■ ,.sŞ'

/ /'j-w&waif ^ K b A 'te l-'b W W

& ,d!B* #*"•*** *9Z* S

[http://www. dntcj. ro/adevaruîj L" >

ANUL 3QII NR. 3110 ISSN 1220-3203

MIERCURI,3imnUflRSE200I 16 PAGINI 3.003 LEI

Singurul lustiiul de calcul numeric din

România nu are bani nici de

delegaiii

< Un nou algoritm politic?

V A L E R C H I O R E A N U

Ou p ă p ie r d e r e a p u te r ii în 1 9 9 6 , ,'P D S R ş i-a dat s ea m a c ă n u a ştiu tsă c u lt iv e re la ţiile c u p resa ş i c ă

r e v e n ir e a în p rim -p lan u l v ie ţ ii p o l it ic e va d e p in d e , în tr -o m ă su r ă în s e m n a tă , d e r e m e d ie r e a a ce s te i s itu a ţii. A şa a: în ce p u t o f e n s i v a p en tr u c a p ta r e a b u n ă v o in ţ e i l id e r i lo r 'd e o p in ie ş i p a tro n ilo r d in m a ss - m e d ia . U n su c c e s im p ortan t a fo s t o b ţin u t o d a tă c u parafarea în ţe le g e r ii cu P artidu l U m a n is t R o m â n , a l căru i p re şe d in te era ( ş i e s t e ) , în a ce la ş i t im p , p a t r o n u lu n u i t r u s t d e p r e s ă c u p o n d e r e în m e d ia r o m â n e a s c ă . D e m o n s t r în d c ă p o a t e în s e m n a u n p un ct d e a tracţie p en tru a lte p a r t id e (P U R şi P S D R ), P D S R a în ce p u t s ă f ie p r iv it cu alţi o ch i ş i ju d e c a t cu m a i m u ltă b u n ă v o in ţă , in c lu s iv d e p o stu r i d e t e l e v iz iu n e ş i p u b lica ţii p în ă a tu n c i o s t ile . N u ş t iu ca re au fo s t d a te le c o n c r e te a le în ţe le g e r i i d in tre c e le d o u ă p artide ş i n ic i d a c ă , a ju n s la putere, P D S R ş i-a o n o ra t în în tr e g im e o b lig a ţiile a su m a te . J u d ec în d d u p ă r e a c ţia recentă a lu i D a n V o ic u le s c u , s e p a r e c ă partenerul său p o lit ic a n eg lija t , d a c ă n u litera con trac tu lu i, a tu n c i sp ir itu l să u . In a c e s t s en s e s te ilu stra tiv co n ţin u tu l u n u i c o m u n ic a t al P U R , dat p u b lic ită ţ ii z ile le tre c u te . C on d u cerea p artid u lu i a lia t c er e G u v e r n u lu i R o m â n ie i “ să a d o p te m ă s u r i u r g e n t e ş i s e v e r e îm p o t r iv a p r a c t ic i lo r d e su b v e n ţio n a r e m a s c a tă a g r u p u r i lo r d e in te r e s e d in ju r u l u n o r s o c ie tă ţ i cu cap ita l privat, care b e n e f ic ia z ă d e s c u t ir i ş i r e e şa lo n ă r i a le d a to r ii lo r im p r e s io n a n t e a cu m u la te că tre b u g e tu l s ta tu lu i ş i a sigu răr ilor so c ia le , dar fo lo s e s c d i s p o n ib i l i t ă ţ i l e a s t f e l c r e a te p e n tr u a a c h iz iţ io n a firm e cu cap ita l d e stat” . T o n u l n eu tr u a l o b se r v a ţ iilo r e s te , la u n m o m e n t d a t , p ă ră sit, pen tru a fa c e lo c p re c iză r ilo r r e f e r i t o a r e la c a z u r i d e “ r a f in ă r i i p e tr o c h im ic e ” care ar fi fo s t a ch iz iţ io n a te p r in m ij lo a c e le d esc r ise m a i su s . în c e le d in u rm ă , purtătoru l d e c u v în t a l P U R a r e c u n o s c u t c ă e s t e v o r b a d e s p r e P e tr o m id ia , a ch iz iţ io n a tă d e a c e la ş i g ru p c a re a p r e lu a t rafinăria V e g a ş i care “ are în a c e s t m o m en t^ d a t o r i i d e s u te d e m ilia r d e la sta t” . în s p a te le c e lo r d o u ă ra fin ă r ii s e a flă lib era lu l D in u P atr ic iu .

A s t f e l s e a ju n g e la c h e ia în treg ii a fa cer i. A lia tu l P D S R , D a n V o ic u le s c u , p are să fi f o s t in teresa t d e a ch iz iţio n a rea rafin ăr ie i P e tr o m id ia ş i , în a cţiu n ea sa , s e b a z a p e r e la ţ ii le d e a m ic iţ ie ş i co la b o ra re s ta b ilite c u lid e r ii P D S R în că în a in tea a le g e r ilo r g e n e r a le . P ro b lem a e s te în să c ă P D S R a v e a n e v o i e ş i d e P N L ş i , d u p ă c u m a f ir m ă u n e l e s u r s e d in p a r t id u l d e g u v e m ă m în t , “p r iv a tiza rea ra fin ă r ie i în c a u z ă a c o n s t itu it u nu l d in tre p u n c te le n e g o c i a t e c u l i b e r a l i i în s c h i m b u l sp r ijin u lu i parlam entar” . E x p lic a ţ ia d a tă d e N ă s ta se a c e s te i , e cu a ţii 'c o m p lic a te a fo s t ex trem d e s im p lă . P rem ieru l a răsp u n s la in te r p e la r e a lu i D a n V o ic u le s c u c ă

to tu l s -a fă cu t în in teresu l G u v e rn u lu i, d in care fa c e parte ş i P U R ” . D in c o lo d e e v e n t u a l e l e î n ţ e l e g e r i , c h e s t i u n e a c om p ortă u n e le .d isc u ţii. P D S R p o a te fa c e a proape o r ic e d oreşte la ora a ctu a lă , p o a te ch iar să -ş i n e g lije z e a lia ţ ii m a i v e c h i , p en tru a o b ţin e avan taje d e la a lţii, m a i n o i ş i m a i p u tern ic i. M a r e le p u b lic n u e s te d eo cam d ată , in teresa t d e a s e m e n e a c h e s t iu n i. D a r P D S R n u p o a te în lo c u i j l jg g n ţ m u l, d e z a s tr u o s p e n tr u ţa r ă , a l

■S ^ ţ in u a re în p a g in a a 16-a

Gssitsa Saprună a fais în favoarea setatei conduceri a Oii Olt

L a f in e le să p tă m în ii tre c u te , C u rtea S u p rem ă d e J u stiţ ie s -a p ron u nţat în p r o c e su l in ten ta t a c t u a le i c o n d u c e r i a C a m e r e i d e C o m e r ţ , In d u str ie ş i A g r icu ltu ră C lu j d e că tre o parte d in fo s tu l C o le g iu d e C o n d u c e re a l in s t itu ţie i. A c e s t a d in u r m ă a c o n t e s t a t î n i n s t a n ţ ă le g a lita te a a le g e r ilo r d esfă şu ra te în lu n a a p r ilie 1 9 9 9 , a l e g e r i c î ş t i g â t e d e c ă t r e a c t u a la c o n d u c e r e a C C IA C luj. D u p ă c e T r ib u n a lu l a d at c îş t ig d e c a u z ă p îrîţilor , iar C urtea d e A p e l C lu j a d e c is în fa v o a rea -rec la m a n ţilo r , C urtea S u p r e m ă d e J u stiţ ie a .h o tă r ît că a le g e r i le d in a n u l 1 9 9 9 s -a u d esfă şu ra t în m o d le g a l , iar a c tu a lu l C o le g iu a l C am ere i d e C om erţ d in C lu j r ă m în e la c o n d u c e r e a C C IA .

R e fe r ito r la d e c iz ia Curţii S u p rem e d e Ju stiţie , G h e o r g h e M u r eşa n u , p re şe d in te le C C IA C lu j, n e -a d e c la r a t c ă „ ... în s f îr ş it , s -a in tra t în n o r m a lita te ş i n e v o m p u tea co n tin u a a c t iv ita te a în c o n d iţ i i n o r m a le ” .

Alin TUDOR

- -1

; ' f f

f i i u r

Liderul UDMR Cluj i-a trimis lui Funar un curs de limba magfiiară“ S im p a tia ” c e a apărut, în u ltim a

v r e m e , în tr e f r u n ta ş i a i P R M şi U D M R a dat, ie r i, p r im e le rezu lta te c o n c r e te . C o n fo r m p r o m is iu n ii d e a c u m o să p tâ m în ă , lid eru l U D M R C lu j , d e p u t a t u l K o n y a H a m a r S a n d o r i - a t r i m i s p r im a r u lu i G h e o r g h e F u n a r u n cu rs d e lim b a

m a g h ia ră ş i d ic ţ io n a r e le a fe r en te . în scu rta e p is to lă în so ţito a re , d ep u ta tu l U D M R i n v o c a “ a c e l p r o v e r b c o n f o r m c ă r u ia : f i e c a r e l im b ă în su ş ită în se a m n ă şi r en a şterea u nu i o m ” . U n n o u e x e m p lu d e “ a m ic iţ ie ” a apăru t o d a tă c u a d op tarea , d e către C am era D ep u ta ţilor , a n o u lu i p ro iec t

a l L e g i i a d m i n i s t r a ţ i e i p u b l i c e lo c a le . F u n a r, c a re a lu a t p o z i ţ i i foa rte tran şan te îm p o tr iv ă , a sp u s că v a p ro p u n e o r g a n iz a re a , în ca d ru l P rim ărie i, d e cu rsu ri g r a tu ite p en tru m a g h ia r ii c lu je n i c a re v o r s ă în v e ţe lim b a rom ână.

T. CRĂCIUN

Liberalii şi-au amînat

congresulî n t r - u n g e s t d e p r o f u n d ă

e s e n ţ ă l i b e r a l ă , B ir o u l P e r m a n e n t C e n tr a l a l P N L a d e c is a m în a r e a c o n g r e s u lu i c e u r m a s ă s e d e s f ă ş o a r e la s f ir ş itu l a c e s t e i s ă p tă m in i . B P C â v o ta t în u n a n im ita te h o tă r îrea p r o p u să în u rm a d e c e s u lu i , 111 c o n d i ţ i i t r a g i c e , a v ic e p r e ş e d in t e lu i H o r ia R u su , u n u l - d i n t r e c a n d i d a ţ i i la p r e ş e d in ţ ia p a r t id u lu i.

L id e r u l P N L C lu j , d e p u ta tu l A n t o n I o n e s c u ( m e m b r u 111 B P C ) , n e - a d e c la r a t , ie r i , c ă fo r u l c a r e a c o n v o c a t c o n g r e s u l. D e l e g a ţ i a P e r m a n e n t ă , s e v a î n t r u n i p e n t r u a a m in a c o n g r e s u l , c o n f o r m h o tâ r îr i i B P C ( i n i ţ i a t ă c h i a r d c p r e ş e d in t e l e M ir c e a I o n e s c u - Q u in tu s ) .

V ic e p r e ş e d in t e l e P N L , D in u P a t r ic iu , a a p r e c ia t h o tă r îrea d rep t u na în ţe le a p tă , p en tru a li s e d a tim p a p r o p ia ţilo r lu i H oria Rusu (p r in tre c u re s e n u m ă ră ) pentru doliu.

C o n tr a c a n d id a tu l lui V a ler iu S t o ic a , v i c e p r e ş e d i n t e l e C rin A n t o n e s c u , a fo s t ş i e l p rin tre s u s ţ i n ă t o r i i a m în ă r i ic o n g r e s u lu i . T o to d a tă B P C a h o tă r ît să p r o p u n ă D e le g a ţ ie i P e r m a n e n te c o n fe r ir e a titlu lu i d e m e m b r u d e o n o a r e a l P N L , p o s tm o r te m lu i H o r ia R u su .

Titus CRĂCIUN

J u d ecăto rii S a n d a şi C ălin T od ea , d in c a d r u l S e c ţ i e i C iv i l e a T r i b u n a l u lu i J u d e ţ e a n C lu j , in te n ţ io n e a z ă s ă -ş i d ep u n ă d e m is ii le d in m a g i s t r a t u r ă c a u r m a r e a r e c e n t e l o r d e z v ă l u i r i f ă c u t e d e G a b o r L a jo s . C e i d o i m ag istra ţi au fo s t aud iaţi z i le le trecu te la P archetu l d e p e l în g ă C u rtea d e A p e l C luj p en tru a d a u n e le lăm u rir i cu p riv ire îa a n u m ite s u s p ic iu n i c e p la n a u a s u p r a lo r . P o t r i v i t u n o r s u r s e j u d ic ia r e , s o ţ i i T o d e a ar fi f o s t

“sfă tu iţi , în că d e să p tă m în a trecută , s ă s e r e tr a g ă d in m a g is tr a tu r ă . P r e ş e d i n t e l e i n t e r i m a r ’ a l T rib u n a lu lu i C lu j, ju d e c ă to r u l Io a n G e o r g i u a d e c la r a t c ă c e i d o i ju d e c ă to r i ş i-a u a n u n ţa t în c u r su l z ile i d e ier i in ten ţia d e a s e retrag e în avo catu ră în cep în d c u lu n a m artie , în a c e s t s e n s , C ălin ş i S a n d a T o d e a au c e r u t c o n d u c e r i i T r ib u n a lu lu i î n t o c m i r e a u n o r c a r a c t e r i z ă r i n e c e s a r e d o s a r u lu i d e ' in tr a re în a v o c a t u r ă . G e o r g iu s p u n e c ă

j u d e c ă t o r u l C ă l in T o d e a a f o s t cer c eta t p en a l, în c u rsu l a n u lu i 1 9 9 9 su b a cu za ţia d e trafic d e in flu e n ţă în c a z u l G a b o r L a jo s , f i in d s c o s în c e le d in urm ă d e su b urm ărire p e n a lă d in lip să d e p ro b e . L e g a t d e a c e e a ş i c a u z ă , la a c e a v r e m e , M in is te r u l J u s t i ţ ie i a d a t a v i z d e c e r c e t a r e p e n a l ă î m p o t r i v a j u d e c ă t o r u l u i Z o lta n H a ltek . M a g istr a tu l c lu je a n era a cu za t d e lu are d e m ită , în s ă , în p rim a fază a cer c etă r ilo r , p ro c u ro r ii P a r c h e t u lu i d e p e l î n g ă C u r t e a

Pmşsiaioia Ion Nască consideră că ikmroa in UI m esta un “dictai”P r e ş e d i n t e l e I o n I i ie s c u

c o n s id e r ă că in tegrarea U E nu rep rez in tă n ic i u n ”dar” , n ic i u n " d i c t a t ” , c i un " p a r te n e r ia t” , ia r R o m â n ia tre b u ie s ă d e p ă ş e a s c ă fa z a d e “c o p il-p r o b le m ă ” în care se a flă a cu m . E l sp u n e c ă pentru- în d ep lin irea c r iter iilo r p o lit ice ş i e c o n o m ic e d e aderare la U E s în t n e c e sa r e a tît un efort p rop riu a l R o m â n ie i, c ît şi o a s is te n ţă f in a n c ia r ă ş i n o n - fm a n c ia r ă a c o r d a tă d e U E . A sis te n ţa ex te rn ă d in partea U E v a t r e b u i c o r o b o r a t ă

s is te m a t ic , arată I i ie s c u , c u c ea a B ă n c ii M o n d ia le , F M I ş i a lte o rg a n ism e fin a n cia re , a v în d în v e d e r e c ă , d e o c a m d a t ă , ” la c a p i t o lu l e fic ie n ţă s în te m , d in p ăca te , d e f ic ita r i” . C a u z e le a c e s te i s i t u a ţ i i s în t r a ta în a l t ă a in f la ţ ie i , c o r u p ţ ia ş i s la b a fu n c ţio n a re a m e c a n is m e lo r p ie ţe i, in stab ilita tea leg is la tiv ă ş i n o n p r e d i c t i b i l i t a t e a m e d iu lu i d e a fa c e r i. P en tru a d e r a r e a la U n iu n e a E u r o p e a n ă tr e b u ie s ta b ilite p r io r i t ă ţ i - p e t e r in e n scu r t ,

^ ' V

m e d iu ş i l u n g , u n r o l im p o r t a n t r e v e n i n d a i c i M i n i s t e r u l u i D e z v o l t ă r i i E c o n o m ic e ş i P r o g n o z e i ş i M i n i s t e r u l u i I n te g r ă r i i E u r o p e n e , a p r e c iz a t ş e f u l s t a t u lu i . E l a a d ă u g a t c ă in teg ra rea în U E n e o b lig ă la " p er fec ţio n area m e to d o lo g ie i, in str u m e n te lo r d e p r o g r a m a r e . p la n if ic a r e ş i m a n a g e m e n t” , îa u tiliz a r e a p ro c ed u r ilo r d e coo rd o n a re ş i m e d ier e , în care in s t itu ţ ia p r e z id e n ţ ia lă , p rin p r e r o g a t iv e le s a le e s te d irec t im p lica tă .

Partida Rromilor negociază ca PDSR funcţii în

administraţia publică localăAurel Roşianu, preşedintele Partidei Rromilor,

filiala Cluj, a declarat că formaţiunea politică din care face parte duce negocieri cu PD SR în vederea obţinerii unor locuri în administraţia publică locală. în lumina noii Legi a administraţiei publice locale, Partida Rromilor este îndreptăţită la funcţii şi la folosirea limbii m aterne 'în administraţie, acolo unde etnia rromiltpr este de 20 la sută sau chiar depăşeşte acest procent. „La sfîrşitul săptămînii viitoare vor fi făcute publice demnităţile pe care Partida Rromilor le-a obţinut şi localităţile unde se va folosi iimba rromani în administraţia publică locală” , a precizat Roşianu. Preşedintele Partidei Rromilor a mai subliniat faptul că formaţiunea sa a obţinut deja un post de Secre ta r de. S tat în Departamentul pentru minorităţi.

M.L.

Judecătorii Sauda si Căiin Todea renuută Ia magistraturăS u p r e m ă d e J u s t iţ ie au d a t so lu ţia d e n e în c e p e r e a u r m ă r ir ii p e n a le . A n c h e t a t o r i i a u r e v e n i t a s u p r a a c e s te i d e c iz i i ş i a u d isp u s în c e p er e a u r m ă r i i p e n a l e î m p o t r i v a j u d e c ă t o r u l u i H a l t e k . C u t o a t e a c e s t e a , d in l i p s ă d e p r o b e , p r o c u r o r ii au d a t c a s o lu ţ ie f in a lă “ s c o a te r e a d e su b u rm ă rire p e n a lă ” a m a g is tr a tu lu i H a lte k , ia r c a m ă su ră p r e v e n t iv ă a c e s ta a fo s t m u ta t d e la S e c ţ ia P e n a lă la S e c ţ ia C iv ilă .

Cosmin PURIS

• Calendarul ortodox: Sf. Mucenici Chir şi Ioan, doctori fără de arginti;• Calendarulgneco-catolic: S. Cir şi Ioan, m., medici fâră plată (| sec. IV).

1

. j j j u j B î W f f i S W

t e a• PREFECTURA.CONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16 •PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31 -31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 951• PROTECŢIA CINTLÂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-S7-I8• SC MONTENAV SA: 41-51-71 •RA. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SALPRESr S.A.: 19-55-22• SCPRIA'AL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

92S: 433424•JANDARMI. 956• GARA Cl jj-NApoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-09: -intern - 43-20-01;Tarii -31-17-62; Dej -21-20-22

•ALIANŢA ANTISUICID I»-I647

EC U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E

d in A u to g a ra II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu

plecare d rt C luj-Napoca in zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7.00 şi înapaerea dm Bud ap esta in zilele de marţi, m iercuri, vineri şi s im bâtă la ora 11,00.• C lu j- N a p o c a - B u d a p e s ta , cu

p lecare in .z /e 'e de joi ora 22,00 şi înapoiere din Bu dapesta in zilele de vineri ora 16.00.IN F O R M A Ţ I I :

Autogara I nu mai funcţionează A uto ga ra II: 43-52-78

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -> B ăn e asa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

martiCluj -> B ăn e asa 07,00Cluj Otopeni 15,15

miercuriCluj B ăn e asa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 20,35

joiCluj -» B ăn e asa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -> B ăn e asa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet:1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi 9,40 (dec.)Frankfurt -A Cluj

marţ' şi joi 14,45 (ater.)Cluj -> Munchen

luni şi vineri 9,25 (dec.)Munchen Cluj

luni şi vineri 15,15 (ater.)Cluj -> Vienaluni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena -> Clujluni, miercuri, 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj -9 Bologria .luni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna -9 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

F s r m tc i i c u s e r v ic iu p e rm a n e n t: F&T.333 "CORAFARMĂ sî. Ion Meşter nr. 4. v-'Mni 42-654:, Far ra zia ’CYRARA", C a 'c a F lo reşti nr.75, tel.42 .62.72. O 'ar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia T N T ER PH A R M ". str. Primăverii nr. 5. tc-'efrr 42-71-55. î'3* 8-22. Farmacia ’ CLEMATISFARM*. Piaţa Unirii nr. 10. te’c-'on 19-13-63. orar 8-22.

Garda de noapte:Farraoa n . 2. str. Gh. Doja nr. 37,

tetelor 134 3-54. orar 20-8.

fgfîTLfiSSIBC UR SE

INTERNAŢIONALE

Cluj > GERM ANIAzilnic

Cluj > ITALIAluni, miercuri, sîmbătă

Cluj > FRANŢA marţi, sîmbătă

Cluj > AUSTRIAduminică

Cluj > SUEDIA -4 curse/lunăCluj > SPANIA 'marti, vineri

INFORM AŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaC lu j , P ia ţ a M ih a i V i t e a z u l

nr. 1 1 , b l o c D , a p . 1.

T JT ^ I26 IANUARIE 1 FEBRUARIE

Victoria17; 19) (12; 14;

Repub lica - Regula jocului, SU A -premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de ta ora 23 *

■ Profesorul trăsnit şi clanul Klump , S U A (11; 13; 15; A rta Eu rim ages » Pădurea ucîgaşă, Franţa, premieră

16; 18;20) * Favo rit - X-men, S U A (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Eu, cu mine şi Irene, SU A (12,45, 15; 17,15; 19,30)

T U R D A - Fox - S ă m oară Romeo, S U A (13; 15; 17; 19)DEJ - Arta - Grinci a furat Crăciunul, S U A (vineri-duminicâ:

15; 17; 19; luni-joi: 13; 15; 17; 19 ; vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de !a ora 22)

G H E R L A - P a ce a - îngerii lui Charlie, S U A (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Jo i - închis.

■ B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30- 20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene : program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâtâ 8-20, duminica 8-14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : Sala de lectură (str. M. Kogâîniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri; 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâîniceanu nr. 7, (el. 195.620): tuni vineri: 11,00- 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aure) Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 -19,45, marţi, vineri: 9,00 -14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16.00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, în vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ Biblioteca Academiei (strada Koeâfnîceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbâtâ 8-12.45; 14- 18.45.

■ Biblioteca Germană (stradaUniversităţii 7 - 9): luni - 10-14; marii, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K," (strada Universităţii 7 - 9), Orar: luni -joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultantă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 1J), Orar: luni, miercuri: 14 - 19: nuni. joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “ licitai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; simbâtă: 9 - 13.

* Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Briitianu 22); Orar luni: 14-19, marti-vincri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Ucrmann Oberth” (str. McmorandumuluilS). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Fan?uc/c (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vincri 8-20, simbâtă 8-) 3.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar: (uni 12-19.30; marii, miercuri, si joi: 10-19,30. simbâtă: 10-14. Ştiintc sociale si comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. Clinicilor nr.2S). Orar: luni 13-17; marti, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

C * te le s p e c ta to r ® )Miercuri, 31 ianuarie

7.00 Telematinal; 9,00 v * L i J u rna l regional; 9,40 «ojiahu. Practic TV; 10,30 TV R Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 Tezaur folcloric (r); 14,00 Jurnalul deprînz; 14,15 CiberFan. Comunicaţii; 14,30 TVR Craiova; 15,30 Becker (s); 16,00 Panoram a; 17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Corect; 18,10 Impas în doi; 19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Guvernul se prezintă; 20,55 Recurs la morală; 22,25 Cu ochii'n 4; 23,25 Jurnalu l de . noapte; 23,40 Memorialul durerii (do); 0,20 Lumea dansului.

f \ r r £ ă ă 7,00.Tip-Top, Mini- ” 1 ^ Top (r); 7,30 Băieţi buni, băieţi răi (s/r); 8,15 Autograf muzical (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Pragul de sus (r); 11,05 Ştiri;11.15 Călătorind prin ţară (r);11,50 Semnul Şarpelui (f/r); 13,30 Cronici votive; 14,00 Sa lly , vră jitoarea; 14,45 Fem e ia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, V icii; 15,45 Ştiri; 15,50 Documentar; 16,40 Seria l de călătorii (do); 17,10 Mit şi istorie; 17,35 Familia şi legea (s); 18,30 Telejurnal TV R 2; 19,00 Autograf muzical; 19,15 Docum entar; 20,25 Băieţi buni, băieţi răi (s);21.15 Pe muchie de cuţit; 22,10 Afaceri la cheie; 22,25 E dreptul tău!; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Film artistic; 0,30 TVM Mesager.

- * t 7,00 Observator;8.00 'Neaţa; 11,00

Dublă identitate (s ); 12,00 Răzbunare la comandă (f.SUA 1979); 14,00 Braconierul (f/r);16.00 Zile din viaţa noastră (s);17.00 Ştiri; 17,20 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator;20.00 Justiţiarul (f.SUA 1981);22.00 Marius Tucâ Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu; 0,30 Navarro (s); 2,00 Dragostea învinge (s); 2,45 Suflete rătăcite (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Ape liniştite (s); 5,30 Te voi iubi mereu (s/r).

tţj, : 7,00 Comedy Hourst ' l (s); 8,00 Prieteni pe Efc iîiirS fl Vjaţ3 (S). g oQ Cheers (sj; 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r);

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAM ILIA SFÎNTA"• 29 - 31 ianuarie •

Medicină generală. Dr. I. Boilă - 29,31 (9-12), dr. V. Bodo - 31 (16-18), dr. R. Cotârtâ - 31 (10-12), dr. M. Man - 30 (14-16), dr. A. F. Oros - 29, (14-18), dr. D. Platon - 29 (9-11), dr. L. Raşa - 29 (15-17), dr. I. Riza - 30 (15-16), dr. C. Tonea - 30 (9-11), dr. A. Varga - 29 (9-11), dr. C. Vlaicu - 29 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbă - 31 (10-12); Cardiologie. Dr. A. lancu - 30 (11,30-13), dr. I. Paţiu - 31 (11,30-13), dr. T. Popescu - 31 (9-11), dr. N. Prişcă - 31 (16-18); Interne. Dr. D. Pârv - 29 (15-17), dr. Gh. Rădulescu - 30 (9-11), dr. P. Szanto - 30 (16-17); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 30 (10-12); Chirurgie. Dr. M. Simu - 31 (11-13); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 31 (11-13), dr. R. Mitea - 30 (14-15); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 29 (12-13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 31 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 31 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilă - 30 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea - 29 (16-17), dr. I. Sârbu - 29 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă - 30 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 30 (12-13); O .R.L. Dr.S. Bîtlan - 31 (14-16), dr. E . Plăian - 29 (9-11); Urologie. Dr. Z. Popa - 29 (12-13)..

In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face Ia sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, intre orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de fa medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

1 1 .0 0 Chicago Hope (s/r); 1 2 ,0 0 Trupul duşmanului meu (thriller Franţa 1 9 7 6 ); 1 4 ,0 5 Fitz (s);1 5 .0 0 Expertul (s/r); 1 6 ,0 0 Tînăr şi neliniştit (s); 1 6 ,5 5 Jocu ri magice; 1 7 ,0 0 Ştirile Pro TV; 1 7 ,4 0 Sens unic; 1 7 ,4 5 Tea;1 9 .0 0 Ştirile Pro TV; 2 0 ,0 0 Fiul moştenit (dramă SU A '97); 2 1 ,5 5 Ştirile Pro TV; 2 2 ,0 0 Chestiunea zilei; 2 3 ,4 5 Ştirile Pro TV; 0 ,0 0 Pro TV te ascultă ce vezi; 0 ,0 5 Seinfeld (s); 0 ,3 5 Chicago Hope (s); 1 ,3 0 Nebun dup tine (s); 2 ,0 0 Chestiunea zilei (r); 3 ,4 5 Iubire mincinoasă (f.Anglia 1 9 9 0 ).

ţ Z & S T S 7 ,0 0 Sa lv a ţ i de pJL U JăC J c lo p o ţ e l (s/r); ’ 8,00 Prima Mix; 1 3 ,3 0 Film serial;1 4 .3 0 C inem agia (r); 1 5 ,0 0 România@large (r); 1 5 ,3 0 Viper (s); 1 6 ,3 0 Salvaţi de clopoţel (s);1 7 .3 0 Camera de rîs (div.); 1 8 ,0 0 Focus; 1 9 ,0 0 Real TV; 1 9 ,3 0 Impact - lumea aşa cum n-a i m a i văzut-o nicăieri!; 2 0 ,0 0 Justiţie militară (s); 2 1 ,0 0 Submarinul trăzniţilor (co.SUA 1996); 2 3 ,0 0 Focus; 2 3 ,3 0 Impact (r); 0 ,0 0 Viper (s/r); 1 ,00 Focus (r).

TBLf 7 7 ,0 0 BunăZ / a t o c dimineaţa, România;

1 0 .0 0 La ordinea zilei (r); 1 1 ,3 0 Daţi vina pe Corina (r); 1 2 ,3 0 Măştile puterii (r); 1 3 ,0 0 Ora unu a venit (r); 1 3 ,0 5 Măştile puterii (cont.); 1 3 ,4 5 Lumea misterelor (r); 1 5 ,0 0 2 4 din 24 (r); 1 6 ,0 0 . Post Meridian; 1 7 ,0 0 Daţi vina pe Corina; 18 ,00 Clubul microbiştilor;1 9 .3 0 La ordinea zilei; 2 1 ,0 0 Telejurnal; 2 1 ,3 0 Documentar;2 2 .0 0 Reporter Tele 7; 2 3 ,1 5 Viaţa noastră cea de toate zilele;1 .0 0 Ora unu a venit (r); 1 ,0 5 Post Meridian; 2 ,1 5 Telejurnal; 2 ,4 5 Documentar; 4 ,0 0 Daţi vina pe Corina (r)

7 ,0 0 Reluări; 9 ,2 5 Fiorella (s/r); 1 0 ,3 0

Luisa Fernanda (s/r); 1 1 ,20 Iubire fără limite (s/r); 1 2 ,1 5 Dragoste nebună (s/r); 1 3 ,0 5 La casa de vis (mag./r); 1 3 ,4 0 Două feluri de iubire (f/r); 1 5 ,3 0 înger sălbatic (s); 1 7 ,0 0 Căsuţa poveştilor;1 7 .3 0 Dragoste şi putere (s);1 8 .0 0 Fiorella (s); 1 8 ,5 0 Acasă la bunica; 1 9 ,00 Iubire fără limite (s); 2 0 ,0 0 Ştirile de Acasă; 2 0 ,4 0 Dragoste nebună (s); 2 1 ,3 0 Luisa Femanda (s); 2 2 ,3 0 Sponsorizare din St. Louis (dramă SU A 1 9 5 7 ).

1 5 ,0 0 Retransm isie-ceujiEEBCA Te(e 7 gbc, 1Ţ5bVideoclipuri; 1 8 ,0 0 Labirintul tranziţiei - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 2 0 ,0 0 Retransmisie Tele 7 abc; 2 3 ,0 0 închiderea programului.

R e d a c ţia nu îş i a sum a r e s p o n sa ­bilitatea pentru schim bările intervenite în program ele posturilor de televiziune.

1

astăzi, de la ora 19,00, la Studio Euphorion:

DECLARAŢIE9

' de Tudor Muşatescu

, Q :Miercuri, 31 ianuabrie

06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30; Meteo -6:40; Informaţii utilitare - 6:50);

07.-00 -10:00 Primul salut - Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-13:00 Mesaj FM - Tudor Runcanu (10:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi"-trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titiu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonulzilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare"-concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Consp/raţ/a’-cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC, 18:40 Divertis Radio Blitz); 19:00 Automania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri; Muzica magica-rock- Ştefan Coroian; 22:00- 23:00 Miracolul sunetelor - muzică electronică cu Cristian Mureşan24:00,02:00,04:00 News Flash.: — | Miercuri, 31 ianuarieÎ { ( T ) ) | I ŞT IR I 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 ,

: i 16.00: BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00;

6.30-9.00 - SUPER MATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Linluta de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00-CALEIDOSCOP fm: 13.20 - Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magicen u m i f ie n j t Miercuri, 31 ianuarieU N I P L U S R O t i I O program informativ BBC: 6,00- 6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30;21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa,06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop.9.00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00, 13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zece;14.30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune i 9,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Miercuri, 31 ianuarieRAD I O C LU J 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de

y actualităţi, dar şi antren matinalprezentată de Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară;10.00 be zece ori România. Prezintă de la Cluj Mihai Miclăuş;11,05 Emisiunea redacţiei sociale: A patra putere. Prezintă Lucia

Ţib re; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paralele muzicale cu Dan Bradu. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte* - 95,6 MHz. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - prezintă Anca Băltan. 18,30 Crochiuri muzicale - Prezintă Dan Izvoreanu.19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Rotonda literară cu Dora Pave l; 20,00 Ştiri. 20,05 Anotimpul ideilor, redactor Dan Banc ig ; 21,06 Ştiri; 21,05 Breloc- Anca M ureşan; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Miercuri, 31 ianuarie6,00-10,00 Ceasurile

dimineţii; 10,00-10,05 Buletin informativ; 10,10-10,40 Sfinţii

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

Părinţi, contemporanii noştri, 10,40-11,00 Muzică religioasă;11.00-11,30 Scriitorii oraşului tău (Flavia Teoc-Bochiş);11,30-12,30 Concert, 12,30-13,00 Lexicon (Elena Chircev);13.00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (17,00 Historia Magistra Vitae - M.D. Drăgoi); 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00-20,30 Bizantion (Elena Chircev); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Scriitorii oraşului tău (Flavia Teoc-Bochiş); 22,50 Rugăciunile serii;23.00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). _______________________________________

CABINET M ED ICAL ONCOLOGICC L U J - N A R O C A ,

s t r .P R O F C I O R T E A nr .9 ( c a r t i e r G r ig o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G ineco log ie . C h iru rg ie , Oncologie)

L, M i: 15-18; M a, J : 16M-18M

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, O ncologie)

M a , J : 1 4 " -1 6 ; V : 15-17S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 1 8 - 20; M a, J :1 8 ” -20 V: 18-20

PROGRAMARE; tel/fax (064) 18.76.04

Tn tim pul o re lo r d e fu n c ţio n a re a c a b in e tu lu i

^ POLICLINICA^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. GheorgheniINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOCIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ CH IRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE- COLOCIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografle - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalplngogralii pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologie Imimologie - Pararitologic Determinare Rh - Teste de sarcina - Antigen IIBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de coi uferin - investigaţii pentru sterilitatea feminina si masculina)

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7-21 Medic dc gardă: orele 2! - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . J

' î iCABINET lYIEDfCAL OF

STOMATOLOGIECalea A foţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

ftafamento stomatologica complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmhâtâ: 10-13 -

O f t i \ î 1 11.C5-

A D EV A R U jLd e C lu j

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARU

Dr. ANGELA CĂLUGĂRU Str. Prahovei nr. 11

(lîngă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i , V - 1 7 - 2 0 S - 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Dispensarul | Policlinic cu Plată ţ|

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludvvig Rotii, nr. 19 (fosta Mâloasa). (Tel.: 130.330 sau 432.557. \

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORITORÎL DE SiVlTtTE MIMtlA CI,O stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Aici ar p utea ti reclama dumneavoastră l i n m . v

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

RO M PRES şi MEDIAFAX.

S IR E"INTERNATIONAL HERALD

TRIBUNE"

G e r m a n i a î ş i d o r e ş t e o p o z i ţ i e d e c o n d u c e r e n o u ă în E u ro p a cu o ch e m a r e c la r ă p e n tr u u n v i it o r c a r e s ă s u s ţ in ă i n s t i t u ţ i i l e U n iu n ii E u r o p e n e p e s e a m a s u v e r a n ită ţ ii n a ţio n a le ş i care e s te d e acord c u u n r o l p u te r n ic al S U A . G erm a n ii v o r s ă s e m i ş t e r a p id . A c c e n t u în d n e v o i a r e d e f in ir i i r e la ţ ii lo r f r a n c o -g e r m a n e , s e a ş te a p tă c a e i să facă prop u neri p en tru o in te g r a r e m a i largă , la un su m m it fra n co - g e r m a n c a re v a a vea lo c p e 31 ia n u a rie la S tr a s b o u r g . P rin in d icarea in ten ţie i s a le de a sp r ij in i C o m is ia E uropean ă, e x e c u t iv u l s u p r a n a ţ io n a l al U E , G erm an ia r e sp in g e în m o d c la r m o d e lu l u n e i E u r o p e in te r g u v e r n a m e n t a le , în c a r e g u v e r n e le n a ţ i o n a l e d e v i n in iţ ia to r i i p r o g r e s u lu i e u r o p e a n , v o c e a s a ş i r e p r e z e n t a n ţ i i e s e n ţ ia l i a i p o lit ic i lo r sa le .

