politica industriala a romaniei - · pdf filesau scheme de rambursare avantajoase pentru...
TRANSCRIPT
POLITICA INDUSTRIALA A ROMANIEI
PROPUNERI PENTRU DIRECTII
STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI ACTIUNE
ALRO S.A. SLATINA
2013
1. DATE DE CONTACT
• S.C. ALRO S.A.
• Director General: Dr. ing. Gheorge DOBRA
• Tel: 0249 434302
• email: [email protected]
• Web: www.alro.ro
2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului institutional,
administrativ, legislativ si economico-financiar (1)
2.1. Cadrul instituțional • Înființarea in Minister a unui departament specializat pentru industria strategica (inclusiv
metalurgica) având in vedere caracteristicile acesteia (mare consumatoare de energie,
caracter strategic, producție continua, locuri de munca numeroase, contribuabil mare,
impact asupra industriilor conexe si transporturilor etc.) in scopul de a coordona strategia
in acest domeniu (atât pentru agenții economici cu capital de stat cat si pentru cei privați)
colectarea si prelucrarea feedback-ului de la agenții economici de profil, gestionarea
impactului schimbărilor legislative asupra domeniului etc.;
Nota: Acest departament ar trebui sa organizeze întâlniri regulate cu reprezentanții marilor
agenți economici din domeniu pentru schimbul reciproc de informații in domeniile
strategic, financiar, legislativ etc.
2.2. Cadrul administrativ - nivel central si local Înființarea comisiei inter-ministeriale (din care să facă parte cel puțin reprezentanți ai
Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului de Finanțe) pentru gestionarea
problematicii schimbărilor climatice, pentru o coordonare eficientă a activităților pe acest
subiect care implică mai multe ministere.
Sub coordonarea comisiei interministeriale menționate mai sus să se înființeze un grup de
lucru comun pentru îmbunătățirea cooperării între industrie și autorități în care să se
dezbată impactul asupra industriei a legislației pentru schimbările climatice.
2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,
administrativ, legislativ si economico-financiar (2)
2.3. Cadrul legislativ
• Modificarea proiectului de ordonanță de urgență pentru revizuirea
Legii 220/2008 (schema de sprijin pentru energia regenerabilă) astfel
încât să se includă următoarele: – Înghețarea” costurilor cu energie regenerabila la nivelul anului 2011, când considerăm
că s-a ajuns la limita de suportabilitate pentru societatea românească, in baza unei
relații matematice de tipul:
V x N x P = K(2011)
unde • V – volumul anual de energie regenerabila produsa in anul de calcul
• N – numărul certificatelor verzi acordate in anul de calcul
• P – prețul unui certificat verde in anul de calcul
• K – valoare constanta ce reprezintă costurile totale cu energia regenerabila la nivelul anului 2011
– Exceptarea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 150 GWh energie
electrică pe an de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de
energie electrică după modelul Germaniei, urmând ca aceștia să plătească maxim 0,50
Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin
pentru energia regenerabilă.
• Modificarea legislației referitoare la cogenerare pentru a exclude marii
consumatori de energie electrică de la plata acestei taxe.
2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,
administrativ, legislativ si economico-financiar (3)
2.3. Cadrul legislativ (continuare) • Implementarea normelor metodologice pentru acordarea de compensații pentru emisiile
indirecte în legislația românească și acordarea acestor compensații. Compensațiile se pot
acorda din sumele obținute din vânzarea certificatelor de emisii. Normele metodologice au
fost date publicității de către Comisia Europeană pe 23.05.2012 (comunicarea CE
2012/C158/04) și deja la sfârșitul anului 2012 Germania a elaborat o lege pentru oferirea de
compensații pentru emisiile indirecte pe care a transmis-o Comisiei Europene pentru
aprobare.
• Implementarea in Romania a cerințele din art. 10 alin. 3 din Directiva UE 87/2003 care
menționează ca sumele obținute din vânzarea la licitație începând cu 2013 a certificatelor
de emisii se pot utiliza si pentru creșterea eficientei energetice. Primul pas s-a făcut prin
OUG nr. 115/2011 însă trebuie stabilite prin legislație restul de detalii referitoare la
constituirea fondului din sumele obținute din licitații certificate și criteriile de accesare a
sumelor din acest fond.
