Politica in domeniul concurentei

Referat

Politici PubliceTema:Politica de concurenta a UE

Eleva: Curciuc Nicoleta

Politica in domeniul concurenteiExplicati si exemplificati de ce politica in domeniul concurentei a UE este considerata ca politica definitorie in convergenta economica globala.

Abordari conceptuale privind concurenta

Mentinerea unui mediu concurential functional este o cerinta fundamentala in conditiile economiei de piata. Concurenta poate fi definita si ca preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial atat din punctul de vedere al autoritatilor publice, actorilor economici, cat si al indivizilor. Politicile in domeniul concurentei permit dezvoltarea unui cadru regulamentar in care guvernele pot mentine si stimula concurenta. Astfel de politici se bazeaza pe ipoteza ca performantele economice sunt influentate de aceste reglementari. O politica articulata in domeniul concurentei devine absolut necesara pentru ca actorii economici privati si autoritatile publice se comporta uneori intr-o maniera care poate imperfecta mediul concurential dintr-o multitudine de motive si printr-o varietate de mecanisme si masuri: Companiile producatoare percep presiunile concurentiale drept mijloace de a le limita libertatea de miscare; Concurenta genereaza incertitudine si comportamentul anticoncurential este o cale de a face mai predictibil mediul organizational al firmei; Prin pozitiile de carteluri pot fi obtinute avantaje competitive si preturi mai mari.Politica in domeniul concurentei este conceputa si practicata pentru a preveni sau combate un astfel de comportament din partea tuturor participantilor la mecanismele pietei. Mijloacele cu care opereaza politica in domeniul concurentei au un rol aparent negativ intrucat sunt concepute sa ingradeasca si nu sa promoveze anumite actiuni, sa limiteze folosirea unor practici de teama sa nu devina anticoncurentiale mai degraba decant mijloace ofensive pentru a incuraja concurenta.Principalele obiective vizate de politica in domeniul concurentei sunt: Cresterea bunastarii consumatorilor- imbunatatirea performantelor economice; Protectia consumatorilor; Redistribuirea veniturilor; Protejarea firmelor mici si mijlocii.Scurt istoric al politicii comunitare in domeniul concurentei De la CECO la CEEPolitica europeana in domeniul concurentei este bazata pe Articolul 3(f) al Tratatului de la Roma, in prezent Articolul 3(g) al Tratatului de la Maastricht care stabileste ca trebuie luate masuri, astfel incat ,,concurenta la nivelul pietei comune sa nu fie distorsionata. Prevederile centrale ale acestei politici se refera la:-Politica cu privire la practicile restrictive care interzice arajamentele si practicile concertate intre firme care pot elimina, restrange sau deforma fluxurile comerciale in interiorul gruparii. Acest articol rglementeaza un sistem bazat pe efecte care presupune ca un aranjament va fi interzis daca exista prezumtia ca va afecta comertul intre statele participante la exercitiul integrativ.-Politica cu privire la pozitia de monopol reglementeaza acele concentrari economice al caror comportament risca sa afecteze comertul intre statele membre, interzicand abuzul de pozitie dominanta.-Sectorul de stat si firmele cu drepturi speciale reglementeaza activitatea firmelor al caror statut special poate afecta concurenta in interiorul pietei comune.-Ajutoarele de stat sau subventiile acordate de autoritatile publice care ar putea distorsiona concurenta la nivelul pietei interne. In momentul adoptarii politicii comunitare in domeniul concurentei statele membre se aflau la un nivel diferit, din punct de vedere national, creand necesitatea unor reguli procedurale pentru a face posibila punerea in aplicare a prevederilor tratatului. Este de mentionat faptul ca statul cel mai devoltat din punctul de vedere al legislatiei concurentei a fost Germania. Tocmai eterogenitatea puternica a legislatiilor nationale in domeniul concurentei a creat premisele unei politici autentic supranationale, controlul ramanand la nivelul Comisiei. Pe parcursul anilor 60, politica in domeniul concurentei a fost sinonima cu practicile restrictive , iar rolul Curtii Europene de Justitie a fost minim. Tocmai la inceputul anilor 70 a fost adusa in discutie problema ajutoarelor de stat si a monopolurilor. Intre anii 60 si anii 70 se produce si o modificare de optica, cultura administrativa a anilor 60 bazandu-se pe premisa protejarii consumatorului si oarecum creand tipologia anti-business, pe cand anii 70 sunt marcati o distinctie clara intre protectia consumatorului si politica in domeniul concurentei.Politica in domeniul concurentei este complementara preocuparilor privind piata comuna, aceasta creand in fapt mecanismele inlaturarii oricaror bariere din mediul privat ce ar putea impiedica integrarea completa a pietelor.Recesiunea puternica a anilor 70 a creat cadrul perfect pentru ca statele membre sa desconsidere politica in domeniul concurentei, aceasta fiind considerata supercentralizata si superambitioasa, incapabila sa atinga obiectivele preconizate. Insa, dupa incheierea crizei economice statele s-au orientat spre valentele pietei comune, avand loc o revizuire a prevederilor politicii in domeniul concurentei, armonizandu-se activitatea Comisiei cu cea a CEJ, creand posibilitatea unei atitudini proactive si cresterii rigurozitatii in aplicarea principiilor concurentiale.

