d u s e l e l a c t a t e A / în d u t■ y j H f c a i y F T

]LLr wjjJLil 11

( http://www.dntcj.ro/adevarulIANDL XIII NR. 3204

ISSN 12204203VINERI,

25 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

RCA2001A S T R APagina . . .8

(9475499)

rău iscesarVALER CHIOREANU

imp de zece ani românii s-au obişnuit să asculte vocea gravă a unuia sau altuia dintre guvernanţi,

care, cu profundă părere de rău, anunţa că se majorează preţurile la alimente, gaze, energie electrică, televizoare, maşini de spălat, autoturisme, pantofi, chirii ş.a.m.d., pînă la epuizarea listei cu cele necesare traiului. Cu aceeaşi părere de rău, guvernanţii anunţau majorarea birurilor pe care tot românul, mai sărac ori mai bogat, trebuie să le achite la stat, pentru a susţine o administraţie din ce în ce mai numeroasă, mai stufoasă, mai plină de nepoţi, unchi, mătuşi, fii, amante şi prieteni. Şi de partide politice. Asta e noutatea absolută a democraţiei pe care o susţin şi de care se bucură românii. Inclusiv Parlamentul, alcătuit din senatori şi deputaţi şi structurile puse în slujba bunei sale funcţionări. în respectivii zece ani; cetăţenii acestei ţări aflată în tranziţie continuă, ca spre un vis tot mai îndepărtat, au ascultat, periodic, vocile grave ale guvernanţilor care anunţau, evident cu profundă părere de rău, că salariile nu pot fi majorate decît cu cel puţin jumătate din ceea ce ei cereau, că tichetele de masă nu pot fi acordate, că reducerea impozitelor este ceva despre care nici nu poate fi vorba. Dintr-un motiv foarte important: nu sînt bani. O singură

. categorie de cetăţeni n-au întîmpinat şi nu întîmpină greutăţi cînd cer mai mulţi bani. Anume, demnitarii. Începînd de la senatori, deputaţi, miniştri, primari, consilieri în administraţia centrală şi locală, tot felul de trepăduşi ataşaţi demnitarilor, pentru a alcătui situaţii de sinteză şi a compune cuvîntări - toţi beneficiază de bunăvoinţa guvernelor şi parlamentelor cînd e vorba de majorarea salariilor. Cererea lor nu e întîmpinată niciodată cu refuzul devenit clasic: nu sînt bani. <

Din păcate, în România există bani mai ales pentru sectoarele dovedite a fi cele mai neproductive. Dacă ţara a ajuns în coada tuturor clasamentelor întocmite la nivelul continentului, asta se datorează în bună măsură ineficienţei guvernanţilor, pentru a căror întreţinere se cheltuie mulţi

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

Instalaţie de Hotare pneumatică condusă prin calculator

i P

b * b . j

5 = *- - — - ? n* * * ' * i

V * ' fV w‘Săptămîna aceasta, la

Exploatarea Minieră Aghireş a avut loc punerea în funcţiune a unei instalaţii pneumatice de flotaţie condusă prin calculatorul de proces. Obiectivul face parte din programul de modernizare a exploatării miniere şi este rezultatul uriei colaborări finanţată de omul de afaceri Emil Cristescu, conducătorul Grupului „Bega” din Timişoara. Grupul este fonnat din

30 de societăţi comerciale cu capital integral' privat. Noua investiţie include Exploatarea Minieră Aghireş în rîndul unităţilor miniere care beneficiază de tehnologii de ultimă oră. Proiectarea acestei instalaţii aparţine Institutului de Cercetări şi Proiectări Miniere al SC Minesa SA din Cluj-Napoca.' Beniamin PASCU

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 2 - a

E r o i i r o m â n i a u f o s t c i n s t i ţ i s e p a r a t

d e c ă t r e o f i c i a l i t ă ţ i l e c l u j e n e

Ieri, la Cluj-Napoca, Primăria şi Prefectura au cinstit, prin manifestări organizate separat, Ziua Eroilor. în programul propus de Primăria municipiului a figurat oficierea unui Te Deum de către un sobor de preoţi, precum şi depuneri de coroane de flori la diferite monumente din oraş. Tot ieri, pentru prima dată în istoria municipiului a fost ridicat drapelul lui Mihai Viteazul. Despre importanţa zilei şi despre însemnătatea drapelului a vorbit , profesorul Ioan Silviu ^ Nistor. în cinstea eroilor au '■ depus coroane de flori \r e p r e z e n t a n ţ i i _municipalităţii, regiilor autonome, diferitelor asociaţii, societăţi şi fundaţii clujene, precum şi cei ai PRM Cluj, ai Partidului pentru Patrie şi ai Partidului Vieţii Româneşti.

Prefectura Cluj a organizat, la rîndul ei, o ceremonie de comemorare a eroilor în Cimitirul Eroilor, unde a fost oficiat şi un Te Deum. De

asemenea, au fost depuse coroane de flori. Tot Prefectura a organizat o slujbă de pomenire la

’ Mănăstirea „înălţarea Domnului” din Muntele Rece.

Sfîrşitul manifestărilor dedicate Zilei Eroilor a fost marcat prin coborîrea drapelului lui Mihai Viteazul şi retragerea cu torţe pe un traseu care a cuprins cele mai importante pieţe din municipiu.

Mihaeia LĂPUSAN

wt'<

* ' I\îV-r‘S- i ■

' V ' 5*i •■■‘ ’ s

f«

. . r _. . ’*

, * ’ k« . X " i

1yw&M1 ’y f n H .

E > * ; y .i^ '.‘r£5Âvln .

Stim aţi consum atori ai produselor

Vă asigurăm că toate produsele lactate pe care dumneavoastră le consumaţi sînt obţinute numai din lapte materie primă de la animale sănătoase. Produsele realizate sînt verificate zilnic sanitar veterinar şi garantăm cea mai înaltă securitate alimentară a produselor. |

Va invităm să consumaţi cu încredere z-produsele^^j^Tşg®pentru un plus de sănătate.

C onducerea S.C. N apolact S.A. C luj

La UE3I3 a rncepiaf a doua etapă a evaluării internaţionale .