N o u ta te a e s t e , c e l puţin , d ub lă . în p rim u l r în d , e a r e p r ez in tă o in iţia tiv ă în creză toa re d e c o n d u c e r e g er m a n ă p en tr u în tr e a g a E u r o p ă , c o n c e p u t ă în a fa ra ta n d e m u lu i F r a n ţa - G e r m a n ia . în a l d o i le a r în d , e a c o n ţ i n e d if ic u ltă ţ i c lare şi d e b ază pen tru p a r t e n e r i , c u m ar fi Franţa ş i G erm an ia . P e n t r u p r im a dată , a ceastă p o z iţ ie v in e cu u n a n g a ja m e n t c la r al can cela ru lu i G erhard

S ch r o ed e r , c a re p în ă a cu m a lă sa t d e fin ire a p o lit ic i i e u r o p en e a G er m a n ie i în sa rc in a m in istru lu i d e E x te rn e , J osch k a F isc h er . A e x is ta t ş i p u ţin ă a m b ig u ita te . D l S c h r o ed e r

/ ş i d l F isc h e r ş i-a u fă c u t c u n o sc u te p o z iţ i i le la u n fo r u m s p o n s o r i z a t d e F u n d a ţ ia B e r t e l s m a n n , p r in t r e p a r t i c ip a n ţ i n u m ă rîn d u -se p rem ieru l sp an io l, J o se M a ria A zn ar, m in istru l fr a n c e z d e E x ţe m e , H u b ert V ed r in e , ş i fo s tu l sec r e ta r d e stat a l S U A , H en ry K is s in g e r . C a n c e la r u l S ch r o ed e r a d eclara t c ă d ru m u l sp re p ro g res a l E u r o p e i nu p o a te fi coo p era rea in tergu v em a m en ta lă , c a r e e s t e o p u s ă u n e i c o m u n it ă ţ i la r g in te g r a t e . C a n c e la r u l g e r m a n a c e r u t a d o p tarea u n e i l e g i d e b a z ă sa u a u n e i c o n s t i t u ţ i i , p r o b a b i l l a o c o n f e r i n ţ ă i n t e r g u v e m a m e n t a lă d in 2 0 0 4 . Ia r în v iito ru l im e d ia t , a c eru t sp rijin irea C o m is ie i E u ro p en e ş i a “ in s t i t u ţ i i lo r . care g în d e s c p o lit ic a d e in teg ra re” .

A c e s t c o n c e p t e s t e d i f ic i l n u n u m a i în M area B r ita n ie c a re n u e s te de a co rd ca U E să m a i a ib ă ş i a lte fu n c ţii în a fară d e c ea d e b lo c c o m e r c ia l ş i s e o p u n e u n e i c on stitu ţii e u r o p e n e , d ar ş i p en tm F ranţa, care t in d e să p r iv e a s c ă E u ro p a in teg ra tă ca fiin d d o m in a tă d e G er m a n ia , în t im p ce in te r ese le s a le s e v o r d im in u a . S u m m itu l d e m în tu ia lă d e la N is a , d in d ecem b r ie anu l trecut, ca re , su b p r e ş e d in ţ ia Franţei a fă cu t

U E să se m e n e m a i m u lt cu o o r g a n iz a ţie d e 15 sta te m e s c h in e , a p a re s ă s p r ij in e c o n c e p ţ ia d lu i S ch r o ed e r - c ă a fo s t un e x e m p l u e ş u a t d e m e t o d ă in te r g u v em a m e n ta lă .

în a c e la ş i t im p , d l F isc h e r a p rezen ta t r o lu l S U A în E u ro p a cu n iş te c u v in te care s e a lin ia u p er fec t cu o r ien tă r ile d e b a z ă a le u n o r ţări U E , p r e c u m G erm a n ia ş i M area B r ita n ie , dar şi cu c e le a le u n u i m em b ru v i i t o r c u m e s ţe P o lo n ia , în s ă n u ş i cu in s t in c te le Franţei. A c e s ta a fo s t u n a lt m o d d e a s c o a t e în r e l i e f in d i v i d u a l i t a t e a a b o rd ăr ii g erm a n e . “A v e m n e v o ie d e un r o l p u te r n ic al S U A ” în E u ro p a , a sp u s dl F i s c h e r . “ S U A a ju tă la m e n ţ in e r e a e c h i l i b r u l u i în tr e c o n t r a d i c ţ i i l e d in tr e in te r e s e le eu ro p en e . S în t c o n v in s c ă S U A v o r ju c a u n rol foarte im p ortan t p en tru n o i” . A fo s t a c e la ş i to n p e care d l S c h r o e d e r l -a f o lo s i t în tr-un a rtic o l d in F ran kfu rter A llg e m e in Z e itu n g , p u b lic a t să c o in c id ă cu în v e s titu ra d e la W a sh in g to n a p re şe d in te lu i G e o r g e W . B u sh . C an cela ru l a s p u s , c ă d in m o m e n t c e E uropa con tr ib u ie la o lu m e m a i ech ilib r a tă ş i m a i s ig u ră , “G er m a n ia şi S U A p o t ş i v o r în d e p lin i cu s u c c e s m a r ile s a r c i n i a l e s e c o l u l u i a l X X I - l e a . P r e ş e d in t e l e G e o r g e W . B u s h ş i n o u a a d m in i s t r a ţ i e ş t iu c ă au în B e r l i n u n p a rten er ş i un p rie ten p e c a re s e p o t b a z a ” .

POSIBIL/!"COURRIER INTERNATIONAL"

Activitatea economică este în curs de a se încetini în principalele ţări. Majoritatea economiştilor revizuiesc, aşadar, în jos previziunile* lor pentru creşterea mondială

j n anul 2001. Neliniştile suscitate într-o primă etapă de către pieţele mature sînt în prezent valabile şi în cazul ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, America Latină riscă să fie confruntată cu un declin brusc al exporturilor ei către SUA. Argentina şi Turcia au probleme de solvabilitate care reamintesc, la un grad mai mic, criza financiară asiatică din 1997. în Asia, pieţele monetare îşi exprimă nervozitatea, aducînd ratele de schimb la niveluri neatinse vreodată după această criză. Cu toate acestea, sînt puţini economiştii care consideră că activitatea se va restrînge grav sau că economia mondială va intra în recesiune. Potrivit ultimelor previziuni ale Băcii Mondiale, creşterea economică se va încetini la scară planetară urmînd să atingă 3,4 la sută în 2001, faţă de aproximativ 4,1 la sută în 2000. Potrivit unor specialişti, o scădere considerabilă a ratelor dobînzii şi o reducere a preţurilor la petrol vor permite

o redresare rapidă. Ca şi în cazul crizei din 1998, cauzele acestei încetiniri (creşterea ratelor dobînzii, explozia preţurilor la petrol şi un marasm pe pieţele de capital) sînt toate mondiale, iar nu locale. Acest salt macroeconomic planetar are drept centru Statele Unite, al căror Produs Intern Brut (PIB) reprezintă aproape 30 la sută din producţia globală, faţă de 26 la sută în 1992. în prezent, aproximativ jumătate din beneficiile mondiale se datorează întreprinderilor din această ţară, adică cu 33 la sută mai mult decît în urmă cu zece ani, potrivit lui Jeff Applegate, care se ocupă de strategia investiţiilor la Banca comercială Lehman Bros. Răsturnarea conjuncturalâ actuală este moştenirea lăsată de puternica expansiune economică înregistrată în 1999 şi în primul semestru al anului 2000, care a suscitat temeri în legătură cu nişte presiuni inflaţioniste. Rezerva Federală (FED banca centrală a SUA) a fost prima care a reacţionat; practicînd şase majorări în decurs de un an, nivelul dobînzilor a crescut cu 1,75 puncte. Dar, ceea ce nu s-a prevăzut în mod evident este persistenţa exploziei preţurilor la petrol, susţinută de puternica creştere mondială. în toamnă, majorările ratelor dobînzii au început să-şi

facă simţite efectele, în timp ce în mod normal este necesar uneori un an, sau mai mult, pentru ca o asemenea decizie să aibă drept rezultat începutul unei încetiniri a creşterii economice.

In SUA, creşterea economică anualizată s-a stabilit la 2,4 la sută în trimestrul al treilea, ceea ce reprezintă o puternică scădere în raport cu 5,7 la sută din trimestrul precedent. în Europa, creşterea economică s-a încetinit, de asemenea, ajungînd la 2,8 la sută Jn trimestrul al treilea, faţă de 3,2 la sută în trimestrul al doilea. Dar, semnalele cele mai îngrijorătoare sînt cele care parvin de puţin timp din Japonia, cu o nouă revizuire în jos a estimărilor de creştere. Una din principalele probleme o reprezintă reculul exporturilor acestei ţări către SUA. De asemenea, diminuarea creşterii economice în Europa a redus cu 6 la sută exporturile japoneze în direcţia acestei zone. în schimb, exporturile către celelalte ţări din Asia rămîn foarte susţinute, dar, potrivit societăţii HSBC, diminuarea creşterii economice prevăzute în SUA şi -în Europa va sfîrşi prin a le eroda. Evident, există persoane care, la scară .regională sau mondială, dau dovadă de optimism.

ÎN FRANŢA A APARUT 0 CARTE A ZIARISTULUI CE

A DEZVĂLUIT EXISTENŢA REŢELEI ECHELON

AFPTrimiterea prin mijloace electronice a unor manuscrise

constituie poate singura cale - dacă nu şi singura - de a evita capturarea de către un sistem global de interceptare a comunicaţiilor, cunoscut sub numele de “Echelon”, creat de Statele Unite ale Americii împreună cu aliaţii lor anglosaxoni. Acest detaliu, alături de multe altele, este dezvăluit în “Surveillance Electronique Planetaire” (“Supraveghere electronică planetară”) - o carte ce a apărut în cursul săptămînii trecute în Franţa, sub semnătura lui Duncan Campbell, ziaristul britanic ce a dezvăluit marelui public existenţa şi amploarea “Echelon” - un sistem anglo-saxon de ascultare la scară planetară. Specializat în anchete, Campbell a redactat, la cererea Parlamentului European, raportul “ Interception Capabilities 2000” ("Posibilităţile de interceptare”), care făcut public - la începutul anului trecut - existenţa şi amploarea programului de interceptare electronică conclus de guvernul american, ca şi utilizarea în slujba companiilor americane în negocierile lor internaţionale.

Publicarea -acestui raport provocase, îndeosebi în Franţa, depunerea unei plîngeri, precum şi o anchetă parlamentară, ce au confirmat amploarea reţelei “Echelon", care permite interceptarea şi tratarea tuturor legăturilor telefonice şi pe Internet, a faxurilor şi e-mail-urilor, precum şi a telexurilor. Recenta carte a lui Duncan Campbell oferă noi informaţii cu privire la metodele de interceptare, ca şi amplasarea unor canale care să permită transmiterea sistematică a datelor obţinute spre companiile şi întreprinderile .particulare din ţările membre şi, în primul rînd, spre cele americane. Printre dezvăluiri, Campbell scrie că, pentru a putea intercepta traficul realizat cu ajutorul fibrelor optice - ce se dezvoltă în acelaşi timp cu transmisiunile prin satelit SUA dispun de două submarine special echipate pentru a putea interveni discret în oceanele lumii. Campbell, care are o pregătire ştiinţifică enumeră şi detaliază sistematic sistemele de interceptare şi de tratare automatizată a comunicaţiilor, de orice natură ar fi acestea - faxuri, e-mail-uri - şi în orice limbă. Există puţine şanse să le scape ceva, explică el, poate doar cu excepţia unui mesaj în manuscris şi transmis prin fax. Sistemele automate recdnosc caracterele tipografice, dar mai puţin bine pe cele scrise de mînă, şi vor lăsa un asemenea mesaj să treacă... cu condiţia, adaugă el. ca faxul manuscrisului să fie transmis sau destinat unui număr de telefon supravegheat, caz în care copia va fi transmisă automat unui operator, pentru a fi examinată vizual.

în schimb, acesta se îndoieşte că, spre deosebire de ceea ce se crede de obicei, ascultările telefonice pot funcţiona prin recunoaşterea automată a unor cuvinte-cheie. Există numeroase cercetări în acest sens, spune el detaliind cîteva dintre acestea, dar ele nu sînt încă puse ia punct, şi nici operaţionale. Criptografia (codificarea mesajelor) poate asigura confidenţialitatea acestora, dar pînă la un anumit punct, iar Campbell desdrie preocuparea serviciilor însărcinate cu interceptările în faţa generalizării fenomenului (de codificare), pe care încearcă să îl împiedice, în cadrul combaterii criminalităţii. Un argument pe care ziaristul specializat în protecţia libertăţilor civile îl acceptă, dar pe care îl doreşte armonizat cu legi ce protejează “dreptul la viaţă particulară a milioane de persoane, ascultate în mod sistematic de organizaţii impenetrabile, fără control juridic ori supervizare democratică”.

"THE ECONOMIST"

Turcia a intrat în 2001 cu stîngul. in ultimele săptămîni s-a confruntat cu cea mai gravă criză financiară din ultimii ani, cu o serie de revolte sîngeroase declanşate în închisori, care s-au soldat cu 32 de victime omeneşti şi un val de atacuri teroriste în capitala afacerilor din Turcia, Istanbul. Moartea unor poliţişti şi rămăşiţele sfirtecate ale unui atentator cu bombă sinucigaş le amintesc multor turci de violenţele dintre extremiştii de dreapta şi’ de stînga care au dus la ultima lovitură de stat a armatei ior, în 1980. La 9 ianuarie, Mesut Yilmaz, liderul Partidului Patriei de centru-dreapta şi vicepremier al coaliţiei de trei partide aflată la guvernare (Partidul - Stîngii

. Democratice, Partidul Acţiunea Naţionalistă şi Partidul Patriei) a acuzat public “unele forţe” că

^ J ncearc.a sa hripingă ţara spre un ,e9,n) militar”. Afirmaţia neaşteptat de

,?asă a dlui Yilmaz’ rezumă Datata pe care va trebui să o poarte

1 oQoa -ă î care s' a conturat încă din 1999 ctnd liderii din UE au evitat in cele din urmă să spună că Turcia11 kUP candidat la calitatea de membru, cu drepturi depline în UE.

Această bătălie mobilizează majoritatea populaţiei turce, care doreşte ca ţara ei să devină cu adevărat o democraţie europeană, împotriva militarilor cu grad înalt şi altor persoane bogate şi puternice care riscă să îşi piardă influenţa în cazul în care Turcia operează schimbările necesare penţru a adera la clubul european. Cu numai cîteva luni în urmă, tabăra liberalilor părea să deţină avantajul, Ahmet Necdet Sezer, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, care a devenit preşedintele ţării în luna mai, a făcut apel în repetate rînduri la instituirea supremaţiei legii şi pentru ca politica Turciei să îndeplinească standardele europene.

Pentru prima dată de la Ataturk încoace, un preşedinte a reuşit să învingă armata în sondajele de opinie. Totodată, cu începere din 1999, guvernul, o alianţă destul de neverosimilă formată din premierul de stînga, Bulent Ecevit, conservatorul Yilmaz şi politicianul de dreapta tenace, Devlet Bahceli din cadrul Partidului Acţiunea Naţionalistă, a asigurat Turciei cea mai stabilă administraţie de ani de zile. Cu această coaliţie la guvernare, Turcia s-a angajat în vederea unui program

ambiţios de reformă economică, sprijinit de FMI, care a reuşit să aducă inflaţia la cel mai scăzut nivel anual din ultimul deceniu, de la 70 la sută în urmă cu un an la 39 la sută în prezent. Pe aceeaşi linie remarcabilă se înscrie şi strategia ministrului de Interne Sadettin Taritan care a declanşat un război fără precedent împotriva corupţiei: Bande întregi au fost arestate şi în plasă au căzut chiar şi unii “peşti mari”. Problema kurdă a fost detensionată prin decizia PKK de a pune capăt războiului de 15 ani pentru independenţa kurdă, după capturarea în 1999 a liderului său Abdullah Ocaian. Condamnarea la moarte pronunţată împotriva lui Ocaian a fost amînată în aşteptarea unei revizuiri a cazului său de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un proces care ar putea dura ani de zile. Puţini cred că Ocaian va fi executat prin spînzurare.

în luna noiembrie, şeful serviciilor secrete Senkal Atasagun a declarat că este în interesul Turciei să se ridice interdicţia privind difuzarea de emisiuni în limba kurdă. Spre uimirea generală el a fost sprijinit chiar de dl Ecevit. Anterior, premierul turc nu ar fi pronunţat cuvîntul “kurd”, preferind să numească cele aproximativ 12

milioane de kurzi din Turcia “cetăţenii noştri din sud-est”. Pînă aici toate bune şi frumoase.

Dar lucrurile au început să se deterioreze ulterior. Statul major turc a ales ziua în care dl Ecevit s-a deplasat în Franţa pentru a participa la summitul UE din luna decembrie pentru a-i compara pe cei care susţin drepturile culturale ale kurzilor cu cei “care vorbesc aceeaşi limbă cu PKK”. Relaţiile dintre Turcia şi Grecia, care au dat semne de îmbunătăţire au degenerat din nou într-o dispută în timpul unor exerciţii NATO în Marea Egee. Decalajul dintre Turcia şi Europa pare să se adîncească tot mai mult. Apoi au urmat problemele financiare puse în evidenţă de o anchetă guvernamentală privind zece bănci în faliment. Pentru a evita o criză gravă era necesar ca FMI să se angajeze să acorde un împrumut de urgenţă de peste 7 miliarde dolari. La 19 decembrie, militari turci au început să ia cu asalt 20 de închisori din ţară- în încercarea de a pune capăt unei greve a foamei de două luni declanşată de prizonieri de stînga care protestau împotriva unui proiect ce viza transferul lor în celule mai mici ce puteau fl ţinute sub control mai bine. Totuşi, guvernul diui Ecevit mai

are o şansă de a repune lucrurile pe făgaşul cel bun atunci cînd va publica Programul Naţional în vederea aderării la UE, la sfîrşitu! acestei luni. Apreciat de o înaltă oficialitate drept cel mai important proiect de la reformele revoluţionare ale lui Ataturk din anii '20 şi '30, acest document va stabili detaliat lucrurile pe care Turcia este pregătită să le facă pentru a îndeplini criteriile U E în vederea începerii negocierilor de aderare. Se pare însă că Partidul Acţiunea Naţionalistă al dlui Bahceli - cu siguranţă încurajat de unii militari - s-ar opune oricărei recunoaşteri a drepturilor culturale ale kurzilor şi oricărei diminuări a influenţei politice a armatei. Totuşi, este pentru prima dată cînd dl Ecevit îşi modifică ţinta atacurilor.

Au ajuns oare politicienii turci, în sfîrşit, să îşi ia inima în dinţi şi să se opună-militarilor? Dacă este aşa, ei trebuie să îşi armonizeze vorbele cu faptele. Una dintre măsurile ce se impun ar fi ameliorarea Codului penal astfel încît turcii să poată dezbate liber probleme spinoase ca drepturile kurzilor şi islamismul politic fără a se trezrdupă gratii, aşa cum s-a întîmplat cu mulţi politicieni, jurnalişti şi profesori.

Aici ar putea fi :reclama dumneavoastră ] } o ]Mc-ă

1998 - Biroul Permanent al PUNR - Aripa Funar - a decis revocarea conducerii grupurilor parlamentare PUNR, din Senat şi Camera Deputaţilor.

Acelaşi Birou Permanent a decis numirea senatorului Costică Ciurtin în fruntea grupului parlamentar PUNR din Senat şi a deputatului Vasile Matei

la conducerea grupului parlamentar PUNR din Camera Deputaţilor.

eseu se Mffneşte astazi şutii partidelor parlamentare

P r e ş e d in te le Io n I l ie s c u a d ec lara t, c ă v a a v e a j o i , î n a i n t e a î n c e p e r i i s e s i u n i i p a r la m e n ta r e , o p r im ă în t î ln ir e c u ş e f i i p ar tid e lo r .

A c e a s t ă î n t î l n i r e in a u g u r e a z ă s e r ia î n t r e v e d e r i l o r p e r i o d i c e p e c a r e ş e f u l s t a t u l u i i n t e n ţ i o n e a z ă s ă l e a ib ă c u r ep r ez e n ta n ţii p a r t id e lo r p o lit ic e . I l ie s c u a p r e c iz a t c ă a c e a s tă p r im ă în tîln ire n u v a a b o r d a ' s u b ie c t e s p e c i a l e , c i d o r e ş te să a s c u l t e p ă r e r i l e l i d e r i lo r fo r m a ţ iu n i lo r

p o lit ic e , c e in ten ţii are f ieca re , la în cep u tu l s e s iu n ii parlam entare.

î n t r e v e d e r e a v a a v e a l o c în j u r u l p r în z u lu i. P reşed in te le I lie sc u î i v a p rim i, p e r în d p e r e p r e z e n t a n ţ i i p a r t id e lo r p a r la m en ta re , in c lu s iv P R M .

I lie sc u a p rec iza t că nu v a Ii vorba d esp re n e g o c ie r ile priv ind m o d ifica rea L eg ii L upu . E l a d a u g ă c ă , d e o c a m d a t ă , n u s în t c o n c r e t i z a t e p r o p u n e r i în a c e s t s e n s , e x is t în d d oa r " discuţii d e tatonare” .

M ăsu ra p e care a lu a t-o G u v ern u l, p înă la a cea stă oră, a fo s t să ceară p re fec ţilo r să facă o in v e s t ig a ţie refer ito are la p r o b le m e le care treb u ie r ez o lv a te pen tru a p licarea le g i i şi la îm b u n ătă ţir ile c e treb u ie a d u se . A b ia după a c e e a v o r e x is ta p ro ie c te d e a m en d a re a le g ii , c e v o r fi " m ed ia tiza te” în g ru p u rile parlam entare.

P re şed in te le I lie sc u s e d eclară " c o n v in s ” că v o r fi g ă s i t e " p u n c te le c o n v e r g e n te ” n ecesare r ez o lv ă r ii a c e s te i p ro b lem e.

Colaborare româno-maghiară în domeniul economic

P r e f e c t u l V a s i l e S o p o r a n , s u b p r e f e c t u l D a n C a n t a ş i p r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i Judeţean Cluj, Ş erb a n G ra ţia n , s -a u î n t î l n i t ie r i c u A l f o l d i L â s z l o , c o n s u l u l g e n e r a l a l R e p u b lic ii U n g a r e , ş i dr. C se h A ron G u s z ta v , c o n s u l. C o n su lu l m a g h ia r a s u b lin ia t fa p tu l că „ G u v e r n u l U n g a r ie i ş i o p in ia p u b l i c ă m a g h ia r ă a p r e c i a z ă p o z i t i v m o d e lu l d e a r m o n ie p r o m o v a t la C lu j d e n o u a , e c h i p ă g u v e r n a m e n t a l ă " , i P r e f e c t u l V a s i l e S o p o r a n a d e z v ă l u i t o f i c i a l i t ă ţ i l o r m a g h ia r e p r i o r i t ă ţ i l e !p r o g r a m u l u i s ă u : r e l a n s a r e ! e c o n o m i c ă . a t r a g e r e ain v e s t ito r i lo r ş i a t e h n o lo g i i lo r j d c v i r f . în t ă r i r e a a u t o r i t ă ţ i i i n s t i t u ţ i i l o r s t a t u l u i , s t r i c t a a p lic a r e a le g i i ş i d e s c h id e r e a sp r e o c o la b o r a r e d ir e c tă c u j U n g a r ia . „ D e z v o l t a r e a u n o r ! rela ţii b ila te r a le e c o n o m ic e c u ; U n g a r i a p o a t e c o n d i ţ i o n a j crea rea u n e i z o n e l ib e r e în c a r c j să f u n c ţ i o n e z e p a r c u r i l e j t e h n o lo g ic e ş i in d u s t r ia le " , a m ă r t u r is it p r e f e c t u l c lu j e a n . C o n s u lu l m a g h ia r a p r o m is c â v a t r a n s m i t e i n v e s t i t o r i l o r m a g h ia r i ş i O f i c i u l u i p e n tr u P r i v a t i z a t e d i n U n g a r i a s e m n a le le p o z i t iv e în r e g is tr a te la C lu j.

M.L

Conducerea PNL a aprobat desfiinţarea funcţiei de prim- vicepreşedinte al partidului

B ir o u l P e r m a n e n t C e n t r a l (B P C ) a l P N L a a p r o b a t , ier i, d e s f i in ţ a r e a f u n c ţ ie i d e p r im - v ic e p r e ş e d in te a l p a r t id u lu i şi în tă r irea a tr ib u ţ ii lo r C o n s i l iu lu i N a ţio n a l, a d e c la r a t p r e ş e d in te le P N L , M ir c e a I o n e s c u -Q u in tu s .

Q u in tu s a s p u s c ă B P C a m a i d e c i s r e d u c e r e a n u m ă r u l u i v ic e p r e ş e d in ţ i lo r d e la o p t la c in c i , p r e c u m ş i r e d u c e r e a d e l a 2 3 l a 1 7 a n u m ă r u l u i m e m b r ilo r B P C . .

M i r c e a I o n e s c u - Q u i n t u s a a d ă u g a t c ă n u m e le D e le g a ţ i e i P e r m a n e n te a f o s t s c h im b a t în D e l e g a ţ i a R e p r e z e n t a n ţ i l o r N a ţ i o n a l i . L id e r u l l i b e r a l a p r e c iz a t c ă B P C v a c o n t in u a , d i s c u t a r e a m o d i f i c ă r i l o r la S t a t u t u l p a r t i d u l u i . T o a t e m o d if ic ă r i le la S ta tu tu l P N L v o r f i s u p u s e a p r o b ă r ii C o n g r e s u lu i p a r t id u lu i, c a r e v a a v e a lo c în p e r io a d a 1 7 - 1 8 fe b r u a r ie .

mă audierile In cazul colonelului Constantin Păcuraru

T rib u n a lu l M ilita r T eritoria l B u cu reşti (T M T B ) a c o n t in u a t , ier i, a u d ie r ile în p ro cesu l c o lo n e lu lu i C o n sta n tin P ăcu raru , c a re e ste acu zat d e u cid erea a d o u ă p e r s o a n e în t im p u l r e v o l u ţ i e i d in d e c e m b r ie 1 9 8 9 , Ia R eş iţa .

’ In sta n ţa m ilita r ă i-a aud ia t p e co m a n d a n tu l G ă rz ilo r p a tr io t ic e , T e o d o r L ach e, ş i p e un fost angajat a l P o ş te i d in R e ş iţa , Petru V ădraru, am bii su sţin în d că în n o a p tea d e 2 3 sp re 2 4 d e c e m b r ie 1 9S 9 s -a tras in te n s c u focu r i de a n n ă în sp ate le s e d iu lu i P o ş te i. în c o n tin u a r e , m a g istra ţii m ilitar i au lu at în d isc u ţ ie p r o b e le apărării, care a so lic ita t a u d ierea u n o r m artori care în tim p u l r e v o lu ţie i au o c u p a t fu n cţii d e c o m a n d ă la R eşiţa . M artorii in v o c a ţ i s în t d ir e c to r u l P o ş te i, in g in e r P etre G r i g o r e s c u , ş e f u l S t a t u lu i M a j o r a l C o m a n d a m e n t u lu i t e r i t o r ia l C a r a ş - S e v e r in , c o lo n e lu l G h e o rg h e lo a n , precum şi a lţi d oi o fiţer i de la tra n sm is iu n i. C er e re a apărării a fo s t a d m isă , a stfe l c â la ter m en u l d in 2 0 feb ru arie a c e ş t ia ar treb u i să f ie a u d ia ţi.

C o n s ta n t in P ăcu raru , o fiţe r în cad ru l U M 0 5 8 0 O r şo v a , e s te ju d e c a t , în stare d e lib erta te , d e către

T M T B , pentru o m o r d e o s e b it d e grav.P otr iv it r ec h iz ito r iu lu i, în 2 2 d e c e m b r ie 1 9 8 9 ,

C on stan tin P ăcuraru, p e a tu n c i m aior, a p rim it o r d in să a s ig u r e p a z a e x te r io a r ă a s e d iu lu i D ir e c ţ ie i d e T e le c o m u n ic a ţ i i P o şta v e c h e d in R eşiţa .

în n oap tea d e 2 3 sp re 2 4 d e c e m b r ie 1 9 8 9 , în R eşiţa s : a tras in ten s . E le c tr o m e c a n ic ii M ir c ea T âlp ean u ş i M a riu s Ivan , c a r e p ă zea u un a n u m it sec to r din e x ter io ru l c lă d ir ii P o ş te i v e c h i , sp er ia ţi d e focu r ile d e a n n ă , s -a u h otă r ît să s e r e fu g ie z e în sed iu . C în d T â lp e a n u ş i lv a n m ai a v e a u p u ţin p în ă să in tre p e p o a r ta d e s e r v ic iu a p o ş t e i , m a io ru l P ăcu ra r ii, sp er ia t ş i e l d c in te n s ita te a z g o m o te lo r d e fo c d e a fară şi v ă z în d u -i p e c e i d o i bărbaţi c â s e a p r o p ie d e c lă d ire , a în c e p u t să tragă cu p is to lu l-m itr a lie r â în sp r e e i. T â lp e a n u a fo s t surprins d e g lo a n ţe în faţa scă r ilo r p o r ţii d e s e r v ic iu , ia r lv a n , în t im p c e în c e r c a s ă s e r e fu g ie z e sp re b a z a c lă d ir ii , a fo s t a tin s d e o a ltă rafa lă trasă d e m a io r , s u s ţ in p rocu rorii m ilita r i. T â lp ea n u a m u r it p e lo c , iar lv a n în d ru m sp re sp ita l.

Legea Lupu “disfuncţionalităţi”

care trebuie reglateP r e şe d in te le Io n I l ie s c u a d ec la ra t , ier i, c ă L e g e a L u p u are o

se r ie d e “ d is fu n c ţ io n a lită ţ i” c a r e treb u ie r eg la te .Ş e fu l sta tu lu i a p re c iz a t c ă ” s -a m ers în for ţă ” cu p ro m o v a rea

a c e s tu i a t t n o r m a tiv , fără să s e ia în con s id e r a r e o se r ie d e p u n cte d e v e d e r e " ra ţio n a le ” ş i că “ e p ă ca t că n u s -a ţinu t s ea m a d e a n u m ite p u n cte d e v e d e r e ” .

I l ie s c u a su b lin ia t c ă , a tu n c i c în d â avu t lo c o r eu n iu n e cu ş e f i i p a r tid e lo r p ar la m en ta re , la C o tr o c e n i, s -a su gera t c o n stitu ire a u n e i c o m is i i d e m e d ie r e c u r e p r ez e n ta n ţii tuturor p a r tid e lo r pen tru că ’ s e p r o f i la u m u lt e p u n c t e d e v e d e r e c o m u n e ” , d a r tr e b u ia a rm o n iz a te o s e r ie d e p u n c te d e v ed e re d iv e r g e n te ” .

P r e ş e d in te le I l ie s c u a p r e c ia z ă că s -a ig n o r a t a c e s t lu cru , şi m a jo r ita te a p ar la m en ta ră d e a tu n c i a im p u s o le g e "care are n iş te l im ite ” . D e a c e e a , n ic i v e c h e a g u v ern a re n -a reu şit să trea că la a p lic a r e a leg ii fo n d u lu i fu n c ia r , p entru că ea c o n ţ in e m u lte a sp e c te " ce c r e e a z ă d is fu n c ţ io n a lită ţ i” .

I l ie s c u a p r e c iz a t , în să c â n u a avu t o d isc u ţ ie p e a c e a s tă tem ă , dar, d a c ă v a fi n e v o ie , o v a fa c e . "Sp er să s e g ă s e a sc ă p u n c te de v e d e r e raţio n a le , ch ia r a cu m s e lu crează la n işte s u g e s t i i” , a c on d h is p re şe d in te le .

Procesul civil intentat de Corneliu Vădim Tudor lui

Emil Constantinescu a fost suspendatI n s t a n ţ a J u d e c ă t o r i e i

se c to r u lu i 6 a su sp e n d a t , ier i, p r o c e s u l c iv i l d in tre sen a to ru l P R M C orn eliu V ă d im T u d o r şi E m il C o n s ta n t in e s c u , p în ă în m o m e n tu l în care u nu l d in tre e i v a s o lic ita rep u n erea d o sa ru lu i p e ro l. C orn e liu V ă d im T u d o r i - a in t e n t a t lu i E m i l C o n sta n tin e scu u n p r o c e s c iv i l , ca u rm are a u nu i c o m u n ic a t al P re şed in ţie i în c a re s e p r e c iza fa p tu l c ă în tr -u n c o t id ia n s e re ia u afirm aţii “ fă c u te în r ev is ta

R o m â n ia M a r e , c a r e s - a u d o v e d it d e j a m i n c in o a s e în ju s t iţ ie ”, a sp u s , la u n term en a n ter io r , a v o c a tu l sen a to ru lu i P R M , L u c ia n B o l c a ş . E l a a d ă u g a t c ă n u e x is t ă n ic i o h o t ă r ir e j u d e c ă t o r e a s c ă d e f in it iv ă ca re să d o v ed ea scă f a p t u l c ă s î n t m in c in o a s e in fo r m a ţiile apărute în revista m e n ţio n a tă . F o stu lu i preşedin te ş i in stitu ţie i prezidenţia le li s e c er să p lă te a sc ă în solidar su m a d e un leu .

Consiliul Naţional al Audiovizualului declanşează lupta împotriva violentei TV

C o n s iliu l N a ţ io n a l a l A u d io v iz u a lu lu i ( C N A ) d e c la n ş e a z ă lu p ta îm p o tr iv a v io le n ţe i T V ş i r e c o m a n d ă ra d io u r ilor ş i t c l e v i z i u n i l o r “ r e s p e c t a r e ap r e v e d e r i l o r D e c i z i e i n r . 1 2 / 1 9 9 7 r e fe r ito a r e la u n e le m ă su r i o b lig a to r ii d e p r o t e c ţ i e a m i n o r i l o r . A c e a s t a i n t e r z i c e , l a a r t . 2 , d i f u z a r e a p r o g r a m e lo r c a r e , p rin cara cteru l lo r d e v i o l e n ţ ă f i z i c ă , p s ih o l o g i c ă s a u d e l im b a j p o t a fe c ta d e z v o lta r e a f i z i c ă , m o ra lă sa u m e n ta lă a m in o r ilo r” .

“ F ără să fa c e m a b str a c ţie d e fap tu l că în r ea lita te v io le n ţa a tin g e în u lt im u l tim p c o t e d e tr is tă p er fo rm a n ţă , d e c iz ia s u s - m e n ţ i o n a t â s e î n t e m e i a z ă p e p r e v e d e r ile art. 31 a l. 3 d in C o n stitu ţie , p o tr iv it că r u ia d re p tu l la in fo rm a ţie n u

tr e b u ie s ă p r e j u d ic ie z e m ă s u r i le d e p r o te c ţ ie a m in o r ilo r” , su s ţ in m e m b r ii C N A . “ C o n s t a t î n d c u î n g r i j o r a r e m e d ia t i z a r e a e x c e s i v ă , s u b s e m n u l se n z a ţ io n a lu lu i , a a c te lo r d e v io le n ţă , C o n s i liu l N a ţ io n a l a l A u d io v iz u a lu lu i a m o n i t o r i z a t în u l t i m u l t im p e m i s i u n i l e in f o r m a t iv e d i f u z a t e d e p o s t u r i l e c e n t r a l e d e t e l e v i z i u n e , a ju n g în d la c o n c lu z ia c ă a s is tă m la o n e d o r ită c o m p e t iţ ie în a c e s t d o m e n iu ” , s e arată în rec o m a n d a r ea o r g a n ism u lu i d e r eg le m e n ta re în a u d io v iz u a l.

G N A a m i n t e ş t e t o t o d a t ă c ă r ep r ez e n tă r ile d e v io le n ţă p a to lo g ic ă ş i c r u z im e e x c e s iv ă în a u d io v iz u a l a d u c o g ra v ă o fe n s ă d em n ită ţii u m a n e ş i p o t f i sa n c ţ io n a te c iv i l , a d m in is tr a tiv sau

p e n a l . C o n s i l i u l N a ţ i o n a l a l A u d io v iz u a lu lu i p ro p u n e C o m is iilo r d e C ultu ră a le P a r la m e n tu lu i, M in isteru lu i C u lt u r i i ş i C u l t e lo r , M i n i s t e r u lu i E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e , M i n i s t e r u lu i J u stiţ ie i, c ît ş i M in is te r u lu i In tegrării E u r o p e n e o d e z b a t e r e d e s p r e a m p lif ic a r e a m a la d iv ă a v io le n ţe i p e e c r a n e le te le v iz o a r e lo r , cu sco p u l d e a id e n t if ic a s o lu ţ ii m e n ite să c o n tr ib u ie la i g i e n i z a r e a m o r a lă a s o c i e t ă ţ i i ro m â n e şti. “ în a c e s t c o n te x t , C N A se a l in ia z ă R e c o m a n d ă r ii nr. ( 9 7 ) 1 9 a C o m ite tu lu i d e M in iş tr i a l C o n s iliu lu i E u r o p e i p r iv in d « r e p r e z e n t a r e a v io le n ţe i în m e d ia e le c tr o n ic ă » , c ît ş i p r e v e d e r ilo r C o n v e n ţ ie i E u r o p e n e a T e le v iz iu n ii T ra n sfro n tiere , care, la art. 7, s t ip u le a z ă e x p r e s c ă s e r v ic i i le d e p rogram e, în s p e c ia l, n u trebu ie să p u n ă în v a lo a re v io le n ţa ” , s e m ai sp u n e în r eco m a n d a rea C o n s iliu lu i.