Reglementarile comunitare privind concurentaReglementari privind intelegerile intre firmeArticolul 81 din Tratatul de la Amsterdam interzice activitatile care sunt incompatibile cu functionarea normala a pietei, afecteaza comertul dintre statele membre si au ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata comunitara. Fie ca vorbim despre intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici, fie ca vorbim despre firme care nu provin din cadrul comunitatii, dar a caror anti-concurentialitate afecteaza activitatea statelor membre, acestea fac obiectul politicii in domeniul concurentei. Aplicabilitatea regulii nu este dependenta de producerea unor consecinte negative, ci este suficient ca acordurile, deciziile sau practicile in cauza sa poata efectua un efect distorsionant asupra comertului intre state, aceasta reglementare producand efecte extrateritoriale. Exista patru mari categorii de intelegeri intre firme care intra sub incidenta legislatiei:1. intelegeri intre firme care conduc la fixarea pretului de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, adaosurilor, etc.2. orice intelegere sau aranjament care poate avea ca scop limitarea sau controlul productiei, al pietei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor3. aranjamente care conduc la impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare4. aplicarea unor termeni si conditii inegale partenerilor comerciali, conditionarea unor clauze contractuale de acceptarea de catre parteneri a unor obligatii complementare care nu au legatura cu obiectul acelor contracte.Pot exista si o serie de exceptii de la astfel de criterii, exceptii care pot si acordate in mod individual sau in grup, in cazul in care sunt demonstrate urmatoarele: efectele pozitive prevaleaza asupra celor negative sau sunt suficiente pentru restrangerea concurentei; intelegerea realizata nu ofera agentilor economici posibilitatea de a elimina concurenta pe o parte substantiala a pietei produselor la care se refera; intelegerea in cauza contribuie im mod semnificativ la: ameliorarea productiei, promovarea progresului tehnic sau economic, cresterea gradului de competitivitate a produselor, practicarea a unor conditii mai avantajoase pentru producatori.