O comisie compusă din patru reprezentanţi ai Asociaţiei Universităţilor Europene a sosit, ieri, la Cluj-Napoca pentru a continua activitatea de evaluare a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB). Menţionăm că universitatea clujeană este prima instituţie românească de învăţămînt superior supusă unei evaluări internaţionale. Prima etapă a evaluării a avut loc în luna aprilie a acestui an cînd reprezentanţii Asociaţiei Universităţilor Europene au analizat activitatea cîtorva dintre facultăţile UBB. Cătălin Baba, directorul Departamentului de Cooperări Internaţionale a UBB a declarat că, sîmbătă, comisia de evaluare va întocmi un prim raport preliminar de evaluare care va fi prezentat conducerii UBB şi Asociaţiei Universităţilor Europene. Raportul de evaluare a UBB cuprinde trei volume: o prezentare şi trei anexe care privesc evoluţia universităţii din 1780 şi pînă în prezent; structurare, funcţionare, administraţie şi resurse umane, managementul financiar, investiţii în infrastructură si cercetare universitară. Cosmin PURIŞ

li-1 ă' 1 q ţdgsp rr

fliti «sui ds• Doctor Honoris Causa UAD: Robert Fleck, Jean Pierre Greff •

într-o lume bulversată şi distorsionată, un eveniment ca cel de joi, 24 mai, nu poate decît să bucure. Pentru câ ziua de ieri, încărcată de semnificaţii,, deschide punţi, mîngîie suflete şi încîntă priviri, prilejuieşte întîlniri cu prezenţe pregnante şi puternice din lumea artelor şi nu numai, afirmă identităţi şi personalităţi bine conturate, reprezintă ani de integrare europeană la cele mai înalte cote. De la prima formă

! UOTeC'*

instituţionalizată, Şcoala de Arte Frumoase/ 1926 la actuala Universitate de Artă şi Design, şcoală de prim rang în constelaţia artelor din România. Strălucită prin nume de prim rang, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Anastase Demian, Pericle Capidan, Alexandru Popp, Eugen Pascu, Catul Bogdan, Paul Sima, Doina Cordovan, Ladislau Feszt, Florin Maxa, Cornel Ailincăi, I.H. Bugnariu, Aurel Mureşan, Radu Solovăstru, Ioan Sbârciu, păstrînd regretul de a nu-i putea aminti pe toţi.

Demostene ŞOFRON. . c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 5 - a

STIM A ŢI CONSUMATORI A I PRODUSELOR

S .C . T U R D A L A C T S .A . geo

Nu vă luaţi după zvonuri! £

Vă asigurăm că produsele lactate pe care le

consum aţi zilnic sînt obţinute num ai din lapte

proaspăt de la animale sănătoase şi din zone avizate

de către Direcţia Sanitar V eterinară Cluj.

Toate produsele sînt verificate zilnic din punct

de v e d e re sa n ita r v e te r in a r , ia r p rocesu l de

p ro d u c ţie respectă în tocm ai no rm ele priv ind

securitatea alimentară a produselor lactate.Nu vă luaţi după zvonuri!

Consum aţi cu plăcere şi încredere produsele S.C. T u rda lac t SA Turda.

CONDUCEREA S.C. TURDALACT S.A. TURDA

m <H t ' ? ? n l ',a 1 0 d 0 > C - t A t r e ia a f la r e a C a P u ,u i Sfintu|oi Ioan Botezătorul- S f ' Mc'CeleLirv endarvl grecocatolic: A treia găsire a capului S. Ioan Botezătorul (în 823). ■ ■ f -

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•P R IM A R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60,30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90

.P R IM Ă R IA TURDA: 31-31-60

.P R IM Ă R IA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .P R IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48.P R IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26

POLITIA CLUJ-NAPOCA:• - 955 si 43-27-27

POLIŢIA FEROVIARĂ•CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•P O L IŢ IA DEJ: 21-21-21•P O L IŢ IA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38.P O L IŢ IA GHERLA: 24-14*14.POM PIERII: 9S1

PROTECŢIA CIVILĂ: 982.G A R D A FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158• D IR E C ŢIA GENERALĂ A M UNCII SI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: . 961• SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNAŢIONAL: 971•INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: ' 931• DERANJAMENTE: : . 921.O R A EXACTA: 958.R A . TERMOFICĂRE: 19-87-48. R.A. APA CANAL: 19-63-02

S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22SC PRISAL: - 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII GAZE• 92S: 433424

JANDARMI: 956•G A RA Cluj-Napoca; 952•AG EN ŢIA CFR: 43-20-01;

Turda-31-17-62: Dcj-2I-20-22 ALIANŢA ANT1SUICID: 19-IM 7DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI 983

E X I M T U RA G E N Ţ I E D E T U R I S M Ş l B I L E T E D E A V IO N

v * o f e r ă :

I F i l i l V I E Ir 25 - 31 MAI JR e p u b l i c a - M ex ica n u l. S U A ,

p r e m i e r ă ( 1 3 ; 1 5 , 3 0 ; 1 8 : 2 0 , 3 0 ) ; v i n e r i , s î m b â t â , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 ; 2 8 - 3 1 m a i - M atrix . S U A - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 * V i c t o r i a - S e m n d e v ia ţă , S U A ( 1 2 ; 1 4 . 3 0 : 1 7 ; 1 9 . 3 0 ) * A r t a - E u r i m a g e s • F i e c o p i l u l b i n e c u v i n t a t , S U A , p r e m i e r ă ( v i n e r i , s î m b ă l â . d u m i n i c ă : 1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 8 ; 2 0 . 3 0 ; l u n i . m a r ţ i - 1 1 ; 1 3 ; 1 8 . 3 0 ; 2 0 . 3 0 ; m i e r c u r i , j o i : 1 1 ; 1 3 ; 1 8 ; 2 0 . 3 0 ) ; 2 8 - 2 9 m a i : Io n - b l e s t e m u l p ă m în tu lu i, b l e s t e m u l iub irii. R o m â n i a ( 1 5 ) ; 3 0 - 3 1 m a i : F r a ţ i i J d e r i , R o m â n i a ( 1 5 ) * F a v o r i t - B ă i, c a r e m i-a fi şu tit m a ş in a ? . S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - Z iu a a 6 - a , S U A ( 1 2 , 4 5 ; 1 5 ; 1 7 , 1 5 ; 1 9 , 3 0 )

T U R D A - F o x - 1 0 2d a lm a ţ ie n i , S U A ( 1 3 ) ; D i s p a r i î n 6 0 d e s e c u n d o , S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b â t â , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2

D E J - A r t a - S c a r y M ov ie , S U I A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b â t â , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2

G H E R L A - P a c e a - R e g u la j o c u l u i , S U A ( v i n e r i , s î m b â t ă , d u m i n i c ă : 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ş i s p e c t a c o l e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 1 ; l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i : 1 7 ; 1 9 ) - j o i î n c h i s .

t a r o mO R A R U L C U R SELO R INTERNE'

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 lu n i '