Instruirea funcţionarilor publici

- varianta clujeanăC o n s i l iu l J u d e ţea n ş i P r e fe c tu r a C lu j

o r g a n iz e a z ă , tim p d e d o u ă z i le ( 3 0 ş i 31 ia n u a r ie ) , cursuri d e in stru ire a sec r eta r ilo r u n i t ă ţ i l o r a d m i n i s t r a t i v - t e r i t o r i a l e , a o f iţe r i lo r d e stare c iv i lă ş i a lu cră to r ilo r s o c ia li în p ro b lem e d e stare c iv i lă , u rb an ism ş i a m e n a ja r e a te r ito r iu lu i, d r e p tu r ilo r şi p ro te c ţia c o p ilu lu i. P r e ş e d in te le C o n s iliu lu i J u d e ţ e a n , Ş e r b a n G r a ţ ia n , a s u b l in ia t n e c e s i t a t e a d e p o l i t i z ă r i i m u n c i i în a d m in istra ţie . A stă z i, sp e c ia l iş t i a i D ir e c ţ ie i G e n e r a l e J u d e ţ e n e p e n t r u P r o t e c ţ i a D re p tu r ilo r C o p ilu lu i v o r a b o rd a su b ie c te le g a te d e rela ţia p ro te c ţie c o p il- im p lic a r e a sp ir itu lu i com u n itar.

M.L

Romeo Beja a fost amendat pentru tulburarea liniştii publice

L id e r u l d e s in d ic a t d e la E x p lo a ta re a M in ie r ă P a r o şe m , R o m e o B e ja , a fo s t a m e n d a t c o n tr a v e n ţio n a l, lu n i n o a p te a , c u 6 0 0 .0 0 0 d e le i , p en tru tu lb u rarea lin iş t ii p u b lic e , d e o a r e c e a o rg a n iza t un p ro test n e a u to r iz a t .

L u n i sea r ă , a p r o x im a t iv 8 0 d e m in e r i ca re a u r e fu z a t să in tre în su b te ra n , c o n d u ş i d e R o m e o B eja , au p orn it în tr -u n m arş d e p ro te st p e s tr ă z ile o r a şu lu i V u lc a n , s trig în d s lo g a n u r i îm p o tr iv a c o n d u cer ii L ig i i S in d ic a te lo r M in ie r e d in V a le a J iu lu i. P ro testa ta r ii au în ce r ca t s ă in tr e în in c in ta m in e i V u lc a n , dar au f o s t îm p ie d ic a ţ i d e r e p r ez e n ta n ţi ai c o n d u c e r ii exp loatării m in iere . S u sţin ă to rii lu i B e ja s în t a c u z a ţ i c ă i-a r f i agresat p e d ire c to r u l ş i p e d isp e c e r ii m in e i. P o l i ţ i ş t i i a u * în c e p u t c e r c e tă r i le , u r m în d c a a g r e s o r i i s ă f i e sa n c ţ io n a ţ i p en tr u v ă tă m a re co rp ora lă .

F o r ţe le d e o r d in e l-a u sa n c ţio n a t p e B e ja p en tru că n u a v e a a u to r iz a ţ ie p en tr u a c ţ iu n e a d e p ro te st.

L a în c e p u tu l a c e s t e i lu n i, C o n s i l iu l d e C o o r d o n a re a l L ig i i S in d ic a te lo r M in ie r e d in V a le a J iu lu i a d e c is să n u m a i rep rez in te in te r e s e le s in d ic a tu lu i d e la M in a P a r o şe n i, c a u rm a re a a cu z a ţiilo r p e c a r e lid e r u l a c e s tu ia , R o m e o B e ja , le -a a d u s c o n d u ce r ii L ig i i .

Avocatul Regelui Mihai a cerut suspendarea unui proces în cazul castelului de la Săvîrşin

A v o c a t u l R e g e lu i M ih a i a c e r u t , i e r i , s u s p e n d a r e a p r o c e s u l u i în c a r e R e g ia P a tr im o n iu lu i ş i P r o to c o lu lu i d e S ta t (R A P P S ) s o lic ită d esp ă gu b ir i p en tru c a s te lu l d e la S ăv îrşin , p în ă Ia fin a liza r ea p r o c e su lu i în c a re s e ju d e c ă restituire'a c a ste lu lu i.

R A P P S su sţin e c ă , în p er io a d a 1 9 9 4 -19 9 9 ', c în d s -a a fla t su b ad m in istrarea R e g ie i , la caste lu l d e la S ă v îr ş in au fo s t fă c u te in v e s t iţ i i în v a lo a re d e 8 8 ,4 m il io a n e d e le i . S u m a a fo s t a ctu a liza tă la 8 5 9 d e m i l io a n e d e l e i ş i R A P P S c e r e să p r im e a sc ă în a p o i a c e ş t i b an i d e la R e g e le M ih a i. C a u z a a a ju n s la C u rtea d e A p e l d in T im işoa ra , dar a v o c a tu l a cerut su sp en d a rea a c e s te ia p înă la f in a liza r ea p ro c esu lu i în care s e ju d e c ă restitu irea c a s te lu lu i. R e g e le M ih a i a ceru t retroced area C a ste lu lu i d e la S ă v îr ş in , n a ţ io n a liz a t după c e l d e-a l d o ile a răzb oi m o n d ia l, ş i a o b ţin u t o sentinţă fa v o r a b ilă în a ce s t p r o c e s în lu n a a p r ilie 2 0 0 0 , la T rib u n a lu l A rad , dar h o tă r îrea in sta n ţe i a fo s t a ta c a tă d e M in is te r u l F in a n ţe lo r ş i d e R e g ia

A u to n o m ă a P r o to c o lu lu i d e S tat. P r o c e s u l s e a flă a cu m p e r o l la C u rtea S u p r e m ă d e J u s t iţ ie .

C a s te lu l d e la S ă v îr ş in a fo s t c o n s t r u i t în s e c o lu l X V I I ş i , p în ă în p r e z e n t , a fo s t d is tr u s ş i r e c o n s t r u i t d e m a i m u lt e o r i . îm p r e u n ă c u d o m e n iu l său , caste lu l a fo s t , p e r în d , p r o p r ie ta te a m a i m u lto r fa m ilii . în p ro p r ie ta tea r e g e lu i M ih a i s -a a fla t d in a n u l 1 94 3 , c în d a fo s t c u m p ă r a t d e la b aro n u l S tîr c ea M o c io n i. D u p ă n a ţ io n a l iz a r e , în p er io a d a 1 9 4 8 -1 9 5 2 , c a s te lu l a fo s t p r e lu a t d e M in is te r u l A fa c e r ilo r In tern e , ca re a a m e n a ja t u n sa n a tor iu pen tru cad re m ilita re . A p o i a tr e c u t la M in is te r u l S ăn ătăţii ş i a fu n c ţ io n a t c a s p ita l p în ă în 1 9 6 7 . în a ceastă p er io ad ă au fo s t e fe c tu a te lu crări d e rea m en a ja re ş i c o m p a r t im e n tă r i în că p er ilo r . în 1 9 6 8 , C a ste lu l S ă v îr ş in a d e v e n i t reşe d in ţă d e p r o to c o l/r e z e r v a tă p en tru N i c o l a e C e a u se s c u , care a v iz ita t d o m e n iu l d e ş a p te o r i , u ltim a o ară în 1 97 9 . D u p ă R e v o lu ţ ia d in - 1 9 8 9 , c a s te lu l a fo s t tran sform at în o b ie c t iv tu r is t ic c u r e g im sp e c ia l.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră A i • i' a • cu

1997 - România a participat cu opt producţii cinematografice la cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului

de la Belgrad, printre care “Pas în doi”, ‘ Hotel de lux şi “Nunta de piatră", de Dan Piţa( şi “Senatorul melcilor” de

Mircea Daneliuc.

A ctu alitateacu ltu rală

Pentru artiştii liber profesionişti

M in is te r u l C ulturii, prin C entrul d e P r e g ă t i r e ş i F o r m a r e a P e r s o n a lu lu i d in in s t i t u ţ i i l e d e c u l t u r ă ( B u c u r e ş t i , C a le a D o r o b a n ţilo r nr. 9 9 , sec to r I, cod 7 1 2 2 3 , te l. 2 3 0 - 0 8 4 7; te l./fa x 2 3 0 - 2 1 --94 ; m o b i l : 0 9 2 - 5 6 6 .1 8 2 ) , o r g a n iz e a z ă examen pentru atestarea calităţii de artist liber profesionist. In fo rm a ţii p r iv in d o r g a n iz a r e a e x a m e n u lu i ş i c o n d i ţ i i l e d e p a r tic ip a re p o t fi o b ţ in u te d e la C en tru l C re a ţie i P o p u la r e C lu j , str, C ard . I u liu H o s s u nr. 2 5 , te l./fa x 1 9 -7 7 -8 1 .

Concertul extraordinar

“întoarcerea la trad iţii”î

F i l a r m o n ic a d e S ta t “ T r a n s i lv a n ia ” ş i O rc h es tra d e m u z i c ă p o p u la r ă a in s t i t u ţ i e i p r e z in tă în această seară, d e la ora 1 8 , la C a s a U n iv e r s i t a r i lo r , c o n c e r t u l e x tr a o r d in a r in t itu la t “ întoarcerea la tradiţii”. Invitaţi în s p e c t a c o l : Vasile Soporan, Lucreţia Chcndeş, Maria Tripon, Andrei Bărbos, Mariana M orcan, Amalia Codorean, Iustina Dejeu, Trio “Ardealul”; î ş i v o r d a con cu rsu l ansam blurile f o l c l o r i c e d in: Urcai, Negreşti- Oaş, Uioara de Jos,' Grupul “Cucuruz mălai dc toamnă”, p r e c u m ş i Gligor Bcrcca Guţă; d irijor: Ovidiu Bartcş; prezentarea s p e c t a c o lu lu i : Scrgiu Vitalian Vaida; o r g a n iz a to r : Tiberiu Diineny.

In primă audiţie absolută opera

La Passione di Gregorio

Luni, 5 februarie a.c., la ora2 0 , în s a la d e s p e c t a c o l e a S tu d io u lu i T eritoria l de R ad io Cluj ( s t r . ; D o n a t h n r . 1 6 0 ) v a f i p rezen ta tă în prim ă audiţie ab so lu tă p re m ie r a o perei- La Passione di Gregorio (L a P asion d e G reg or io ) a c o m p o z ito r u lu i sp an iol Luis de Los Cobos Almarez. D in creaţia co m p o z ito r u lu i am intit, m e lo m a n ii c l u j e n i a u m a i a u d ia t , t o t în p r e m ie r ă m o n d ia lă , o p e r a The Incarnation of Deşire (în tru ch ip a rea dorin ţei) - R e c v ie m p en tru d - n a ,B la k e -, care a fo s t p rezen ta tă c u o ca z ia ce le i d e a treia ed iţii a F estiv a lu lu i Internaţional de M u z ic ă C o n t e m p o r a n ă C L U J - M O D E R N , d in 1 999 . La rea lizarea sp ec taco lu lu i cu opera La Passione di Gregorio - op . 2 4 , în 7 tab louri - p e u n l ib r e t d u p ă n u v e la Metamorfoza a lu i Franz K afk a ş i fragm en te d in Cartea lu i I o v ş i P sa lm u l lu i D a v id , au contribu it: C orul şi O rchestra O perei M aghiare d e Stat d in C lu j-N ap oca; so liş t ii: Angela Ţibrca, Ana Rusu, George Petean ş i Gheorghe Roşu; c o n d u c e r e a m u z ic a lă a p a r ţ in e m a e s tr u lu i Cristian Oroşanu; dirijoru l corului: Jean- Marie Juan; pregătirea m u zica lă : Eva Cuşmir-Oroşanu; r e g ia

\ m u zica lă a înregistrărilor (op era va fi in clu să pe un C D ) aparţine lu i Alexandru Bârlea. R ea liza to ru l spectaco lu lu i, care are lo c sub eg id a S o c ie t ă ţ i i - R o m â n e d e R a d io d i f u z iu n e , e s t e Ciprianfiberă 162 *a sPectaco1 e s te

în v ă ţă m â n tu l p® d ru m u l sp re m o i bin®

C artea c u t itlu l d e m a i su s a apărut r e c e n t l a E d i t u r a N a p o c a S ta r . Structurată în şa p te c a p ito le (I. De la grădiniţă la Universitate - un maraton riguros organizat; II. învăţămîntul între tradiţie şi reformă; III. Educatorul - factor de bază în procesul de educaţie; IV. Empatia şi creativitatea - indici de performanţă a educatorului; V. Educarea curajului; VI. Alegerea drumului în viaţă - între dorinţă şi posibilitate; VII. Pe ape tulburi, speranţe de mai bine), d i f e r i t d i m e n s i o n a t e , f u n c ţ i e d e p ro b lem a tic a a b o rd ată (u lt im u l cap ito l are d oa r d o u ă p a g in i , în v r e m e c e c a p i t o lu l a l I V - l e a s e în t in d e p e a p r o a p e 4 0 '- .d e p a g i n i ) , c a r t e a p r o f e s o r i lo r u n iv e r s i t a r i Dumitru Salade şi Romeo Dăscălescu este o in v ita ţie la r e f le c ţ ie ş i u n în d e m n la a cţiu n e a d resa te tu tu ror c e lo r in teresaţi d e m ai b in e le în v ă ţă m în tu lu i rom ân esc.

“Ne-am rezumat, preferenţial, scr iu a u tor ii în c u v în tu l d e d esch id ere , la problemele pe care oamenii şcolii şi societatea în general le au încă pe agenda de lucru, în aşteptarea soluţiilor prin care reforma în învăţămînt să nu vicieze buna tradiţie a acestuia, iar aceasta la rîndu-i să nu constituie un obstacol insurmontabil în calea realizării reformei”.

A u to r ii n o te a z ă cu tr is te ţe fap tu l c ă în v ă ţă m în tu l a c u n o sc u t d e la o e p o c ă la a lta u n e le răm îneri în u rm ă, u n e le su b a p re c ier i sa u m a rg m a liză ri .cu to a te b u n e le in te n ţ ii a le refo rm a to r ilo r ş i a le s p e c ia l iş t i lo r (p . 10). D e z a m ă g ir e a ş i s p e r a n ţa î ş i d a u m în a p e u l t im e le p a g i n i a l e a c e s t e i f r u m o a s e - ş i fo lo s i to a r e c ă r ţ i . S în t r e l ie fa t e a ic i c a u z e le c a re au c o n d u s la “d eg rad a rea a u to r ită ţii s o c ia le a în v ă ţă m în tu lu i” , la “ c o n t r o v e r s e l e sp r e c a r e a f o s t ş i co n tin u ă s ă f ie îm p in s , u n e le d in tre e le reu şin d să s e strecoa re p e su b u ş i p în ă în s ă li le d e c la s ă ” . “A fe c ta t v iro tic d e p r a c t ic i p o l i t i c e m e r e u f a v o r a b i le , în v ă ţă m în tu l n o str u d e to a te g r a d e le a in tr a t în tr - o p e r io a d ă - s ă s p e r ă m tra n z ito rie - d e co n tr o v e rsa te d isp u te c u a u to r ită ţile d e c o n d u ce r e a le lu i, fo r m a liz a te p r in c o n f l ic t e d e m u n c ă (m a n i fe s ta ţ i i , g r e v e ) , s im p t o m e a le u n e i e n d e m ii s o c ia le d es ta b iliz a to a r e , î n e s e n ţ a l o r , r e v e n d i c ă r i l e în v ă ţă m în tu lu i ţ in să a tra g ă a te n ţ ia in iţia to r ilo r d e le g i să nu s e o p r e a sc ă la v o ta rea ş i p ro m u lg a rea lo r , c i să le r e s p e c t e . Î n v ă ţ ă m în t u l î ş i a f ir m ă d reptul la su p r a v ie ţu ir e ş i d em n ita te , i n v a l id iz a r e a lu i c o n s t i t u in d , p r in

• c o n s e c i n ţ e , u n a ta c la e x i s t e n ţ a sp ir itu a lă ( ş i n u n u m a i) a în tr e g u lu i n o s t r u n e a m . . . S e p a r e î n s ă c ă m o d e r n iz a r e a s c o l i i r o m â n e ş t i s e

a firm ă totu şi a s e m e n i f ir u lu i d e iarb ă care sp arg e cru sta a s fa ltu lu i d e p e s te e l” (p . 1 2 6 -1 2 7 ) .

- T o n if ia n t p en tru s lu jito r ii ş c o l i i e s t e ş i p o r t r e t u l e d u c a t o r u l u i c r e a t o r r e p r o d u s la p . 8 5 : “Meseria de educator este o mare şi frumoasă profesiune care nu seamănă cu nici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara odată cu hainele de lucru. O meserie aspră şi plăcută, umilă şi mîndră, exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu este permisă, unde pregătirea excepţională este abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează, care te dispersează şi exaltă, o meserie în care a şti nu înseamnă nimic fără emoţieîn care dragostea este sterilă fără forţa spirituală, o meserie cînd apăsătoare, cînd implacabilă, ingrată şi plină de farmec”.

N u p o ţi să c r e z i c ă p o a te f i ;a ltfe l d a s c ă lu l crea to r d e c î t c e l la a l că ru i e x c e le n t portret su b sc r iu a u to r ii cărţii a c ă r e i apariţie c u b u c u r ie o s e m n a lă m , a c e ş t i d o i r e p r e z e n t a n ţ i d e p r im ă m ă r im e a i în v ă ţă m în tu lu i r o m â n e s c c o n te m p o r a n : dr. Dumitru Salade ş i dr. Romeo Dăscălescu.

Prof. univ. dr. Nicolae JURCĂU

& e n fa n tă n c in te r n a ţio n a le a le s c a tii c lu je n e d e ju a n

M enţiunea a Il-a la Osijek pen tru RALDCA NEG0ITĂ-MATEI

u n i c a

Este clujeanca, provine dintr-o familie de artişti, are numai 11 ani şi a cunoscut, recent, în perioada 19-27 ianuarie, consacrarea internaţională în cadrul Festivalului de pian pentru copii de la Osijek, Croaţia. Festival prestigios, organizat de’ Asociaţia Europeană a Profesorilor de Pian (EPTA, fondator-şi membru onorific Carola Grinea, profesor de origine română!) în colaborare cu o serie de instituţii din Croaţia (Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei ş i , Sportului, Ministerul .Ştiinţei şi Tehnologiei, Primăria din Osijek).

Festivalul în sine' merită cîteva cuvinte. Este împărţit în trei secţiuni: A (copii născuţi între ianuarie 1987 şi ianuarie 1991), B (născuţi între anii 1984 şi 1987), respectiv C (1980-1984). Preşedintele celei de a ll-a ediţii a fost Vladimir Krpan, preşedinte EPTA Croaţia în acelaşi timp, în juriu mai făcînd parte Mariann Abraham, Herve

N’Kaoua, Damir Sekosan, Leonid Sincev, Salvatore Spand, Todor Svetiev şi Jaksa Zlatar, pedagogi şi pianişti de un real renume internaţional. Piesa obligatorie de concurs a fost White and Black de Igor Kulieric, o piesă de o dificultate ridicată, mulţi dintre cei intraţi în concurs abandonînd.

Eleva profesoarei Bianca Temeş a trecut cu brio peste dificultatea piesei lui Igpr Kulieric, intrînd în finală cu un program bine ales pentru o elevă de clasa a V-a, cu alte cuvinte, Clemenţi, J.S. Bach, Haydn şi Joaquin Turina, interpretări care i-au adus Menţiunea a ll-a, şi o dată cu ea, cum spuneam, recunoaşterea internaţională şi o nouă confirmare a şcolii clujene de pian., într-o competiţie din care nu au lipsit, mă refer la categoria A, pianişti din Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Letonia, Ungaria, Rusia. Context în care mai putem semnala alte două prezenţe româneşti, Suzana Bartal (din

R a lu c a N e g o i ţ ă - M a t e i în t im p u l c o n c u r s u lu i, O s i j e k '2 0 0 1 . F e lic ită r i!Timişoara, la categoria B) şi Corina Alexandra Răducanu (Universitatea de Muzică Bucureşti, la categoria C).

Demostene SOFRON

X GHCOftGHS SCc j j .♦v _ - f . ; învatatt rromam

. ‘*4

în Colecţia Didactica a Editurii Dacia a apărut, sub semnătura lui Gheorghe Sarău, un Curs de limba rromani, destinat publicului larg, rrom şi nerrom şi în măsură să asigure însuşirea rapidă a limbii rromani, comune, a lexicului vechi rrom comun şi a celui modem,. “astfel încît să se poată comunica fără dificultate cu rromii de pretutindeni, indiferent de dialectul rrom matern al acestora".

Lector univ. dr. Gherghe Sarău este licenţiat al Facultăţii de Limbi şi

Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti şi este autor al primei teze de doctorat din România avînd ca subiect studiul unui dialect al limbii rromani de pe teritoriul ţării noastre. Prof. univ. dr. Lucia Wald îl*prezintă că fiind preocupat, încă din anii studenţiei, de limbile minorităţilor naţionale de la noi şi ca promotor al unor acţiuni prin care s-au pus bazele învăţămîntului de toate gradele în limba rromani. Ca lector de limba rromani la Catedra de; limbi orientale din cadrul Facultăţii de: Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti a pregătit specialişti în măsură să predea această limbă la clasele de rromi şi a publicat manuale, dicţionare şi numeroase lucrări în sprijinul cultivării limbii rromani. Gheorghe Sarău este şi cel care, în calitate de inspector pentru rromi în cadrul Direeţiei Generale de Învăţămînt pentru Minorităţile Naţionale, a iniţiat şi a desfăşurat o serie de proiecte de sprijinire a învăţămîntului în limba rromani.

Cursul de limba rromani, apărut , la Editura Dacia cu sprijinul financiar al Centrului de Resurse pentru

Comunităţile de Rromi Cluj-Napoca, a fost conceput - după cum ţine să precizeze autorul - din perspectiva limbii rromani comune, “atît prin cultivarea respectului faţă de structurile gramaticale vechi rrome ce coexistă în toate dialectele rrome, cît şi prin încurajarea elementelor'lexicale vechi păstrate, miraculos, în unele dialecte”. Alfabetul folosit este cel oficial al limbii rromani comune, adoptat la 7 aprilie 1990 în cadrul unei sesiuni a Comisiei Lingvistice de pe lîngă “Rromani Onia”, premergătoare celui de-al 4-lea Congres Mondial al Rromilor desfăşurat la Varşovia între 8-12 aprilie 1990.

Alcătuit, după cum apreciază prof. univ. dr. Lucia Wald, cu profesionalism şi meritorie competenţă, Cursul de limba rromani al lui Gheorghe Sarău este “nu numai o lucrare indispensabilă pentm însuşirea acestei limbi, dar şi un instrument util pentm cei interesaţi, sub aspect teoretic şi practic, de cunoaşterea unei limbi care, deşi sporadic, a atras mereu atenţia oamenilor de cultură de ia noi, în trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat”.

M. TRIPON

Actualitateaculturală

Recital de chitarăC e a d e a 3 6 - a

S t a g i u n e d e rec ita lu r i ş i c o n cer te a A c a d e m i e i d e M u z ic ă “ G h . D im a ”

p ro g ra m ea z ă în această seară, d e la ora 18.30, în S t u d i o u l d e c o n c e r t e , recitalul clasei de chitară c o n d u s ă d e a s is t . u n iv . C o n s ta n t in A n d r e i . V o r e v o lu a s tu d en ţii: Cornel Opârtan (a n u lII) - A . B a r r io s M a n g o r e : C h o ros da S au d ate; R . G n a ta li: T o c c a ta en riţm o d a sa m b a; Beke Istvân (a n u lIII) - J. S . B a c h : C h a c o n a în re m in o r (p en tru v io a r ă s o lo ) ; Vajda Ioan (a n u l II) - J. S . B a c h : P re lu d iu în la m in o r d in S u ita a I lI -a B W V 9 9 5 p e n t r u l ă u t ă ; F . S o r : In tro d u cere ş i V a r ia ţ iu n i p e o tem ă d e M o z a r t o p . 9 ; Ştefan Trifan (a n u l III) - J. S . B a c h : P re lu d iu ş i A lle g r o p en tr u lă u tă B W V 9 9 8 ; A . Y ork : S u n b u rst; Râul Mangrău (a n u l V ) - S . L . W e is s : C h a con a ; L . B r o u w e r . S tu d iu l nr. 2 0 ; N a g y Mihâly (an u l I V ) - R . D y e n s : L ibra S o n a t in e .

M edicină, A rtă, CulturăP r im a î n t î l n i r e d in s c r ia

r e u n iu n ilo r lu n a r e d c la M u z e u l N a ţ io n a l d c A rtă C lu j , o r g a n iz a te d e F il ia la C lu j a A c a d e m ic i d c Ş tiin ţe M e d ic a le , U n iv e r s ita te a d c M e d i c i n ă ş i F a r m a c i e “ I u liu H a ţic g a n u ” , M u z e u l N a ţ io n a l d c A rtă ş i A c a d e m ia d c M u z ic ă "G h D i m a ” , v a a v e a l o c astăzi, 31 ianuarie, c u în c e p e r e d c la ora 18, în S a la T o n iz a a m u z e u lu i a m in tit . In p ro g ra m : dr. P. J. Porr - Medicina la început dc mileniu; prof. dr. Ligia Zoicaş - La centenarul naşterii profesorului şi compozitorului Celestin Chercbeţiu. în c o n t in u a r e a p r o g r a m u lu i, m u z ic ă c o r a lă d in creaţia lu i C e le s t in C h e r cb e ţiu în in te r p r e ta r e a Corului“Magnificat” d ir i j a t d e p r o f . Alexandru Suciu.

Concursul

“Le Châpeau de Napoleon”

C E N T R E C U L T U R E L F R A N C A 1 S C L U J- N A P O C A

A n u l a c e s ta , în lu n a m a r tie , se v o r îm p l i n i 1 8 0 d e a n i d c Ia m oartea lu i N a p o le o n B o n a p a rte . C u a c e a s t ă o c a z i e , M e d i a t c c a C en tru lu i C u ltu ra l F r a n c e z in v ită to ţi e le v i i l i c e e lo r c lu j e n e la un co n cu rs c u te m a “Le Châpeau de Napoleon”. P artic ip an ţii s în t rugaţi s â p r e z i n t e l u c r ă r i l e ( p ă l ă r i i , m a c h ete , d e s e n e , c a r ic a tu r i e t c .) în perioada 1-15 m artie 2001. O rg a n iza to r ii r o a g ă p a r tic ip a n ţii sâ g ă s e a s c ă t i t lu r i c î t m a i v a r ia te p en tm a d en u m i f ie c a r e c r e a ţie în parte. T o a te lu cră r ile v o r f i e x p u s e în M e d ia te c a C e n t m lu i C u ltu ra l F ran cez , ia r c e le m a i b u n e lucrări v or fi p rem ia te .

Şezătoareliterar-um oristică

L a C er c u l M ilita r T u rd a s e v a d esfă şu ra vineri, 2 februarie, la ora 15, ş e z ă t o a r e a l i t e r a r - u m o r is t ic ă în p r o g r a m u l c ă r e ia f i g u r e a z ă : l a n s a r e a v o l u m u l u i “Ţepuşi cu mănuşi” d e prof. Valentin Vişinescu; r e c i t a l d e p o e z ie sa t ir ic ă c u p o e ţ i c lu je n i; e x p o z i ţ i e d e c a r ic a t u r i p o l i t i c e rea liza te d e Mihai Hădărugă.

Rubrică realizată de M. BOCU

Aici ar putea fireclama dumneavoastră l ' Y u ' l J K '

1967 - Au fost stabilite relaţii diplomatice între România şi

RF Germania.

E3bbsEb a c i s s t o c o M is I s s p s d s i l ăm s ă r c â m s tă coi p r o b le n s o la o n o r g ie i

P r e ş e d in t e l e a m e r ic a n , G e o r g e W . B u s h , a a n u n ţa t c r e a r e a u n e i c o m is i i s p e c i a l e î n s ă r c i n a t e c u p r o b le m e le e n e r g i e i , c a r e v a f i c o n d u s ă d e v ic e p r e ş e d in te le D ic k C h e n e y , re la tează A F P .

A c e a s tă c o m is ie s e v a o c u p a în sp ec ia l d e p r o b le m a e n e r g ie i p e ter m en scu rt, a s u b l i n i a t p r e ş e d i n t e l e B u s h , f â c în d

r e fe r ir e la c r iz a de e le c tr ic ita te c a re a fe c te a z ă s ta tu l C aliforn ia . L u n i, n iv e lu l d e a lertă trei ( lim ita m a x im ă ) era în că în v ig o a r e în a c e s t stat, u n d e a u to r ită ţile au ceru t c e lo r 3 3 d e m ilio a n e d e locu itori să fa că e c o n o m ie d e e n e r g ie e lec tr ică . C o m i s i a v a a b o r d a ş i " c h e s t iu n i r e fe r ito a r e la e n e r g ie , p e ter m en m ai lu n g ” , cu c a re s-ar putea con fru n ta ţara,

a a f ir m a t G e o r g e W . B u s h . " V i c e p r e ş e d in t e l e u r m e a z ă s ă m ă in fo r m e z e , sâ in fo r m e z e n a ţiu n ea , cu p riv ire ia c e le m a i b un e m e to d e d e a fa c e faţă c o s tu r ilo r r id ica te a le en erg ie i, la im p o r tu r ile d e p e tr o l, în cu r a ja re a d ez v o ltă r ii o le o d u c te lo r ş i p ro d u cţia de e n e r g ie în ţară” , a d ec lara t p reşed in te le .

P reşed in te le B u sh a su b lin ia t faptul

c ă " n e lin iş t i le a m e r ic a n ilo r le g a te d e p reţu l r id ic a t a l e n e r g ie i s în t le g i t im e ” şi a ce s t lucru ju st if ic ă p u n erea în a p lica re a u nei " strateg ii pentru a fa c e faţă a c e s te i s itu a ţ ii” .

P r e ş e d in te le s - a d ec la ra t o p t im is t în c e e a c e p r iv e ş t e r e g le m e n ta r e a c r iz e i e n e r g e t ic e în C a lifo r n ia , a p r e c iin d c ă " autorităţile im p lica te par sâ p r o g r e se z e ” .

Slobodan Miloşevici

trebuie sâ se retragâ din

. viate politica cel tîrziu Ia 31

martie' V i c e p r e m i e r u l s î r b , M ir o liu b L a b u s , a d ec la ra t , în t r - u n i n t e r v i u a c o r d a t s â p t ă m î n a i u l u i “Ekonom istc ă Slobodan M i l o ş e v i c i t r e b u ie s ă s e retragâ d in v ia ţa p o l i t ic ă c e l tîrz iu la d a ta d e 31 m a r tie , " d e b u n ă v o i e s a u p u ţ in a ju ta t" , t r a n s m it e a g e n ţ ia B E T A . " în c a z c o n tr a r , v o m a v e a d c p lă tit un p reţ fo a r te r i d i c a t ' . a d e c la r a t L a b u s . “ F u î n s u m i a m in fo rm a t d e sp r e a c e s t lu cru p e c e i m a i i m p o r t a n ţ i o a m e n i d in v ia ta p o l i t ic ă a tăr ii. In c e l m a i b ru ta l m o d c u p u t in ţă , tre b u ie s ă rep e t: ori n o i , o r i e l" , a p r e c iz a t L ab u s. r n en ţio n iiid c ă p en tru Miloşevici este mai b in e .să “u n n e z e e x e m p lu l B il ia n c i P l a v s i c i " . a c e a s t a f i in d " u ltim a lu i şa n să d e a fa c e c e v a f o lo s i to r p en tru ţară" . Premierul s î r b , Z o r a n D j i n d j i c i , a a n u n ţ a t c ă S lo b o d a n M i lo ş e v ic i n u v a m ai b e n e f ic ia d c u n n u m ă r m a r e d c g ă r z i d e c o r p , e s c o r ta s a f i in d m ic ş o r a t ă c o n f o r m " p r e v e d e r i l o r e g a le " , tr a n sm ite B E T A .

D e c i z i a a f o s t lu a t ă la r e u n iu n e a G u v e r n u lu i s îr b c a r e a a v u t l o c l u n i . P r o b le m a e s c o r t e i d e c a r e p o a te b e n e f ic ia M i lo ş e v ic i s e v a r e g l e m e n t a e f e c t i v c in d “ v a fi n u m it u n n o u ş e f a l S e c u r i t ă ţ i i P u b l i c e d in m in is te r u l s îrb d e In te r n e ” . P o t r i v i t Iu i D j i n d j i c i , n u m ă r u l g ă r z i lo r d e c o r p c a re î l p ă z e s c p e M i lo ş e v ic i v a s c ă d e a la o c in c im e d in e f e c t iv e l e a c tu a le .

Serbia denunţă verdictul pronunţat împotriva unor responsabili occidentali

C o n d a m n a r e a u n o rr e s p o n s a b i l i . o c c i d e n t a l i la d o u ă z e c i d e an i d e d e te n ţie , în sep te m b r ie a n u l trecu t, d e către u n t r ib u n a l d in B e lg r a d , r ep rez in tă ”o farsă ju d ic ia r ă ” şi treb u ie să fa că o b ie c tu l u n e i noi e x a m in ă r i, a a firm a t m in istru l s îrb a l J u s tiţ ie i, c ita t d e A F P .

" G u v ern u l S e r b ie i v a lua o d e c i z i e r e f e r i t o a r e la a c e s t su b ie c t . V e r d ic tu l tre b u ie să fie r ev iz u it” , a d ec lara t, ier i, V ladan B la t ic i , c a r e a p re lu a t d e curînd fu n c ţia d e m in istru a l J u stiţie i tn c a d r u l n o u lu i G u v e r n al S e r b ie i.

M in is tr u l a c a l i f ic a t drep t o

" p r o stie ” c o n d a m n a r e a pentru ’ c r im e d e r ă z b o i, p ron u nţată d e

u n t r ib u n a l d in B e lg r a d la a d resa u n o r lid e r i o cc id e n ta li , p rin tre c a r e s e n u m ără fo s tu l p r e ş e d i n t e a m e r ic a n B i l l C lin to n , p r e ş e d in t e le fra n c ez , J a c q u e s C h ir a c ş i p r e m ie r u l b r ita n ic , T o n y B la ir . în a ce a p er io a d ă , S lo b o d a n M ilo ş e v ic i e ra p r e ş e d in t e a l R e p u b l ic i i F ed e ra le I u g o s la v e .

A c e a s t a e s t e ” o p r o s t ie , o f a r s ă fă r ă p r e c e d e n t în j u r i s d ic ţ ia m o d e r n ă ” , a s p u s B la t ic i .

L id e r ii o c c id e n t a l i au fo s t c o n d a m n a ţ i la 2 0 d e a n i d e

în c h is o a r e p en tru o rg a n iz a r e a b o m b a r d a m e n t e lo r N A T O asupra I u g o s la v ie i , în 1 9 9 9 , ş i au făcu t o b ie c tu l unor m a n d a te d e arestare . P r in c ip a le le p u n c te a le a c te lo r d e acu zare s e referă la c o m ite r ea d e "crim e d e răzb o i c o n t r a p o p u l a ţ i e i c i v i l e , u tilizarea u n o r m ij lo a c e d e luptă in te r z ise , ten ta tiv ă d e o m o r ” la ad resa p r e şe d in te lu i M ilo şev i& i, ş i la ’ în c ă lc a r e a in t e g r i t ă ţ i i ter ito r ia le ” a I u g o s la v ie i .

î n a l t u l r e p r e z e n t a n t a l d ip lo m a ţ ie i e u r o p e n e , J a v ie r S o la n a , ş i e l c o n d a m n a t d e trib u n a lu l b e lg r ă d e a n , u rm e a z ă sâ facă o v iz ită la B e lg r a d , p e 8

f e b r u a r ie , p e n tr u a r e a f ir m a s p r ij in u l a c o r d a t d e U n iu n e a E u r o p e a n ă r e f o r m i ş t i l o r p re şe d in te lu i V o is la v K o ştu n iţa .

I u g o s l a v i a , s u s ţ i n u t ă d e o r g a n i z a ţ i i l e d e a p ă r a r e a d rep tu r ilor o m u lu i , a a cu z a t în m o d r e g u la t N A T O p e n t r u c o m ite r e a d e c r im e d e r ă z b o i p rin lu area d rep t ţintă a u n o r o b i e c t i v e c i v i l e . T r ib u n a lu l P en a l In tern a ţion a l (T P I) d e la H a g a a ap recia t, în să , în iu n ie , c ă N A T O nu a în c ă lc a t le g i le s a u c o n v e n ţ i i le in tern a ţio n a le în t i m p u l c a m p a n i e i d e b o m b a rd a m en te .

Soldaţii rusi nu au fost afectat! de "sindromul Balcanilor"T o ţ i s o l d a ţ i i r u ş i c a r c

p a r t ic ip ă la o p e r a ţ iu n i l e d in B a l c a n i a u f o s t e x a m in a ţ i m e d ic a l , fără a s e d e s c o p e r i vreun c a z de leucemie, a indicat, ier i, un în a lt r e s p o n s a b il m ilitar ru s, g e n e r a lu l G h c o r g h i Şpak,' cita t d c a g e n ţ ia R IA N o v o s t i , r e la te a z ă A F P .

G e n e r a lu l Ş p a k , co m a n d a n tu l fo r ţe lo r a e r ie n e , a s u b lin ia t că au f o s t s u p u ş i e x a m in ă r i lo r

m e d ic a le şi s o ld a ţ ii care s -a u în to r s d in B o s n ia ş i K o s o v o , fară a f i d e s c o p e r it vreu n c a z d e le u c e m ie . N u m a i s o ld a ţ i i c a re s -a u retras d in arm ată d up ă în to a rc e re a d in K o s o v o nu au fo s t e x a m in a ţ i, a m a i in d ic a t g en e r a lu l Ş p a k , fară a p r e c iza n u m ă ru l a ce s to r a .

U n s o ld a t ru s c a r e a fă c u t parte d in F orţa M u ltin a ţio n a lă d c P a c e d in K o s o v o (K F O R )

su feră d c o fortnâ d e c a n c er al s în g e l u i , c a r e ar p u te a a v e a leg ă tu ră c u m u n iţiile cu u ran iu să r ă c it f o lo s i t e d e N A T O , a r e la t a t , lu n e a t r e c u t ă , te le v iz iu n e a p u b lic ă O R T .