Reglementari privind abuzul de pozitie dominantaAstfel, Articolul 82 se refera la activitatea firmelor care isi folosesc in mod abuziv pozitia dominanta pe o piata. O companie care detine o pozitie dominanta pe o piata are conform CJE independenta comportamentala, care poate presupune posibilitatea de a fixain mod liber pretul pe piata respectiva. Comisia are in vedere o serie de criterii in determinarea unei pozitii dominante, cum ar fi: cota de piata, dimensiunea firmei, resursele, avansul tehnologic, piata relevanta, etc.Un alt concept important al acestei sectiuni este notiunea de abuz, asadar nu pozitia dominanta este inerzisa ci numai practicile abuzive care sunt susceptibile de a afecta structura pietei. De aceea este importanta corelatia dintre pozitia dominanta si piata relevanta a produsului respectiv.Reglementari privind ajutorul de statAjutoarele publice sunt diverse tipuri de facilitati care sunt acordate de stat sau entitati publice, sub forma de subventii, imprumuturi, etc. Articolul prevede reglementari cu privire la acele ajutoare de stat care acordate intr-o anume maniera pot impiedica sau distorsiona concurenta favorizand anumite intreprinderi. Astfel, daca Comisia constata ca un asemenea ajutor a fost acordat de un guvern membru ea are dreptul sa ceara respectivului guvern sa modifice sau sa anuleze masura, iar in cazul in care nu se conformeaza trimite cazul spre CJE. Pentru ca o masura sa fie considerata ajutor, intrand sub incidenta principiului de incompatibilitate cu piata comuna trebuie sa indeplineasca cumulativ patru conditii: sa avantajeze intreprinderea; sa fie acordat de catre un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat; sa favorizeze anumite intreprinderi sau productia anumitor marfuri; sa distorsioneze concurenta si sa afecteze comertul dintre statele membre.Pot fi distinse trei categorii de ajutoare publice:1. ajutoare incompatibile cu tratatul care afecteaza schimburile intre statele membre;2. ajutoare compatibile cu tratatul: ajutoare sociale sau necesare in urma unor catastrofe naturale;3. ajutoare care pot fi declarate compatibile: ajutoare orizontale, regionale si sectoriale. Ajutoarele orizontale se refera in principal la urmatoarele categorii: cercetare-dezvoltare, protectia mediului, IMM, restructurarea firmelor in dificultate, promovarea ocuparii fortei de munca. Ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu piata comuna daca promoveaza dezvoltarea economica a zonelor cu un nivel de trai extrem de scazut sau cu probleme de somaj sau promoveaza anumite sectoare economice in cazul in care nu afecteaza negativ interesele comerciale comune. Ajutoarele sectoriale sunt acordate in interesul dezvoltarii anumitor sectoare economice sau zone economice.

Mecanismul achizitiilor si fuziunilorConcentrarile pot imbraca diferite forme, precum fuziuni, participari, intreprinderi comune, etc, toate aceste forme implicand o modificare a raporturilor de proprietate. Regulamentul 4064/89 privind controlul operaiunilor de concentrare stabilete ca operaiile de concentrare de dimensiuni comunitare, care creeaza sau intaresc o poziie dominanta i care au drept consecina impiedicarea concurenei efective pe piaa comunitara sau intr-o zona semnificativa a acesteia sunt incompatibile cu piaa comuna.Concentrarea apare atunci cand o firma obine controlul exclusiv asupra altei firme sau asupra unei firme pe care o poate controla alaturi de alte firme sau atunci cand mai multe firme preiau controlul unei intreprinderi sau creeaza alta noua.O operaiune de concentrare este de dimensiune comunitara atunci cand: cifra de afaceri totala realizata pe plan mondial de toate intreprinderile vizate este superioara valorii de 5 miliarde euro; cifra de afaceri totala realizata in cadrul Comunitaii de cel puin doua din intreprinderile vizate, reprezinta o valoare mai mare de 250 milioane euro, condiia fiind ca fiecare din intreprinderile vizate sa nu realizeze mai mult de 2/3 din cifra lor de afaceri, in interiorul unuia i aceluiai stat membru. Atunci cand cota de piaa a firmelor in cauza nu depaete 25%, nici in cadrul Pieei comune, nici intr-o zona semnificativa a acesteia, concentrarea este considerata compatibila cu reglementarile comunitare. Ulterior, Regulamentul a fost amendat, astfel incat pragul agregat la nivel mondial a fost redus la 2,5 miliarde euro iar pragul individual, pentru cel puin 2 companii comunitare a fost redus la 100 milioane euro. Incepand cu 1 septembrie 2000 a fost introdusa o procedura simplificata pentru operaiunile care respecta urmatoarele criterii: doua sau mai multe firme care obin controlul in comun asupra altei firme care nu exercita sau nu intenioneaza sa exercite alt tip de activitate decat neglijabila, pe teritoriul SEE (Spaiului Economic European); cifra de afaceri a firmei comune i valoarea totala a activelor cedate firmei comune sunt inferioare valorii de 100 milioane euro pe teritoriul SEE; nici una din parile implicate nu exercita activitai comerciale pe aceeai piaa a produsului sau pe aceeai piaa geografica (relaii orizontale), sau pe o piaa a produsului situata in amonte sau aval, pe care opereaza o alta parte a concentrarii; doua sau mai multe concentrari exercita activitai comerciale pe aceeai piaa a produsului i pe aceeai piaa geografica sau pe o piaa a produsului situata in amonte sau aval de piaa produsului pe care o alta parte a concentrarii ii exercita activitatea, condiia fiind ca, parile de piaa cumulate sa nu depaeasca 15% in cazul relaiilor orizontale i 25% in cazul relaiilor verticale.