C l u j B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 9 ,0 0 C l u j O t o p e n i 1 6 ,3 5

m a rţiC l u j - » B ă n e a s a . 0 7 , 0 0 ş i 2 0 ,4 5 C l u j - > O t o p e n i 1 5 ,1 5

m ie rc u r i C l u j B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 9 ,0 0 C l u j - » O t o p e n i 1 6 ,3 5

j o iC l u j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 2 1 ,0 0 C l u j - > O t o p e n i 1 5 ,1 5

v in e r iC l u j B ă n e a s a 0 8 , 3 0 ş i 2 0 ,1 0 C l u j - > O t o p e n i 2 1 ,3 5

s î m b â t ă C l u j 4 B ă n e a s a 1 2 ,3 0

d u m in ic ă B ă n e a s a - > C l u j 1 9 ,3 0

ORARUL CURSELO R EXTERNE P E R IO A D A 25 M A R . 2001 - 28 OCT. 2001C lu j •> F r a n k fu r t

m a rţi ş i jo i 9 ,4 0F ra n k fu r t - > C lu j

m a rţi ş i jo i 1 4 ,4 5C lu j - 9 V ie n alu n i, m ie r c u r i - 1 1 , 2 5 , v in e r i - 1 5 , 1 0 V ie n a - 9 C lu jlu n i, m ie r c u r i - 1 6 , 3 5 , v in e r i 1 9 ,4 0 C lu j - 9 B o lo g n alu n i, m ie r c u r i - 1 1 , 1 5 , v in e r i - 1 6 , 1 5 B o lo g n a - 9 C lu jlu n i, m ie r c u r i - 1 6 , 0 5 , v in e r i 2 1 ,0 5

TELEFON: 13-01-16.Rezervări prin te le fo n nu la s e d iu l fimut

EX IM TU R , str. A. Şaguna 34-35 Tal/Fax 064-433569,193442 «EX IM T U R , i t r . Napoca 2-4 $Tal/Fax 064-198755.189293 3

fiTLfiSSIBC U R S E

IN T E R N A Ţ IO N A L E

C lu j > G E R M A N IAzilnicC lu j > IT A L IAluni, miercuri, joi, vineri,

sîmbătă C lu j > F R A N Ţ A marţi, sîmbătă C lu j > A U S T R IA duminicăC lu j > S U E D IA I4 curse/lună JC lu j > SP A N IA marţi, vineri IN F O R M A Ţ II Tel. 064/433.432 - Fax 064/432.833. ' AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

BIBLIOTECI

L in ia te le f o n ic ă d e in t e r v e n ţ ie î n c r iz ă şi p r e v e n ţ ie a s u ic id u lu i in iţ ia tă d e

L l l ît lU lT O R V L D E S W l I T F , M 1 V T A U f U T stă la d is p o z iţ ia d v s . d e lu n i p în ă v in e ri, i n t r e o r e l e 8 - 2 2 . V ă aştep tăm apelurile la num ăm l 186864._ _ _ _ _ _ _

F arm acii cu s e r v ic iu p erm an en t: F a r m a c i a " C Y N A R A ” , C a l e a F lo r e ş t i n r .7 5 , t e l . 4 2 .6 2 .7 2 , o r a r n o n -s t o p .

F a r m a c f f c u s e r v f c f u p relu n g it: F a r m a c i a " I N T E R P H A R M ” , s t r . P r im ă v e r i i n r . 5 , t e le f o n 4 2 -7 1 - 9 5 , o r a r 8 - 2 2 , F a r m a c i a " C L E M A T I S F A R M ” , P ia ţ a U n ir i i n r . 1 0 , t e le f o n 1 9 -1 3 -6 3 , o r a r 8 - 2 2 , F a r m a c i a ’ R e m e d i u m f a r m " , b -d u l 2 1 D e c e m b r i e n r , 1 3 1 , t e l . 4 1 - 2 9 - 0 1 , o r a r 8 - 2 2 .

G arda d e n o a p te :F a r m a d a " S p e r a n ţ a N a p o c a " (fo s tă

n r . 6 ) , P - ţ a A I a n c u n r . 5 , t e le f o n 1 9 - 6 4 - 5 6 , o r a r 2 0 - 8 .

TELE 7 abcH «r| Mm A Sf

Astăzi, de la ora 22,15: Ţ U C U - Ţ ’ S H O W

cu Ucu Florea

H i l i H i f l l U U i ' i l l l i l l Iastăzi, de la ora 18,30:

C ARM EN de G. Bizet Spectacol extraordinar

a d e v ă r u l !|d e Cluj "

■ . B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă O C T A V I A N G O G A ” : S a l a d e

l e c t u r ă ( s t r . M . K o g â l n i c c a n u n r . 7 , te l. 4 3 0 . 4 3 4 ) : l u n i - v i n e r i : 9 , 0 0 - 2 0 , 0 0 , s î m b ă t ă : 9 ,0 0 - 14 , 0 0 ; M c d / a t e c ă ( s t r . I z la z u lu i n r . 18 , B l . C , I c i . 1 6 5 .7 8 4 ) : lu n i, m i e r c u r i , j o i : 1 4 , 0 0 - 1 9 ,4 5 , m a rţ i , v i n e r i :9 . 0 0 - 1 4 ,4 5 ; C e n t r u l d c I n f o r m a r e C o m u n i t a r ă (s t r . M . K o g ă ln ic e ă n u n r . 7 , te l. 1 9 5 .6 2 0 ) : lu n i - v i n e r i : 1 1 ,0 0 - 1 8 ,0 0 ; C o l e c ţ i i s p e c ia le ( s t r . O b s e r v a t o r u lu i n r . 1 , t e l . 4 3 8 . 4 0 9 ) : l u n i - v i n e r i : 8 , 0 0 - 1 5 .0 0 ; F i l ia l e le : M ă n ă ş t u r (s tr. I z la z u lu i n r . 1 8 , B l . C , I c i . 1 6 5 . 7 8 4 ) , M ă r ă ş t i (s t r . A u r e l V l a i c u n r . 2 7 , B l . V ) , Z o r i l o r (s t r . O b s e r v a t o r u lu i n r . I , t e l . 4 3 8 .4 0 9 ) : l u n i , m i e r c u r i , j o i : 1 4 . 0 0 - 1 9 ,4 5 , m a rţ i , v i n e r i :9 .0 0 - 1 4 ,4 5 ; F i l i a l a B i b l i o s a n (S p it a lu l d c R e c u p e r a r e , te l. 1 2 3 .0 6 6 in t . 1 7 7 ): lu n i - v i n e r i : 9 , 0 0 - 1 6 ,0 0 . N otă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi ş i a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediu l nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate Ia filialele de cartier.

■ B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9 ) : l u n i - 1 0 -1 4 ; m a r ţ i , , m i e r c u r i , j o i - 1 2 -1 6 ; v i n e r i - 1 0 -1 6 .

■ B i b l i o t e c a A m e r i c a n ă ” J . F . K . ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9 ) . O r a r : lu n i j o i : 1 0 - 1 8 ; v i n e r i : 1 0 -1 4 , p r im a şi a t re ia s î m b ă t ă d i n l u n ă : 9 - 1 4 . O f e r i m c o n s u lt a n ţ ă p e n t r u s t u d ii în U S A .