• Elaborarea unor studii reale și foarte bine documentate asupra impactului aplicării
pachetului legislativ energie – schimbări climatice asupra industriei românești. Acestea ar
trebui incluse ca și capitol în strategia energetică a României împreună cu măsurile
preconizate pentru a contracara acest impact.
• Introducerea unui pachet legislativ care sa încurajeze IMM-rile in dezvoltarea de activități
care sa prelucreze aluminiul/ produsele (din aluminiu) din tara care va duce la creșterea
valorii adăugate pe produsele energo - intensive.
2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,
administrativ, legislativ si economico-financiar (4)
2.3. Cadrul legislativ (continuare) • Modificarea cadrului legislativ astfel încât sa se faciliteze condițiile necesare pentru
încheierea de contracte pe termen lung la utilități (in special energie si gaze naturale)
pentru marii consumatori, in scopul asigurării unei predictibilități a afacerilor in domeniu.
Aceasta predictibilitate este benefica totodată si pentru furnizorii de utilități (consum in
banda, fluctuații relativ mici ale consumului)
• Eliminarea din legislația actuala a obligației de a trece cu titlu gratuit investițiile in
infrastructura a transportului si/ sau distribuției energiei electricei a gazelor naturale către
furnizori sau găsirea unor modalități de compensate a efortului investițional făcut de
agenții economici in aceste domenii (ex.: Valoarea investiției se poate considera un avans
la plata contravalorii utilităților ce urmează a fi consumate)
• Eliminarea supracontrolului exercitat de organisme si autorități de stat in domenii
specializate (exemplu: CNCIR) care efectuează in mod redundant si neconcurențial astfel
de controale care induc un anumit stres asupra desfășurării normale si continue a
activității industriale si ale căror costuri însumate devin ancombrante. Limitarea
posibilităților acestora de a creste prin decizii unilaterale nivelul taxelor fără fundamentare.
• Corelarea politicilor de taxe cu preturile curente de piață stabilite obiectiv la burse
internaționale (exemplu LME) si corelarea acestor taxe intre ministere pentru evitarea
suprapunerilor (suprataxare)
2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,
administrativ, legislativ si economico-financiar (5)
2.4. Cadrul economico-financiar
• Acordarea de facilitați la taxele de racordare la utilități si infrastructura pana la recuperarea
integrala a investițiilor specifice
• Reducerea impozitului pe profitul reinvestit
• Impozit diferențiat pentru profitul realizat din export
• Organizarea de parcuri industriale cu asigurarea infrastructurii necesare (drumuri, utilități
etc) pentru atragerea investitorilor, având in vedere puterea economica redusa a
municipalităților, mai ales in zonele defavorizate
• Acordarea de facilitați fiscale agenților economici care dezvolta si integrează produse
finale românești, complexe (ex. autoturisme, echipamente de telecomunicații, echipamente
industriale, echipamente pentru industria alimentara si transport etc.) si care utilizează
materii prime si semifabricate romaneștii.
• Acordarea de facilitați pentru dezvoltarea IMM-urilor care folosesc materii prime si
semifabricate românești (ex. tigăi teflonate, jante auto, matrițe, produse ambutisate din
aluminiu romanesc)
• Dezvoltarea coerenta de programe off set pentru importurile majore ale României
(armament, infrastructura de apărare, transport aerian etc.) in care industria metalurgica, si
in special industria aluminiului, sa fie furnizor de materii prime si semifabricate
3. Inovare
• Încurajarea investițiilor orientate către eficienta energetica si către produse
competitive pe plan internațional, prin facilitați fiscale, finanțări nerambursabile
sau scheme de rambursare avantajoase pentru investitor;
• Încurajarea procesării superioare a materiilor prime si materialelor, inclusiv
prin facilitați fiscale, in special cele destinate exportului, pentru a păstra in tara
locuri de munca si a exporta mai multa valoare adăugată;
• Încurajarea activității de cercetare aplicata si inovare chiar in cadrul
companiilor private;
• Acordarea de facilitați in colaborarea cu mediul academic pe proiecte de
cercetare;
• Pentru investițiile in eficienta energetica sa se acorde prioritate la atragerea
fondurilor europene/ guvernamentale pe o procedura simplificata pentru marii
consumatori industriali;
4. Resurse umane
• Reînființarea școlilor profesionale pentru asigurarea unui nivel de calificare
adecvat nevoilor industriei si masuri de stimulare a tinerilor pentru a se înscrie
la aceasta forma de pregătire profesionala.