Procedura simplificata a permis reducerea constrangerilor administrative care apasa asupra parilor notificatoare. Ca i in cazul procedurii normale, statele membre i terii au posibilitatea sa faca observaii sau sa intervina. Comisia ii rezerva dreptul, in cazul in care considera necesar, sa revina in orice moment la procedura normala i deci sa deschida o ancheta.

EU si convergenta economica globala

In cadrul economiei globale, cooperarea internationala in ceea ce priveste politica concurentiala a devenit esentiala. Intreprinderi, fuziuni si carteluri sunt din ce in ce mai mult internationale si activitatile intreprinderilor stabilite in afara Uniunii Europene adesea afecteaza concurenta in cadrul Uniunii.

Companiile multinationale Desi politica europeana in domeniul concurentei are in vedere asigurarea unui cadru adecvat manifestarii libere a concurentei in cadrul UE, sfera de actiune a companiilor multinationale transforma problema competitiei intr-una globala.

GlobalizareaFenomenul de crestere al globalizarii face ca o serie de reglementari comunitare din domeniul concurentei sa nu fie in concordant cu nevoia asigurarii competitivitatii companiilor europene in raport cu cele din alte zone ale lumii. Astfel, in decembrie 1996, in cadrul Consiliului Ministerial al OMC de la Doha, era creat un grup de lucru care isi propunea sa studieze interactiunile existente intre politicile comerciale si cele din domeniul concurentei. In 20002, concluziile acestui grup de lucru, privind necesitatea unei politici internationale in domeniul concurentei, erau extrem de elocvente.Elementele potentiale pe care ar trebui sa le includa un Acord Multilateral in domeniul Concurentei erau: Definirea clara a conceptului de concurenta; Aplicarea unor principii de baza: transparenta, nediscriminare, corectitudine; Problematica trans-frontaliera: export, import, carteluri, concentrari si achizitii; Tratament special si diferentiat: necesitatea abordarii flexibile, exceptii si exceptari;Interesul public ratiunea existentei exceptiilor si exceptarilor; Asistenta tehnica, sprijin acordat tarilor in curs de dezvoltare pentru intarirea institutiilor din domeniul concurentei. Pozitia UE privind un posibil AMC este ca acesta nu trebuie sa impuna armonizarea legislatiilor nationale privind concurenta si ca trebuie sa fie pe deplin compatibil cu diferitele regimurile nationale existente si viitoare.

Intelegeri si acorduri bilaterale cu tari din afara UEUniunea Europeana a stabilit intelegeri bilaterale ce vin sa reguleze concurenta, in particular cu principalii sai parteneri comerciali: Acordurile de cooperare cu Statele Unite, Canada si Japonia dicteaza ca autoritatile competente in domeniul concurentei ale ambelor parti vor face schimb de informatii si isi vor coordona activitatile de respectare a legislatiei aferente. Cu China, Comisia impartaseste opinii si experiente cu privire la aspecte legate de concurenta. Uniunea Europeana a fost de asemenea activa in eforturi de cooperare multilaterala, cum ar fi discutii comerciale sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Comertului, in Reteaua Internationala a Concurentei si in cadrul Comitetului de Concurenta a Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare. Politica de concurenta a fost un element cheie al negocierilor in vederea aderarii noilor State Membre. Comisia Europeana a incurajat politica concurentiala in aceste tari.Aplicarea unei politici in domeniul concurentei in intreaga UE garanteaza accesul intreprinderilor la aceleasi oportunitati in intreaga Europa, indiferent in ce loc s-ar afla. Politica in domeniul concurentei impulsioneaza inovatia si cresterea prin faptul ca permite pietelor sa ramana deschise si competitive, astfel incat intreprinderile pot prospera, iar consumatorii se pot bucura de avantajele asociate.