M ai m u lte cazu ri d e le u c e m ie a u f o s t s e m n a la t e în r în d u l s o ld a ţ ilo r d in ţă r ile e u r o p e n e care au p artic ip a t la o p e r a ţiu n ile d in f o s ta I u g o s la v ia . E x is tă ip o te z e c o n fo r m cărora a c e s te

c a z u r i ar a v e a l e g ă t u r ă c u . in h a la rea d e p a r ticu le d e u ran iu

s ă r ă c it c o n ţ in u t în o b u z e le f o l o s i t e d e N A T O în t im p u l b o m b a r d a m e n t e l o r a s u p r a Iu g o s la v ie i d in 1 9 9 9 . N A T O a fir m ă că nu a fo s t s ta b ilită n ic i o leg ă tu ră ş t iin ţ if ic ă a a ce s tu i f a p t . C o n t i n g e n t u l r u s d in

‘B o s n i a ( S F O R ) ş i K o s o v o ( K F O R ) n u m ă r ă în p r e z e n t 5 .0 0 0 d e p erso an e .

Irakul aşteaptă ordinul din partea lui Saddam Hussein pentru a putea bombarda Israelul

U n o f i ţ e r s u p e r io r irak ian a a fir m a t , în tr -u n in te r v iu acordat u n u i z ia r ir a k ia n , c ă a rtiler ia i r a k i a n ă a ş t e a p t ă o r d in e le p r e ş e d in te lu i S a d d a m H u sse in p e n t r u a b o m b a r d a I s r a e lu l , in fo r m e a z ă A F P

" A r tile r ia g re a ira k ian ă e ste fo a r te p re g ă tită p en tru a ex ecu ta o r d in e le p r e ş e d in te lu i S ad d a m H u s s e in ş i a b o m b a r d a p o z iţ i ile in a m ic u lu i s io n is t ” , a d eclara t g e n e r a l u l Y a s s i n T a h a

M o h a m e d , ş e f u l a r t i l e r i e i ira k ien e , c ita t d e să p tă m în a lu l ” A 1 - R a f i d a y n ” . ” E a p o s e d ă e c h ip a m e n te le n e c e sa r e p en tru a fa c e fa ţă lu p te i, iar tu n u r ile d e a rtiler ie a u fo s t m o d e rn iza te , p en tru a le p u te a sp or i p u terea ” , a a d ă u g a t g e n e r a lu l irak ian .

G e n e r a lu l Y a s s in a a firm a t c ă , în c iu d a em b a rg o u lu i im p u s I r a k u lu i d e c ă t r e N a ţ i u n i l e U n i t e , în 1 9 9 0 , p i e s e l e d e a r t i le r ie a u f o s t m o d e r n iz a te ,

p e n t r u c a e l e s ă - ş i a t i n g ă o b ie c t iv e le cu p r e c iz ie .

P r e ş e d i n t e l e i r a k ia n a a f i r m a t l a j u m ă t a t e a l u n i i feb ru ar ie c ă B a g d a d u l e s t e ga ta s ă b o m b a r d e z e I s r a e lu l c u a rtiler ia g re a tim p d e ş a s e lu n i, fă r ă în t r e r u p e r e , "pentru a ., e lib e r a P a le s tin a ” .

" Isr a e lu l v a p u te a , o a r e , să r e z i s t e b o m b a r d a m e n t e lo r artiler ie i ira k ien e , t im p d e şa se l u n i , f ă r ă î n t r e r u p e r e ” , s - a

în t r e b a t , r e t o r i c , S a d d a m H u s s e in , cu o c a z ia p rim irii la B a g d a d a u n e i d e l e g a ţ i i p a le s t in ie n e c o n d u s e d e ş e fu l d ep a rta m en tu lu i p en tru A fa c e r i E x te rn e a l O r g a n iz a ţie i p en tru E lib e r a r e a P a le s t in e i ( O E P ) , F aru k K ad d u m i.

In tim p u l r ă z b o iu lu i d in G o l f (ian u ar ie -feb ru arie 1 9 9 1 ), Iraku l a la n sa t 3 9 d e ra c h e te s o l- s o l S c u d asupra Isra e lu lu i, u c ig în d c e l p u ţin o p erso an ă .

M in is tr u l ra s a l M ă c e ş ilo r E x te r n a a p ă ră M a n e a E k s M d n sM in is tr u l r u s a l A f a c e r i lo r

E x t e r n e , I g o r I v a n o v , a lu a t a p ă r a r e a , ie r i , U n iu n i i R u s ia - B eia ru s , care a fo s t p u să într-o p e r s p e c t iv ă n e fa v o r a b ilă o dată c u a r e s ta r e a , în u rm ă c u d ou ă s ă p tâ m în i , în S ta te le U n it e , a secreta ru lu i să u e x e c u t iv , P av e l B o r o d in , re la tea ză IT A R -T A S S , cita tă d e A F P . “ U n iu n e a R usia- B e la r u s n e e s t e n e c e s a r ă n u

• n u m a i p e h îrtie , dar ş i în viaţa r e a lă ” , a d e c la r a t I v a n o v , r e c u n o sc în d , p e d e a ltă parte, că in teg ra rea c e lo r d o u ă ţâri v a fi “o m u n c ă d if ic ilă ş i m in u ţio a să , care v a c e r e m a i m u lţi an i” . “N u e x is tă u n a lt sta t în lu m e care ar p u tea f i a tît d e le g a t d e R u sia ” , a e x p lic a t ş e fu l d ip lo m a ţie i d e la M o sc o v a .

R e la ţ i i l e d in tr e M o s c o v a ş i

M in sk sîn t ten sio n a te , ca urmare a a restă r ii în S ta te le U n ite , la 17 ianu arie , a lu i P a v e l B orodin , f o s t u l a d m in is t r a t o r a l K rem lin u lu i. M in sk -u l a protestat faţă d e n u m irea d e către ruşi a u nu i secreta r -in ter im a r în lo cu l

lu i B o r o d in , ia r p r e ş e d in t e le A le k s a n d r L u k a ş e n k o ş i - a întrerupt, săptăm în ă trecută, fară e x p l ic a ţ i i , o v iz i t ă o f ic ia lă la M o sc o v a . P reşed in te le C o m isie i pentru a faceri extern e a D u m ei d e S ta t (C a m e r a in fe r io a r ă a

P a r la m e n tu lu i r u s ) , D m itr i R o g o z in , a p le d a t p e n tr u o a p r o p ie r e în tre . M o s c o v a ş i o p o z i ţ ia d in B e la r u s . P a v e l B o r o d in a fo st arestat la N e w Y o r k , la c e r e r e a j u s t i ţ i e i e lv e ţ ie n e . EI e s te b ă n u it c ă . a

în casat com isio a n e în voa loare d e 2 5 d e m ilio an e d e dolari d e la f ir m e le e lv e ţ ie n e M e r c a ta ş i M a b e te x , p en tr u a în c r e d in ţa acestora lucrările d e ren ovare a K rem linulu i. ‘

Secretarul general ONU cere UE să-şi revizuiască poiitica în domeniul imigraţieiSecretarul general al ONU, Kofi Annan,

a cerut Uniunii Europene să-şi reevalueze politica în domeniul imigraţiei, care a devenit prea restricţionistă, informează AFP. Vorbind în faţa participanţilor la Forumul internaţional contra intoleranţei, antisemitismului’ şi xenofobiei, ce are ioc în prezent la Stockholm, secretarul general al organizaţiei mondiale a declarat: ”în prezent, spre deosebire de America de Nord, Europa tinde să opună un veto hotărît imigraţiei, iar impresia generală care

se degajă este că oamenii politici europeni, animaţi de sentimente populiste, adoptă legi ce contrastează puternic cu bunăvoinţa ţărilor pe care le conduc”. Âdresîndu-se premierului suedez, Goran Persson, care este preşedinte în exerciţiu al UE, Kofi Annan i-a cerut să ia iniţiativa unei revizuiri a politicii UE în domeniul imigraţiei, pentru a o pune în concordanţă cu angajamentele anterioare pe care instituţia europeană şi le-a asumat. "Imigranţii nu trebuie priviţi ca o pacoste, ci ca o soluţie la penuria de mînă de lucru de

care suferă în prezent unele ţări ale UE”, a afirmat el.

fn deschiderea lucrărilor forumului, înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Mary Robinson, i-a criticat şi ea pe unii lideri vest-europeni, pe care i-a acuzat că "întorc spatele imigranţilor, în vreme ce indicele de natalitate scade continuu în ţările respective, iar continentul are nevoie de mai multă mînă de lucru, pentru a-şi asigura vitalitatea economică”.

Ministru l germ an al

Apărării vrea să

înch idă 59 de l a z e ale Bundeswehr-

uluiM i n i s t r u l g e r m a n a l

A p ă r ă r i i , R u d o l f S c h a r p in g , a a n u n ţa t c ă v re a s ă în c h id ă d e f in i t iv 5 9 d e b a z e a l e a r m a te i g e r m a n e , r e p r e z e n t î n d z e c e la su tă d in n u m ă ru l, lo r t o t a l , în c a d r u l r efo rm ei a rm a te i, r e la tea z ă A F P .

S c h a r p in g a p r e z e n ta t a n te r io r a c e a s tă l i s t ă în f a ţ a C o m i s i e ip a r la m e n ta r e d e A p ă ra re d in B u n d e s t a g (C a m e r a in fe r io a r ă a P a r la m en tu lu i g er m a n ) .

D in tr e c e le 59 d e b aze v iz a t e , 3 9 s în t d e m a re c a p a c i t a t e . R e f o r m a a r m tf tc i p r e v e d e c a n u m ă r u l s o ld a ţ i l o r s ă a ju n g ă d e la a p ro x im a tiv 3 1 5 . 0 0 0 , c î t e s t e î n p r e z e n t , la 2 8 2 .000. în to ta l, B u n d e sw e h r -u l n u va m a i a v e a d ec ît 4 6 2 d e b a z e , d a r u n e le dintre e le v o r fi m ă r ite , pentru o m a i m a rc e f ic ie n ţă .

S c o p u l r e f o r m e i , a e x p lic a t m in is tr u l, e ste d e a r e d u c e c o s tu r ile a rm a te i g e r m a n e , d e a o fa c e m a i e fic ie n tă , ş i d e a -i d e z v o lta c a p a c i t a t e a d e a - ş i în d e p l in i a n g a j a m e n t e le in te r n a ţio n a le .

N u m ă r u l c i v i l i l o r a n g a j a ţ i î n a r m a t ă u rm e a z ă , d e a s e m e n e a , s ă f ie r ed u s c u o t r e im e , la a p r o x im a t i v 8 5 . 0 0 0 d e p e r so a n e .

A n u n ţ u l a p r o v o c a t n u m e r o a s e p r o t e s t e d i n p a r te a la n d u r i lo r ş i m a i a le s d in p ar tea g u v e r n u lu i c r e ş t i n - s o c i a l ( C S U , o p o z i ţ i a u l t r a c o n s e r v a - toa re) d in B a v a r ia , u n la n d a f e c t a t d e m ă s u r i l e m i n i s t r u l u i s o c i a l - d e m o c r a t ( S P D ) R u d o l f S ch a r p in g .

P r in d e c i z i a d e a d e s f iin ţa 13 b a z e m i l i t a r e d in -a c e s t la n d , ” S P D v r e a s â n e p e d e p s e a s c ă ” , a a p r e c ia t T h o m a s G o p p e l , sec r e ta r g e n e r a l a l C S U . R e a c ţ i i l e p r o v e n in d d i n la n d u r i l e c o n t r o l a t e d e o p o z iţ ia c r e ş t in - d e m o c r a t ă ( C D U ) a u f o s t ş i m a i v ir u le n te . în R e n a n ia d e N o r d - W e s t f a l i a , ş e f u l g u v e r n u l u i r e g i o n a l , I W o lfg a n g C le m e n t ( S P D ) , / a c e r u t autorităţilor s ă s e \ a ş e z e la m a sa n e g o c i e r i l o r . ” E ra c la r d e .m u lt t i m p c ă r e s t r u c t u r a r e a B u n d e sw e h r -u lu i v a a v e a c o n s e c i n ţ e î n t o a t e la n d u r ile ” , a a f ir m a t e l .

C L U J - N A P O C A : I u n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ;tel/fax 1 9 - 7 3 -0 4 ,

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : I u n i-v in e r i 8 -1 4 ; t e l / f a x 3 1 - 4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -1 6 , m a r ţ i , v jn e r i 8 -1 1 ; t e l / f a x 2 1 -6 0 -7 5 .

l ' u b

Consiliul de Administraţie al SC Napoca SA convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru data de 2 2 februarie 2 0 0 1 , ora 1 0 , cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea de principiu pentru divizarea societăţii;2 . Diverse.Lucrările adunării se desfăşoară la SC Univers T SA,

sala B . ,D acă nu se întruneşte cvorumul necesar, Adunarea se

ţine a doua zi (23.02.2001).la aceeaşi adresă. m358550)

S .C . A G R O M A G S.A . Cluj-Napoca, societate în curs de reorganizare judiciară, vinde la licitaţie publică cu strigare următoarele active;

1. D ep ozit Jucu - Com. Jucu, jud. Cluj;2. M agazin Parîng - mun. Cluj - Napoca;3. C om plex Liviu Rebreanu - mun. C luj-Napoca Licitaţia va avea loc în ziua de vineri a fiecărei

săptămîni.Informaţii suplimentare la telefon 144.915 sau la

sediu l societăţii din Cluj-Napoca, str. L .-Rebreanu,nr. 39 . (4263949)

In conformitate cu Legea nr. 137/1995,S.C . E lectr ica S.A .

S ucursala d e D istr ib u ţie C luja n u n ţă în ce p er e a d em ersu r ilo r p en tru o b ţin erea a co r d u lu i d e

m e d iu p en tru urm ătoarele lucrări:1. Extinderea reţelei de joasă tensiune din str. Crângului, mun. Dej;2. Reparaţie LES medie tensiune legătura între staţia Cluj-Est şi staţia Alvema;3. Locuinţe de intervenţie Sâcâlaia;4. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zona colonia Becaş;5. RK LES medie tensiune st. Centru - PTM Hidroconstrucţia şi PTM Hidroconstmcţia - PA Victoria;6. Alimentarea cu energie electrică bloc de locuinţe str. Bucegi, Cluj-Napoca.

E v e n tu a le le su g e s tii sa u rec la m a ţii s e v o r d e p u n e la s e d iu lA .P .M . C lu j , str. D o ro b a n ţilo r nr. 9 9 . (4263945)

CONSIGHBŢlfi LIDI0

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

v in d e ş i p r im e ş t e s p r e v în z a r cdi verse bij uterii de aur, argint cu sau fură pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi.

Zilnic orele 10-17 Telefon 430.491

S.C. TERMOROM S.A.Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 16, angajează urgent secretară,

pentru directorul general. Condiţii minime:

- cunoaşterea lim bii italiene şi eng leze , scris şi vorbit, foarte bine;

- operare P.C.;- prezenţă fiz ică agreabilă. S tu d iile su p er io a re c o n s t itu ie

un avan taj.S a la r iu a d e c v a t p r o f e s i e i .

Pentru rela ţii su p lim en tare sunaţi la te le fo n 4 1 5 .6 2 2 . (4144177)

DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUJA n u n ţă o rg a n iza rea în d ata d e 15 feb ru ar ie 2 0 0 1 ora 10, la

D e p o z itu l D . T c . C lu j, str. S u c e v e i nr. 8 0 C lu j-N a p o c aL I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă D E S C H I S Ă (c u s t r ig a r e ) p e n tr u

v în z a r e a d e :M ij lo a c e d e tr a n s p o r t ş -- o p t a u to D a c ia 1 304; 8

- trei a u to A r o 2 4 3 ; • ^- u n a u to D a c ia 1 41 0 b rek .P e r s o a n e le f i z ic e ş i ju r id ic e in te r esa te s e p o t adresa pen tru d eta lii

p r iv in d c o n d i ţ i i l e d e p a r t ic ip a r e la l i c i t a ţ ie , la n r . t e le f o n 0 6 4 - 4 0 4 .2 2 1 , 0 6 4 - 4 0 4 .1 1 9 ş i fa x 0 6 4 - 1 9 3 .0 0 0 .

T a x a d e p a r t ic ip a r e ş i g a r a n ţ ia s e a ch ită la c a s ie r ia un ită ţii p înă în d ata d e 1 4 .0 2 .2 0 0 1 . In c a z u l în c a re m ij lo a c e le d e transport n u se v în d l ic ita ţia s e v a ţ in e în f ie c a r e j o i la o re le 10.

I * 1IIIII

S.C. TEXTILA ROMAT S.A.Cluj-Napoca, Str. S a la m u lu i nr. 37

în ch ir iază sp a ţiip en tru d esfă şu ra rea a c t iv ită ţ ilo r de

p ro d u cţie , d e p o z ita r e , co m er ţ. S o c ie ta te a d e ţ in e 1 5 .0 0 0 m p d e h a le .

T-'-

DEîCEfOMASingurul autoturism alături de care nu-ţi

faci griji pentru preţul benzinei!

W m m

-

■1'L

TIC0alte maşini

«CONSUM INCREDIBIL: 41/100 km - la 90 km/h • COSTURI DE ÎNTREŢINERE REDUSE

•FIABILITATE RIDICATĂ

P R E T U R I (0 r âTICOSL-3.999$ TICOSX-4.950$

•C A S H• BATE (1-4 ani; 25-60% avan s)

■ LEASING (1-3 ani, 20-60% avan s)

p u te r e • sigu ran ţă • c o n fo r t • p e r fo r m a n ţe r id ica te

Economicco n su m d e co m b u stib il scă zu t c o s tu r i d e în tre ţin ere red u se

J.i .

L L Â '

n il Reţea naţională de serviceI r J r lr , • 100 d ealeri autorizaţi în ţară

t 1 • p iese de schim b uşor d e procurat, la preţuri rezonabileL ,.„ - J j • asistenţă tehnică rutieră N O N -ST O P (tel.: 051-196.767)

rW 3 ani garanţie• P r im ii 2 a n i (m a x . 6 0 .0 0 0 k m ) : garanţie totală

l _ _ _ J • A l tre ilea a n (m a x . 1 0 0 .0 0 0 k m ) : garan ţie parţială

fl] Condiţii de plată avantajoase: * p «eh » â ierm m t 9 Sfl - 1000

L J1 C a sh : d iscount 2 5 0 - 1 00 0 $

j • R a te : 1 -4 ani, 2 5 -6 0 % avans*L e a s in g : 1 -3 ani, 20 -6 0 % avans* * în funcţie de model

D A E W O O■ r m j.u M T H punw w w .d a e w o o a u to .ro

4 latsall ♦ Willy&Co

♦ Cluj FeleacAstra-432.116 •433.234 ♦ Seul Auto -195.164

O carieră asigurată la A lGA m erican In ternational G roup —A IG — este liderul societăţilor dc asîgiim rc şi servicii financiare d in lum e.

Peste 4 0 0 0 0 de angajaţi A IG lucrează zi de zi pen tru protejarea fam iliilor şi a firmelor, în 4 0 0 de reprezen tan ţe d in 130 de ţări. Cu cele m ai tu n e rezultate - a tâ t pentru clienţi, cât şt pen tru AIG. Prestigioasele agenţii

de evaluare a slal financiare - S tandard & Poor's şi Aloody’s - au acordai A IG ccl m ai îna il calificativ: AAA.

AlG Life Asigurări România S.A. este o filială a AlG, beneficiind de întregul suport financiar şi de experienţa internaţională AlG. Aveţi acum şansa unei cariere de excepţie, în postul de

T,ramerR e s p o n s a b i l p e n t r u Z o n a d e N o rc l- V e s t

C lu j .

Cerinţe;• bune abilităţi de comunicare şi prezentare• spirit întreprinzător• cunoştinţe de limba engleză

Experienţa în vânzări constituie un avantaj

Se oferă;• pachet de compensare atractiv• program de pregătire în conformitate

cu necesităţile de dezvoltare

V ă rugăm trimiteţi CV-ul Dvs. până cel târziu 16.02.2001 pe adresa:Bucureşti, Str. Av. Zorileanu nr. 18, sector 1 sau prin fax la: 01 -224 22 50, în atenţia departamentului Traiuing.

« L i f eA s ig u r ă r i R o m â n ia S .A .

A I G L i f e A s i g u r ă r i R o m â n i a S .A . A M e m b e r C o m p a n y o f A m e r i c a n I n t e r n a t i o n a l G r o u p , I n c .w w w . a i g l i f e . r o

J S e p oate în ch ir ia f ie în treg sp a ţ iu l, f i e m o d u le c u intrări s e p a r a t e i I d e 3 0 0 ; 4 0 0 ; 1 0 0 0 ; 3 0 0 0 m p . I| Informaţii la tel: 064-441.252, mobil 094-709.563 . ■

‘ I, —B ^ ^ ^ ^ sau la'sediul societăţii. J

S .C . L I D L O R E L L E I

str. Clinicilor nr. 10Tel. 192.796 I, «

Comision minim.5

NAPOCA PRESSa n g a j e a z ă

vînzători presă şi carte la tonete stradale.

Informaţii la tel. 064-19.68.58.

" îllI

43 |E lK.

HII

. j

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulva puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca rtr.16. d a City

T T y v I i IL 1 1 I J 1

C L U J - N A P O C A : lu n i - v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ;t e l / fa x 1 9 -7 3 -0 4 ;

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : lu n i - v in e r i 8 -1 4 ; te l / fa x 3 1 -4 3 -2 3 ;S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -1 6 ,

_ _ _ _ _ _ _ m a r ţ i , v i n e r i 8 -1 1 ; te l / fa x 2 1 -6 0 -7 5 .

Pentru instalarea unei microcentrale termice individuale

Autorizaţia de construire este cerută de lege, nu de conducerea RAT

D in dorinţa d e a eco n om isi tim pul celor care doresc să-şi instaleze în apartamente microcentrale individuale şi al personalului R eg ie i A u to n om e de T erm oficare C luj-N apoca, precum şi pentru deplina intrare în legalitate a posesorilor d e m icrocentrale, R A T C luj-N apoca le aduce ia cunoştinţă următoarele:

1. M ontarea unei centrale term ice de apartam ent necesită m odificări aduse clădirii şi instalaţiilor existente, precum şi sch im barea relaţiilor contractuale dintre actualii furnizori şi noii consumatori individuali. în aceste condiţii e ste ob ligatorie obţinerea autorizaţiei d e construire, avînd în vedere faptul că acesta constituie actul pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţie.

- art. 2 d in L egea nr. 10/1995: “prevederile prezentei leg i se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente acestora - indiferent d e form a de proprietate sau destinaţie - denum ite în continuare con stru cţii, precum şi lucrărilor de m odernizare, m odificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora.”

- art. 2 din L egea nr. 5 0 /1 9 9 1 , republicată: “A utorizaţia de construire constituie actul de autoritate al adm inistraţiei lo ca le p e baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de leg e referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.”

- art. 3 lit. “a’ din L egea nr. 50/1991, republicată: “A utorizaţia de construire se eliberează pentru lucrări de construire, reconstruire, m odificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel.”

Lucrările de execuţie şi/sau m odificare ale instalaţiilor d e gaze naturale, încălzire sau alim entare cu apă rece şi apă caldă menajeră s e execută pe baza unor proiecte d e execuţie verificate de către verificatori atestaţi pentru specialită ţile “ lg", “ lt" şi respectiv “ Îs” .

Mai precizăm că cerin ţele lega le sus m enţionate sînt şi “în obiectivul" Inspecţiei Judeţene în Construcţii. Lucrări P u b lice , U rbanism şi Am enajarea Teritoriului Cluj, instituţie care are printre ob iec tiv e le sale supravegherea şi m enţinerea legalităţii în construcţii. într-o adresă expediată de IJCLPUAT Cluj către RAT Cluj-Xapoca se precizează că “montarea unei centrale term ice dc apartament necesită m odificări aduse clădirii, respectiv apartam entului (schim barea destinaţiei in iţiale a spaţiilor, goluri în elem entele d e construcţie

ntru accesu l aerului de ardere, pentru evacuarea gazelor arse şi pentru realizarea distribuţiei interioare a centului term ic, m odificarea instalaţiilor interioare de încălzire şi apă caldă menajeră, etc.) şi în conformitate u prevederile art. 3 lit. “a ’ din L egea nr. 50/1991 republicată în 1997, este necesară obţinerea autorizaţiei

de con stru ire.R ealizarea unei centrale term ice d e apartament nu se poate executa decît pe baza unui proiect elaborat conform prevederilor legale în vigoare."

Având în vedere c e le de m ai su s, solicităm tuturor persoanelor care doresc să-şi instaleze microcentrale rmice de apartam ent sâ obţină. în vederea intrării în legalitate, autorizaţia de construire, conform Legii nr.

1991. republicată. Facem precizarea ca R egia A utonom ă dc Termoficare C luj-N apoca nu va mai lua în onsiderare solic ităr ile dc debransare decît în m om entul prezentării la dosar a autorizaţiei dc construire

ntru instalarea m icrocentralei term ice de apartament._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ( c 002)

T R IB U N A L U L CLUJI 'inde la licitaţie publică, prin lichidator, următoarele bunuri:1. utilaje pentru pan ificaţie si patiserie ;2. cintar basculă tip B A L A N Ţ A SIBIU (0-200 kg.);3. m obilier (rafturi m eta lice , b irou, scaune, m od u le rafturi);4. butelii aragaz;5. case dc marcat; _ - ;6. casă pentru valori, bani, docum ente; |7. imprimantă A 3; g S. ra d ia to a re e lec tr ice ;9. bovlcre apă caldă:10. ionele pentru com erţul stradal;11. firme lum inoase;12. d iverse.Licitaţia va avea loc în data dc 19 .02 .2001 , o ra 12 în C lu j-N a p o c a ,

str. Andrei .Ş'agiina, n r.28 .In caz dc ncad iudecarc. licita ţia sc va repeta în fiecare zi d c luni, la

aceeaşi adresă si oră. pînă la adjudecare.In fo rm a ţii su p lim e n ta r e la te l. 0 9 2 .3 2 2 .9 9 4 .

[ S A m ÎN sp ru in u lfa m Îu eÎm e [J! ^ ►liW'ÎP'Chjj-Nopoco. bd. Tttulescu 161

I n » ■ E-mot lobvA'torro_______■V« >4 A<> c>> c\t k 'ÎT r}a c » ţ>t| I

J Angajează pentru J j AGENŢIA Cluj J| - inspectori de asigurare |

I - consultanţi în asigurări |

I Persoanele interesate potl

l trimite CV-urile la 194.6451

J sau 414.062 («639-Mţj

ITON ELECTRONICD e 3 a n i s în te m la d i s p o z i ţ ia D v s . p en tru c a s ă a v e ţ i m ă su ra

e x a c tă a c e e a c e în s e a m n ă c o n s u m d e a p ă în lo c u in ţa D v s .P r o fe s io n a lis m u l o a m e n ilo r n oştr i vă d ă s ig u r a n ţa u n e i con to rizăr i

d c c a lita te .O f e r ă c u p r o m p t i t u d in e to t c e e a c e în s e a m n ă :

• M o n ta ju l c o n to a r e lo r d e a p ă r e c e şi c a ld ă ;• A s ig u r a r e a d o c u m e n ta ţ ie i a v iz a tă d e R .A .J .A .C . C lu j;• C it ir ea lu n a r ă a c o n to a r e lo r ş i e la b o ra r ea N o t e i d e c o n s u m ;• V e r if ic a r e a m e t r o lo g ic ă a c o n to a r e lo r m o n ta te , în la b o rato ru l a u to r iz a t a l f irm e i;• C o n s i l ie r e în p r o b le m e d e c o n to r iz a r e .N O U ! M o n te a z ă la c e l m a i b u n raport c a lita te -p r e ţ in te r fo a n e d e s ca ră c u c a r te lă m a g n e t ic ă . s -V ă a ş te p tă m z i ln ic d e lu n i p în ă v in er i în tr e o r e le 8 -1 9 în : |s t r . A . V la ic u n r . 3 6 , B l . V 4 , a p . 3 , t e l . : 0 6 4 /4 1 4 .9 6 8 .

leCEA MAI BOGATĂOFERTĂ SI LA CELEMAI AVANTAJOASE *'K'PREŢURI t v P-ţa Unirii nr. 21’*%.. % 1 • tel/fax: 064-19.68.53 *

• V înd garsonieră, pc str. Paring, con fort 1, n efin isa tă , parter, pret14.000 D M . T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g.i) '• V ind apartament 1 cam eră, pe str. A rin ilor, fin isat, etaj intermediar, preţ 1 0 .5 0 0 U S D . T e l. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i.)• V înd apartament 2 cam ere pe str. F întînele, confort 1, nefinisat, pret 235 m ilioan e. T el. 4 30 .4 2 3 . (A g .i.)• V înd apartam ent 3 cam ere, pe str. C lăbucet, confort 2 , nefinisat, preţ 175 m ilioan e. T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i.)• V înd apartament 1 cam eră, pe str. C r o ito r i lo r , c o n f o r t 1, 65 m p , finisată, etaj intermediar, preţ 420 m ilioan e. T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g.i.)• V înd apartament 4 cam ere, confort 1, eta j in te r m e d ia r , p e str. D îm b o v iţe i, sem ifîn isa t, preţ 330 m ilioan e. T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g.i.)• V înd spaţiu, 9 0 m p, p e str. Ploieşti, in trare d in stra d ă , v itr in ă , pret5 5 .0 0 0 U S D . T el. 4 30 .4 2 3 . (A g .i.).• V în d apartament 2 cam ere, pe str. U nirii, confort 1, etaj intermediar, sem ifm isat, pret 10 .500 U SD . Tel:4 30 .4 2 3 . (A g .i.)• V înd casă cu grădină, suprafaţa to ta lă d e 1 0 4 0 m p , su p ra fa ţa c o n s tr u ită 1 3 0 m p , 5 c a m ere , bucătărie, baie, căm ară, 2 pivniţe, atelier, 9 focuri de gaz, teracote, p o s ib ilită ţi d e p riva tizare , acces* a u to , p re t 6 3 .0 0 0 U S D . T e l .4 3 0 .4 2 3 . (A g .i.)• V înd teren pe str. M ikzath Kalman, 6 0 0 m p, 12 mp front la stradă, preţ 4 5 U SD /m p . T el. 430 .4 2 3 .(A g .i.)

P-t a U n ir i i 4-5 T e l ./ F A x : 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3

SR L

RECONDIŢIONÂRI CARTUŞE IM P R IM A N T E

REPARAŢII Zeno [aparatura fotografica] RE1MIARDTC a le a M â n â ş tu r , n r. 8 , C lu j-N

Tel.: 092/460469; 064/42-50-96

C ii i t i z i ln ic9

ADEVĂRULde Cluj

VINZARICUMPĂRĂRI

• Particular-vînd apartament 2 camere, în centru, parter, geamuri Ia stradă, bloc cărămidă, deschidere uşă în stradă, curte cu acces auto. Tel. 13-05-82. (1271968)

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, situat pe Calea Floreşti. Tel. 16-12-07. (1271994)

• V înd aerotermă pe motorină şi gaz, maşină de spălat, aparat pentru vulcanizare. Plata în rate. Tel. 092-99-01-57, 057-21-31-50. (1195960)

• Vînd Ioc dublu Cimitirul Central, amenajat. Tel. 14-97- 30. (1379870)

SC "NAPOMAR" SAB-dul Muncii nr. 14 Cluj-Napoca

angajează person a l în urm ătoarele meserii:- 3 strungari;- 3 rabotori;- 6 frezori;- 2 rectificatori;- 3 operatori pe maşini cu comandă numerică;- 3 găuritori în coordonate;- 2 vopsitori industriali (bărbaţi);- 5 lăcătuşi montatori maşini unelte;- 3 tinichigii;- 2 sudori;- 3 electricieni;- 2 electronişti;- 3 ingineri electronişti.R e la ţ ii su p lim e n ta r e la te le fo n 4 1 5 .0 2 1 int. 124; 151.

• Vînd garaj din tablă cu acte de proprietate, situat în str. Horea nr. 18-20. Preţ negociabil. Tel. L-V: 13-60-47 orele 7-15 sau 094-55-96-21. (1379938)

• Vînd Skoda Picap Lux cu motor V W 28000 km, pentru transport. Stare perfectă. Tel. 15-71-01. (1271964) ‘

• V în d D acia b er lin ă n ou ă , n cîn m atricu lată , fab rica ţie 2 0 0 0 , in jecţie, culoare alb boreal, 5 viteze. T el. 0 64 -16-09-59 . (12 7 1 98 6 )

• Vînd videointerfon şi sistem automat porţi-garaje german, nou. Tel. 061-71-16-87 sau 092- 88-88-27. (1305364)

• Vînd parfumuri originale. Catalog gratuit! Tel. 094- 627.671. (D.P.)

• V în d apartam ent 4 cam ere confort mărit, 85 mp, M ănăştur, str. Iezer, geamuri spre pădure, nefinisat. Informaţii suplimentare tel. 16-63- 18 între orele. 17-19. Pret 3 2 0 0 0 D M . (13 7 9 89 6 )

• V în d u rg en t apartam ent 4 cam ere sem ifînisat, confort 2 , cartier Mănăştur. Pret foarte avantajos. Tel. 094-93-21-28 .' (1379950)

• V înd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, 146 m p, singur în curte. Tel. 13-95-45. (13 8 0 01 0 )

• V înd casă cu 2 camere, bucătărie vară, grajd şi anexe, grădină de 25 ari, p o s ib i l i t î ţ i de g a z , în lo c . Fundătura. Pret 120 m ilioan e lei. T el. 0 92 -4 7 -1 0 -9 7 . (1271967)

• Cumpăr piele finisată. T el. 19- 19-13; 19-01-52. (12 7 1 92 1 )

ÎNCHIRIERI• D au în chirie apartam ent 3

cam ere, G rigorescu. T el. 4 2 -8 3 -0 0 , orele 17-22. (1380012)

• D au în chirie 1 cam eră 35 m p în c a s ă , in trare sep a ra tă , u ltra central. ' T e 1.13-69-76. (13 8 0 01 8 )

• D au în chirie casă renovată, sem icentral. Tel. 19-19-13; 1 9 -0 1 - 52. (12 7 1 92 2 )

• închiriez spaţiu pentru producţie sau depozit, suprafaţa 140 mp. Tel. 41-68- 20. (1379976)

DIVERSE• SC Stairs angajează

tîmplări. Condiţii deosebite. Tel. 41-53-23. (1305441)

• SC Termorom SA Cluj- Napoca angajează urgent sudori în argon. Salar atractiv. Relaţii suplimentare la tel. 41- 56-22.' (1305434)

Renumita vrăjitoare 7

LA U R A rezolvă, datorită puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul I la Congresul Magiei din India. (1380016)

• SC Agrofulger SA Cluj angajează consilier juridic cu contract de muncă sau prestări servicii. Relaţii la tel. 13-04-79. (1305474)

• SCT Bucureşti SUTA Cluj angajează: mecanic reparaţii pompe injecţie motoare, electrician auto şi forţă, mecanic auto. închiriază spaţii pentru birouri. Informaţii Ia sediul Societăţii, str. Fabricii nr. 125A. Tel. 14-53-88. (1271956)

• S. C. R EM A T Cluj S. A. cu sediul în Cluj-Napoca, str. Burebista nr. 8, angajează- electrician de întreţinere şi 'forţă cu experienţă în domeniu. Tel. 13-40-87. (1271989)

C L U J - N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ; v ~* y *® " r ? . . .t e i / f a x 1 9 -7 3 -0 4 ; 1 ' l 1 - 1 ^ ^ v

SUBREDACŢIA TURDA: lu n i - v in e r i 8 -1 4 ; t e l / f a x 3 1 - 4 3 -2 3 SUBREDACŢIA D EJ: lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -1 6 , m a r ţ i , v in e r i 8 -1 1 ; ţ e l / fa x 2 1 -6 0 -7 5 .