■ B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă (s tra d a A v r a m I a n c u 1 1 ) . O r a r : l u n i , m i e r c u r i : 14 - 1 9 ; m a r ţ i , j o i , v i n e r i : 9 - .14. -

■ B i b l i o t e c ă C e n t r u l u i C u l t u r a l F r a n c e z (s t ra d a I . I . C . B r â t ia n u 2 2 ) ; O r a r lu n i; 1 4 -1 9 , m a r ţ i -v in c r i : 1 0 -1 9 , s îm b â tă : 1 0 -1 3 .

■ B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l G e r m a n ” H e . r m a n n O b e r t h ” ( s t r . M c m o r a n d u m u l u i l 8 ) . O r a r : lu n i, m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i : o r e le 1 6 -2 0 .

( ft t e l e s p e c t a t o r ® )V ineri, 25 m ai

7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 1 0 _ _ E u , c e t ă ţ e a n u l ( r ) ; 1 0 , 0 0

P a s i u n i . ( s / r ) ; 1 0 , 4 5 T V R C r a i o v a ; 1 3 , 0 0 S u b a c o p e r i r e (s / r ) ;1 4 . 0 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 1 5 I n f o m a n i a ; 1 4 , 4 0 F r o n t a l ( r ) ; 1 5 ,3 0 T r i b u n a p a r t i d e l o r p a r l a m e n t a r e ;1 6 . 0 0 D e la E s t la V e s t ; 1 6 , 3 0 D r e p t u r i l e o m u l u i ; • 1 7 , 3 0A v a n p r e m i e r ă S p o r t ; 1 7 ,3 5 A i c a r t e , - a i p a r t e ; 1 8 , 1 5 P a s iu n i ( s ) ; 1 9 ,0 0 O v e d e t ă ' . . . p o p u l a r ă ; 1 9 , 4 5 P a r l a m e n t u l R o m â n i e i ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 P l o a i a s t e l u ţ e l o r ; 2 2 , 2 5 î n g e r u l î n t u n e c a t ; 2 3 , 1 0 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 2 3 , 2 5 P r o f e s i o n i ş t i i ; 0 , 2 5 D i a v o l u l ş i M a x D e v l i n ( c o . S U A 1 9 8 1 ) .

7 , 0 0 ' D o m n i ş o a r a , A n d r e a (s / r ) ; 7 , 5 0 P o f t ăb u n ă c u P e t r i ş o r ( r ) ; 8 , 0 0 R ă ţ o i u l c e l u r î t ( d . a . ) ; 8 , 3 0 T r a d i ţ i i ( r ) ; 9 , 0 0 M e d a l i o n d e i n t e r p r e t ( r ) ; 9 , 3 0 ' P a t r i m o n i u ( r ) ; 1 0 ,1 5 A t la s ( r ) ; 1 0 ,4 5 C a p t i v î n v i i t o r ( s / r ) ; 1 1 , 3 5 Ş t i r i ; 1 1 , 4 0 T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s / r ) ;1 2 . 0 5 P u l s 2 0 0 1 ( r ) ; 1 2 , 5 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) ; 1 3 , 4 0 M i s t e r e l e v e c h i l o r o r a ş e ; 1 4 , 1 0 D e s e n e a n i m a t e ; 1 5 ,3 5 T r u p a D P 2 ; 1 7 , 0 0 P o f t ă b u n ă c u P e t r i ş o r ;1 7 . 1 5 S p e c t a c o l u l l u m i i . . . ( r ) ; 1 7 ,4 5 O p r i r e a o b l i g a t o r i e ; 1 8 ,0 0 R e f o r m a la b a n i m ă r u n ţ i ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 9 , 0 5 T e a t r u T V : „ M u ş a t i n i i ” ;2 0 . 0 5 T e l e v i z i u n e a . . . ( d i v . ) ; 2 1 , 0 5 D ' a l e I u ’ M i t i c ă ; 2 2 , 0 5 Ş t i r i ; 2 2 , 1 0 O r i c e f e m e i e a r e o t a in ă ( s ) ; 2 3 , 0 0 U n l o c p e r i c u l o s ( f . S U A 1 9 9 4 ) ; 0 , 3 5 Ş t i r i b a n c a r e ş i b u r s ie r e .

. 7 , 0 0 O b s e r v a t o r ; a n t m r t : 8 , 0 0 ‘N e a ţ a ; 1 1 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ; 1 2 ,0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ;1 3 . 1 5 C a s c a d o r i i d e la H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0 D i n d r a g o s t e ( r ) ; 1 6 ,0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i ; 1 7 , 2 0 M a r i a E m i l i a ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 1 9 , 5 0 S p o r t ; 2 0 , 0 0 T e r m i n a t o r u l ( f . S U A 1 9 8 4 ) ; 2 2 , 0 0 S t a r g a t e S G - 1 ( s ) ; 2 3 , o o ’ O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u c u M i r c e a B a d e a ;1 . 0 0 R i c h a r d P r y o r - î n d i r e c t ( c o . S U A 1 9 8 3 ) ; 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; .4 . 0 0 S c a n d a l u l ( s ) ; 5 , 0 0 M a r i a E m i l i a ( s / r ) .

( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i le p r o T V / V r e m e a ;1 7 . 3 0 S e n s u n ic ; 1 7 ,4 5 T e o ; 1 9 ,0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 0 , 0 0 V i n e r i s e a r a n e d i s t r ă m c u F l o r i n C â l i n e s c u ; 2 2 , 2 0 R o k e n o ( j o c ) ; 2 2 , 2 5 Ş t i r i le P r o T V ; 2 2 , 3 0 B o x ; 2 3 , 3 0 B o d y g u a r d c i b e r n e t i c ( t h r i l l e r S F S U A 1 9 9 5 ) ;1 . 0 0 X ş i Z e r o ; 1 , 2 0 B i n e ş i r ă u ( s ) ; 2 , 1 5 P ă c a t e l e t in e r e ţ i i ( t r a g i c o m e d i e C a n a d a ’9 6 ) ; 4 , 1 5 S i l u e t a ( t h r i l l e r S U A 1 9 9 1 ) .

