Calitatea apei de suprafaţă, PM 08 Gestionarea deşeurilor, PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale/antropice, PM 01 Calitatea apei potabile, PM 12 Transporturile, PM10 Degradarea mediului natural şi construit, PM 05 Poluarea atmosferei PM 14 Turism şi agrement; 3. Unele progrese pot fi menţionate la întărirea capacităţii APM Iaşi de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (PM 13 ) şi Asigurarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea factorilor de mediu (PM 09); 4. Nerealizările sunt motivate în majoritatea cazurilor prin absenţa fondurilor necesare pentru realizarea investiţiilor prevăzute; o parte dintre ţinte au fost însă stabilite cu termene mai ambiţioase decât cele rezultate în urma negocierilor Cap. 22-Mediu, deorece procesul de elborare al PLAM-ului a fost finalizat înainte de încheierea negocierilor. Etapa următoare de revizuire a PLAM-ului va permite şi modificarea termenelor pentru astfel de ţinte.