P u b l K ' i u u V

• Ş coa la Profesională Specială tel. 4 4 -4 8 -7 7 organ izează concurs în data d e 7 .0 2 .2 00 1 ora 10 pentru Ocuparea unui post de magazioner, vîrstâ m axim ă 45 ani. (1305472)

• SC C lub A 2 000 S A CIuj- N a p o c a c o n v o a c ă A d u n a rea G enerală a Acţionarilor în data de 0 6 februarie 2 001 , pe str. C iocîrliei nr. 1 ap. 41 ora 18. Ordinea de zi:1. C larificarea situaţiei jurid ice a firm ei; 2 . D iverse. (1305485)

• A ngajăm vînzâtor-manipulant. T el. 4 1 -6 7 -4 3 . (1305493)

• “G rup Ş co lar d e Industrie U şoară” CIuj-Napoca, str. Taberei nr. 3 , o r g a n iz e a z ă , în d ata de 0 5 .0 2 .2 0 0 1 , s e le c ţ ie d e o fe r te pentru: com ponente şi consum abile p e n tr u s i s t e m e le de c a lc u l. I n fo r m a ţ ii; t e l . 0 6 4 -1 6 -1 1 -5 5 . (1 2 7 1 9 9 3 )

• N u m iţii V ereş Ana, Abrudan F lo r ic a , M u reşian V a sile , F âşcu V asile , Precup A na, Mureşan V asile, M ureşan F lorica , Ştirbu loan sînt cita ţi pentru 12.02.2001 ora 9 la Jud ecătoria H uedin sala 4 , dosar 1 4 1 5 /2 0 0 0 în proces cu M ihalţan A ch im şi Ştefan pentru ieşire din in d iv iz iu n e cu C osm a (B o z so d i) D o in a . (1 3 7 9 9 9 6 )

• In conform itate cu L egea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 , S C S tic la L u csil SA a n u n ţă în c e p e r e a d em e rsu r ilo r p e n tr u o b ţin er e a a utoriza ţie i de m e d iu pentru obiectivu l “Clădire fa b r ic ă d e s tic lă , C lădire cabină p o a r tă ” situat în CIuj-Napoca str. L u n c ii nr. 19. Eventualele sesizări ş i su g estii num ai pentm factorii de m e d iu se vor depune la sediul A PM C lu j , C a lea D orobanţilor nr. 99 .(1 3 7 9 9 9 8 )

• In conform itate cu L egea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 ,. G ârboan G avril-M arin a n u n ţă în c e p e r e a d em e rsu r ilo r p e n tr u o b ţin er e a autorizaţie i de m ed iu p en tm obiectivul “Extindere /nansardare, c a să ” situat în CIuj- N a p o c a str . M o ţilo r nr. 5 1 . E v e n t u a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s t i i num ai p en tm factorii de m ediu se vor depune la sed iu l A PM Cluj, C a le a D o r o b a n ţ ilo r nr. 9 9 .(13 7 9 99 9 )

• S înt citaţi la Judecătoria CIuj- N ap oca pe data de 27.02.2001 sala 1 6 , p entru p re s ta ţie tabulară în p roces cu Petean Rodica şi Petean A ugu stin următorii: Boldiş Maria, Pask D aniela , Pask Văzul, văduva lui R ep ede G heorghe născută Baciu A na, B aciu M aria măritată cu Bojan A le x a , P a s c N ic o la e , P a sc Parasch iva, P asc loan , Pasc A na, C o sm a M a ria , C osm a N a sta sia , C o ă m a lo a n , C o sm a Ş te fa n , N astasie i Pascu, Pascu Ana, B aciu T eodor, B ac iu A lex an d m toti cu dom iciu liu l necunoscut. (1380002)

• în conform itate cu Legea nr. 1 37 /1 99 5 , N ic u la D aniela anunţă în c e p e r e a d e m e r s u r ilo r pen tru o b ţin erea a u to r iz a ţie i de m ed iu pentru o b ie c t iv u l “ M a n sard are locu in ţă ş i a n e x e g o sp o d ă r eşti” situat în localitatea F inişel nr. 267 , com . S â v ă d is la , ju d . C lu j. E v en tu a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s tii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sed iu l A PM Cluj, C alea D o r o b a n ţ ilo r nr. 9 9 . (1380021)

• în conform itate cu L egea nr. 137/1995, Pulbere A urica anunţă în cep erea d e m e r su r ilo r p entru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul montare microcentrală în apartamentul 33 str. Septimiu Albini nr. 1 3 5 -1 3 7 C Iu j-N a p o c a . E ven tualele s e s iz ă r i ş i su g e stii numai pentm factorii d e m ediu se vor depune la sed iu l A PM Cluj,

! Calea D o r o b a n ţilo r nr 99 (1305483)

• In conformitate cu L egea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 , B a c i A n a anunţă începerea d em e rsu r ilo r pen tru

«^ţinerea acordului de m ediu pentru■ corectivul montare microcentrală în■ apartamentul 26 str. Septimiu Albini

1 3 5 -1 3 7 C Iu j-N a p o ca . E ventualele se s iz ă r i s i su g e stiinumai pentru factorii de m ediu sevor depune la sed iu l A PM Cluj ( l3 0 Î lM “ " b ,n , i lo r »'■ » •

• In confonnitate cu L egea nr. 137/1995, SC B yrotic S ystem SRL a n u n ţă în c e p e r e a d e m e r s u r ilo r pentru obţin erea a u to r iza ţie i de m ed iu pentru o b ie c t iv u l: - s e d iu l firm ă situat în C Iu j-N ap oca str. Fierului nr. 5. E ventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de m ediu se vor depune la sediul A PM C luj, C alea D oroban ţilor nr. 99 . (12 7 1 99 5 )

• în confonnitate cu L egea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 , SC P r o d c o n fe x S R L a n u n ţă în c e p e r e a d e m e r s u r ilo r pentm obţinerea acordului de m ediu p en tm obiectivul; extindere reţea distribuţie gaze naturale presiune redusă branşamente şi PR, situat în str. C heile Baciului ş i str. Triajului nr. 21 , jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de m ediu se vor depune la sed iu l A PM C luj, C alea D oroban ţilor .nr. 99 . (12 7 2 00 0 )_ _ _ _ _ _ _ _ .

PIERDERI• Pierdut carnet de student şi

leg itim aţie de transport în com un pe num ele Căruntu A lexandra M ihai. L e declar nule. (13 8 0 00 4 )

• Pierdut carte de identitate auto s e r ia ,A -0 3 2 7 7 4 6 . O d eclar nulă . (1 3 8 0 0 0 5 )

• Pierdut autorizaţie persoană fizică nr. 2 8 6 6 0 /1 9 9 9 .0 declar nulă. (1 3 8 0 0 0 7 )

• A lcom ed SRL pierdut ştam pilă. O declarăm nulă. (1 3 8 0 0 1 1 )

• Pierdut cod fiscal nr. 3 0 9 8 2 1 . îl declar nul. (1305471)

• Pierdut contract garaj nr. 8765 din 0 2 .0 4 .9 7 pe n um ele S ilvăşan D acian. îl declar nul. (1 3 0 5 4 8 6 )

• Pierdut cam et de student U . Ţ. C. N . pe num ele M aliţa Florin. ÎI declar nul. (1305491)

• Pierdut cam et d_e student p e num ele M iron G elu. î l declar nul. (1 2 7 1 9 8 0 )

• S C IT O N E le c tr o n ic SR L declară nule următoarele num ere de c h ita n ţe 1 9 6 2 6 0 1 - 1 9 6 2 6 5 0 d in chitanţierul cu regim special cu seria M S. V L S . (1271991)

• P ierd u t carte de id en tita te vehicul seria A -0142803 . O declar nulă. (1271996)

• P ierd u t carnet d e stu d en t, U n iv e rs ita te a B ogd an V o d ă , pe n u m ele M ic N arcisa C lau d ia . î l declar nul. (1271999)

DECESE COMEMORĂRI

• Cadrele didactice, personalul administrativ şi studenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir” sînt alături de doamna Maria Hoza în aceste momente dureros de triste şi grea încercare, pricinuite de trecerea în eternitate a scumpei sale mame. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune întregii familii. Dumnezeu s-o odihnească în linişte şi tihnă.(1380000)

• Colectivul Catedrei de Management al Facultăţii de Ştiinţe Economice este alături de d-na Maria Hoza în aceste momente grele pricinuite de decesul mamei sale. (1380006)

• Cadrele didactice şi personalul administrativ a) Facultăţii de Ştiinţe Economice sînt alături de d-na Maria Hoza şi familia ei în aceste clipe dureroase pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. (1380009)

• Sîntem alături de colega noastră Baby la durerea cauzată de pierderea mamei dragi DALNOKI ANNA. Colegii de la Institutul Inimii CIuj-Napoca. (1305479)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în eternitate a iubitului nostru fiu, frate şi unchi, EMIL MESEŞAN, în vîrtsă de 50 de ani. Ceremonia funerară va avea loc la Capela Nouă a Cimitirulni Mănăştur, azi, 31 ianuarie 2001, la ora 13. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama, fratele Nelu şi nepoţii. (1380015)

• Cu durere nesfîrşită anunţăm decesul dragei noastre mame, Soacră şi bunică VERONICA MAXIM. Slujba de înmormîntare va avea loc” joi, 1 februarie 2001, ora 13, Ia Cimitirul din Cordoş. Dumnezeu să o odihnească. Familia Hoza- Maria, Sorin, Gabi şi Radu. (1380023)

• Cu djirere în suflet anunţăm stingerea din viaţă a dragei noastre mame, soacre şi bunici VERONICA MAXIM. O conducem pe ultimul drum joi, 1 februarie, ora 13, la Cimitirul din Cordoş. Odihnească-se în pace. Familia Alexandru, Onica, Traian şi Simion Fabian. (1380024)

• Cu nemărginită durere ne luăm rămas bun de la mama, soacra şi bunica noastră VERONICA MAXIM. Fie-i ţărîna uşoară. Familia Deiu Maxim, Ana şi Andreea din Ineu. (1380025)

• Cu mare durere ne despărţim de niama, soacra şi bunica noastră, VERONICA MAXIM. Înmormîntarea va avea loc, joi, 1 februarie 2001, ora 13, la Cimitirul din Cordoş. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Relu Maxim, Agi, şi Boti. (1380026)

• Sîntem alături de colega noastră Lucica Marina în clipele grele pricinuite de pierderea soţului. Colectivul Muzeului” de Artă Cluj. (1380003)

• Sîntem alături de familia col. Mureşan Dorin şi Doina în aceste clipe de grea încercare pricinuite de pierderea tatălui drag. Colegii de la Inspectoratul de Poliţie Transporturi Cluj. (1380014)

• Va rămîne în amintirea şi în sufletele noastre cel ce a fost dragul nostru soţ, tată şi frate MAIER VASILE. Dumnezeu să-l odihnească. (1380022)

• Sîntem alături de familia Goia losif în aceste momente grele. Sincere condoleanţe şi compasiune. Colectivul Diviziei Patrimoniu. (1305475)

• Sincere condoleanţe d-nei Adriana Goia acum la despăţirea de tatăl drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familiile Suciu şi Dragu. (1305476)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a fost învăţător BIUNCEANU IOAN. Fiica Goia Adriana cu familia. (1305477)

• Sîntem alături de colegul nostru Alexandru Fabian în marea durere pricinuită de decesul mamei. Sincere condoleanţe. Colectivul SC Expo Transilvania. (1305478)

• Sîntem alături de colegul nostru Nemeş Florin în aceste clipe de grea încercare pricinuite de trecerea în eternitate a mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colegii de la Safex Invest SRL. (1305481)

• Sîntem alături de colegul nostru Rusu Alexandru în greaua pierdere suferită de pierderea sorei sale dragi. Colegii de la Fortpres din Proiectare şi A. O. P. (1305482)

• Sîntem alături de colega noastră director comercial Adriana Goia în aceste momente grele cînd şi-a pierdut tatăl. Transmitem pe această cale sincere condoleanţe întregii familii. Consiliul de administraţie şi conducerea executivă a fabricii. (1305488)

• Sîntem alături de d-na dir. comercial Adriana Goia în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui iubit. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Biroul Aprovizionare - SC Tricotaje Someşul SA Cluj, (1305489)

• Transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d-nei dir. comercial Adriana Goia şi colegei noastre Dana în momentele grele pricinuite dc decesul tatălui, respectiv bunicului drag. Serv. Export de la S. C Tricotaje Someşul. (1305490)

• Regretăm profund trecerea în eternitate a distinsului şi stimatului conf. TIMAR BELA. Familiei îndoliate sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Asociaţia de Proprietari Spl. Independenţei nr. 1. (1271981)

• Sîntem alături de colega noastră, Veronica Moş, în marea durere pricinuită de trecerea la cele veşnice a tatălui iubit. Fie-i ţărîna uşoară. Colectivult Editurii Dacia. (1271982)

a d e v ă r u l !: de Cluj

• Mulţumire aleasă tuturor celor ce prin prezenţă sau mesaje au fost alături de noi în clipele de grea tristeţe, în nemărginita durere pricinuită de despărţirea de cea mai bună mamă, soacră, bunică şi străbunică SIMU VICTORIA care s-a stins din viaţă la vîrstâ de 86 de ani. îndurerata familie Radu Creţu. (1380001)

• Cu mare durere ne despărţim de dragul nostru cumnat şi unchi, BUZURA GAVRIL. Sîntem alături de Livia-soţie şi de copii Liviuca, Manole şi-Mihai, în marea pierdere suferită. Odihnească- se în pace. Tiţa, cumnată, Carmen, Nicoleta, Augustin, Mara, Glad şi Oana, nepoţi. (1271984)

• Sîntem alături de vecinul nostru Toc Ştefan în marea durere pricinuită de decesul tatălui. Sincere condoleanţe. Asoc. de proprietari str. Tulcea nr. 11. (D.)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Sighartău loan la decesul socrului său. Colegii de serviciu de Ia SC “Libertatea” SA. (1272001)

• Sîntem alături de familia Ielceanu în aceste momente grele pricinuite de pierderea mătuşii dragi. Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească în pace. Sincere condoleanţe din partea finei Juliana şi a familiei Horvath. (1272002)

• Sîntem alături de cuscrii noştri Adriana şi Ştefan Ielceanu în greaua pierdere pe care au suferit-o. Familia Tuşa (R.)

• întregul colectiv al Studioului Teritorial Radio Cluj este alături de bunul coleg CEZAR F1RU în marea durere pricinuită dc trecerea în nefiinţă a scumpei lui soţii. Sîntem alături de familia în veci neniîngîiată. în numele colegilor. Florin Zaharcscu, director. (I).)

• Era ca şi astăzi o zi de miercuri, era o dimineaţă cu ger cumplit, cînd inima dragei mele copile, JIŞA DIANA, s-a oprit pentru totdeauna. Mă rog şi azi, ca şi în fiecare zi de 5 ani cît a trecut de atunci, ca bunul Dumnezeu să vegheze asupra sufletului ei. Slujba dc pomenire, în 31 ianuarie, la Biserica “Sf. Dumitru”, orele 11. Mama. (1271955)

• Serviciul Markcting- Publicitate exprimă întreaga compasiune partenerului nostru Cezar Firu la durerea pricinuită dc decesul soţiei iubite. Dumnezeu s-o odihnească. (D.)• S-au scurs 5 ani dc durere,

lacrimi şi dor dc cînd scumpul meu soţ CÎMPEAN AUGUSTIN m-a părărsil pentru totdeauna. îi voi păstra veşnic în sufletul meu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia. (1271988)

• Colegului nostru Cezar Firu sincere condoieanţe la durerea pricinuită de decesul soţiei, întregii familii compasiune. Colegii din redacţia Actualităţi a Radio Cluj. (D.)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

o f e r ă t u tu r o r p e r s o a n e lo r j u r id ic e

s e r v ic i i d e p u b l ic it a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ io n a le

în p r e s a lo c a lă ş i c e n t r a lăm ai sim plun u se p o a te !

ADEVĂRUL d e Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

(o u m \ m i m â - m m? i c m e . . q & iix D iifâ a j x a i i :m i m m î M i â . ® i m m u i m m m m ^ m u i s u i

iu .ii t y .

mM 'MIM- ^ 4 V ,

- Domnule Alicu, deşi aţi condus o bună bucată de vreme cercetările arheologice din Piaţa Unirii, timp de aproape cinci ani nu v-aţi mai pronunţat în nici un fel asupra acestora. De ce?

- Mă bucur, totuşi, că după’cinci ani, “Adevărul

suprafaţă sau la subsol. Piaţa Unirii este un sit în sine, din păcate puternic “poluat” acum, după 1989, de chioşcuri, tonete etc.; adică aspectul ei este o ricu m a ltera t, nu mai e acel sit frumos şi acel monument istoric în totalitate, ca piaţă - deci monument arhitectonic şi istoric. Prin urmare, vestigiile din Piaţa Unirii pot fi conservate fără a se schimba aspectul pieţei.

Eu am susţinut întotdeauna această metodă, de-a conserva monumentele la nivelul subteran,

* ' i î î r -f '5 r r ,v[ ; ' " 1 ^ ; •

! Mj r/ V “ i v

V\ ::

•i t - '.b

>■ "■

r--

de Cluj” îşi aduce aminte că odată m-am ocupat de săpăturile d in c e n t r u l m u n ic ip iu lu i Cluj- Napoca. Realitatea este că nu am fost întrebat nici o dată, în ultimii cinci ani, despre aceste cercetări din Piaţa Unirii.

- Aşadar, bun prilej de vorbe şl de ipoteze... Cu atît mal mult cu cît, între dl Funar, care nu este arheolog, şi dl Lazarovicl, care este specialist în Neolitic, dvs, ca specialist în Epoca romană, sînteţi unul care puteţi prezenta o opinie avizată.

- In fo r m a ţi i le d e s p r e N a p o c a r o m a n ă sînt re la tiv p u ţ in e . D e c i o r ic e săpătură şi oriunde p e teritoriul v e c h iu lu i oraş Napoca este importantă, p e n tr u c ă n e a d u c e in fo rm a ţii c a re ţin d e istoria v e c h e , de istoria romană a oraşului, şi d e fapt nu numai a oraşului Napoca, ci şi a Daciei - N a p o c a fiin d unul d in tre o r a ş e le P rov in c ie i D acia . Aşa cAwndiferent că se sapă în Deleu, în Piaţa Muzeului sau oriunde, pe altă stradă (cu atît m a i m u l t în P ia ţa Unirii!), săpăturile şi c e r c e tă r ile sînt importante.

ca sâ păstrăm sîtuf actual în forma în care este şi care îşi are importanţa sa, ca monument de arhitectură; monumentele romane să fie conservate la subsol, astfel încît vizitatorul să poată circula printre ruinele romane, sâ vadă ce este acolo. Această metodă este una destul de frecventă, dar presupune o finanţare foarte serioasă şi un proiect foarte serios elaborat.

li

■ U U i i lS i ! = A Îa I M e j i i i ] J £ ! £ $ & il y i y j ( ; i % i Us »; i = Q î & î

,y

- De ce "mal ales în Piaţa Unirii” ?- Piaţa Unirii are o situaţie deosebită, în sensul

că în Evul mediu era tot o piaţă şi . nu s-a construit nimic acolo, care să deranjeze ruinele antice, astfel că ruinele antice sînt bine conservate, chiar mai bine conservate decît în capitala Daciei romane. în mulţi, mulţi ani de cercetări nu am găsit ziduri păstrate la o asemenea înălţime şi cu intrări, aşa cum am găsit aici la unul din monumentele dezvelite parţial. Deci ele sînt bine păstrate şi din punct de vedere ştiinţific sînt extrem de interesante şi importante. Se pun însă două probleme, sau sînt două aspecte care, din păcate, nu s-au separat în cazul cercetărilor din Piaţa Unirii, astfel că aceste cercetări au fost privite ca un tot, cu toate problemele pe care le-au ridicat, fie ele politice, ştiinţifice, sociale, organizatorice ş.a.m.d.

■iis 'iigMsayatiai^s- Despre ce este vorba?- Primul aspect este legat de cercetarea

propriu-zisă care, cum am spus înainte, este importantă indiferent unde se desfăşoară pe raza oraşului Cluj-Napoca. Al doilea aspect este cel al conservării. Din păcate, din momentul începerii cercetărilor această problemă, a conservării monumentelor, nu s-a pus cu seriozitate.

- De ce?- Pentru că nu au existat proiecte bine

documentate referitor la acest’al doilea aspect; cum conservăm monumentele. Există soluţia ■ omului sărac, care înseamnă conservarea monumentului prin astupare, după cercetare (şi se pare că noi sîntem în această situaţie, a omului sărac!), şi există soluţia proiectelor de conservare, aşa cum se face şi s’-a făcut în multe părţi ale lumii, cu cercetarea integrală a monumentelor respective şi conservarea lor la

- Există opinii conform cărora zidurile romane "sînt prea sus pentru a se organiza vizitarea lor subterană şi prea Jos pentru a le putea vedea de sus” .

- Aceste opinii sînt pentru a împiedica realizarea unui proiect. Pentru că în momentul în c a r e s e fa c e u n concurs pentru un proiect d e conservare a acestor monumente, se găsesc şi soluţii care să fie acceptate de comisiile abilitate în domeniu. Dar ar trebui, mai întîi, să se ştie ce se doreşte, de fapt. Pentru că din punctul meu de vedere, ca cercetător al Epocii romane, este suficient să cercetezi monumentele, să extragi integral informaţia ştiinţifică şi să le astupi după aceea cu pămînt. Dar e păcat ca un oraş ca şi Cfujul să nu aibă un muzeu subteran. Este cunoscut cazul celei mai mari catedrale gotice din lume, de la York, sub care poate fi vizitat forul roman! Şi nu trebuie să demolezi catedrala, pentru asta.

Nu s-a pus niciodată, la modul real, problema mutării statuii lui Matei Corvin sau a dârîmării bisericii.

- Au fost, totuşi, glume azvîrlite unde nu trebuia şi cînd nu trebuia.

- A fost o exagerare pe care a creat-o presa. Presa a creat această stare isterică în rîndul cetăţenilor, cu idei de genul mutării statuii sau...

- Presa n-a făcut decît să consemneze nişte afirmaţii...

- Mă rog, poate, dar s-a exagerat şi s-a ajuns la situaţia aceasta aberantă, a unui stat

bananier în care două triburi se bat pentru o capră. Or, nu se poate aşa ceva. Sîntem, totuşi, o ţară europeană şi nişte oameni serioşi, însă opinia publică a fost manipulată în diverse scopuri.

- Din punctul dvs de vedere, ca specialist în Epoca romană, este sau nu este încheiată cercetarea în cele două secţiuni deschise în Piaţa Unirii?

- Nu pot să vă spun dacă este sau nu este încheiată, pentru că nu m-am mai ocupat eu de cercetare. Cei care au făcut efectiv cercetarea pot să spună dacă este încheiată sau nu. Eu, de cînd mi s-a luat şantierul, practic am trecut p e -a c o lo c a o r ic e a lt c e tă te a n a l Clujului.

- Vi s-a LUAT?- Evident că mi s-a luat, în 1997.- Ce înseamnă că vi s-a luat?- N-am mai coordonat eu şantierul, începînd

din mai 1997. Din mai 1997 am devenit... pieton

prin Piaţa Unirii, fără să mă mai implic absolut deloc în cercetare. Deci nu ştiu dacă este finalizată sau nu este finalizată cercetarea Epocii romane. Ştiu însă precis că la nivelul Neoliticului nu s-a ajuns, pentru că n-am văzut sondaje atît de adînci încît să se ajungă la nivelul preistoric.

- în mod normal, cercetarea trebuie dusă pînă la solul...?

- La solul virgin, aşa se spune. Sigur, asta în măsura în care-ţi permite terenul. Poţi face şi sondaje care sâ stabilească stratigrafia, nu este absolut necesar să sapi toată suprafaţa pînă la solul virgin, punînd în pericol arhitectura monumentului descoperit sau securitatea’ celor care lucrează efectiv. Sînt situaţii şi situaţii, la care arheologul se adaptează. Important pentru arheolog este să obţină maximul de informaţii de care are nevoîe şi care pot fi extrase din cercetarea respectivă.

- Există un lucru pe care'nu-i înţeleg. în perioada în care aţi coordonat cercetările din Piaţa Unirii a fost, efectiv, o “avalanşă” de descoperiri, descoperiri care apoi, brusc, s-au rărit. Poate mă înşel. Dar dacă nu, există o explicaţie logică pentru asta?

- Nu ştiu... Eu nu văd aşa problema. Descoperirile nu au încetat, cred doar că a dispărut interesul presei. Pentru că expoziţia "Napoca romană", deschisă încă la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, demonstrează şi faptul că s-au descoperit în continuare piese foarte frumoase şi foarte valoroase. Probabil că în prima fază a cercetărilor s-a făcut o mediatizare mai intensă a descoperirilor, dar nu cred că numărul descoperirilor a scăzut. Nu.

■CJ 3 } '';U'J63â|jf. la jtSJ

'-ni i & ?JJ_n,

- La un moment dat aţi descoperit, în Piaţa Unirii, urmele a ceea ce ar fi putut fi, în Epoca romană, un templu al lui Liber Pater. Măcar atît s-a lămurit pînă astăzi, dacă acea clădire era sau nu era templul lui Liber Pater?

- Nu s-a putut lămuri dacă era sau nu era templul lui Liber Pater. Poate fi o clădire publică. Dar pînă nu se extinde cercetarea spre Vest, unde probabil se afla intrarea principală a acestui edificiu, nu se poate face o afirmaţie. Sînt lucruri care privesc cercetarea efectivă, acestea, şi ar trebui şi ar fi normal sâ fie relatate de cei care au făcut efectiv cercetarea, au lucrat efectiv acolo. Sînt doi cercetători tineri, foarte serioşi, care pot să dea toate informaţiile (dacă doresc!) referitoare la descoperirile pe care le-au făcut acolo.

- Cercetările arheologice au început cu mult timp în urmă şi sînt mulţi cei care

Y l î |

. __________________ . . j- Spuneaţi că din 1997 aţi rămas “ pieton

prin Piaţa Unirii” . De la acest nivel, dar dată fiind specialitatea dvs, vă rog să vă spuneţi părerea; sînt sau nu sînt com prom ise vestigiile romane descoperite aici?

- întrebarea este destul de complexă. Un zid de piatră poate fi oricînd refăcut. Se pot r e f a c e , se pot restaura, pentru că sînt desene, sînt fotografii foarte bune ale monumentelor. N-ar fi singurul caz în c a r e monumentele n u sînt conservate imediat după descoperire. Zidurile sînt foarte solide şi nu cred că se pune problema că s-ar fi deteriorat în aşa măsură încît sâ nu mai poată fi refăcute.

A & K m C b tA ’ ' ...- Care este soluţia dvs. (finală!) pentru

Piaţa Unirii?- Părerea mea este următoarea; cercetarea

trebuie continuată.- Cum?- Aşa cum ştiu specialiştii să facă o cercetare

arheologică. Ei ştiu foarte bine ce au de făcut.- Dar specialiştii sînt cei care se ceartă!- Ideea continuării cercetărilor în Piaţa Unirii

este o ideea unanimă! Asta este. Cercetarea trebuie continuată. Că este continuată în acest an, că se va continua peste 10 sau peste 20 de ani sau cînd vor exista posibilităţi financiare sau se va dori acest lucru, poate că nici nu este atît de important. Acest sit este o comoară pentru arheologi prin aceea că nu a fost deranjat de construcţii medievale; şi de aceea cercetarea trebuie continuată. Dar c r e d c ă p e n t r u continuarea ei ar trebui realizat un proiect pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung şi, d e asemeni, ar trebui hotărît foarte serios ce se va întîmplă cu ruinele dezvelite.

- Hotărît, de către cine?- De către Comisia Naţională de Arheologie

şi de către Comisia Monumentelor Istorice...- Aceleaşi care, dacă bine-mi amintesc, au

decis la un moment dat acoperirea săpăturilor...

- Aceea a fost o hotărîre. Nu s-a respectat hotărîrea.

- Şi cine poate oferi garanţia că hotărîrea care se va lua nu se va lua pe criterii politice?

- Nu se mai pot pune probleme politice în privinţa Pieţei Unirii. Eu c r e d c -a m depăşit acel moment absurd şi absolut incredibil care s-a creat acum cîţiva ani. Şi cred că e absolut clar că nu vrea nimeni să mute' biserici, statui etc.E absurd.

Dacă cele două comisii de care spuneamvmT*SS”

■<***' **•** i . ■ * • * km-

: / ’ -‘W 1

j T

; „’W

1

***■,, £ a. j tî r.iî«b»îc'.'

nu-şi mai amintesc de ce au fost iniţiate astfel de cercetări în Piaţa Unirii.

- Iniţial a fost o săpătură de salvare. S-a pus p r o b le m a a m p la să rii L u p e i C a p ito lin a a c o lo şi, evident, curri se face oriunde în lume, s-a făcut o săpătură de salvare şi s-au descoperit monumentele romane. După aceea au început problemele, false, fără discuţie, de manipulare a opiniei publice de către diverşi.

- Se mai cunosc asemenea cazuri de implicare agresivă a politicului în arheologie?

- Se cunosc, în Orient, de pildă, legat de templul din Ierusalim, sau în Irlanda. Asemenea probleme apar oriunde apar contradicţii religioase şi conflicte etnice; se abuzează şi în alte părţi de cercetarea ştiinţifică, în vederea acumulării de capital politic. Nu e un fapt unic ceea ce s-a petrecut cu Piaţa Unirii.

hotărăsc că merită sâ fie continuată cercetarea şi merită să fie conservate monumentele, atunci va trebui sâ se facă un proiect de conservare a acestor monumente. De ce spun că e nevoie de această hotărîre? Pentru că într-un fel se va executa cercetarea ştiindu-se că monumentele vor fî conservate şi altfel se va derula cercetarea dacă se va şti că monumentele vor fi apoi reastupate.

E greu de hotărît pentru un arheolog, care ştie să-şi facă meseria foarte bine, ce face cu pămîntul; îl urcă în basculante şi îl transportă departe de şantier sau, pur şi simplu, din etapă în etapă, foloseşte pămîntul din noua excavaţie pentru a astupa excavaţia de dinainte, Sînt, deci, lucruri care trebuie hotărîte şi este nevoie de proiecte foarte serioase pentru ca apoi lucrurile să se deruleze în mod normal.

M. TRIPON

ar putea fireclama dumneavoastră b j j O l T Tc\ 9 .21.17

Sabău a învătat să zîmbească!“Şepcile-roşii" se află în cea de a optsprezecea zi de pregătiri

cu două jocuri de verificare la activ, ambele cîştigate de o manieră categorică: 3-1 cu Gaz Metan Tg.Mureş şi 8-0 la Gherla cu Olimpia. Antrenorul-jucător al clujenilor loan Ovidiu Sabău s-a declarat foarte mulţumit de noile achiziţii Cătălin Bozdog, Octavian Căpuşan (FC Arieşul Turda), Anca (Crişul Aleşd) şi Dan lurişniţi (Minerul lara), care în opinia acestuia au darul de a acoperi “găurile negre” din jocul echipei, unul cu caracter ofensiv. "S-a început bine, am cîştigat am bele jocuri şi dorim să o ţinem tot aşa. Va veni o stare de oboseală fizică şi psihică şi sper să fim înţelepţi să trecem şi peste acest inconvenient. Bătrînii echipei ştiu că va urma o perioadă foarte grea şi i-am rugat să fie alături de cei tineri, fără experienţă. Astăzi vom juca cu Olimpia la Cluj, iar durriinică la Oradea cu FC Bihor. Au apărut, firesc aş spune, şi accidentările, dar din fericire nu sînt grave. Este vorba de Gabi Pop, Costea pe care l-am menajat în cele două jocuri şi Păcurar” , a conchis Neluţu Sabău. Clujenii vor pleca duminică spre Oradea, iar luni vor trece graniţa unde se vor pregăti timp de 12 zile în localitatea maghiară Tiszujvaros. Sabău a cerut să-i fie perfectate alte două “amicale” cu echipe de eşalon secund, întoarcerea urmînd a avea loc pe 17 februarie. P înă la începerea campionatului ”U” va mai disputa patru meciuri cu formaţii din zonă. Cît despre implicarea lui Sabău în viitoarea societate pe acţiuni şi în care ar urma să deţină pachetul majoritar, prea multe noutăţi nu sînt. “L-am desemnat pe Florin Tăutu să se ocupe de acte deoarece timpul meu este limitat. Ech ipa şi promovarea deţin în acest moment întîietatea". Pînă la fixarea lotului de 24 cu care se va porni spre Ungaria, Sabău îm preună cu preşedintele D.D. Crăciun vă încerca să le găsească ech ipe celor nouă jucători puşi pe.lista de transferuri. Cel mai probabil FC Ariesul Turda îi va achiziţiona pe trei dintre aceştig.

Codin SAMOILA

F a r u l - ‘ “ 1 1 ” O u l I n sferturile Gupei

M i e r c u r i , 7 m a r t i e , d e b u t e a z ă o f i c i a l a d o u a p a r t e a s e z o n u l u i c o m p e t i ţ io n a l 2 0 0 0 / 2 0 0 1 . . P r in în t î l n i r i l e d in s f e r t u r i le C u p e i R o m â n i e i .

T r a g e r i le l a s o r ţ i a u s t a b i l i t u r m ă to a r e le p e r e c h i : F a r u l - “ U ” C l u j ( I a S ă c e l e , o r a 1 1 ) , D i n a m o - P r e c i z i a S ă c e l e , “ U ” R E M I N B a i a M a r e - C a l l a t i s M a n g a l i a ş i C S M S u c e a v a - “ U ” T i m i ş o a r a . î n a c e s t d in u r m ă m e c i s e c u n o a ş t e c a l i f i c a t a , e a e s t e C S M S u c e a v a , t i m i ş o r e n i i n e p r e z e n - t în d u - s e d in l i p s ă d e f o n d u r i .

P e n t r u s e m i f i n a l e v a a v e a l o c o n o u ă tr a g e r e la s o r ţ i , î n 2 4 m a r t i e . A n t r e n o r i i M o t r e s c u ş i C h ih a îa v o r b e n e f i c i a d e a p o r tu l i n t e r n a ţ i o n a l i l o r c l u j e n i l a m e c i u l d i n s f e r t u r i , m e c i c a r e s e a n u n ţ ă d is p u t a t , d e m a r e a tr a c t iv i ta t e .

î n a l t ă o r d in e d e i d e i , a u lu a t d r u m u l P o r t u g a l i e i p e n tr u a c ţ i u n i l e l o tu lu i n a ţ io n a l d e s e n i o r i c l u j e n i i S o c a c i u , P o p e a n , C r i s t i P o d e a ş i V . S a m u i l . D e î a c a r e a ş t e p t ă m c o m p o r t ă r i p e m ă s u r a t a l e n t u lu i ş i a m u n c i i d e p u s e .

Demostene SOFRON Foto: Ion PETCU

\

t --- ‘ \v \

A J\

' i

P etr ică M o tr e sc u - O c ta v ia n C h ih a îa - u n c u p lu p en tru lo c u l 3 ş i o f in a lă d e . .. C u p ă .

ÎĂ2>Ulă!SlU©'Xl&5* ' * • - ~ • -n r—'kn iT-m*"' t î «ţ*—»• V f j

Contract prelungit pe încă un an

M ircea Lucescu şi-a prelungit în c ă pe un an, pînă în 2002, c o n t ra c tu l cu G a ia ta sa ra y Is ta n b u l. Sa la riu l lui M ircea

•Lucescu, pe un an de zile, va fi d e 1,3 milioane dolari, la care s e a d a u g ă prim ele pentru

f rDFfi.. •K :% ■>

Â"Y

§> t S M l £ Că!'

prezenţele echipei în cupele europene. Conducerea clubului l-a asigurat că echipa nu se va dispensa de marile valori, printre care şi Jardel, în ciuda ofertelor tentante venite din partea unor cunoscute formaţii europene.

Radu Naum dixitLuni seara, prin gura lui Radu

Naum (T V R 1 ) am intrat în posesia unei noi versiuni legată de viitoarea direcţie ca echipă pentru steliştii S e b a s t ian Carabaş şi Robert Niţă:* după spusele comentatorului sportiv, respectivii jucători vor pleca la Gloria Bistriţa. Pentru Robert N iţă e s te cea de a patra "ad re să " lansată de “bursa zvonurilor”, .primele trei fiind Oţelul Galaţi, FC B ra şo v şi Rocar Bucureşti.

Sandu Mircea şi Dumitru Dragomir supervizori?

Luni, Ion Crăciunescu a fost validat cu 14 voturi "pentru" şi două abţineri în funcţia de

preşedinte al C C A (Com isia Centrală a Arbitrilor). Au fost va lid a te şi alte m ăsuri preconizate să contribuie la îm bunătăţirea arb itra je lor. C iudată a fost p ropunerea

constituirii unei comisii alcătuită din cei doi preşedinţi, Sandu M ircea şi Dumitru Dragomir, care să supervizeze delegările efectuate de Ion Crăciunescu. Fireşte că Ion Crăciunescu a

spus. că nu adm ite nici o supervizare şi control din partea nim ănui, după ca re M ircea Sandu a început să “dreagă busuiocul" cum că nu asta a vrut să spună. E rău cînd “te ia gura pe dinainte".

Contractul după întoarcerea din Italia

Gigi Neţoiu şi Nicu Gheară s-au întîlnit cu Gino lorgulescu. Subiectul întîlnirii ce a avut loc la “Ambasador”? Transferul -lui Gabi Popescu de la F C Naţional la U n ivers itatea C ra io va . O reîntoarcere în Bănie la echipa de unde a “zburat" spre Spania. O re în toa rce re ... ocolită . Contractul va fi parafat după ce Gabi Popescu se va reîntoarce din Italia unde se află în lotul cu care Ilie Balaci şi Universitatea Craiova atacă turneul de la Norcia. Conform în ţe legerii convenite, pe lîngă suma de “verzi” pentru transfer, “bancarii" îl vor primi ca împrumut, pînă în vară , pe jucătoru l C ătă lin Crăciunescu.

Mircea Meleaşă şi ChinaIntrat în tagma procuratorilor,

cunoscutul om de fotbal Mircea Meleaşă şi-a fixat ca zonă de acţiona t Ex trem u l O rien t, respectiv China, încercînd să livreze pentru această imensă ţară jucă to ri rom ân i în eşaloanele "A ” şi “ B ". Printre fotbaliştii români vizaţi să se transfere în Ch ina figurau în zilele din urmă Florin Beraru (A stra ), C ristian A lbean (F C A rg eş ), R e m u s G îlm e n ce a (C e a h lă u l), M iha i D răguş (Torpedo M o sco va ), Dragoş Cristean, Marian Ivan şi Cristian Ţerm ure (toţi trei de la FC Braşov). T r a n s fe r u l lu i D ră g u ş

• este în im p a s d e o a r e c e T o rp e d o M oscova cere 400.000 d o i ari pentru transfer, g r i lă fo a r te costisitoare. Cei tre i braşoveni amintiţi, în frunte cu Marian Ivan, au fost opriţi de patronul loan N ecu la i sâ m ai p le ce , deşi fuseseră cumpărate biletele de avion, deoarece chinezii n-au virat suma de dolari convenită. O a doua tentativă de plecare spre sfîrşitul săptămînii,

Romeo V. CIRŢAN

- L a s f î r ş i t u l s ă p t ă m î n i i t r e c u t e a f o s t n e b u n i e î n l u m e a b o x u l u i . C e s - a în t î m p i a t ?