Z j f J l i r 1 M a l c o l m ş i^ E d d i e ( s / r ) ; 7 , 3 0 P o z ă la m i n u t (s / r ) ; . 8 , 0 0 P r i m a M i x ; 1 3 ,3 0 C u T i b a n u la p e s c u i t ş i v î n ă t o a r e ;1 4 . 3 0 O b i e c t i v ( r ) ; 1 5 , 3 0 C a v a l e r u l ’ r ă t ă c i t o r ( s ) ; 1 6 ,3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ; 1 7 , 0 0 P o z ă la m i n u t ( s ) ; 1 7 , 3 0 ^ C a m e r a d e r îs ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s s ;1 9 . 0 0 î n c ă u t a r e a d r e p t ă ţ i i ( s ) ; 2 0 ,0 0 V r e i s ă fii m i l i a r d a r ? ; 2 1 , 0 0 O z i m i n u n a t ă ( c o . S U A ' 9 6 ) ; 2 2 , 4 5

C a v a l e r u l r ă t ă c i t o r ( s / r ) ; 2 3 , 2 5 C l i p a r t ; 2 3 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 0 , 0 0 T o o t s i e ( c o . S U A ’8 2 ) ; 1 , 3 0 F o c u s ( r ) -

Z / c a f c

_ T a ’ " I W 7 7 , 0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a ;ŞS^Jşjjg 8 00 ş tjrile pro yy. 9 00

T î n ă r ş i n e l in iş t i t ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 M a r i l e p r o c e s e ş i c r i m e ( s ) ; 1 1 ,0 0 B l a c k H a r b o u r ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 S p i r i t d e e c h i p ă ( s ) ; 1 2 , 1 5 O m u l d i n M a c k i n t o s h ^ ( f . S U A ’7 3 ) ; 1 4 , 1 5 M a i p r e s u s d e l e g e (fir); 1 6 , 1 0 T î n ă r ş i n e l in iş t i t

7 , 0 0 M u z i c ă ; 8 , 0 0 z e a t o o S a n d w i c h ş i F e t z ; 1 0 , 0 0

L a o r d i n e a z i le i ( r ) ; 1 1 , 0 0 M u z i c ă ; -1 5 . 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 6 , 0 0 D o m i n o ;1 7 . 0 0 M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a a s t ă z i ( d o ) ; 1 8 1 , 3 0 A s s h o w ; 1 9 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 9 , 3 0 L a o r d i n e a z i l e i ; 2 0 , 3 0 M u z i c ă ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 2 1 ,3 0 V i i t o r u l a z i ( d o ) ; 2 2 , 1 5 M u z i c ă ; 2 2 , 3 0 î n j u s t i ţ i e ; 2 3 , 3 0 T e n t a ţ i i ; 0 , 0 0 D o m i n o ( r ) ; 1 , 0 0 M u z i c ă .

8 , 1 5 î n g e r s ă l b a t i c (s / r ) ; 9 , 1 5 î n g e r a ş u l (si

r ) ; 1 0 , 0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 1 0 ,2 0 A c a s ă la b u n i c a ( r ) ; 1 0 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 1 1 ,3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s / r ) ; 1 2 , 3 0 T e r r a n o a t r a ( s / r ) ; 1 3 ,3 0 F e m e i î n ş e l a t e (s / r ) ; 1 4 , 3 0 S e d u c ţ i e ( s / r ) ; 1 5 , 3 0 A c s a s ă la r o m â n i ( r ) ;1 6 . 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 1 6 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( d .a . - ) ; 1 7 ,0 0 T e r r a n o s t r a ( s ) ; 1 7 ,5 5 A c a s ă la b u n i c a ; 1 8 , 0 5 F e m e i - î n ş e l a t e ( s ) ; . 1 9 , 0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 -Ş t ir i l e d e A c a s ă ;2 0 . 4 0 F o t b a l - H a g i s e î n t o a r c e , a c a s ă : G a l a t a s a r a y - A S M o n a c o ;2 2 . 4 0 F o t b a l - H a g i s e î n t o a r c e a c a s ă : G a l a t a s a r a y - G l a s g o w R a n g e r s ; 0 , 2 0 Ş t i r i le d e A c a s ă ( r ) .

H u ’S e S ? ' 1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 A l t e r n a n ţ e dxi+vŢpbi p o n t iţ -g _ r e a l i z a t o r N i c o l e t a Ţ ă r a n u ; 1 9 , 0 0 - 1 9 , 1 5 S p o t u r i & d o c u m e n t a r e ; 1 9 , 1 5 - 2 0 , 0 0 T o p 2 1 - r e a l i z a t o r C i p r i a n B o l o g a .

Redacţia nu îşi asumă rcsponsa-bilitatea pentm schimbările inteivenite in programele posturilor dc televiziune.

PO L IC L IN IC A FARA PLATA "F A M IL IA S F IN T Ă "• 21 - 25 mai •

Medicină generală. Dr. I. Boilă - 21,25 (10-12), 23 (11,30-12,30), dr. V. Bodo - 23 (15-17), dr. R. Cotării - 23 (10-12), dr. M. Eşanu - 22 (12-13), dr. S. Loga - 25 (9-11), dr. M. Man - 22 (14-16), dr. D. Oltean - 24 (9-11), dr. A.F. Oros - 24 (14-18), dr. D. Platan - 21 (9-11), 24 (16-18), dr. L. Raşa - 21 (15-17), dr. I. Riza - 22 (15- 16), dr. M. Suciu - 24 (10-12), dr. V. Tăiam - 25 (10-12), dr. C. Tonea - 22 (9-11), dr. A. Varga - 21,25 (9-11), dr. C. Vlaicu - 21 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbâ - 23,25 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 21,23 (14-15), dr. I. Paliu - 23 (11,30-13), dr. T. Popescu - 23 (9-11), dr. N. Prişcă - 23 (16-16), dr. Gh. Uza - 21 (10- 12); Interne. Prof. dr. O.Ghidrai - 24 (17-18). dr. D. Pârv - 21 (15-17), dr. Gh. Rădulescu - 22 (9-11), dr. Cs. Szakacs - 23 (14-16); Ginecologie. Dr. Al-Refai Moh'd - 21 (15-17), dr. D. Gherman • 24 (15-17), dr. C. Fodor- 22,24 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 24 (17-17,45), dr. P. Pilea - 24 (9-11), dr. M. Simu - 23 (11-13), 25 (9-11); Pediatrie. Dr. U. Frilea - 23 (11-13), dr. R. Miiea - 22 (14-15), dr. L. Toma -25 (10-12); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 23 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilă - 22 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă - 21 (9-11), dr. I. Sărbu - 21 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă • 22 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 22 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bîllan - 23 (14-16). dr. E. Plăian - 24 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 24 (12-13), dr. D. Ursu- 24 (12-13), dr. I.l. Usineviriu - 25 (10-12); Pneumo-ftiziologle. Dr. M. Man - 22 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 22 (9-10), dr. C. Zolta - 21 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcu] - 24 (16-18); Ortopedie. Dr. Z. Popa'- 2124 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa - 21,24 (12-13): Laborator, Ch. pr. S. Moşoigo - 21,22,23,24,25 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamenle precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are.profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face (a sediul Policlinicii pe bază de bilet de Irimitere.- Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, slr. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-004)1, între orele 16-17 de luni plnâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi ERG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca. -

f i i i C A B I N E T M E D I C A L D E

i i i S T O M A T O L O G I E

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, Împlânte)Programări zilnic la tel: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10*13

e n s i o n a i i ,pflţt-aK&itiHfcidseă.-

P e n t r u s t u d e n ţ l , T ? p e i |ş o m e r i f r e d u c e r e j Z O ţ

M E r a S T i t U>.Centrul Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG” Mănăştur) Oferă servicii medicale în

specialităţile:- dermatovenerologie şi alergologie

obstetrică - ginecologie şi ecografie- medicină internă ortopedie

- ecografie, EKG, probe funcţionale ventilatorii- laborator clinic computerizat

Recoltări - zilnic 7.30 -11.00 Informaţii şi programări la

telefon: 17.11.84.