Recesiunea economica globala si concurentaRecesiunea reprezinta o amenintare la adresa politicii concurentei, la nivel european si national. Aceste politici trebuie adaptate, ceea ce le va slabi. Intrebarea centrala se refera la faptul ca independenta agentiilor independente va fi renegociata si daca interventiile guvernului va depasi prerogativele agentiilor. Daca independenta agentiilor va fi redusa, aceasta va aduce dupa simai mult nationalism si va periclita integritatea colaborarii intre agentii;Concurenta si recesiunea se ameninta reciproc. Politicile de concurenta inhiba desfasurarea inteligenta a politicii industriale, precum o demonstreaza diferenta dintre raspunsurile UE si SUA la criza automobilelor.A treia intrebare este cat e de rezistent la schimbare regimul concurentei. Legitimitatea agentiilor independente si perceperea politicii concurentei ca o constitutie economica face foarte grea schimbarea. Este foarte probabil ca entitatile legale, economice si administrative care se ocupa de politicile de concurenta nu vor dori sa considere schimbari esentiale si reorganizare. Schimbarile majore vor trebui sa vina din exterior, la nivel de reorganizare politica a politicilor.In al patrulea rand, care vor fi directia si actorii schimbarii? Exista un foarte mare risc ca discreditand capitalismul financiar sa discreditam concurenta economica. Acest risc nu pare a fi luat in serios de UE. In ultimul rand, reforma poate fi o oportunitate pentru comunitatea care se ocupa de politicile de concurenta, dar va fi necesar pentru liderii agentiilor sa foloseasca momentul.

Rolul jucat de politica in domeniul concurentei impotriva crizei economice

Conform unui raport al UE pentru anul 2010, politica in domeniul concurentei, in special aplicarea normelor referitoare la ajutorul de stat au jucat un rol essential in raspunsul la criza: s-a permis acordarea de subventii de catre statele membre, s-au redus cazurile de denaturare a concurentei si s-au limitat stimulentele pentru asumarea excesiva de riscuri.De la inceputul lui 2011, toate bancile din UE care au primit sprijin din partea statului (capital, masuri legate de activele depreciate) vor trebui sa prezinte un plan de restructurare. Mai mult, este in curs de elaborare un nou cadru pentru ajutoarele de stat destinate salvarii si restructurarii bancilor, care va fi urmat de o revizuire a orientarilor generale pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate.

Masuri concrete in materie de concurenta in vederea redresarii: Conservarea conditiilor echitabile de concurenta in Europa. De exemplu, garantarea faptului ca ajutoarele acordate industriei autovehiculelor nu sunt insotite de conditii legate de localizarea uzinelor. Prevenirea falimentelor prin intermediul cadrului temporar care permite statelor membre sa asigure acces la finantare companiilor viabile, cadru valabil si in 2011, dar cu un domeniu de aplicare mai limitat, conditii mai stricte si o atentie deosebita acordata intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) Sprijinirea investitiilor inteligente, de exemplu prin intermediul Orientarilor privind ajutoarele de stat pentru banda larga, pentru a sustine pe termen scurt redresarea economica si a obtine beneficii pe termen lung pentru competitivitatea europeana

Bibiliografie

1. Martin Wolf, Cooperation or conflict? The european Union in a liberal global economy, International Affairs (Royal Institute of International Affairs), Vol.71, Nr.2, 1995, pg.325-337;2. Hubert Buch-Hansen, Angela Wigger, Revitising 50 years of market-making: The neoliberal transformation of European competition policy, Review of International Political Economy, 2010, pg.20-44;3. Stephen Wilks, The impact of recession on competitive policy: Amending the Economic Constitution?, Journal of Economics of Business, Vol.16, Nr.3, 2009, pg.269-288;4. Ilie Gavrila, Mediul concurential si politica Uniunii Europene in domeniul concurentei, Editura Economica, Bucuresti, 2006;5. Dumitru Miron, Gabriela Dragan, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002;6. Pinar Akman, Myths and Myth-Making in the European Union: EU Competition Policy, Journal of Common Market Studies, Vol.48, Nr.1, 2010, pg.111-132;7. Ioan Lazar, Consideration on the role of EUs competition in achieving the objectives of Europe 2020 strategy, Curentul Juridic, pg.82-88;8. Raport General privind activitatea UE 2010, http://europa.eu/generalreport/pdf/ rg2010_ro.pdf;9. Politica in domeniul concurentei, http://www.ier.ro/documente/formare /Politica_concurenta.pdf;10. http://juristconsulting.ro/?p=110;11. http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C9/18/;

12