- V in e r i , în S a la C o le g iu lu i “G h . L a z ă r ” d in B u c u r e ş t i, a a v u t l o c A d u n a r e a G en era lă a F e d e r a ţ ie i R o m â n e d e B o x p e anu l 2 0 0 0 ş i A le g e r i le pentru n o i l e o r g a n e d e c o n d u c e r e (p r e ş e d in te , v ic e p r e ş e d in ţ i ş i B ir o u l fe d e r a l) . S e ş t ie c ă în lu n a n o i e m b r i e a n u l tr e c u t , d a to r ită *mai m u lto r d e m is i i , b iro u l fed e ra l s -a d izo lv a t. L a A d u n a r e a G e n e r a lă a u f o s t in v ita ţ i c u d r e p t d e v o t 1 4 0 r e p r e z e n t a n ţ i a i c o m i s i i l o r j u d e ţ e n e , a s o c i a ţ i i l o r ş i c lu b u rilo r sp o r t iv e d in ţară. A u r ă s p u n s p r e z e n t 1 2 3 . P e m a r g in e a m a t e r ia l e lo r p rezen ta te d e v e c h e a c o n d u cere a F R B o x au lu a t cu v în tu l 31 de p e r s o a n e c a r e a u c r it ic a t aspru a ctiv ita tea v ec h iu lu i birou

W « d e r a l, fa c în d în a c e la ş i t im p şi p r o p u n e r i d e v i ito r p en tru n ou l B ir o u fed era l care v a fi a les . L a lu crări au lu at parte d l m in i s t r u s e c r e t a r d e s t a t N ic o la e M ă râşescu , u n d e le g a t d in p a r t e a C O R -u lu i s i d l S o t i n u R o m e o , s e c r e t a r

Despre din FR B O U

in ter im a r a l F R B o x în p er io a d a n o ie m b r ie 2 0 0 0 - ianu arie 2 0 0 1 . L a p o s tu l d e p re şe d in te a l F R B o x a u c a n d id a t fo s tu l c a m p io n

m o n d ia l d e b o x , M ih a i L e u ş i , V io r e l Z am fir , o m d e a fa c er i, p a t r o n . In u r m a a l e g e r i l o r ( s e c r e te ) a tr iu m fa t M ih a i L e u , c a r e a în t r u n i t s u f r a g i u l m a jo r ită ţii a leg ă to r ilo r . P en tru p o s tu l d e v ic e p r e şe d in ţi, d o i la n u m ă r, au can d id a t 6 p erso an e: ( G a b r ie l D a n c iu , lo a n P o p , R u d e i O b r e ja , E u s t a ţ iu M ă r g ă r i t , V io r e l Z a m f ir ş i M i r c e a I a c o b . P e n t r u d e s e m n a r e a c e l o r d o i v ice p re şed in ţi a fo s t n e v o ie d e d o u ă tururi d e scru tin în u rm a c ă r o r a a c e s t e f u n c ţ i i le - a u . rev en it , lu i R u d e i O breja ( f o s t ‘ b o x e r de p erform an ţă ş i actu a lu l c o m en ta to r al g a le lo r de. b o x p e p o s t u l “ E u r o s p o r t” ) ş i d - lu i c o l o n e l lo a n P o p ( a r b i t r u in tern a ţion a l ş i ş e fu l P o liţ ie i d in B a ia M are).

D u p ă a ceste a leg e r i s -a trecu t la d ese m n a re a B ir o u lu i fed era l c a r e , p e lîn g ă c e i tre i a le ş i m a i s u s , num ără a lte 12 p erso a n e . C u a c e a s t ă o c a z i e a f o s t p r e z e n t a t ş i p r o i e c t u l c a l e n d a r u l u i n a ţ i o n a l ş i in te r n a ţio n a l p e a n u l 2 0 0 1 , au f o s t n o m in a l iz a te s e c ţ i i l e d e n iv e l in te r n a ţio n a l ş i au fo s t s ta b iliţ i c e i m a i b un i 10 b o x e r i

a i R o m â n ie i p e a n u l 2 0 0 0 :1. M a rian S im io n - lo c u l II

la JO S y d n e y2 . D o r e l S im io n - lo c u l III la

JO S y d n e y3 . B o g d a n D o b r e s c u - lo c u l

II la C E d e sen io r i4 . C la u d iu R â ş c o - lo c u l II la

C E d e sen io r i5 . A drian D ia c o n u - lo c u l V

la JO S y d n e y6. M arian V e lic u - lo c u l III

la C E d e se n io r i ■7 . C ţjn u O lte a n u - lo c u l V II

Ia JO S y d n e y .8 . Io n u ţ G h e o r g h e - lo c u l I

la C E d e c ă d e ţi9 . A d r ia n A le x a n d r u - lo c u l I

la C E d e c ă d e ţi10. P o c z o F lo r in - lo c u l III

la C E d e c ă d e ţiG ân ăn ău P e tr işo r - lo c u l III

la C E d e c ă d e ţ i. 0- R e v in e F e r i V a ş ta g ?- în p e r i o a d a , i m e d i a t

u rm ă to a re u r m e a z ă c a B ir o u l fed era l să n u m e a sc ă a n trenoru l lo tu r ilo r d e s e n io r i - ju n io r i ş i că d e ţi care n e v o r rep r ez e n ta la v i i t o a r e l e C a m p i o n a t e M o n d ia le , E u r o p e n e ş i a l t e î n t î l n i r i d e a n v e r g u r ă in te r n a ţ io n a lă . M a i m u lt c a s ig u r , în fu n c ţia d e a n tren o r a l

lo tu lu i d e s e n io r i v a f i n u m it F ra n cisc V a şta g .

C u m s e p r e z i n t ă c a le n d a r u l p e 2 0 0 1 ?

- î n a c e s t a n c a l e n d a r u l in t e r n a ţ io n a l a l p u g i l i ş t i l o r n oştr i cu p r in d e:

C a m p i o n a t u l M o n d i a l d e s e n io r i: 2 - 1 1 . iu n ie - B e l f a s t (Irlanda);

C a m p i o n a t u l M o n d i a l d e c ă d e ţ i : A z e r b a i d j a n - lu n a sep tem b rie ;

C a m p io n a t u l E u r o p e a n d e ju n io r i : 2 1 - 3 0 s e p t e m b r i e - B ir m in g h a m (A n g lia ) ;

C a m p io n a t u l E u r o p e a n d e c ă d e ţ i: 1 2 - 2 2 i u l i e ( B o s n ia - H e r ţe g o v in a ), p r e c u m ş i o se r ie d e în tîln ir i b ila te r a le în tr e ţări ş i tu rn ee in te r n a ţio n a le .

Reporter

31 ianuarie• în a c e a s tă z i a a n u lu i ‘

1 9 5 6 a lu a t sfârşit la JO d e ia r n ă d e la C o r t in a d ’A m p e z z o . . î n t r e c e r e a ' p a t in a to r ilo r d e v i te z ă (d e r eţin u t c ă p r o b e le fe m in in e n -a u f o s t î n c ă in c lu s e în p r o g r a m u l “ o l im p ia d e lo r a lb e ” , e le a p â r în d a b ia p e s te p atru a n i , în 1 9 6 0 , în c ad ru l c e l e i d e a V lI I - a e d iţ i i a “j o c u r i l o r ” , l a S q u a w V a l le y , d in S U A ) . U lt im u l c a m p io n a l “ v i te z iş t i lo r ” a f o s t s u e d e z u l S i g v a r d E r i c s s o n . P r o b a d e lO.OOOm a f o s t a d ju d e c a tă d e E r i c s s o n c u u n n o u r ec o rd o l im p ic d e 1 6 :3 6 ,9 m in u t e , e l f i in d u rm a t d e n o r v e g i a n u l . K n u t J o h a n n e s e n ( 1 6 : 3 6 ,9 m in ) ş i s o v i e t i c u l O l e g G o n c e a r e n k o ( 1 6 : 4 2 , 3 m in ) . î n c e l e d o u ă p ro b e d e s c h i a l e z i l e i , c e a d e c o m b i n a t ă n o r d i c ă i - a r e v e n i t n o r v e g i a n u l u i S v e r r e . S t e n e r s e n , ia r în p r o b a d e s l a l o m s p e c i a l a u s t r ia c u l A n t o n “ T o n y " S a ile V a c u c e r i t c e a d c a d o u a m e d a l ie d e aur, d u p â c e a c îş t ig a t s i “ c o b o r îr e a ” .

LÂSZLO Fr.

Azi, etapă intermediară în

diviziile de baschet• Echipele clujene

evoluează la Oradea şi Timişoara •

C a m p io n a t e le N a ţ io n a le d c b a sc h e t p ro g ra m ea ză a z i o etapă in term ed iară , a 3 -a a returu lu i, în c a r e e c h i p e l e c lu j e n e e v o lu e a z ă în d e p la sa r e , a m b ele cu m ari ş a n s e d c c îş t ig . F e te le d c la “ U ” B o g d a n V o d ă A C S A s e v o r d ep la sa la O rad ea , unde v o r p rim i r e p lic a U n iv e r s ită ţ ii d in lo c a lita te , e c h ip ă m a i m ult d e c î t m o d e s t ă , c u o s in g u r ă v ic to r ie la a c t iv d in 11 partide j u c a t e . S i t u a ţ i e s im i l a r ă în d isp u ta b ă ie ţ i lo r , în c a r e “ U ” C a rb o ch im în tîln e ş te p e E L B A T im işo a r a , o u m b ră a v a lo r o a se i e c h ip e t im iş o r e n e . G a z d e le au c î ş t ig a t d e d o u ă o r i în a c e s t c a m p io n a t, p ie r z în d d e 11 ori. D ar ia tă p ro g ra m u l c o m p le t al e ta p e i d e azi: f e m in in : B C IC IM A r a d - R a p id B u c u r e ş t i , L P S G a la ţ i - S p o r t u l S t u d e n ţ e s c , U n i v e r s i t a t e a O r a d e a - “ U ” B o g d a n V o d ă A C S A , O lim p ia B u c u r e ş t i - S o m e ş u l D e j , P h o e n ix R m . V î l c e a - B N R B u c u r e ş t i ; m a s c u l i n : C S U R o m r a d ia to a r e B r a ş o v - W e s t P etro m A ra d , C S U I S A P ite ş t i - C S U S ib iu , E L B A T im işo a r a - “U ” C a rb o ch im , R a p id B u cu reşti- D in a m o , C im e n tu l F ie n i - V e g a S O C E D P lo ie ş t i , P o lite h n ic a Iaşi- H e r litz T g . M u r e ş .

(m.i.r.)

Iteri după-amiază, la Pola

Croaţia t România 2-2(0-01| Ieri d u p ă -a m ia z ă a a v u t lo c p a r tid a in te r n a ţ io n a lă a m ic a lă i . între s e le c ţ io n a t e le d iv iz io n a r e a le c e lo r d o u ă ţă r i. L a lo tu l I d ep la sa t d e L a d is la u B o lo n i în P o r tu g a lia s -a u a d ă u g a t p a tru I | s tra n ier i, “ i t a l ie n i i P a u l C o d r e a ş i A d r ia n M u tu , r e s p e c t iv | | “ sp a n io lii B o g d a n S t e le a ş i L au ren ţiu R o ş u . P a r tid a s -a în c h e ia t i . cu rez u lta tu l d e .2 -2 . G o lu r i le a u f o s t m a r c a te d e : V la o v c ( 5 1 ) , ! h f u d o r ( 6 7 ) , r e s p e c t iv M a r a ( 8 1 ) ş i M u tu ( 8 7 ) . ( v . e . r . ) I

! 1 Dolar SUA = 26.496 leif 1 Marcă germană = 12.418 lei

1 EURO = 24.288 leii 1 g AUR = 224.381 lei?

| ' 7 ‘ \ t- - î ■'f ' . <■

loan Păvăloiu,’ directorul Institutului

de Calcul „Tiberiu Popoviciu”

Congresele ? - un vis!In st itu tu l n u d e ţ in e fo n d u ri pentru

in v e s t iţ i i , p en tr u d o c u m e n ta r e , p entru r e p a r a ţ i i s a u d o t ă r i . . P a r t ic ip a r e a c e r c e t ă t o r i l o r c l u j e n i l a d i v e r s e m a n ife s tă r i c u ca ra cter ş t iin ţ if ic e s te a p r o a p e e x c lu s ă . N u e x is tă b a n i pentru d e le g a ţ i i , a ş a c iim n u e x is t ă pen tru p ro c u ra r ea d e m a te r ia le c o n su m a b ile . „ D e ş a s e a n i A c a d e m i a R o m â n ă , r e s p e c t iv F il ia la d in C lu j a a c e s te ia n u n e - a d a t n i c i m ă c a r u n le u p en tru in v e s t iţ i i” - p r e c iz e a z ă Io n P ă v ă lo iu . C e le c ît e v a c a lc u la to a r e ş i x e r o x -u l, a c u m u la te p e p a rcu rsu l a 5 a n i, au a v u t c a s u r s ă g ra n tu r ile ş i c o n tr a c te le c u M in is te r u l E d u c a ţ ie i .

Existenţa singurului institut de cercetare din România axat pe calculul numeric se datorează regretatului , academician Tiberiu Popoviciu. în semn de preţuire, lăcaşul poartă numele „ctitorului” său. Cele trei direcţii ■

• pe care se axează activitatea de cercetare sînt: practica şi teoria calculului numeric, metode numerice în fizică şi mecanică şi teoria aproximării, loan Păvăloiu, directorul Institutului, consideră că segmentul cel mai ;

.. .afectat de sărăcia cu care se confruntă cercetarea românească este cel al absolvenţilor. Salariul net al unui proaspăt angajat nu depăşeşte 1,2 milioane lei. „Am avut tineri extrem de talentaţi care au renunţat la .

- Cercetare şi au.ales drumul Vestului. Mai grav, unii.au renunţat definitiv la profesie, intrînd în afaceri sau : ,pcupînd posturi incompatibile cu pregătirea lor, dar bine plătite.: Din '90 pînă acum mai puteam forma un • , , institut cu.cei care au plecat".

D i n c e i 11 c e r c e t ă t o r i " c a r e -ş i . d e s fă şo a r ă a c t iv ita te a în' in st itu t , 3 a u

lu c r a t p e r io d ic în G erm an ia , u n d e au a v u t p o s i b i l i t a t e a s ă - ş i d e r u l e z e p r o g r a m e le în c a r e au fo s t a n g a ja ţi d e c ă tr e F il i la la A c a d e m ie i . S u m e le a s tfe l c îş t ig a t e a u f o s t d estin a te In stitu tu lu i îri v e d e r e a p r o c u ră r ii u n e i s ta ţ i i d e c a l c u l p e r f o r m a n t e . î n o p i n i a d ir e c to r u lu i , s u m a m in im ă n e c e s a r ă e c h ip ă r ii lo g i s t ic e a in stitu ţie i s e r id ică la 2 0 0 d e m il io a n e d e le i . „ U r g en ţa e s t e d a tă d e a d u c e r e a u n u i s i s t e m i n f o r m a t i c r a p id ş i e f i c i e n t ş i c o n e c t a r e a a c e s t u i a la u n s e r v e r p u tern ic , fără d e c a re cercetarea n oastră n u s e p o a te în sc r ie , c e l puţin în p riv in ţa c o m u n i c ă r i i , i a c e r i n ţ e l e p i e ţ e i e x te r n e ”- c o n s id e r ă P ă v ă lo iu .

Mexicanii se dau la „Analize..."

In stitu tu l c lu je a n are o b ib l io te c ă în a î c ă r e i in v e n ta r in tră p e s te 8 .0 0 0 d e

v o l u m e , p r e c u m ş i a l t e m i i d e p u b lic a ţ i i p er io d ic e . C e le d o u ă r ev is te d e sp e c ia lita te e d ita te d e In stitu t - „ M a te m a tic a ” ş i „ A n a l iz e d e c a lc u l n u m e r ic ” - s în t e x tr e m d e so jic ita te d e in s t i t u ţ i i l e s im ila r e d in s tr ă in ă ta te . L ip sa fon d u rilo r a fă cu t în să c a s in g u ra m o d a lita te d e p rocu rare a literatu rii d e s p e c i a l i t a t e d in s t r ă in ă t a te s ă f i e b a r t e r u l . „ A v e m le g ă t u r i c u m a te m a tic ie n i d e e lită d in z e c i d e ţări- s p e c i f i c ă d ir e c to r u l P ă v ă lo iu . D e ş i c o n d i ţ i i l e g r a f i c e d e e d i t a r e a l e r e v is t e lo r , n o a s t r e n u d e p ă ş e s c u n a n u m e standard , p rin c o n ţin u tu l lo r au • r eu ş it s ă atragă a ten ţia u n o r n u m e d e m a r că d in d o m e n iu l m a te m a tic ii . C a u rm a re , n i s e a c c e p tă s c h im b u l. E ste a p r o a p e s in g u ra m o d a lita te p rin c a re p u te m să n e d o c u m e n tă m d in ex te r io r ” , în . f e lu l a cesta c e r c e tă to r ii c lu je n i fa c a n u a l a p r o x im a tiv 8 0 0 d e sch im b u r i c u t o t a t îte a in s t i t u ţ i i d in C o r e e a , J a p o n ia , I u g o s la v ia , S p a n ia , I s r a e l, S U A , Ita lia , M e x ic ş i A n g lia .

Mai mulţi „doctori" decît Academia

- Ion P ă v ă lo iu c re d e c ă 2 0 0 0 a fo s t un an g reu , „dar în u ltim u l tr im estru parcă a în ce p u t să s e m a i d e z m o r ţea scă treab a” . In s p e c ia l p e lin ia •sa larizării. D a c ă tre c e c u b in e d e te s te le p r im u lu i a n d e s e r v ic iu , u n a b s o lv e n t p o a t e , „ să r i” d e la 1,2 m i l io a n e d e le i sa la r iu la .2 m il io a n e . C u to a te a c e s te a , d in c e i 11 c e r c e t ă t o r i , 6 a u t i t l u l d e „ d o c to r ” , a d ic ă p e s te ju m ă ta te , în t im p c e m e d ia p e A c a d e m ie e s te su b 4 0 % .

î n l u m e , a n a l i z a n u m e r ic ă e s t e c o n s id e r a tă in d is p e n s a b i lă e v o lu ţ ie i o r ic ă r u i d o m e n iu d e a c t iv it a t e . C a u rm are , F ran ţa , G erm a n ia ş i J a p o n ia in v e s t e s c a n u a l s u te d e m il io a n e d e d o la r i în to t c e e a în se a m n ă c er c eta re m a te m a tic ă . R o m â n ia in v e s te ş te anu al— în to t c e e a c e în se a m n ă cer c e ta re su b 3 0 d o la r i p e c a p d e lo cu itor .

Beniamin PASCU

Mugur Isârescu aproba înfiinţarea unui Consiliu de

supraveghere bancaraGuvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că este

de acord cu ideea înfiinţării unul Consiliu de supraveghere bancară aflat in afara autorităţii băncii centrale.

El a declarat că supravegherea bancară a fost, pînă acum, “punctul mal slab al BNR". Isărescu apreciază că dacă va fi înfiinţat un Consiliu de supraveghere, acesta va fi format tot din specialiştii BNR, pe care îi consideră “cei mai buni din ţară”.

Posibila înfiinţare a unui Consiliu de supraveghere a sistemului bancar a fost anunţată, în urmă cu o săptămînă, de către ministrul Administraţiei Publice, Octav Cosmîncă, in cazul in care Departamentul de supraveghere bancară existent in cadrul Băncii Naţionale nu va face faţă situaţiei de conUol al sistemului'financiar-bancar. Ministrul Administraţiei Publice a afirmat că, dacă se va înfiinţa Consiliul de supraveghere bancară, acesta va avea sarcina ' de a controla toate băncile din România, inclusiv Banca Naţională.

Discuţiile privind înfiinţarea Consiliului au debutat la sfirşitul anului trecut, iniţial vehiculindu-se ideea ca acest Consiliu să supravegheze şi piaţa de capital, şi fondurile de investiţii. :

Premierul Adrian Năstase a declarat, luni-, că Guvernul va lua o decizie, în următoarele două săptămini, în privinţa înfiinţării unui Consiliu de supraveghere a sistemului bancar.

N o u a c o n d u c e r e a T a r o m î ş i p r o p u n e s â r e d u c ă

p i e r d e r i l e c u c i r c a 1 5 m i l i o a n e d e d o l a r iC om pania T arom a înregistrat,

în u ltim ii trei an i, p ierderi d e 160 de m ilio a n e d e d olari, n um ai în c u r s u l a n u lu i 2 0 0 0 v a lo a r e a acestora f iin d estim ată Ia circa 50 de m ilio an e d e d olari, în tim p ce ven itu r ile s -au c ifra t la 2 6 0 dc m ilio a n e d c d o la r i, a a n u n ţa t N ic o la e D c m c tr ia d e , d irec to ru l general al co m p a n ie i.

Planul d c restructurare a T arom în to c m it d c n o u a c o n d u c e r e a com p an iei p reved e adoptarea unor m ă su r i c a r e s â c o n d u c ă la e f ic ie n t iz a r e a a c t iv i t ă ţ i i ş i la . reducerea p ierderilor. P ro iectu l de buget pentru anu l 2 00 1 propune un n iv e l al p ierd erilor d e 3 5 d e m ilio an e d e d olari, în scă d ere cu 15 m ilio a n e d e d o lar i faţă d e anul anterior.

P o t r iv i t o f i c i a l u l u i T a r o m , restructurarea c o m p a n ie i n u va în s e m n a n e a p ă r a t r e d u c e r e a n u m ă r u lu i p e r s o n a lu lu i sau renunţarea la o ser ie d e activ ităţi,

' c i p r e s u p u n e , în p r im u l r în d ,

d im in u a r e a . c o s t u r i lo r d e exp loatare.

O p r im ă m ă s u r ă v iz e a z ă r e d u c e r e a z b o r u r i lo r c a r e gen erea ză p ierderi.

R e d u c e r e a c o s t u r i lo r d e exp loatare va fi g în d itâ astfel în eît s â n u f ie a fe c t a t ă s e c u r ita te a zboru rilor şi ca lita tea serv iciilor d e s t in a te p a sa g er ilo r . în p rim ul r în d , T arom nu v a m ai acorda b ile te free ş i fac ilită ţi tarifare, de care au b en e fic ia t p înă acum o s e r ie d e a s o c ia ţ i i d in d iv e r s e d o m e n i i d e a c t iv i t a t e , c a ş i so cie tă ţi d e stat. în " c e p r iv e ş t e r e s tr u c tu r a r e ap ersona lu lu i, N ic o la e D em etriade a a ră ta t c ă “ n u s e p o t fa c e p ro n o sticu r i” p riv in d p o s ib ile le d i s p o n ib i l i z ă r i . E l a sp u s c ă . s in g u r u l d e p a r ta m e n t u n d e s e c o n s t a t ă u n n u m ă r m a re d e . a n g a ja ţ i e s t e c e l te h n ic , în să persona lu l d e a ic i va fi n ecesar pentru aeronavele care urm ează să f ie ach iz iţion ate d e com panie.

Strategia d e dezvoltare a T arom p r e v e d e ş i c o n t in u a r e a program ulu i d e a ch iz iţie d e n oi aeronave.

O e v a lu a r e p re -p r iv a tiza re a T a r o m r e a liz a tă d e c o m p a n ia L u fth an sa C o n su ltin g a re lev a t pierderi d e circa 60 d e m ilio an e d e d olari în anul 2 0 0 0 , situaţia d if ic ilă a com p an ie i f iin d pusă într-o oarecare măsură şi p e seam a m a n a g e m e n tu lu i . N ic o l a e D em etriad e consideră că această evaluare “este destul d e aproape d e r e a l i t a t e ” , c u e x c e p ţ ia reco m a n d ă rii p riv in d in sta larea unui m anagem ent de criză , despre care a firm ă că este “d iscu tab ilă” .

T arom efectu ează zboruri către 4 6 d e d e s t in a ţ i i , -cu o f lo tă c o m p u s ă d in c in c i a e r o n a v e B o e in g 7 3 7 , şapte A T R 4 2 -5 0 0 şi d ou ă A irb u s A -3 1 0 , la care se adaugă c in c i B o e in g în ch iria te. C om pania m ai deţine două aparate B o e in g 7 0 7 d e tip ca rg o , care urm ează sâ fie scoase d in dotare.

IO Ia Finanţe• . \ ' r /- ....

î ultima zi pentru depunerea la Finanţe, de către persoanele fizice care au an g a ja t1 sa lariaţi, a fişelor fiscale 1 (FF1)

Astăzi este iju r id ic e sau fizice care au angajat) salariaţi* a fişelor care n u"au fo s t regularizate şi a fişe lo r fisca le 2 (FF2). O bişnuiţi cu am îpările , contram andările, p recum şi cu speranţa anulării d iverselor le g iis a u date lim ită, o mare p arte a an g aja to rilo r a lăsat îndeplin irea

: (şi) aces te i ob ligaţii pentru ultim eţe zile.

F iş e l e f i s c a le l c a re tr e b u ie d e p u s e p în ă - la 3 1 ia n u a r ie 2 0 0 1 s e referă ,1a: s a la r ia ţ ii c a r e au f o s t a n g a ja ţi la m a i m u lte lo c u r i d e m u n c ă o r i au a v u t - la a c e l a ş i a n g a j a t o r - în tr e r u p e r i în a c t iv it a t e p e p a r c u rsu l a n u lu i t r e c u t ; . c e i - c a r e , p e l in g ă v e n itu r ile o b ţin u te ( p e p a r c u r su l în tr e g u lu i a n 2 0 0 0 ) d e la . l o c u l d e m u n c ă , a u o b ţ in u t c îş t ig u r i ş i d in a c t i v i t ă ţ i i n d e p e n d e n t e sau- au- lu cra t ş i c u c o n v e n ţ i i d e m u n c ă . în c e e a c e p r i v e ş t e f i ş e l e f i s c a l e 2 (F F 2 ) , a c e s t e a s e r e fe r ă la p e r s o a n e le care a u o b ţ i n u t v e n i t f l r i n u m a i p e s e a m a

c o n v e n ţ i i lo r d e m u n că . D e m e n ţio n a t ş i fa p tu l c ă n e d e p u n e r e a în ter m en u l s t a b i l i t d e l e g e a f i ş e lo r f i s d â le s e s a n c ţ io n e a z ă c u a m en d ă c u p r in să în tre 1 0 ş i 5 0 m i l io a n e le i.

S u r s e d in c a d r u l A d m in i s t r a ţ i e i F in a n c ia r e C lu j -N a p o c a n e -a u d ec la ra t c ă , d in e v id e n ţ e le p e c a re l e d e ţin , ar tr e b u i, în tr -o p r im ă eta p ă , s ă - ş i p r e d e a f i ş e l e f i s c a le d in c a te g o r iile m e n ţ io n a te . a n te r io r c ir c a 7 .0 0 0 d e a n g a ja to r i d in m u n ic ip iu . C e a d e -a d o u a e ta p ă s e r e f e r ă l a d e p u n e r e a , t o t d e c ă t r e a n g a ja to r , a f i ş e lo r f is c a le p en tr u a c e le

p e r so a n e care a u o s in g u ră su rsă d e tre b u ie în s o ţ i te , la d ep u n er e , d e u nv e n it , op era ţiu n e care are c a d a tă lim ită c en tra liza to r , iar la f iş e le în to c m ite p e2 8 feb ru ar ie 2 0 0 1 . su p o rt m a g n e t ic (d isc h e te ) s e v a a taşa

R e a m i n t i m ş i f a p t u l c ă f i ş e l e u n b ord ero u în so ţito r ..fiscale 1 în to c m ite p e su p o r t d e h îrtie ' Alin TUDOR

O nouă amînare în procesul BDF

C u rtea S u p r e m ă d e Justiţie a a m în a t , i e r i / p e n t r u d a ta d e 6 feb ru ar ie 2 0 0 1 , lu area u n e i d ec iz ii p r iv in d so lic ita r e a B ă n c ii „D acia F e i ix ” d e stră m u ta re d e la Cluj la B u c u r e ş t i a p r o c e s u lu i in ten ta t B D F d e c ă t r e p r in c ip a l i i ; să i c r e d i to r i - B a n c a N a ţ io n a lă a R o m â n ie i ş i C a sa d e E co n o m ii ş i C o n se m n a ţiu n i. S u r se d in cadrul b ă n c i i c lu j e n e n e - a u d e c la r a t f a p t u l c ă C J S a o p t a t p en tr u a m în a r e a d e c iz ie i d e o a r e c e , d in c a u z a u n u i c o n t r o l a l B N R la b a n c a ,D a c ia F e l ix ” , c o n d u ce r ea B D F n u a p u tu t f i p rezen tă .la B u c u r e ş t i. .

. Alin T.România a reluat livrarea energiei

electrice către Republica MoldovaL a s f i r ş i t u l a n u lu i t r e c u t , -

R o m â n ia s - a o f e r i t s ă a c o r d e p en tr u lo c a lită ţ i le d in R ep u blica M o ld o v a c a re au avu t d e suferit î n u r m a c a l a m i t ă ţ i l o r d in : n o ie m b r ie 2 0 0 0 un ajutor m aterial su b form ă d e e n e r g ie e lec trică , în v a lo a r e d e o p t m il io a n e d e dolari.

L iv ră r ile u rm au să în cea p ă la 8 ia n u a rie a .c ., în să au fo s t am înate d in c a u z a f o r m a lită ţ i lo r c e -a u durat m ai m u lt d ec ît s e aştepta. ;

.G u v e r n u l R o m â n i e i urma să a ch ite s o c ie tă ţii Term oelectrica, în a v a n s , can tită ţi le d e .electricitate;; p e c a r e a c e a s t a l e v a l iv r a R e p u b l i c i i M o ld o v a , d eo a re c e T e r m o e le c tr ic a a fo s t d e curînd p riv a tiza tă ş i în c ă n u d ispune d e fon d u ri s u fic ie n te .

P o tr iv it m in is tr u lu i adjunct a l In d u strie i ş i E n e r g e t ic ii , V a leriu S ta v in sc h i, R o m â n ia va livra c ît e 1 0 0 m e g a w a ţi lu n ar p e p arcu rsu l a t r e i lu n i . E n e r g ia e l e c t r i c ă p rim ită va fi d istr ib u ită în tre R E D N o r d ş i R E D N o r d - V e s t î n p ro p o rţie d e 6 5 , ş i , r e sp e c t iv 3 5 % .. d in v o lu m u l livră rilo r .

B a n i i c o l e c t a ţ i ,d e l a c o n su m a to r i -p e n tr u ; e le c t r ic i ta t e v o r .fi u t i l iz a ţ i : p e n tr u , rea b ilita re a reţe le lo r e le c tr ic e d e d istr ibu ţie d in lo c a lită ţ ile ca la m ita te . * -

Sistemul LONN& SŞS& în u lt im e le z ile , în p r e s a -

s c r isă s -a u la n sa t a tacu ri d ure I a a d resa s is te m u lu i d c p ro d u cţie î n L O H N .

D u p ă 1 9 9 0 d e g r i n g o l a d a e c o n o m ic ă a 'aru ncat p ur ş i s im p lu în p răp astie so c ie tă ţ i c o m e r c ia le c e avea u un ■nume b in e c u n o s c u t , a tît în ţară, c ît ş i în s tră in ă ta te . C e l m a i b u r i e x e m p l u e s t e C lu ja n a , a l c ă r e i d e c e s a f o s t sem n at; cu. m u lt . tam -ta m , z i l e l e trecute;. D in p ăca te ,, r e g u lile d u r e a l e e c o n o m i e i d e p ia ţ ă s î n t c u n o s c u t e ş i î n ţ e l e s e d e p r e a p u ţin i r o m â n b E e o n o m ia d e -p ia ţă e s te o c o m p e t iţ ie care nu c u n o a ş te

f a ir - p la y ” , ş i a p l ic ă s l o g a n u l m ercen a rilo r d in L e g iu n e a Străină^- “m erg i sau crap ă” . A s tă z i , la o r a . 1 8 ,0 0 , . î n c a d r u l^ e r i r i s iu n i i L ab irin tu l tra n z iţ ie i” * v ă in v ită m

sâ ip a rtic ip a ţi la o m a să rotu n d ă & cărei tem ă este : “ C c e s t e s i s t e m u l L O H N ş i u n d e f u n c ţ i o n e a z ă el?,” . D a c ă e s te b.un sau p ă g u b o s v e ţ i d e c i d e d u m n e a v o a s t r ă îm p reu n ă cu in v ita ţii r e a l iz a to a r e i N ic o le ta T ăranu .

Aici ar putea fi ,reclama dumneavoastră

H m E E Z H- persoane fizice - %

* dobîndă se capitalizează;" cu plata dobînzii ia expirare. Notă: Modilicarea dobînzilor se comunică redac|iei, pînă la ora 12® prin la i: 19.74.18.

Y ~ 1 ' ; V A L U T A - ,

- persoane fizice - %B A N C A Valuta Vedere 1 Ju n ă .'3 iuriJ I luni 9 luni 12 luhl

B C R D EM 3 - 3,3 3,7 •- . 4,1U S D 4 - 4,75 5 - ' 5,25

B R D - G S G O EM 2,25 , 2,4 .,>'.2,5 %> /••2,6y 2,655 2,7U SD • 3. 4,15 4,25 y4 ,4 ,y 4,65 ;

B a n c P o s t D EM 2,25 * 2,8 * 3U SD 4 - 4,8 - 5

• B . A g rico lă D EM 2,5 '3 y3,2->y y 355 5 3,7U SD .... 4 . ■ .5,2 5,3 y5,5>: :r>.5,5;:- 5,85

Io n Ţ irlac D EM 1,25 3,8 3,7 3,6 - 3,6 3,8U S D 2 5,1 5 4,9 4,9 5

T ran s ilv an ia D EM 2,5 v ,3,25V 3,50 3,75 4,25U SD , 3 ',v 5,50 5.75 6 ■:■■■

R o m â n e a s c ă D EM 2,5 3.25 3,5 3,75 4 4,25U S D 2,5 5 S,5 5,75 6 6

• C a rp a t ica y D EM '• 2,5 ,3,5>v- ; ' 4 •' -U S O a ... ••• -y:*: y: •: 4,5 f '5.5 -

A L P H A B A N K ( B . B u cu reş t i)

D EM 2,1 3,7 3,75 3,75 4 4U S D 2,5 5,15 5,25 5,3 5,4 5,4

Tu rco -Rom ân ă ,

Ro m ex te rra

D EMU SDD EMU S D

< 1 .< 2:;,, 3

3,5

4-6,25.3,25

:: 4,2 A 6,5 3,3 5,2

4.56,753.5 5,4

45,5

- 4,77.14.2 5,6

••DACIA F E L IX '' D EM ".2,5"'.;. ry ;3 .fy 3,25 3,75 4,25U SD - :...5,5>>:i 5,75 yy6 ;:y 6,5

• R o m ân ă d e S co n t

D EM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5• U SD 1,5 5 5 5 5,5 5,5

W E S T B A N K D EM 2,50 *•3,25, y3,75# 4 4,25 4,50U S A 3 6 6,50 6,60 6,70 6,75

- persoane juridice - %BANCA V alu ta V ed ere 1 tu n ă 'â t u n î 5 tun i 9 luni: 12 luni:

B C RDEM 3 3,3 2,7^. 4,1USD 4 4,75 5 ' 5,25

B R D GSGDEML Z,2S 2,4 2.5 4 2r& 2,65 2,7

: U SD ’ 3 .4,15 4,25 4 ,4 4,5 4 ,65 :

B a n c P o s tDEM 2,25 2,5 2,8 3U SD 3 4 4 ,2 - 4,5

v > : B . A g r ic o l i DEM ■ ,:2 ,S y ■>■ 3 . ,? 3 ,2 -.: >:■ 3,5USD; y 5,2 y ! y 5 ^ : : ■ y> 5 ,5 <>:! •r< ,5 ,5 y v... S35.:-

lor» Ţ irlac DEM - 1,25 3,8 3,7 3 ,6 3 ,6 3 ,8U SD 2 5,1 5 4,9 4 3 S

l < T r a n s i l v a n i a , , ■ .'D E M 2,5 ' - 3 ,25 3,50 3 ,7 5 4,25• USD 3 5 5,50 5,75 6

Rom ftn«a«c& DEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4 3 5USD 2.S0 5 5,5 5,75 6 6

C a rp a tic a : DEM _ 2 ,5 . . - 3 ,5 • . 4USD 3 - 4 ,5 - , s , s

A LPH A BANK (B . 8 u c u r e ţ t l )

DEM 2.1 3,7 3,75 3,75 4 4USD 2,5 5,15 5,25 5,3 5,4 5.4

> 'T u rco -R om âr»â OEM 1 4 * 2 4 ,5 - 4 ,7 . i.USD • 2 6,25 6 ,5 6 .7 5 : 7,1

\ R o m e x te rra DEM 3 3,2 3.3 3.5 4 4 3

f — • ...USD 3,5 5 S.2 5,4 5,5 5,6

/ "D A C IA FELIX" . DEM 2,5 . 3 3 ,2 5 3,75 4 3 5

R o m â n i d e S c o n t DEMUSD

1,5 3,3 3,3 3 ,3

■ 6 ■

3 ,5

- •■■8,5

3,5

W E S T BANK OEM

. USDf . 2,50

33

5,503,50

6

4

6,25

4 ,2 5

6 ,504 3 0 ,

, ' 8 ,75 .