D isp ensarul P o liclin ic cu Plată §

,T- ■ :îi,: ; V ' . .■'T : :-'<C

in stitu ţie -cu v e c h i §

ren u m e în a sigurarea

co n su lta ţiilo r m ed ica le ,

angajează m e d ic i de

toate specia lită ţile . Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.T e l . : 1 3 0 . 3 3 0 s a u 4 3 2 . 5 5 7 .

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Str. Prahovei nr. 1 1

( lîngă biserica Bob) PROGRAM:

L, Mi, V -17-20 S - 8-12: ,

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

M E D I P R A X

Centru m e d i c a lProf. Dr. HUŢANU Ioa n

C iu j-N a p o c a , s tr. Io n M e ş t e r 2/21 CONSULTAŢli,

TRATAMENTE, URGENŢE; C H I R U R G I E P E D I A T R I C A ; O R T O P E D I E ; . M A L F O R M A Ţ I I C O N G E N I T A L E ;U R O L O G I E P E D I A T R I C Ă ; P E D I A T R I E ;M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G I E ; H O M E O P A T I E ; 'B I O E N E R G I E ; - E C O G R A F I E .Informaţii, program ări la te le fon :

(064) 421806; 094-605935.

92.8fm Vineri, 25 mair p Ş L Ţ ) 0 6 : 0 0 - 0 7 : 0 0 P rim a o r ă ( P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C - 6 : 0 0 - 6 : 3 0 ; f * O M e t e o - 6 : 4 0 : I n f o r m a ţ i i u t i l it a r e - 6 : 5 0 ) ; 0 7 : 0 0 - 1 0 : 0 0 P rim u l sa lu t r ? D i o - Ş t e fa n C o r o ia n ( 0 7 : 0 0 Ştiri; 0 7 : 2 0 R e v is ta p r e s e i lo c a l e , 0 7 :4 0 R e v is ta p r e s e i c en tr a le , 0 7 : 5 0 , 0 8 , 5 0 H o r o s c o p : 0 8 : 0 0 Ştiri, 0 8 : 2 0 CD S p o r t c u M i h a i P e t r u ş c ă , 0 8 : 4 0 Ştiri p e s c u r t ; 0 9 : 0 0 Ştiri, 0 9 : 2 0 C e m ai c r e d e lu m ea ) : 1 0 : 0 0 - 1 3 : 0 0 M esa j FM -T i b e r i u C r i ş a n ( 1 0 : 0 0 , 1 3 : 0 0 Ş tiri+ M eteo , M e s a j e d e la a s c u l t ă t o r i , m u z i c ă , c o n c u r s u r i ; 1 1 : 2 0 "C apra c u trei ie z i" - t r e i p i e s e c u a c e e a ş i t e m ă , a c e l a ş i i n t e r p r e t , a c e l a ş i t i t l u ) ; 1 4 :0 0 - 1 6 : 0 0 C a l e id o s c o p CD - c u T u d o r R u n c a n u ( 1 3 : 0 0 Ş t ir i+ M eteo , 1 5 :0 0 Ştiri, 15 : 2 0 Ce m a i c r e d e lu m ea (r.)): 1 6 : 0 0 - 1 8 : 0 0 C o n sp ir a ţ ia - c u T u d o r f t u n c a n u ( 1 6 : 0 0 , 1 7 : 0 0 Ştiri, T e l e f o a n e s u r p r i z ă î n d i r e c t - f a r s e + u r ă r i - p e n t r u c e i c e s ă r b ă t o r e s c c e v a , 1 7 :2 0 CD S p o r t - M i h a i P e t r u ş c ă 1 8 :0 0 - 1 8 : 3 0 P rog ram in form ativ BBC ): 2 1 :0 0 Ştiri, 2 1 , 0 0 - 2 2 , 0 0 Lanţul amintirilor- t o p a l c e l o r m a i f r u m o a s e p i e s e d in a n ii '3 0 - ’8 0 ; 2 3 : 0 0 - 0 2 : 0 0 M a sch era d e - d is c u ţ i i c u a s c u l t ă t o r i i p e o t e m ă p r o p u s ă ( c u A d r i a n B e r i n d e ) .

z i “ Vineri, 25 mai; f ( ( T ) ) î i ŞTIRI : 0 9 . 0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 . 0 0 , 1 5 . 0 0 , 1 6 . 0 0 B B C - 0 6 . 0 0 ,' - - - - - - - - ; 1 1 . 0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 . 0 0 . 6 . 3 0 - 9 . 0 0 - SU P E R MATINAL.'Stirilel o c a l e , i n t e r v i u r i , H o r o s c o p ( 6 . 4 0 , 7 . 2 0 , 8 . 2 0 ) , . P u n c t u l d e v e d e r e ( 7 . 4 5 ) , L i n i u ţ a d e d i a l o g ( 8 . 3 0 ) , B u l e t i n r u t i e r ( 8 . 5 5 ) 9 0 0 - 1 7 f)0-PATRULA D E S E R V I C I U : 9 . 3 0 - R e v i s t a p r e s e i . P u n c t u l d e v e d e r e ( 1 0 . 1 5 ) ; - C o n c u r s u r i( 1 0 . 3 0 , 1 2 . 3 0 ) ; 1 2 . 4 5 - S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 2 . 0 0 - 1 8 . 0 0 - C A L E I D Q S C O P f t n : -Bunii nostrii c u E u g e n i a D a u b l e r 1 4 . 4 5 - C l i c k F M , 1 5 . 1 5 B i o g r a f i a z i le i , 1 5 . 3 0 - V o t a ţ i R a d i o T r a n s i l v a n i a , 1 6 . 1 5 - P l a n e t a c i n e m a , 1 6 . 3 0 - 1 7 , 0 0 - D e d i c a ţ i i -Fonoteca de s u f l e t - M i h a i B o a n d a 21.00-Taxi music ( d e d i c a ţ i i )- F r e c v e n ţ a O b l i g a t o r i e - Dan Brad 2 4 . 0 0 - 0 1 . 0 0 L u n i - Nopţile Criminale- N i c u A l e x a n d r e s c u 0 1 . 0 0 - 6 . 0 0 U n d e M a g i c e

U N IPLU S R a d io Vineri, 25 mai P rogram in form ativ B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 ; 8 , 0 0 - 8 , 2 0 ,

1 1 . 0 0 - 1 2 , 0 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 ; 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 , 2 3 , 0 0 . 6 , 3 0 - 1 0 , 0 0 U niplus d e d im in ea ţa , 0 6 , 3 5 , 8 , 2 0 C alen d a ru l z ile i. M eteo . 0 6 , 4 5 , 9 , 4 5 H o r o s c o p . 9 , 0 0 Ş tir i lo c a l e . 9 , 2 0 P r o g r a m u l c in e m a . 9 , 5 5 In form a ţii culturale. 1 0 , 0 0 , 1 2 , 0 0 , 1 3 , 0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 , 0 0 , . 1 7 ,0 0 Ştiri n aţion ale ş i lo ca le .1 0 . 0 0 - 1 4 , 0 0 P u n ct., ş i d e la Z ece : 1 4 , 3 0 - 1 8 , 0 0 U niplus alternativ. 1 8 , 3 0 -2 1 . 0 0 Trei c ea s u r i b u n e . 1 9 ,0 0 Ştiri lo ca le . 2 2 , 0 0 ; Ştiri n aţion ale 2 1 - 3 0 - 6 , 0 0 ; Uniplus nocturn .