• Adaptarea programelor de studii universitare la realitățile si nevoile industriei
romanești
• Încheierea de contracte-cadru intre universități si agenții economici in baza
cărora studenții sa realizeze stagii de practica, internship, proiecte pliate pe
nevoile reale, curente ale companiilor respective
5. Alte aspecte
• Aducerea prețului global (cu taxe si certificate adiacente) la energie pentru consumatorii in
banda si pentru industriile cu risc mare de relocare, la un nivel comparabil cu cel plătit de
competitorii internaționali
• În ciuda progreselor făcute in sensul liberalizării si transparentizării pieței de energie din
Romania, la ora actuala nu exista o platforma pe care marii consumatori de energie (cei
care folosesc energia electrica in scopul de producere de bunuri cu valoare adăugată
mare, in procese de producție laborioase, cu alte cuvinte ca materie prima) sa poată sa
găsească un mediu propice in care cererea lor de energie sa se poată întâlni cu oferta
producătorilor si eventual a furnizorilor care au asemenea capacitați de livrare si care sa
duca in final la încheierea de tranzacții la preturi nedistorsionate speculativ.
• Situația statistica arata ca, la ora actuală, pe PCCB nu există cantități de energie care ar
putea acoperi necesarul de consum al unui consumator industrial de volum. Istoric,
tranzacții de volum mare s-au realizat foarte rar pe PCCB si niciodată pe perioade mai mari
de un an. Ofertele de vânzare conțin pachete mici 5-10 MW, foarte rar 25 MW, in condițiile
in care ALRO consuma 340 MW in banda.
• Esențiala ar fi clasificarea consumatorilor in vederea specializării piețelor. Astfel, cei care
cumpăra energia ca materie prima, in cantități mari si au bonitate financiara, putând
efectua plăti in avans, ar trebui sa aibă acces la o platforma separata, competitiva, pe care
sa poată oferta, criteriile de acces trebuind sa ia in considerare: calitatea de consumator
final, consumul, profilul de consum in banda și bonitatea financiară.
• Ar trebui să se poată încheia contracte pe mai mulți ani, benefice atât pentru cumpărător
cat si pentru vânzător (realizare business plan cu investițiile adecvate, ….)
6. Informare politici UE
• Asigurarea unei legături funcționale intre instituțiile statului roman si
asociațiile profesionale constituite la nivel național si european pentru
armonizarea politicii românești in domeniu cu direcțiile adoptate la nivel
internațional precum si pentru susținerea intereselor industriei românești in
forurile care influențează deciziile politice la nivel internațional
7. Altele
• Atragerea investitorilor care sa folosească produse metalurgice românești,
pentru a fabrica produse complexe, cu valoare adăugată ridicata (ex.
automobile, avioane, echipamente electrocasnice, echipamente industriale,
echipamente de telecomunicații etc.)
• Stimularea valorificării produselor agricole si dezvoltarea industriei prelucrării
acestora (panificație, industria cârnii, băuturi, conserve etc.)
• Stimularea dezvoltării pisciculturii si prelucrării peștelui
• Stimularea si ordonarea dezvoltării activităților de reciclare a metalelor in
sensul creșterii cantităților de deșeuri utilizabile in industria metalurgica ( ex.:
colectare selectiva a deșeurilor de aluminiu)