NOTA: Soma minimi pentra«instituirea depozitelor, taxa de deschidere de diferă in funcţie de bancă

J I g o t i o m a2000 - Guvernul a redus cu 20% nivelul

accizelor atît la alcool şi băuturi alcool/ce spirtoase, cît şi la cafea, produse petrobere

şi confecţii din blănun nobile.

n mţţff fth } bh-- :/*C. -.'-2

B ă n c i c o m e r c i a l a la v e d e r e ;1 i u n ă 3 lu n i ; 6 lu n i 9 lu n i : i 2 i u n iB C R * .. 10 35 36 37 38 3 9

B R D - G S G t y . 9 v . 7 - 3 3 3 4 - 3 4 ,5 . 3 6 3 6 ,5y • 9.%:- •: 33.. y 3 5 37.7- 39 ■: 4 3

B A (d. ,«vtFuibU>M. fixă)

9 3 5 3 6 3 7 37 3 79 35 3 6 . - - '

B a n c P o s t * y ...: -.9 : 3 4 >-/. . 3 5 -> 3 6 . - 3 6 3 7 . -A L P H A B A N K

|B. Bucuraţtl) 5 3 4 3 6 . 3 5 35 3 5c.-. ■ ■< C a r p a t i c a -:u- i q y . y ."•'7.37- •>. 3 8 y 3 9 4 0 ■ 4 2 .-y -

I r a n s i l v a n i a 9 36 37 3 7 38 38v R o m â n e a s c ă '* ■ : 1 0 ; .i'-.'36 ••. 3 8 •y 39 3 9 ;■■■■ - 4 0

C E C 9 35 37 3 5 - 3 7A L IA N Ţ A y j 1 0 v ; f 7,38 f . 3 9 , , ' • 40.- '•*•* - .,v-" 4 1 ■ .'.i'.':'42 .?■'

R O M E X T E R R A ( d o b . v a r i a b i l ă ) 10 3 2 35 3 7 ' 3 9 4 0

t v j r c o -r o m â n A .5 .... :• 34.- 35 .'. : 3 4 - .: -3 3 . .' 33s ,;." D A C IA -F E L IX ” e 3 3 3 5 - 3 6 3 4 3 4•• " I o n Ţ i r i a c 1* -‘■■;':34.:.V",. 3 5 1 • . .-35 • - .34- ••• 3 4 .*£

R o m â n ă d o S c o n t 7 34 3 5 ,5 3 5 3 5 3 57 - 3 4 ,5 3 4 34 3 4 ^

i î i îW E S Ţ B A N K i; •/"■36rifv: ţ 3 8 "7 3 9 . 3 9 3 9B ă n c i p o p u l a r e la v e d e r e 1 t u n ă 3 lu n i 6 (u n i 9 lu n i 1 2 lu n i

N A P O C A y ;4 0 '7 y ■> i:- .4 8 y 'f - . 4 8

S F IN X C O O P 10 41 4 3 4 5 - -•„•'-T R E 'Z o 'R .f-i.x l -10 y : 4 0 41 . ..y:v43 .X7"46?i:,;7;

“ C L U J ” 10 . 3 5 3 7 - - ->: y M lN E R V A ^ Â .1 2 ...";; 7: y - 35 .:. •- - 4 3

C o n c o r d i a C r e d i t 8 41 4 5 - -

- persoane juridice - %B ă n c i c o m e r c i a l e l a v e d e r e 1 l u n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu m v1 2 t u n i

B C R * 10 3 5 3 6 3 7 38 3 9B R D * * G S G • :y " 9 :: -" 3 0 .,>>ţ31'l::y: 3 1 ,5 :/> ,32».>: i y 3 2 , S :.

B A .<dob. revliulbH4) 9 3 5 3 6 3 7 3 7 3 7

B a n c P o s t * . . y y - ş ; ' . .y : 3 2 ,7t. 3 4 3 5 3 8

A L P H A B A N K(B. Bucureştii . 5 3 4 3 6 3 5 3 5 3 5

C a r p a t i c a 10 . "..:35 : ., ■ ;V. .37:". : ..;.37>V, •' t3 5 y s- : -:: ..34.Ş:;# .

T r a n s i l v a n i a 9 3 4 3 5 3 6 3 7 ' 3 6R o m â n e a s c ă ” 1 0 ; '? 3 6 - • : - .. .'3 8 "•""-"39";"- ; 3 9 , .y ? :4 0 .y

C E C 9 3 5 3 6 3 7 3 7 3 6

R O M E X T E R R Afdob. vartabitâ) . ,. .1.0 - y ; 3 0 ;;;,;3.3.V': râ'Syj;' 3 7 3 8

T U R C O - R O M Â N Â 5 3 4 3 5 3 4 3 3 3 3“ D A C I A F E L IX ” 9 3 0 > ■■■> 2 8 : - v '2 7 y ' . . y:.26ry ,:.:;y2S,vv::

" 'I o n Ţ i r i a c ” 4 34 3 5 3 5 3 4 3 4

R o m â n ă d e S c o n t • 34.--: '. 3 5 ,5 3 5 3 5 ţ.=? î -;.:3 s;:yy-7 ,- .3 4 ,5 .. •- , 3 4 . ,.:;f'.34;r ,. j y 3 4 , y

W E S T B A N K 10 3 4 3 6 3 7 3 8 3 9B â n c i p o p u l a r e - la v e d e r e 1 l u n ă 3 lu n i 6 l u n i 9 lu n i 1 2 l u n t

N A P O C A(dob. fluctuantă) 1 0 3 6 3 8 4 0 - 4 2

. S F I N X C O O P v, 1 0 41 4 3 4 5 - -T R E Z O R 10 4 0 41 4 3 4 6“ C L U J ” t o 3 5 . - - . -

C o n c o r d i a C r e d i t 8 3 8 3 9 4 0 - 4 1 ,

Pierderile datorate deteriorării cursului de scBiimb al leului pot fi prevenite

Devalorizarea monedei naţionale se dovedeşte a fi un proces continuu de la Revoluţie şi până astăzi şi nu există nici un indiciu credibil că în perioada următoare lucrurile vor evolua altfel.

Dacă deteriorarea raportului de schimb leu-dolar ar avea un impact nefavorabil numai asupra activităţii firmelor româneşti importatoare şi a celor exportatoarej am putea lăsa pe seama istoricilor să consemneze acest fenomen. Dar în condiţiile în care ele resimt fiecare nou prag al acestui raport de schimb într-un mod mult mai dureros decît un om - *izbitura unui camion, nu putem rămîne simpli spectatori la desfăşurarea lui. Mai ales că avem încă două motive suplimentare pentru ă nu accepta o atitudine pasivă.

ţări c u o e c o n o m ie d e p ia ţă d e z v o lta tă , o p e r a ţ iu n ile c u c o n tr a c te ; ; fu tures a u în cep u t să f ie u tiliza te ş i d e c ă tre m a n a g e r ii d in R o m â n ia ,

în s ă la o s ca ră r ed u să . A c e s t lu c r u s e p o a t e p u n e p e s e a m a ' n e c u n o a ş te r i i a v a n ta je lo r ş i a m o d u lu i d e a o p e r a c u a c e s t e

I n s t r u m e n t e . D a r c r e d e m c â d e a c u m , d u p ă t r e i a n i d e la in tro d u cerea la tra n zac ţio n a re a c o n tr a c te lo r la t e r m e n la B M F M S ib iu , e a n u m a i p o a te fi in v o c a tă m u lt t im p c a o s c u z ă p en tru o a m e n ii d e a fa cer i r o m â n i, care tr e b u ie să f i e în p e r m a n e n ţă la cu ren t c u to a te e le m e n te le care p o t c o n tr ib u i l a e f ic ie n t iz a r e a ş i sigu ran ţa a fa c er ilo r p e care le d e s fă şo a r ă . F a c e m a c e a s tă a fir m a ţ ie

a v în d în v e d e r e in fr a s tr u c u r a o p e r a ţ io n a lăşi in fo r m a ţio n a lă ş i d e c o n s u lt a n ţă d e

care p o t b e n e f ic ia e i î n m o d g ra tu it .

P ie r d e r i le c o n t in u e ş i d e ‘ , .p r o p o r ţ i i p e ‘ c a r e l e ţ" ”*»

■ în re g is tr ea z ă a g e n ţii e c o n o m ic i c a r e fa c o p e r a ţiu n i d e c o m e r ţ y \ | ex te r io r , care n u d iferă p rin n atu ra '? ; >

. ş i p ro p o rţiile lo r d e c e le b r e le b i ruri , : j ; p lă t ite p e tim puri către în a lta P oa rtă , a fe c te a z ă starea ş i p e r sp e c t iv a în tr e g ii e c o n o m ii n a ţio n a le . A c e s te scu r g e r i d e v e n i t în a fa ră , d a to r a te d e t e r io r ă r i i c u r su lu i d e sch im b va lu tar , d im in u e a z ă ş i d im e n s iu n e a fo n d u r ilo r p en tru in v e s t iţ i i ş i p re ţu r ile o b ţin u te la e x p o r t p e p r o d u se le fa b r ic a te în ţară. D a c ă a su p r a u n o r a d in a c e s t e e fe c te n u p u te m a c ţ io n a d ir e c t d e p e p o z iţ ia p e care n e a flă m , d isp u n e m to tu şi d e u n in str u m e n t d e in te r v e n ţ ie p r in c a r e a g e n ţii e c o n o m ic i p o t s ă -ş i d im in u e z e sa u ch ia r s ă -ş i e l i m i n e p ie r d e r i le d a to r a te d e p r e c ie r i i c u r s u lu i d e s c h im b le u -d o la r . •

. C er t e s t e c ă a g e n ţ ii e c o n o m ic i , f ie c a r e în p arte , n u p o t in flu e n ţa e v o lu ţ ia a ce s tu i cu rs , în s c h im b e i p o t e fe c tu a o s e r ie d e o p era ţiu n i p rin c a r e să se p ro te je z e îm p o tr iv a e fe c te lo r n ed o r ite a le lu i. A c e s te o p e r a ţiu n i c on stau în în c h e ie r e a u n o r c o n tra c te care le c o n fe r ă d re p tu l d e a a ch iz iţ io n a v a lu ta d e care-a u n e v o ie p e s te 1; 2 , 3 sa u 6 lu n i la u n c u rs d e s c h im b s ta b ilit în p r e z e n t , m a i e x a c t în m o m e n t u l în c h e ie r i i c o n t r a c t e lo r . P r o c e d în d a s t f e l , a g e n ţ i i e c o n o m ic i p o t să -ş i v a d ă l in iş t iţ i d e a c tiv ita tea p ro p r ie , a v în d s ig u r a n ţa c ă e v o lu ţia c u r su lu i le u -d o la r n u le v a d a p e s te c a p în tr e a g a a facere . A c e s te c o n tra c te p r in care a tît p e r so a n e le ju r id ic e , c ît ş i c e le f iz ic e î ş i p o t sta b ili u n a n u m it cu rs d e s c h im b p e n tm v a lu ta care o v o r cu m p ăra sa u o v o r v in d e în v i ito r s e n u m e s c c o n tr a c te fu tu res , o p e r a ţ iu n ile c u e le s e e f e c tu e a z ă la B u r s a M o n e ta r F in a n cia ră ş i d e M ărfu r i S ib iu (B M F M S ) .

U ti l iz a te c u p rep o n d eren ţă d e c ă tr e m a n a g e r ii c o m p a n iilo r d in

S o c i e t ă ţ i l o r c o m e r c i a l e ş i p e r s o a n e l o r c a r e d e s f ă ş o a r ă o

a c t iv ita te în d o m e n iu l e c o n o m ic li ; s e o fe r ă d e c i p o s ib i l i t a t e a d e a

i n t r o d u c e î n a c t i v i t a t e a lo r v a c e s t e in s t r u m e n t e m o d e r n ir! ’.. d e c o n t r o l a r e a r i s c u l u i

v a lu t a r , p o s i b i l i t a t e c a r e t r e b u i e n e a p ă r a t

v a l o r i f i c a t ă , d e o a r e c e n e im p lic a r e a în p ie ţe le

fu tu r e s p o a t e a v e a c a r e z u l t a t p i e r d e r e a o p o r t u n i t ă ţ i lo r d e a î n c h e i a a f a c e r i la p r e ţ u r i l e c e l e m a i a v a n t a j o a s e .

P r i m u l p a s c a r e t r e b u ie f ă c u t d e ' c e i

c a r e d o r e s c s ă n u m a i î n r e g i s t r e z e p i e r d e r i f i n a n c i a r e

d ato r ită d ife r e n ţe lo r d e c u r s v a lu ta r e s t e s ă c o n ta c te z e o s o c ie t a t e d e v a lo r i m o b i l ia r e ,

' sa u u n b r o k e r , c a re t r a n z a c ţ io n e a z ă c o n t r a c t e later m en la B M F M S . A r p u te a o b ţ in e a s t f e l u n p r im s e l d e

in fo r m a ţii d e sp r e c o n d iţ i i le d e o p e r a r e p e a c e a s t ă b u r s ă . A p o i s-ar p u te a în c e p e tra n za c ţio n a rea u n e i c a n t ită ţ i r e d u s e d e c o n tr a c te p en tru a c o n ş t ie n t iz a p e v iu a v a n ta je le operaţiunii de a c o p e r ir e a r isc u lu i în c a z u l dat. '

în ţăr ile d e z v o lta te , s o c ie tă ţ i le c o m e r c ia le im p o r ta n te d i s p u n d e d ep a r ta m e n te d e p ia ţă d e c a p ita l p e n tm c ă a d e s e a o b ţ in m a i m a r i . v en itu r i d in o p era ţiu n i cu titlu ri d e c ît d in a c t iv ita te a d e b a z ă , m a i a le s c în d e v o lu ţ ia c ic lu lu i lo r e c o n o m ic l e e s t e n e f a v o r a b i l : Ele n u -ş i p er m it să n e s o c o te a s c ă d ife r ite o p o r tu n ită ţi e x i s t e n t e p e n tm a -ş i îm b u n ă tă ţi p er fo rm a n ţe le f in a n c ia re g e n e r a le . C in e a r a c c e p ta a c o lo u n m a n a g e r care ia to a te m ă su rile p e n tm r e d u c e r e a c o s tu r i lo r d e p r o d u c ţ ie , dar c a r e ntt în trep r in d e n im ic p e n t m a p r e v e n i în reg istrarea u n o r p ierd er i m a i m ari d in d ife r e n ţe d e c u r s v a lu ta r ?Ş i n o i tr e b u ie s ă a c c e p t ă m id e e a c ă n u m a i p u t e m r e z i s t a c o n c u re n ţe i e x te m e fară a în c h id e to a te r o b in e te le d e s c u r g e r e a u n o r v en itu r i o b ţin u te p rin eforturi d e o s e b it e . U n u l d in tr e a c e s te ae s te ş i co n tra c tu l la term en p e cursu l le u -d o la r .

Petru PRUNEA

Cuisuri pe piaţa valntaiă CIuj-Napoca $3 0 .0 1 .2 0 0 1

DENUMIREAVALUTEI Simbol

Variaţie faţa de ziua ;

precedentă (%)CURSUL

lN LEI

DOLA R A U STR A LIA AUD 0 2 3 Ţ 14 4 1 2

D O LA R CA N A D A CAD 0 .1 4 - Ţ - 176 3 5

FR A N C ELVEŢIA C H F 0 2 2 J. 1 5 9 6 9

CO R O A N A D A NEM ARCA DKK v 0 .43 4, 3 2 5 4

LIRA S T E R L IN Ă G B P , 0 .1 7 i 385 9 1

YEN JA P O N IA JP Y 0 2 0 J , - 2 2 7 .0 5

C O R O A N E NORVEGIA NOK 0 .4 0 i 2 9 6 5

C O R O A N E SU ED IA S E K - 0.00 27 5 2

D O L A R S U A U S D ' ' 0 .0 7 t 264Q6

D ST D ST 0 2 4 l . 3 4 2 2 8

E U R O E U R ; 0 4 4 £ 24 2 5 8

C u rs u r i le ţă r i lo r p a r t ic ip a n te ta E U R O < N ^

SHILING A U ST R IA . ATS 0 .4 5 X • 1 765

FR A N C BELG IA BEF O.SO l 6 0 2

M A R C A G ERM A N Ă OEM 0 .4 4 4 . _ 12419

P E S E T A S SPA N IA E S P 0 .4 4 4, 145 .9 7

M A R C A FIN LA N D EZĂ . FIM 0 .4 4 4. 4 0 8 5

F R A N C FR A N Ţ A FR F , - 0 .4 3 X 3 7 0 3

LIRĂ IRLANDA iEP 0 4 5 4 3 0 8 3 9 '

LIRĂ (TALIA U T 0 .4 8 4 1 2 .54

GU LD EN O LA N D A NLG 0 .4 4 4 11021

E S C U D O S P O R T U G H E Z PT E 0 .4 4 4 121 .1 5

1 8 A U R (p re ţ tn lei) - 0 .18 Ţ 224381

- l ei -

Casa de schimb USD " DEMvalutarf C V C V

. M A C R O G RO U P 26.400 ' 26.550 12.580 12.680

• PLAT IN UM 26.400 . 26.550 12.500 12.630

CA M B IO 26.400 26.580 12.550 .12.650

PR IM A 26.400 26.530 12.580 12.680

Banca

B an c Post, 26.350 26.850 12.375 - 12.600

B R D 26.2S0 26.630 12^30 12.620

B C R 26.400 . 26.550 12.158 12.601

Transilvania 26.420 26.600 v 12.500 12.700

■ Cursuri afişate la ora 15,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia 3e la un punct de lucru la altul. - .

E lF O I f lU T I II N U L T IM A S Ă P T Ă M l N Ă

* Cursuri BNR ■ lei ■DATA EURO OEM GBP. ' USD Aur

Miercuri, 24,01 24.833 12.697 38.808 26.355 226.322Joi, 25.01 24.567 12.561 38.680 26.375 225.307Vineri, 26.01 24.243 12.395 38.409 26.429 223.984Luni, 29.01 24.630 12.593 38.827 26.454 224.961Marţi, 30.01 24.396 12.473 38.655 .26.478 223.973

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU ... PROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367.

c

CLP ^ iu u iia n ;a pnvind

accelerarea procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital de

stat

UNGHII CAMELEONO e c h ip ă d e s p e c ia l iş i fra n c ez i lu cr e a z ă , în p r e z en t, la un

s tu d iu a l la c u r ilo r d e u n g h ii care v o r c o n ţ in e ter m o -p ig m e n ţi. S p e c ia l iş t i i sp u n c ă a c e ş t i t er m o -p ig m en ţi v o r fa c e c a o ja să d e v in ă d in r o z , r o ş ie a lb a stră sau v e r d e , sa u în fu n c ţ ie de v r e m e a s a u tem p era ra tu ra d e a fară , sa u d e c e a a c o rp u lu i. E p o s i b i l c a a c e s t lu cru s ă s e în tîm p le , în tr -u n v iito r ap rop ia t, ş i în c e p r iv e ş t e r u ju l, p r o m it a c e e a ş i s p e c ia l iş t i.

MAI J3INE URÎTE...P s ih o lo g i i g e r m a n i au e fe c tu a t o a n c h e tă , p u n în d u n u i grup

d e 1 .0 0 0 d e f e m e i , d e d i fe r it e v î r s t e , c î t e v a în tr e b ă r i n e o b iş n u it e . A s t f e l , u n a d in tre în trebări le c e r e a să răspundă: C u m a ţi p r e fe r a s ă fiţ i: p ro a ste ş i fr u m o a s e sa u u rîte şi d e ş te p te ? 8 2 % d in tre f e m e i au răsp u ns d oa r atît: „ D e ş te p te 11. L a o a ltă în tr e b a r e , 7 2 % d in tre c e le a n c h e ta te au r ă sp u n s că p re feră s â f ie g r a s e ş i b o g a te , d e c ît s la b e ş i să ra ce .

LENJERIE PARFUMATĂF r a n c e z ii a u rea liza t , în prem ieră, le n je r ie d e corp ş i m ă n u şi

p a r fu m a te , u t il iz în d te h n ic a m ic r o c a p su lâ r ii d e c o m p u ş i m ir o s ito r i. P a r fu m u l e s t e con ţin u t d e m in u s c u le le s f e r e de o rd in u l m ic r o n ilo r , f ix a te p e ţesă tu ră 'cu a ju toru l u nu i lian t. P a rfu m u l s e d e g a je a z ă la c ea m a i m ic ă a tin g er e , e m a n în d p â n ă îa u ltim a u ltim a fra c ţiu n e e f lu v i i în m ir esm a te .

Corina POPESCU >

Lovită de maşină în statia de autobuz9 9

O f e m e ie d in C Iu j-N a p o c a ş i-a p ierd u t v ia ţa , lu n i s ea r a , după c e a fo s t a c c id e n ta tă g r a v în tr -o s ta ţie d e a u to b u z .

V io r ic a M o ld o v a n , în v îr s tă d e 4 9 d e a n i, a ş te p ta , în ju r u l o rei2 1 ,1 5 a u to b u z u l în tr -o s ta ţ ie d e tro le ib u z d e p e strad a A u r e l V la ic u . E a a fo s t iz b ită d e un a u to tu r ism D a c ia , în m a tr icu la t C J -9 9 -R A C , c o n d u s d c R a c V a s i le , în v îrs tă d e 4 0 d e a n i, d in C Iu j-N a p o c a . P o tr iv ii p o l i ţ i ş t i lo r , c a u z a a c c id e n tu lu i a fo s t v ite z a e x c e s iv ă cu care c ir c u la R ac . A c e s ta , a fla t în s tare d e e b r ie ta te , a p ierd ut c o n tr o lu l v o la n u lu i , a in trat p e c o n tr a se n s ş i a lo v it - o în p lin în M o ld o v a n . F e m e ia a fo s t tran sportată în s ta re d e u rg en ţă la C lin ic a d e C h ir u rg ie III, în să în c iu d a e fo r tu r ilor d e p u s e , a c e a s ta n u a m ai putut fi sa lv a tă . R a c v a fi d e fe r it ju s t iţ ie i su b a c u z a ţ ia d e u c id e re d in c u lp ă .

Cosmin PURIS

Furtul de combiistilbil - pericol pentru siguranţa naţională (111)

ămămărăttricăsărlU n tîn ă r în v îr s tă d c 2 7 d c

a n i d in T urd a e s t e c e r c e ta t d c p o l i ţ i ş t i i d i n l o c a l i t a t e s u b a c u z a ţia d c fa ls , u z d e fa ls ş i d e la p id a r e . P o tr iv it B ir o u lu i d e P resă a l I n sp e c to r a tu lu i P o liţ ie i J u d e ţe n e C lu j , B ă n ic ă C ă tă lin B c b ic â , in c a l i t a t e d e a g e n t c o m e r c ia l la S C M A C R O M A X d in C Iu j-N a p o c a , ş i-a în su ş it d in în c a să r ile e fe c tu a te su m a d e 2 0 9 m ilio a n e l e i . P o l iţ iş t i i a u s ta b ilit c ă B ă n ic ă p en tr u a -ş i j u s t i f i c a

s u m a b ă g a t ă în b u z u n a r a în t o c m i t , în f a l s , m a i m u lte c h i t a n ţ e , t r e c î n d d a t e d e id e n t if ic a r e f i c t iv e sa u d a te a le u n or s o c ie tă ţ i c o m e r c ia le care nu au a c h iz i ţ io n a t m a r fă . în p rezen t B ă n ic ă e s t e a n c h e ta t d e p ro cu ro r i în s ta r e d e lib er ta te , iar d a c ă v a fi tr im is în ju d e c a tă , p o a te s ă p r im e a sc ă o p ed e a p să cu în c h is o a r e a c u p r in s ă în tre 1 ş i 15 a n i.

Cosmin PURIS

D u p ă c u m a fir m ă c e i care stu d ia z ă fe n o m e n u l, can tită ţile d e c o m b u st ib il furat au crescu t o d a tă c u tre c er e a tim p u lu i. D e la c îte v a ca n is tre sa u b id o a n e , în u rm ă c u c îţ iv a a n i, s-a ajuns afcum la c îte v a z e c i d e can istre ş i d e b id o a n e , c is te r n e sau ch iar rez e rv o a r e .

In urmă_ cu u n a n , sa lariaţii P e t r o t r a n s â u d e s c o p e r i t în a p r o p ie r e a f e r m e i v i t i c o l e M u rfa tla r d o u ă rezerv o are , cu

. o cap a c ita te d e c îte 1 0 0 de ton e , p lin e cu m o to r in ă . C ercetările a u c o n d u s s p r e o f ir m ă c o n s t â n ţ e a n ă c a r e în c h ir ia s e r e z e r v o a r e l e . î n a c e s t c a z c o m b u s t ib i lu l a f o s t recuperat în to ta lita te .

U n a lt furt d e p ro p o rţii a avu t lo c în p r im ă v a ra a n u lu i trecut, c în d ş a se b ărb aţi au sustras 120 d e t o n e d e ţ i ţ e i b ru t d in tr -o c o n d u c tă m a g is tr a lă a C on p et, p r e ju d ic iin d , a s t f e l , so c ie ta te a c u 5 9 0 d e m i l i o a n e d e le i . N u m a i j u m ă ta te d in în tr e a g a c a n t ita te a f o s t recu p erată d e p o liţ iş t i .

A t u n c i c în d fu ră c a n t ită ţ i m a r i d e c o m b u s t ib i l , a u to r ii f o l o s e s c f u r t u n u r i c a r e p o t a t in g e c h ia r ş i tre i k ilo m e tr i lu n g im e . A c e s te a a u m o n ta te la u n ca p ă t r e d u c ţ ii f ix a te la gu ra d e g o l ir e a v a g o a n e lo r -c is t e m ă , iar la c e lâ la t c a p ă t e s t e am p lasa t u n r o b in e t , c h ia r l jn g ă g a u ra fă c u tă în c o n d u c tă . În cep în d d e la c o n d u c tă ş i p în ă aproape d e

c e lă la l t c a p ă t , fu r tu n u l e s t e în g r o p a t Ia o a d în c im e c a r e d ep in d e d e teren . D acă e s te prin p ă d u r e , a d în c im e a e s t e m a i m ic ă , d acă se a flă pe teren arabil furtunu l e s te în gro p a t la p e s te ju m ă ta te d e m etru , ca s ă n u f ie

• a gă ţa t d e tractoare.în a c e a s t ă s i t u a ţ i e ,

în trebarea e s t e cum au t im p h o ţ i i s ă m o n t e z e ş i s ă în g r o a p e i n s t a l a ţ i i l e ş i fu r tu n u r ile . R ă s p u n s u l î l o fe r ă ş e f u l D ir e c ţ i e i d e O rd in e P u b lică d in cad ru l In sp ecto ra tu lu i G en eral al P o liţ ie i ( I G P ), c o lo n e lu l Lon P o p e s c u : “ C e iîn s ă r c i n a ţ i c u p a z ac o n d u c te lo r în ch id o c h ii , p en tru a n u m ite su m e d e b a n i. D u p ă c u m se ş t ie , m u lţi a n g a ja ţi ai C o n p et sau P etrotran s, a i f irm e lo r j j / ’ d e p a z ă s a u c h ia r a i p o liţ ie i au fo s t d ep ista ţi c a f i in d c o l a b o r a t o r i a i h o ţilo r . N u m a i în u lt im e le trei lu n i a m d e sc o p e r it c ă 3 0 d in t r e c e l e 7 0 d e p e r s o a n e r e ţ in u te p en tru fu r tu r i d e c o m b u s t i b i l lucrau la u na d in c e le d o u ă so c ie tă ţi sa u la firm ele d e p a z ă ” . C u a lte c u v in te , lu pu l era p a z n ic la o i" .

P o l iţ iş t i i i l fo v e n i au s c o s la iv e a lă , r e c e n t , d ou ă a s e m e n e a c a z u r i, d e s c o p e r in d c ă p rin tre h o ţii r e ţ in u ţi p en tru fu rtu ri d e c o m b u s t i b i l s e n u m ă r a u ş i

a n g a ja ţi a i f irm ei c a r e a s ig u ră p a z a c o n d u c te i. D e a l t f e l , e i furau b en z in a to c m a i în tim p u l m is iu n ii în care treb u ia u să o p ă z e sc ă .

î n prim ăvara a n u lu i trecu t, ş i p o l i ţ i ş t i i b r ă i le n i a u r e ţ in u t

a n g a j a ţ i fe= :- h o t i .

sa la r ia ţi ai u n e i f ir m e g ă lâ ţe n e d e d e p o z it a r e ş i d e s f a c e r e a p r o d u s e lo r p e t r o l ie r e a u f o s t su rp r in ş i, d e p ro p r iii lo r c o le g i , în t im p c e furau c o m b u st ib il d in c o n d u c te le P etrotrans. E i au fo s t d aţi p e m în a P o liţ ie i .

P e d e p se le pentru infracţiunile d e a c e s t g e n au fo s t înăsprite’ d e curîn d , c în d C o m isia juridică a C am ere i D ep u ta ţilo r a decis, p r in a v iz a r e a O rd o n a n ţe i de U r g e n ţ ă 2 0 7 / 2 0 0 0 , p r iv in d m o d i f i c a r e a ş i c o m p le ta r e a C o d u lu i p e n a l ş i a C od u lui de

' p ro ced u ră p e n a lă , c ă furtul de ţiţe i, p ro d u se p etro liere sau gaze. n atu ra le d in co n d u cte , depozite, c is te rn e ori v a g o a n e -c is tem ă va f i sa n c ţ io n a t cu în ch isoa re de la 4 la 18 ani.

C o lo n e lu l P o p e s c u su sţin e că o m e t o d ă e f i c i e n t ă de d im in u a re a fen o m e n u lu i ar fi ju d e c a r e a în r eg im d e urgenţă a h o ţ i l o r d e c o m b u s t ib i l . “ D a c ă a c t e l e d e u rm ărire p e n a lă v o r f i s im p lif ic a te , in fr a c to r u l v a f i ju d e c a t şi c o n d a m n a t m a i rep ed e , ceea c e a r p u t e a c o n s t i t u i un e x e m p lu p e n tr u a lţ i h o ţ i”, su sţin e o f ic ia lu l IG P .

O d ată c u în ce p u tu l noului' an ş i c u sch im b a r ea puterii, o a m e n ii l e g i i a u p r in s mai

" m u l t cu ra j în “r ă z b o iu l” pe c a r e î l d u c c u h o ţ i i de c o m b u s t ib i l . D a c ă p în ă mai ieri in fra cto r ii fu g ea u chiar de s u b n a s u l c e l o r c a r e îi

p r in d ea u în f la g r a n t, întrucît a ce ş t ia n u fă cea u u z d e armă, acu m p o liţ iş ti i au în cep u t sâ mai “ m în g îie ” tră g a c iu l p isto lu lu i, d e te r m in în d u -i p e h o ţ i sâ se p red ea a tu n c i c în d s în t surprinşi în a cţiu n e .

MAI MULŢI BANI PENTRU “STOSSIA”9În c e p în d c u lu n a feb ru ar ie a .c . , fo n d u l a lo c a t d e C A S S to m a to lo g ie i e s t e d e 3 Ia su tă , fa ţă d e 1 ,3 5 la su tă c ît era p înă acum , ceea

c e în se a m n ă c ă c e i 150 d e m e d ic i s t o m a to lo g i care au c o n tr a c t c u C A S C luj v o r p rim i m a i m u lţ i b an i pentru tra tam en te gratuite la c o p i i ş i c o m p e n s a te la ad u lţi - n e -ă d e c la ra t dr. R o d ic a A ld ic a , m e d ic prim ar s to m a to lo g , p r e şe d in te a l F il ia le i A rd ea l N ord a A s o c ia ţ ie i M e d ic i lo r S to m a to lo g i c u P ra c tic ă P rivată d in R o m â n ia . P o tr iv it p rec iză r ilo r dr. A ld ic a , to ţi c o p iii d e 0 -1 8 an i v o r b en efic ia d e u n n u m ă r n e l im ita t d e c o n s u lta ţ ii g ra tu ite . D e a s e m e n i, v o r b e n e f ic ia gra tu it d e o b tu raţii ş i e x tr a c ţ ii, c o r o a n e a c r ilic e ş i m eta lice in d iv id u a le (d a r n u şi pun ţi d e n ta r e !) , f lu o r iz ă r i, s ig ilă r i d e şan ţu ri ş .a .

C e i c u v îr s ta c u p r in să în tre 18 ş i 2 5 d e an i ş i care s în t e le v i sa u s tu d e n ţi v or b e n e f ic ia d e d o u ă con su lta ţii g ra tu ite ş i d e c o m p en să n la m a n o p e r e d e 4 0 - 6 0 la su tă , p e an . în c e e a c e p r iv e ş te a d u lţ ii, a c e ş t ia au d rep tu l la o c o n s u lta ţ ie gra tu ită ş i la c o m p en să r i de 4 0 - 6 0 la su tă p e an (4 0 la su tă p en tru c e i c a r e au e fe c tu a t c o n su lta ţ ia ş i 6 0 la sută p entru c e i c a re n u au e fe c tu a t-o ) . P o tr iv it p recizărilor dr. A ld ic a , d ife r e n ţe le d e preţ p o t să apară a tu n c i c în d tar ifu l d e p e j i s t ă e d iferit d e tarifu l p ra c tic a t d e m e d ic u l r e sp e c t iv , în funcţie d e m a te r ia le le fo lo s ite ; în a c e s t c a z , s e s c a d e d in preţu l to ta l v a îo a r e a c om p en sată .

M.TRIPON

laimmesssa" să-l ieats!

r

% V■ . 'ffcL

I

t i ' sf%

B ărb atu l d in im a g in e a fo s t g ă s it d e c e d a t , în 2 5 ia n u a r ie a .c . , în a p r o p ie r e d e S t a ţ i a d e e p u r a r e S o m e şe n i . C a d a v r u î a f o s t g ă s it d e u n lu cră to r d e la s ta ţ ie , c a r e era d e se r v ic iu . O m u lu i i s - a p ă ru t su sp e c t c în d în “z o n a in te r z isă " a intrat o c ea tă d e “ b r o n z a ţ i” . C în d s -a d u s să -i în tr e b e c e ş i . . . c u m , r o m ii ş i-a u lu a t tă lp ă ş iţa . M ir a r e a a n g a j a t u lu i . S ta ţie i d e ep u ra re a fo s t c în d a v ă zu t în tr - o g r o a p ă , u n d e s - a e s c a v a t p ietr iş , u n b ărb at m o rt. P o liţ ia , care ş i-a în c e p u t c e r c e tă r ile , a con stata t c ă m o r t u l n u p r e z e n t a u rm e d e v io le n ţ ă . P e n tr u s t a b i l ir e a c a u z e i d e c e s u lu i s -a e f e c tu a t n e c r o p s ia .

C în d a d at o r tu l p o p i i , tînâru l, d e a p r o x im a tiv 2 5 - 3 5 a n i, era îm b răcat în tr -o g e a c ă ş i p a n ta lo n i d e cu lo a re n ea g ră . S -a u m a i g ă s it p r in b u zu n are o leg ă tu ră d e c h e i , o b a tis tă ş i 1 2 .0 0 0 d e le i . P o l i ţ i ş t i i n u a u g ă s it n ic i u n act d e id e n t ita te . Iar p e r s o a n e le d in “ z o n ă ” c a r e a u f o s t i n v e s t ig a t e nu-1 c u n o s c .

C in e p o a te d a r e la ţ ii d esp re a c e s t tînăr c a r e a tre c u t p e lu m e a cea la ltă e s te r u g a t să a n u n ţe P o l i ţ ia c lu jean ă . T e le fo n : 9 5 5 .

val m.

TREIZECI DIN... TOP lOO ATOMIC■■ .......g N r ;;^ ^ ţS l n g l e : ' t l t l e a S ^ W 8 ^ « g ^ ^ » A r t i s t i

1 1 p u t a s p e l i o n y o u S O N I Q U E2 C a n ’ t f i g h t t h e m o o n l i g h t L E E A N N R T M E S3 S t a n E M 1 N E M4 S ă n u - m i i e i n i c i o d a t ă d r a g o s t e a 1 I O L O G R A F5 . . D o n ’ t t e l l r n e M A D O N N A6 L a p a s s i o n C î I G I D ’ A G O S T I N O

T ă i ? W e a r e a l i v e P A U L v a n D Y K ‘8 I l c i - K P I T A L9 f f t h a t w e r e m c M E L C .1 0 I n d e p e n d e n t w o m a n • D E S T I N Y ’ S C H I L D1 1 : C e r u l P R O C O N S U L1 2 T a n g o i n H a r l c m T O U C H & G O1 3 T h a n k y o u f o r l o v i n g i n e B O N J O V I1 4 S o a p i s i n t h e a i r S . O . A . P .1 5 F e e l t h e b e a t D i i R U D E1 6 T e - a s t c p t s a v i i 3 R E 1 S U D E S T1 7 V r e a u s a p l î n g N & D1 8 S t r o n g c r B R I T N E Y S P E A R S1 9 W a l k i n g a w a y C R A I G D A V f D2 0 A m n e v o i e d e t i n e D I R E C Ţ I A 52 1 S h a p e o f m y h c a r t 13A C K S T R E E T B O Y S2 2 S u p r e m e R O B B T E W I L L I A M S2 3 . 1 1 S a d e y e s E N R I Q U E I G L E S I A S2 4 S i l a n c e , D E L I R I U M2 5 / v A n g e l L T O N E L R I C H T E2 6 L o v c d o n ’ t c o s t a t h i n g J E N N J F E R L O P E Z2 7 I a m a ? V O L T A J2 8 W h o I e t t h e d o g s o t i t B A H A M A N2 9 D o u ă s t e l e K P I T A L3 0 C e a m a i f r u m o a s ă z i A L E X A N D R U A N D R I E S

p o l i t ia c lu j : 955 şl 43-27-27JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 '

1968 - România a ratificat Tratatul privind “Principiile care guvemeaza activitatea statelor în exploatarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti, semnat

la 27.01.1967 la Washington, Moscova şi Londra.