Vineri, 25 maiu k A D I O C L U J 6 ’0 0 B u n ă d im in ea ţa . O emisiune cu informaţii,

- — z fr actUaiită{i şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu.8 . 0 0 E m isiu n ea în lim b a m aghiară : 1 0 , 0 0 D e z e c e o r i R om ân ia. Prezintă Dan Moşoiu. 1 1 ,0 5 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş; 1 2 ,0 0 R ad ioju rn al transilvan, 1 3 , 0 0 R ad io ju rn a l B u cu reşti. 1 3 ,1 5 P a ra le le m u z ica le , dedicaţii de muzică uşoară. 1 3 , 5 5 B u letin d e ştiri; 14,00 Program m u zical p e s ta fia d e u n de u ltrascu rte c u fr ecv en ţa d e 95,6 MHZ:1 6 .0 0 E m isiu n ea in lim b a m aghiară . 1 8 , 0 0 R ad io fa x . Prezintă Dan Horea.1 8 , 3 0 C ro c h iu r i m u z ic a le - ja z z . Redactor: Constantin Colhon. 1 9 , 0 0 R ad ioju rn al B u cu reş ti. 1 9 ,3 0 A p r o p o cu Stela Maria Rareş & Sergiu Alese2 0 . 0 0 Ştiri. 2 0 , 0 5 R a d io d is c o te c a d e vineri. Prezintă Marius Merca. 2 1 , 0 0 Ştiri: 2 1 , 5 0 B u letin d e ştiri. 2 1 , 5 8 în c h id e r e a p rog ram u lu i.

Vineri, 25 mai6 , 0 0 - 1 0 , 0 0 Ceasurile dimineţii; 1 0 , 0 0 -

1 0 ,0 5 Ştiri Maria Aluas; 1 0 , 1 0 - 1 0 ,4 0 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri.

R A D I O R E N A Ş T E R E A9 1 , 2 M H z F M j J . T_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ i R e a l i z a t o r :

C ă t ă l i n P ă l i m a r u ; 1 0 , 4 0 - 1 1 ,0 0 da’ntari bisericeşti; 11 0 0 - 1 1 ,3 0 Pagini de literatură. R e a l i z a t o r : F l a v i a T e o c - B o c h i ş ; 1 1 , 3 0 - 1 2 , 0 0 Lexicon ( r ) ,

1 2 , 0 0 - 1 3 , 0 0 Parohiile Clujului ( r ) ; 1 3 , 0 0 - 1 8 ,0 0 Magazin. R e a l i z a t o r : S i m o n a V l a s a ; 1 3 ,0 5 - 1 4 , 0 0 Concertul după amiezii; 1 4 , 0 0 - 1 5 , 0 0 Incursiune în actualitate ( i n f o r m a ţ i i , m u z i c ă , ş t i r i ) ; 1 5 , 0 0 - 1 6 , 0 0 Program religios ( s i n a x a r , a p o s t o l u l ş i e v a n g h e l i a z i l e i , t â l c u i r e a e v a n g h e l i e i , l i t u r g i c a , m u z i c ă b i s e r i c e a s c ă ) ; 1 6 ,0 0 - 1 7 , 0 0 Liturghia Darurilor înainte Sfinţite ( î n r e g i s t r a r e ) ; 1 7 ,0 0 - 1 8 , 0 0 Byzantion (r);1 8 , 0 0 - 1 9 ,0 0 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri ( r ) ; 1 9 , 0 0 - 2 0 , 0 0 Ora profesorului de religie; R e a l i z a t o r : C a r m e n O r ă ş t e a n ; 2 0 , 0 0 - 2 0 , 3 0 Universul Teologic, universul credinţei. Liturghie şi icoană în mileniul trei c u p r . p r o f . I o a n B i z ă u ; 2 0 , 3 0 - 2 1 , 0 0 Păhărelul cu nectar. R e a l i z a t o r : E l e n a M a g h e r ; 2 1 , 0 0 - 2 2 , 3 0 Dedicaţii de muzică populară. C u v a s i l e T o m o i a g ă ; 2 2 , 3 0 - 2 3 , 0 0 Rugăciunile serii; 2 3 , 0 0 - 7 , 0 0 Liniştea nopţii ( p r o g r a m n o c t u r n d e m u z i c ă c l a s i c ă ) .

Vineri, 25 maiR Ă D I C I F I R S G g î l r M i D E J l i n i a d e s t a r t 6 . o o - 10 .00,r e a l i z a t o r S o r i n S u c i u , h o r o s c o p , s p o r t , p o w e r p l a y , r e t e t a z i l e i , ş t i r i , m u z i c a : FIRU ’N ZECE PA ISPE, 1 0 . 0 0 - 1 4 .0 0 , r e a l i z a t o r M a r c e l P o p , m u z i c a , d e d i c a ţ i i , d i v e r t i s m e n t , p o w e r p l a y , ş t ir i, r e v i s t a p r e s e i ; 96,2 FMI Z I , 1 4 . 0 0 - 1 8 .0 0 , r e a l i z a t o r F l o r i n G r o s u , m u z i c a , d e d i c a ţ i i , d i v e r t i s m e n t , p o w e r p l a y , ş t i r i , a r t is t u l z i l e i ; FIRUL ROŞU, 1 7 .0 0 - 1 8 . 0 0 , ' - d e d i c a ţ i i m u z i c a l e î n d i r e c t ; JU RN ALUL BBC - 7 . 0 0 , 8 . 0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 . 0 0 ; ŞT IR ILE RADIO FIR 9 . 3 0 , 1 2 . 3 0 , 1 3 . 3 0 , 1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 , c u M a r i a A n t o h i ; ŞTIRI SPORTIVE, 1 6 . 4 5 , c u R o b e r t K o s a ; TOP 10 ROCK BALLADS & TOP 5 ROCK FOLK, 2 0 . 0 0 - 2 3 . 0 0 , c u M o n ic a S u i a n ; DIRECT ÎN NOAPTE, 2 3 .0 0 - 0 5 .0 0 , d e d i c a ţ i i m u z i c a l e î n d ir e c t , c u C i p r i a n M u n c e l e a n