A

• Mulţumirijmedicilor de la “Institutul Inimii - prof.N. Stăncioiu

D o m n u l m r . p a r a ş u t i s t E m i l i a n Ş a n d r u a f o s t i n t e r n a t c î t v a t i m p la “ I n s t i t u t u l I n im ii - p r o f . N . S t ă n c io i u ” d in C lu j - N a p o c a . A c e s t a d o r e ş te s ă l e m u l ţ u m e a s c ă , p r i n i n t e r m e d i u l z i a r u l u i n o s t r u , m e d i c i l o r c a r e i - a u s a l v a t v i a ţ a . P r e z e n t ă m c î t e v a f r a g m e n t e d in s c r is o a r e a a c e s t u i a , i n t i t u l a t ă “ M e d i c i i ş i a v e r e a l o r m o r a l ă ” . S c r i s o a r e a î n c e p e a ş a : “ Oa u t o s p e c i a l ă c u n u m ă r u l „ 9 6 1 ’ s c r i s p e la t e r a le , a l e a r g ă c a la u n r a l iu c u u n p r e m iu fo a r t e m a r e . I n t r - a d e v ă r , m e d i c i i ş i p e r s o n a l u l a c e s t e i a u t o s p e c i a l e s e s tr ă d u ie s c s ă c î ş t i g e a c e s t p r e m iu , c a r e n u e s t e a l t c e v a d e c î t v i a ţ a u n u i o m , a c ă r u i i n i m ă o b o s i t ă ş i p o a t e p l i c t i s i t ă d e a c e a s tă v ia ţă , î n c e a r c ă s ă s e o d ih n e a s c ă , f ă r ă a - ş i d a s e a m a d e g r a v i t a t e a f a p t u l u i . . ^ B o l n a v u l e s t e p r e lu a t d e b r a n c a r d ie r i i in s t itu tu lu i ş i d u s î n s a l o n u l d e t e r a p ie in te n s iv ă , undes to t c o r p u l m e d ic a l a c ţ io n e a z ă f o a r t e o r g a n iz a t . . . M e d ic i i ş i a s i s t e n t e l e s e în ţ e l e g d o a r d i n p r i v i r i ş i în c î t e v a z e c i d e s e c u n d e , s i g u r s u b t r e i z e c i , b o ln a v u l e s t e m o n ito r iz a t ş i s t a r e a l u i e s t e c o n t r o l a t ă . . . A b ia a c u m m e d i c u l V a s i l e C io r t a n , a v î n d f r u n t e a tr a n sp ir a tă , z î m b e ş t e t r iu m f ă t o r c ă tr e d r . D r a g o ş ^ R o t a r u ş i a s i s t e n t a A r i a n a S u c i u , c a r e t r e m u r ă în u r m a e f o r t u l u i d e p u s . O a m e n i i î n h a la t e a lb e a u r e u ş it î n c ă o d a t ă î n l u p t a îm p o t r iv a m o r ţ ii . . . A d o u a z i î n c e p i n v e s t i g a ţ i i c o m p l e x e , c e n e c e s i t ă a p a ra te^ ş i s p e c i a l i ş t i d e m a r c ă . In p a r a le l , p r im e ş t i ş i o t e r a p ie s u f l e t e a s c ă . . . D o c t o r u l A l e x H a g a n , d u p ă t r e i o r e d e m u n c ă , c e n e c e s i t ă o a te n ţ ie ş i o p r e c i z i e m ic r o n ic ă , p a r e m a r t ir iz a t . . . A d o u a z i îl c u n o ş t i ş i p e d ir e c to r u l a c e s t u i i n s t i t u t , d r . A l e x a n d r u C ă p â l n e a n u , c a r e c u î n f ă ţ i ş a r e a - i o l im p ia n ă ş i f i z i o n o m i a d e o m b u n , s t ă c u t in e d e v o r b ă ş i - ţ i d ă a r ip i . . . A ş a e s t e o s e c v e n ţ ă d i n a c t i v i t a t e a “ I n s t i t u t u lu i I n im i i” , a l c ă r u i p e r s o n a l e s t e în lu p tă p e r m a n e n tă c u s e c u n d e le ş i m o a r te a ... O r i d e c î t e o r i t r e c d e a t u n c i p r i n f a ţ a “ I n s t i tu tu lu i I n im i i” , îm i s i m t in im a b ă t în d m a i t a r e , lu c r u c e . m ă f a c e s ă - m i r id i c c u r e s p e c t p ă lă r ia ş i s ă r o s t e s c o r u g ă c iu n e p e n tr u to ţ i c e i d e a i c i . C i n s t e v o u ă s a l v a t o r i d e v i e ţ i o m e n e ş t i ! ”

Viorica G.

IANUARIEMotto:

Fac cerere şi riu-n zadar, vreau ajutorul de şomer.- Dar cum? Sînteţi pensionar!- îl vreau pentru calorifer...

ORIZONTAL: 1. Sărbătoarea unui ger cumplit 2. Pîrtiile probei de schi fond (mase.) 3. Lună de iarnă în tradiţia populară - Te încălzeşte noaptea lîngă'soţie4. A scoate unt din lapte - Frunzele bradului în ger5. Continent estic, promotor al războiului rece - Numaidecît, spun moldovenii 6. Ba nu-i în Banat! - Hol întortochiat! - Ana Lupaş 7. Anton Tauf- Păstrători de tradiţii şi pentru sărbătorile de iarnă 9. Rămas fără replică -

Dan Spătaru 9. Loteria sportului cu balonul rotund,, (acum cu dispute din campionatul italian) 10. Vremuri rele la meteo.

VERTICAL: 1. Perechea lui Bogdan'(fem.l) - Petraş Irina 2. _ Lipsesc în vacanţa elevilor - Planetă logodită 3. învins - Notă nefinalizată! 4. Rîul copilăriei lui Creangă - Ce vă doresc prietenii 5. Prăjitura festivă de Sfîntul Ioan... - ... şi unul care abia aşteaptă să o mănînce 6. Elena Negri - Ambarcaţiunea albă a bogaţilor - Sorin Pavel 7. Asociaţia Tinerilor Plasticieni - A mitui 8. Capitala de sub Meseş a unui judeţ vecin - Opriţa Radu 9. Clasic, autorul pastelului “lama” (Vasile) 10. Cred că iama viitoare va fi mai bine.

Dicţionar: NAT, LHO, NOT.Ioan POP

Piersic (soluţie)EMILRACOVITA • X • POET • TITAN • TP • TM • PACALI •

RAM * ARAR • LEV • ASPIRAT • FINE • OT • ACTIV • ATR • RETRĂI • Ion • S • D • RĂBUFNI • RA • INASI • IO • BOT • NAB • LA • VORBI • AVUT • LOAZA • V • RECUNOŞTINŢA

1 2 3 4 5 6 7 8 9 p in

2

3kh&l

4 .. P P !feâtwi

5 - fei' . J -

6âsmssa rW -rf

7jj. a

: -U

mm.r ■ y

9

1 0

Modernizare în gara GherlaToamna trecută am relatat cititorilor noştri despre lucrările de

investiţii începute în incinta Staţiei CFR Gherla. Odată cu instalarea în funcţia de şef al gării a domnului'Cosmin Big, totul s-a schimbat în bine. S-au zugrăvit toate încăperile, s-au schimbat uşile şi geamurile (fiind montate geamuri termopan!) şi s-a extins holul de aşteptare. în curînd va fi amenajată o sală “mama şi copilul" (care, pînă în prezent nu a existat la Gherla), se va deschide un punct farmaceutic (nici acesta nu era), iar călătorii vor dispune de uri chioşc modern în holul central.

Spre bucuria şi satisfacţia călătorilor gherleni se va ridica şi peronul, care în ultimii ani a fost o adevărată “probă de foc” pentru cei care s-au încumetat să urce sau să coboare din tren. Dar, calvarul se va termina, în această primăvară peronul va fi “ridicat şi adaptat” înălţimii treptelor trenului. De asemenea, în faţa gării se va monta o gresie antiderapantă.

SZ. Cs,

y f i 7 $ y

Berbec (20 martie - 18 aprilie)Cel mai interesant aspect astrologie .al acestei perioade este ascensiunea

curbei financiare, începînd cu ziua de marţi sau miercuri. Spre finele săptămînii, aceasta are un maxim de toată frumuseţea, deci s-ar putea să primiţi bani la începutul intervalului următor. Mici probleme cu sănătatea, în weekend. ,

Taur (19 aprilie - 19 mai)O v e s te e x c e le n tă , d in d o m e n iu l s o c io -p r o fe s io n a l , |

v ă u m p le în tr e a g a să p tă m în ă .’ D e ş i n u m a i a v e a ţ i m a r i sp era n ţe în a c e s t s e n s , ia tă c ă u n v i s m ă reţ v i s e îm p lin e ş te . D in p u n c t d e v e d e r e f in a n c ia r , s-ar p ărea c ă s itu a ţ ia s ta g n ea z ă la u n n iv e l a c c e p ta b il , d a c ă n u fa c e ţ i r is ip ă ş i in v e s t iţ i c u m in tea , n u c u in im a .

Gemeni (20 mai - 19 iunie)R em a r c a b ilă e s t e , în p r im u l r în d , a lura c u r b e i a f e c t iv - e m o ţ io n a le , care

I are n u m a i p u ţin d e d o u ă m a x im e ! P o a te c ă v r e m e a v ă în a r ip e a z ă s u f le tu l ş i s în te ţ i m â i v u ln e r a b il la a s e d iu l u n e i p e r s o a n e d e s e x o p u s . O r ic u m , v ia ţa în c u p lu (d a c ă e x is tă ) d e c u r g e Ia c o te s u b lim e . N im ic n o u d e sp r e b a n i, d eo c a m d a tă .

i Rac (20 iunie - 21 iulie)V e ţ i scă p a d e o o b s e s ie d a to r ită u n e i în tîm p lă r i d e lic a te (m a r ţi sa u ^

m ie r cu r i), c în d a d ev ă ra ta faţă a u n e i p e r s o a n e a p r o p ia te v a ie ş i la iv e a lă .P e d e a ltă p a r te , c u r b a f in a n c ia r ă ş i c e a s o c io - p r o f e s io n a lă s în t în a s c e n s iu n e ,- în c o n s e c in ţă , b u g e tu l v i s -a r p u te a r e d r e sa în m o d s e n s ib i l .

Leu (22 iulie • 21 august)S -a r p u te a s ă f iţ i v ic t im a u n e i c a p c a n e s e n t im e n ta le - p e la m ij lo c u l

in te r v a lu lu i - , în tr u c ît a lu ra c u r b e i a fe c tu lu i p r e z in tă m e a n d r e p e r ic u lo a s e .| M a i m u ltă p ru d en ţă n u s tr ic ă . D in p ă c a te , cu rb a f in a n c ia r ă a re o e v id e n tă

ten d in ţă d e s c ă d e r e , d e c i s -a r p u te a să v ă „ p a s c ă ” u n g h in io n în a c e s tI s e n s . ’ |

Fecioară (22 august - 21 septembrie) \Ş i la d v . s itu a ţia fin a n c ia ră r is c ă să d e v in ă in c e r tă , m a i a le s d a c ă n u

j e n u n ţ a ţ i la u n e le in v e s t iţ i i c e m a i p o t în tîr z ia . S o a r e le nu e s te a c u m în n o n ie cu M e r cu r , d ar are o p o z iţ ie fa v o r a b ilă fa ţă d e V e n u s . C u a lte

c u v in te , v ă a ş te a p tă o v ia ţă se n t im e n ta lă ş i a m o r o a s ă .d e m n ă d e in v id ia t .Balanţă (22 septembrie - 21 octombrie)

O v e s t e b u n ă ş i u n a m a i p u ţ in b u n ă s e v o r a g lo m e r a în a c e s t in te r v a l, I c în d n u v ă v e d e ţ i c a p u l d e treb u ri. V e s te a fe r ic ită v in e d in s p r e z o n a I f in a n c ia r u lu i (m ie r c u r i s a u j o i ) , iar c e a c u g u s t am ar s o s e ş t e d in partea I u n u i p r ie ten c a r e v -a ju c a t o fa r să d e lo c a m a b ilă . S ă v ă f ie în v ă ţă tu r ă d e | m in te !

Scorpion (22 octombrie - 21 n o ie m b r ie )V ă a ştea p tă o să p tâ m în ă c a lm ă ş i n e te d ă , întrucît configuraţia astra lă

e s t e l ip s ită d e p la n e te le c e p r o d u c „ a g it a ţ ia ”. Cu to a te a c e s te a , mici „ a sp er ită ţia ” s în t p o s ib i le în partea a d o u a a p e r io a d e i , c în d curba p s ih ic u lu i are c ît e v a o s c i la ţ i i . Cineva dintr-o zodie de foc (Săgetător, Berbec sau L eu ) n u vă p la c e .

Săgetător (22 noiembrie - 20 decembrie)T o a te b u n e ş i la lo c u l lo r în c o n s te la ţ ia d v ., d ar s in g u ru l c a r e n u -ş i

| g ă s e ş te lo cu l s în te ţi d v . în ş iv ă . D a c ă alura cu rb e i p s ih ic u lu i ş i a a fe c tu lu i ! n u m in t, a tu n ci v e ţ i p ar c u rg e o p er io a d ă p lin ă d e d ise n s iu n i p r o v o c a te

in u til d e către d v . M a rte ş i S o a r e le n u fac c a să b u n ă , ar treb u i s ă v ă I c en zu ra ţi m a i m u lt p orn ir ile .

Capricorn . (21 decembrie - 19 ianuarie)C el m a i in teresa n t a s p e c t astral e s t e c e l f in a n c ia r ; curb a cu p r ic in a are o

scă d e re la în c e p u t ( lu n i ş i m arţi), a p o i urcă c u v io ic iu n e sp re c o te foa rte în alte . în c o n se c in ţă , d u p ă un ip o te tic g h in io n , v ă a ş te a p tă o su m ă c o n s is te n tă de b a n i. R e la ţ ii le se n t im e n ta le c u n o s c , în s ă , o d e te r io r a r e d es tu l d e ser io a să .

Vărsător (20 ianuarie - 18 februarie)P r im e le z i le a le s ă p tă m în ii v o r f i în că r ca te c u p r o b le m e m u lt e ş i

I m ă r u n te , foa rte s tre sa n te , c a r e v ă . v o r d ep ărta d e in te r e s e le p e r s o n a le , j în s ă d e m iercu r i v ă e lib e r a ţ i d e a c e a s tă p o v a ră ş i p u r c e d e ţ i la o n o u ă

a fa c e r e p ro m iţă to a re . S itu a ţ ia f in a n c ia r ă s e v a îm b u n ă tă ţi s e n s ib il .Peşti (19 februarie - 19 martie)

P e n tr u c e i n ă s c u ţ i în u l t im u l d e c a n a l z o d i e i p o su rp riză foa rte p lă c u tă - d e ord in s e n t im e n ta l - v ă v a „ îm b ră ţişa ” j o i sau v in er i. îh g en e ra l, v a f i o să p tâ m în ă fa ră p e r ip e ţ ii f in a n c ia r e sa u s o c io - p r o fe s io n a le . în w e e k e n d m ă i e s t e p o s ib i lă o în t î ln ir e d e a fa c er i, c a r e v ă v a tra n sfo rm a în tr -u n o p t im is t r ea lis t .

i m

Lim bajul dem ocraţiei (3V )

î n a m p lu l e i r e p o r ta j d in “ T h e In te r n a tio n a l J o u m a l i s f ’, Laura K e l ly , coo rd o n a to a rea program ului d e la A I N o v a S lo v a c ia , c ite a z ă ş i a lte păreri (d e c ît a l e s t u d e n ţ i l o r r o m â n i ) . F ă r ă s ă c o m e n t e z e , p r o fe so a r a d e z ia r is t ic ă la să to tu ş i să s e în ţe lea g ă că e n tu z ia s m e le s p e c i f ic e v îr s te i ( ş i z o n e i d e u n d e v in c u r s a n ţ ii n .n .) n u s în t to c m a i în co n c o r d a n ţă c u id e a lu r ile d e im p a rţia lita te a le ju rn a liş tilo r .

- E s t e cre d in ţa m e a , sp u n e L .K ., că în vă ţarea z ia r is t ic i i în s o c ie tă ţ ile p o s te o m u n is te e s te îndreptată sp re resc r ie r ea e fe c t iv ă a u n o r te x te .

Z ia r istu l p o lo n e z K o n s ta n ty G e b e r t sp u n e în să cu

to tu l a ltc e v a , a tu n c i c în d , c u m u ltă e lo c v e n ţă , v rea s ă -ş i c o m p le te z e p ro fe so a ra :

- C în d tra d u cem lim b a ju l c o m u n is m u lu i în c e l al d e m o c r a ţie i , treb u ie s ă s c h im b ă m a tît v o c a b u la ru l, c ît ş i g ra m a tica (?? !! n .n .) .

G reu d e a p lic a t a şa c e v a , sp u n a tît s tu d e n ţii, c ît şi p ro fe so a ra lo r! A sta îm p r eu n ă c u a m b ig u a c o n c lu z ie c ă n im e n i n u ş t ie c in e a u fo s t m a i b u n i: cu rsa n ţii Sau p ro fe so r ii? în s e n s u l c ă e x p e r ie n ţa s -a tra n sm is în a m b e le sen su ri.

S f îr ş it d e a u g u st, 1 9 9 9 . Z i d e e x a m e n e . N e -a m în tîln it în tr -o m ă n ă stire con stru ită în s e c o lu l X V III , afară e o z j d e vară, a sem ă n ă to a r e u n e i cărţi p o ş ta le o b işn u ite . în tr -o sa lă , 17 s tu d e n ţi p r im e s c d ip lo m e le -

în cu n u n a r ea m u n c ii ş i e fo r tu lu i lo r . T o a te a r t ic o le le a u f o s t s c r is e , d u p ă r e g u l ile c e l e m a i s t r ic te a le ju r n a lis t ic i i . T o ţ i ş i to a te s e v o r în to a r c e , c u r în d , în C e h ia , .R o m â n ia , K a z a h s ta n , B u lg a r ia , U c r a in a , G e o r g ia . N e îm b r ă ţişă m ş i la c r im i î ş i fa c c ă r a re sp r e lu m e , a m e ţ iţ i d e p e r s p e c t iv a d esp ă rţir ii.

- D o a m n ă , s p u n e A n c a (D r a g u n .n .) , p u n în d u -ş i b ra ţe le în ju r u l u m e r ilo r m e i - s în t o n o r a tă ş i m în d r ă c ă v -a m c u n o s c u t . _

- Ş i e u , d ra g a m e a , ş i eu .

L . K e l l y s - a în to r s l a - A I N o v a î n B r a t i s l a v a , S lo v a c ia , în s e p te m b r ie 2 0 0 0 . P re d ă în c o n t in u a r e ş i

•c o o r d o n e a z ă p r o g r a m u l d e m a s te r a t d e a ic i .

O echipă de experji ruşi din cadrul forţelor de rachete strategice a plecat, ieri, spre o bază militară din Colorado Springs, în Statele Unite, urmînd să lucreze la un proiect reprezentînd o alternativă la sistemul de apărare antirachetă (NMD), a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de AFP.

Cehia intenţionează să restabilească, începînd din luna aprilie, obligativitatea vizelor pentru cetăţenii canadieni, pentru

a pune capăt ”asimeîriei" existente din'1997 între cele două ţări, a afirmat, ieri, la Praga, o sursă din cadrul Ministerului ceh de

Externe, citată de AFP.

0<f* f* <Li â • i £* ta iPslrs lomsîi şl -fosili şefi da

ais oons'a’af oă fszsMola ia aisreri sa îiUit ud U biii.

U i

o ’-n.■ u v

iiHj g g u i î ă U l 2 w-2m i

J i.svtf

( In n o u a lg o r i t m p o l i t i c ?u rm a re d in p a g in a 1

v ec h ii c o a liţ i i m a jo r ita re , c u unul d e tip n ou - c u m p a r e a fi c e l p u s în a p lic a r e îm p reu n ă cu PNL'. A lt fe l, prin c e s-ar deosebi mijloacele, de ati'tea ori c r it ica te , in c lu s iv d e PDSR, a le r eg im u lu i C o n s ta n t in e s c u , de c e le f o lo s ite d e c îş t ig ă to r ii a le g e r ilo r d in anu l 2 0 0 0 ? C ă fi m ia care a fo st ajutată să p reia rafinăria d or ită s i d e D a n V o ic u le s c u are d atorii că tre stat re ie se si d in r ă sp u n su l p e c a re D in u P atr ic iu îl dă a c u z a ţ ii lo r c e i s e a d u c . L id eru l lib e r a l nu n ea g ă e x is te n ta d a to r iilo r , dar d ec la ră c ă f irm e le s a le în treţin rela ţii d e a fa cer i cu f irm e a le sta lu lu i si că . în d eru la rea a cestora ap ar m o m e n te c în d o firm ă e s t e d a to a re c e le i la l t e sau in v e r s . în m a r e , s u s ţ in e P atriciu , r e la ţiile s in i a v a n ta jo a se pen tru toa te f ir m e le c a r c le d eru lea ză , in d ife re n t că s în t a le sa le , ori aparţin s ta tu lu i. C ee a c e , d acă s e in tim p lă a sa , e s te foarte b in e . R ă in in e in d isc u ţ ie m o d a l i t a te a in c a r c a fo s t a b o r d a tă p r iv a t iz a r e a u n e i în treprin deri d e stat ş i d acă a cea sta nu a fo s t c u a d evărat m o n ed ă d e sc h im b o fe r ită c e lo r care c o n d iţ io n e a z ă sp rijin u l p arla m en ta r d e c a re g u v e r n u l m in o rita r are n e v o ie .

P r e ş e d i n t e l e P D , P e tr e R o m a n , a d e c la r a t , i e r i , la B r a ş o v , în tr -o c o n fe r in ţă d e p r e să , d up ă o în tîln ire a fo ştilo r ş e f i de ca m p a n ie e lec to ra lă ai p artid u lu i, că p rin c ip a la cau ză a r e z u l t a t e l o r m a i p u ţ in s a t i s f ă c ă t o a r e o b ţ in u t e la a l e g e r i l e g e n e r a l e a f o s t “ g e s t i o n a r e a d e f e c t u o a s ă a c a m p a n ie i la n iv e l cen tra l” .

în p lu s , R o m a n a afirm at că r e l a ţ i i l e d e c o m u n ic a r e cu cen tru l au fo s t d e fe c tu o a s e şi

. s -a p u tu t c o n s ta ta “ o lip să de m o b il iz a r e d u p ă s e m is u c c e s u l d e la a le g e r ile lo c a le ” .

E l a arătat c ă rep rezen tan ţii c e lo r 4 2 d e ju d e ţe au adus critici în leg ă tu r ă c u m o d u l în care c a m p a n ia a fo s t g e s t io n a tă la n iv e l cen tra l.

P r e şe d in te le P D a afirm at că , în d a ta d e 9 f e b r u a r ie , v a p rezen ta o a n a liz ă a rezu lta te lo r a le g e r ilo r , c a re v a cu p r in d e , p e

lîn g ă c o n c lu z i i şi p e r sp e c t iv e , c ă i c o n c r e t e d e r e la n s a r e a p artidu lu i în v iaţa p o lit ică .

P etre R o m a n a m ai sp u s că , în cad u l întâlnirii de la B ra şo v , s - a c r i t i c a t m u n c a p o l i t i c ă d ep u să d e m in iştr ii P D sau de p er so n a lită ţ ile g u v ern a m en ta le a le p a r t id u lu i . “ U n a e s t e p erform an ţa strictă în E x e c u t iv ş i a lta e s te m u n ca p o lit ic ă şi c a p a c i t a t e a d e a r ă s p u n d e n e c e s i t ă ţ i l o r p a r t id u lu i” , a d e c la r a t R o m a n . “ P e r s o n a l m i-a m a su m a t con ştien t sarc in a d e a s ă lta e le c to r a l p a r tid u l. A n a liş t ii m i-a u atras a ten ţia că treb u ie să o p te z între a a tin g e eu sau partidu l un sco r e le c to r a l b u n şi, d e a cea stă dată, e s te b in e că p artidu l a ie ş it m a i s u s ” , a c on tin u a t lid eru l P D . C u toa te a c e s te a , a su m a rea r e z u lta tu lu i ob ţin u t d e P D nu p o a te fi d e c ît c o le c t iv ă , a m ai sp u s R o m a n , care a a d ă u g a t că “ s i e r o r ile

p o l i t ic e care s-a u fă cu t au fo s t r e z u l t a t u l u n o r d e c i z i i c o l e c t i v e ” . D r e p t e x e m p l u , R o m a n a c it a t r e v e n ir e a la g u v e r n a r e în a p r i l i e 1 9 9 8 , d e c i z i e lu a tă d e C o l e g i u l D ir e c to r a l P D .

“ în P D nu e s te ş i n u tr e b u ie sâ f ie p p o la r iza re , o îm p ă rţire în tab ere , f iin d că a c e a sta ar fi în c e p u t u l s f îr ş i t u lu i” , a m a i d ec la ra t Petre R o m a n , re fer ito r la s p e c u l a ţ i i l e p r i v i n d d i s e n s i u n i l e d i n p a r t id , p r o v o c a t e d e o e v e n t u a l ă c a n d id a t u r ă a lu i T r a ia n B â s e s c u la fu n cţia d e p r e şe d in te al P D . “ în a c e s t m o m e n t îm i a s u m fu n c ţia , iar c e v a h otăr î p a r t id u l d u p ă c e v o m f a c e a l e g e r i l e v a fi a c c e p t a t fără p r o b le m e ” , a a firm a t lideru l P D , r efe r in d u -se la p o s ib ilita te a ca fu n c ţia d e p re şe d in te sâ r e v in ă a ltu i can d idat.

Pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de sfat vor primi în aprilie indexarea de 7,5 la sută aferentă primului trimestru al acestui an

P e n s i o n a r i i d in s i s t e m u l a sig u ră r ilo r s o c ia le d c stat v or p r im i, în c u r su l lu n ii a p r ilie , in d ex a rea d e 7 ,5 la su tă a feren tă p rim u lu i tr im estru a l a cestu i an, p ro cen t c a rc v a a co p er i in tegra l, c o n f o r m p r o g n o z e l o r , r a ta i n f l a ţ i e i , a i n f o r m a t , i e r i , M i n i s t e r u l M u n c i i ş i S o lid a r ită ţii S o c ia le (M M S S ).

P o tr iv it su rse i c ita te , în c a z u l în c a re s c v a c o n s ta ta o creştere a i n f l a ţ i e i p e s t e l i m i t a

p r o g n o z a t ă , p r o c e n t u l d e in d exare v a fi reca lcu lat, u rm înd ca b an ii sâ f ie aco rd a ţi în lu na u rm ătoare .

I n d e x a r e a t r i m e s t r ia l ă a p e n s iilo r în tr-u n p ro cen t care să a c o p e r e in te g r a l rata in f la ţ ie i c o n s t itu ie u n a d intre p r io r ită ţile a c tu a lu lu i E x e c u t iv , p re v ă z u tă în p ro g ra m u l d e g u v ern a re.

R e c a lc u la r e a p e n s iilo r a fla te în p la t ă la d a ta in t r ă r i i în v ig o a r e a n o ii L eg i a s is te m u lu i

p u b lic d e p en s ii (1 a p r ilie a .c .) v a fi luată în d isc u ţ ie a b ia în a d o u a ju m ă ta te a a c e s t u i a n , a s tfe l în e ît s p e c ia liş t ii să p o a tă a v e a la d isp o z iţ ie un in terva l d e

« e l p u ţin şa se lu n i în c a re să e v a lu e z e r ezu lta te le şi e f e c te le a p lic ă r ii n ou lu i s is te m d e c a lc u l a l p e n s i i l o r . P o t r i v i t s p e c ia l i ş t i lo r , la r e c a lc u la r e a p e n s ii lo r v or fi a v u ţi în v e d e r e în p r im u l r în d c e i c u p e n s i i d efa v o r iza te .

Conducerea PML a adoptat modificările la Statutul partidului care vor fi supuse aprobării Congresului din 1 7 -1 8 februarie

B ir o u l P e r m a n e n t C e n t r a l ( B P C ) a l P N L a m o d i f i c a t S tatu tu l p a r t id u lu i a s t fe l in c it , la toa te n iv e lu r i le , c o n d u c e r e a sâ f i e “ c o l e g i a l ă " ş i n u “ u n ip e rso n a lă " , a d e c la r a t , ier i, v ic e p r e ş e d i n t e l e l ib e r a l P a u l P ăcura ru.

P â c u r a r u a s p u s c ă în c o n f o r m it a t e c u m o d i f ic ă r i l e p r o p u s e C o n g r e s u l u i P N L , C o n s i liu l N a ţ io n a l v a d e v e n i ,

d u p ă C o n g r e s , c e a m a i im p o r t a n t ă s t r u c t u r ă d e c o n d u c e r e a p a r tid u lu i, care va g e s t i o n a t o a t ă “ p r o d u c ţ ia p o lit ic ă " a fo r m a ţiu n ii lib era le , refer ito are la d o c tr in ă ş i strategii p o l i t ic e .

C o n s i l i u l N a ţ i o n a l î i v a d e s e m n a p e ca n d id a ţii partidulu i la fu n c ţ i i le d e p r e ş e d in te ş i de p r im -m in is tr u , în v e c h iu l statut a c e a s t ă a t r i b u ţ i e r e v e n in d

D e l e g a ţ i e i P e r m a n e n t e , a p r e c iz a t P ăcu raru .

D e le g a ţ ia P erm a n en tă v a lu a d e c iz i i l e “ s tr a te g ic e ” , iar B P C , a tre ia stru ctu ră d e c o n d u ce r e a P N L , v a fi c o n d u s p e b ază d e “ p r o g r a m e ” . A s t f e l , B P C v a n o m in a liz a p e r s o a n e le care s e v o r o cu p a d e p r o ie c te s p e c if ic e , d e v e n in d a s t f e l “ a u t o r it a t e a n u m ă r u l u n u ” a p a r tid u lu i în a c e s te p r o ie c te , a sp u s Păcuraru.

în t r e b a t d a c ă a t r i b u ţ i i l e p r e ş e d i n t e l u i C o n s i l i u l u i N a ţ io n a l ş în t m a i im p o r ta n te d e c î t c e l e a le p r e ş e d in t e lu i p a rtid u lu i, Păcuraru a sp u s că p r e ş e d i n t e l e P N L d e ţ i n e “ fu n c ţ ia n u m ăru l unu ş i c e a m ai im p o r ta n tă ” d in f o r m a ţ iu n e a lib era lă .

S tatu tu l P N L a fo s t m o d if ic a t, în u lt im ii p atru ani, d e c e l p u ţin tre i o r i. în 1 9 9 7 a fo s t în fiin ţa tă

fu n c ţ ia d e p r im -v ic e p r e şe d in te p en tru V a leriu S to ic a , în 1 9 9 8 a f o s t m ă r it n u m ă r u l d e v ic e p r e ş e d in ţ i d u p ă f u z iu n e a P N L cu P A C ş i P L 9 3 , iar în 2 0 0 0 au fost sp o r ite a tr ib u ţiile D e le g a ţ ie i P erm a n en te .

T o a te m o d if ic ă r ile la S tatu tu l P N L v o r fi s u p u s e a p r o b ă r ii C o n g re su lu i p a r tid u lu i, care v a a v e a lo c în p e r io a d a 1 7 - 1 8 feb ru arie.

M i n i s t r u l r o m â n d o S m o r n o va avea întrsvsqsri cu congrsssmsni şi

aamani da afaceri americaniM in is tr u l r o m â n d e E x te r n e , M ir c e a G e o a n ă , v a a v e a la

W a s h in g to n în tr e v e d e r i c u c o n g r e s s m e n i, o a m e n i d e a fa cer i ş i m e m b r i a i n o ii A d m in is tr a ţ ii r ep u b lic a n e . Ş e fu l D ip lo m a ţie i r o m â n e e fe c tu e a z ă , în p e r io a d a 2 9 ia n u a r ie -2 feb r u a r ie , o v iz i tă în S U A , în c a d r u l c ă re ia v a p a r t ic ip a la m ic u l d e ju n cu r u g ă c iu n e , e v e n im e n t g ă z d u it d e p r e ş e d in t e le G e o r g e W . B u s h . S în t p r e v ă z u te în tr e v e d er i c u sen a to r i d in C o m is i i le d e R e la ţ i i E x te r n e (G o r d o n S m ith , J o s e p h B id e n , C h u ck H a g e l ) , C o m e r ţ ş i F in a n ţe (J o h n B r e a u x ) , d in C o m is ia H e ls in k i (C h r is to p h e r S m ith ). M in is tr u l r o m â n d e E x tern e v a a v e a o în t î ln ir e ş i c u S ta n le y F is h e r , d ire c to r u l a d ju n ct al F M I.

Ţaapâ cte sute cte

milioane da lai ia

Banca Populara din Cîmpia Târzii

E m ilia O lar iu , d e 3 4 de ani, ş i M aria C io b a n , d e 40 d e a n i, c a s ie r e ia B anca P o p u la r ă d in C îm p ia T u r z ii, ju d e ţu l C lu j, sînt c er c e ta te su b a cu zaţia de d e la p id a r e , în ş e lă c iu n e , fa ls ş i u z d e fa ls . Potrivit p u rtă to ru lu i d e c u v în t al P o liţ ie i c lu je n e , lt. S im ona P in t e a , în u r m a u n u i con trol e fec tu a t d e p oliţiştii d in C îm p ia T u r z i i , îm p reu n ă cu sp e c ia liş t i din cadru l C urţii T er itor ia le a C o o p e r a tiv e lo r d e Credit, s-a co n sta ta t că O lariu şi C io b a n , în p er ioad a aprilie 1 9 9 7 -n o ie m b r ie 2 0 0 0 , au în to c m it ş i ord on at la plată 8 0 6 c o n tr a c te f ic t iv e de îm p ru m u t a căror valoare se r id ică la 6 ,6 m iliard e de le i. C o n fo r m verificărilor, p r i m e l e c o n t r a c t e de îm p ru m u t au fo s t făcute pe n u m e le c e lo r d ou ă casiere şi a le m em b r ilo r fam iliilor

l a c e s t o r a . R e s tu l b an ilor ! îm p ru m u taţi d e la Banca ! P op u lară au fo s t destinaţi | a c o p e r ir i i d o b în z i lo r fi î r a t e lo r . a fe r en te1 îm p ru m u tu r ilo r anterioare.| D in cercetări a m ai rezultat j c ă O la r iu ş i C io b a n au i fo lo s it în in teres personal j 5 3 6 d e m ilio a n e d e lei. Prin

a c ţ iu n e a lo r , c e l e d ou ă I fu n c ţ io n a r e au denaturat

s o ld u r i le la c o n tu r ile de îm p r u m u t ş i fo n d so c ia l. S p e c i a l i ş t i i au a ju n s la c o n c lu z ia c ă p rin nep lata o b l ig a ţ i i l o r c ă tr e b u g e t , statu l a fo s t p ă g u b it cu 4 1 4 m ilio a n e de. le i.

P a r c h e tu l d e p e l în g ă J u d ecăto ria T urd a a em is p e n u m e le lu i O la r iu E m ilja ş i C io b a n M a r ia m a n d ate d e arestare d e c îte 3 0 d e z ile .

Cosmin PURIŞ

HORAŢIU SAVU Sl-A ADJUDECAT PRIMUL TROFEU ÎN ANUL C0MPETITI0NAL 2001

în s fîr ş it, a m tră it să o v e d e m ş i p e a sta! C a m p io n u l n a ţio n a l e n -t itr e d e r a liu r i la c la sa „ H ” , H o r a ţiu S a v u , a fă c u t m a r e le p a s . N il e v o r b a d e sem n area v r e u n u i m a r e contract de p u b l i c i t a t e s a u s c h im b a r e a - e tern a p r o b le m ă - a m a ş in ii d e c o m p e t i ţ ie . N u ! E v o r b a d e sp r e fa p tu l c ă , p ur ş i s im p lu , î n d e p l i n ă t a t e a f a c u l t ă ţ i lo r m in t a le s i n e s i l i t d e n im e n i

( ! ? ! ) , H o r a ţiu a sp u s m a r e le „ D A ” . „ M a r e a c u r s ă ” o v a p o r n i a lă tu r i d e „ c o p i lo t u l” Claudia', c e a care v a a v e a grijă c a „ tim p ii in term ed ia r i” s ă f ie „ bifaţi” conform graficului. „ E c h ip a te h n ic ă ” (n .r ., a d ic ă n a ş i i ) , o a m e n i d ră g u ţi ş i d e b in e (n u a m reu şit s â a flă m d esp re e i d e c ît că s în t d in S a tu M are ş i au a fa cer i în in d u str ia d e m o b i l ă ) , s în t p o s e s o r i i

u n u i . . . ire a l J a g u a r S - T y p e , a c e la ş i „O Z N " în care S T IN G ş i-a f ilm a t u nu l d in tre u lt im e le c lip u r i v id e o . D rep t pentru care a m in t u i t c ă v i i t o a r e l e s p o n s o r i z ă r i ( s t r i c tc o m p e t iţ io n a le ) a le lu i H ora ţiu s în t , aproape s ig u r , r e z o lv a te d eja . D in sp re p artea n oa stră c e să m a i.. . s c r ie m ? C a să d e . . . b lo c m otor, c îte v a lv e p e p isto n a tîţia c o p ii în casă !

. 4 - A - v

Cristian BARA

1 ,C A S A D E ED IT U RA

- S .R . L .Autorizata prin S.C. nr. 1 £ '3/ î £31, judecătoria Cluj-

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1391 cod fiscal R 204469

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str. N a p o ca 16

C U LT U RĂ : TEL . 19.74.90 - M IC HAELA BO CU ; SOCIAL- C ETĂ ŢEN EŞT I: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: T EL .: 19.75.07 - ALIN TUDOR B Ă IES C U ; SPO R T :T EL ,: 19.21.27

c -m a i i ia u B v u j^ T i iB i i .u iu H . 'u - i c u a ^ i a ■ -CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.04-RAULE - m a il’ re c la m a a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - pub lic itate S E ST R A Ş ; D IFUZARE MICA PU BL IC IT A TE: T EL: 19.49,81. -

- ST ELA PETCU ; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PET R U Ş ’ .19-74.18

IL IE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R CH IO REANU (redactor şef adjunct); CR IST IAN BA R A (redactor şef adjunct), Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E - m a il:a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - re d ac ţia

SU B R ED A C Ţ IA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SU B R ED A C Ţ IA D E J: TEL./FAX: 21.60.75

TUMUL lîXEITITAT 1Ă Garemond