Ziarul nostru foloseşte ştiri - furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

N A T Q - s a O K T B J E B O I Es ă e v o l o b z e î M P S E u r j ă" I N T E R N A T I O N A L H E R A L D T R I B U N E "

(Articol de Zbigniew Brzezinski, fo s t consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Jimmy Carter)

Organizaţia Nord-Atlantică a fost iniţial un tratat de securitate convenit între un anumit număr de state suverane - lucru care, oficial, este încă valabil în ceea ce priveşte actualele 19 state membre. Dar în condiţiile în care atît UE, cît şi NATO trec în prezent prin procesul integrării şi extinderii, Alianţa Nord-Âtlantică este pe cale să devină efectiv o alianţă între America şi Europa. Aproape toate statele europene membre în NATO sînt şi membre în UE, iar ultimele ţări care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică .(Polonia, Ungaria şi Republica Cehă) sînt angajate şi în negocierile de aderare la UE. Criteriile politice pentru aderarea la NATO şi UE sînt similare. Similaritatea dintre NATO şi UE a devenit, astfel, o realitate geostrategică nouă şi importantă. Ea va trebui să fie abordată anul viitor, la summitul UE de la Copenhaga şi la summitul NATO de la Praga.

Avînd în vedere că procesul extinderii UE continuă - în prezent au loc negocieri de aderare cu 11 state candidate, ar fi absurd ca pe viitor NATO să se angajeze să apere numai trei sferturi din statele membre în UE. O asemenea situaţie ar putea pur şi simplu periclita securitatea acelui sfert de state care nu se află sub umbrela NATO. Pericolul pe care îl prezenta pe vremuri Uniunea Sovietică nu mai există, iar Rusia este angajată într-un proces dificil de autoredefinire. Prin urmare, NATO s-a transformat dintr-o alianţă defensivă, focalizată asupra unui pericol foarte clar, într-o coaliţie integrată de securitate, care acoperă spaţiul europeano-atlantic şi care este în măsură să reacţioneze la ameninţări care pun în pericol pacea atît în această regiune, cît şi în vecinătatea ei. Care sînt perspectivele extinderii NATO prin prisma acestor realităţi? Avînd în vedere că NATO este o alianţă militară şi nu o garanţie unilaterală de protejare, fiecare stat membru trebuie să fie angajat, în mod credibil, în direcţia autoapărării, tot aşa cum trebuie să fie pregătit să îşi aducă o contribuţie reală la securitatea colectivă, chiar şi în cazul în care statul respectiv nu este direct

ameninţat. Pentru ca procesul extinderii să rămînă viabil din punct de vedere politic, este în egală măsură important ca Polonia, Ungaria şi Republica Cehă să-şi îndeplinească toate angajamentele pe care, şi le-âu asumat înainte de a obţine calitatea de membru cu drepturi depline în NATO. Un eşec în concretizarea.acestui obiectiv va fi cu siguranţă exploatat de adversarii extinderii NATO.

Totuşi; în prezent, procesul admiterii unor noi membri în Alianţa -Nord- Atlantică este imprevizibil şi expus capriciilor politicii. Nu ar trebui să fie aşa. Extinderea NATO nu ar trebui să fie nici un exerciţiu de contabilitate, nici un joc birocratic de-a ghicitul şi nici o tombolă politică în scopuri caritabile. în interesul menţinerii încrederii politice în rîndul statelor candidate, procesul de aderare la NATO trebuie să devină mai obiectiv, mai previzibil şi mai credibil - chiar dacă pînă la urmă are loc pe

• considerente politice şi strategice. Dar mai presus de orice, el trebuie să reflecte o viziune clară asupra obiectivului şi configuraţiei viitoare a Europei şi asupra relaţiei acesteia cu Alianţa Atlantică. Pe scurt, a venit

vremea să se pună capăt incertitudinii. NATO trebuie să adopte patru măsuri: • Fiecare stat considerat eligibil în UE va trebui automat să fie considerat eligibil în NATO, cu condiţia să fie pregătit să îşi aducă o contribuţie, .ce poate fi evaluată în mod obiectiv, la propria apărare şi la misiunile de securitate colectivă ale NATO • Actuala îmbinare de criterii politice, sociale, economice şi militare trebuie să rămînă valabilă pentru statele care doresc aderarea la NATO înainte de aderarea la UE, sau pe lîngă aceasta • •Actualelor state candidate la aderarea la NATO trebuie să li se adreseze invitaţii oficiale de aderare la Alianţă, pînă la summitul NATO de la Praga, demarîndu-şe procesul oficial de ratificare condiţionat, pentru fiecare caz în parte, de îndeplinirea criteriilor de aderare. Alianţa va trebui să stabilească o procedură sistematică de revizuire anuală a statutului fiecărui stat candidat • în cazul statelpr candidate care sînt deja pregătite sâ adere, NATO va trebui să aprobe admiterea lor la summitul de la Praga şi să demareze procesul de ratificare ce se impune. Este posibil ca aceste măsuri să nu . rezolve toate ambiguităţile şi să nu garanteze un plan precis, dar ele vor constitui cu siguranţă un progres major în direcţia edificării unei încrederi mai mari că extinderea NATO este un proces în evoluţie.

APROPIEREA DE UE - 0 SANSĂ PENTRU COREEA DE NORD DE A SESI DIN IZOLARE

" T H E N E W Y O R K T I M E S "După ce mai întîi majoritatea statelor membre ale UE au anunţat

că vor relua legăturile cu Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC, Coreea de Nord), un grup de oficiali ai Comisiei Europene (CE) a anunţat la data de 14 mai că va relua contactele diplomatice cu RPDC. Oficialii europeni au adăugat că UE va face eforturi în vederea îndeplinirii angajamentului asumat de statele europene participante la summitul Asia-Europa (ASEM) desfăşurat anul trecut, la Seul. în urma vizitei întreprinse recent de o delegaţie UE la Phenian şi Seul, UE şi-a anunţat intenţia de a juca un rol mai activ în peninsulă. Declaraţia de intenţie a UE a venit la scurt timp după ce Administraţia de la Casa Albă a anunţat că aşteaptă concluziile revizuirii politicii SUA faţă de Coreea de Nord, şi abia apoi va decide dacă SUA vor relua discuţiile diplomatice cu RPDC. în cadrul unei scurte declaraţii făcută la Bruxelles, executivul european şi-a exprimat speranţa că reluarea relaţiilor diplomatice dintre UE si RPDC va “sprijini procesul de reconciliere din peninsula Coreeană şi, în particular, procesul de reformă economică din Nord” . Declaraţia nu include însă nici un detaliu privind data şi căile prin care relaţiile diplomatice vor fi relansate. Majoritatea statelor membre ale UE au deja relaţii cu Coreea de Nord, cu excepţia Irlandei şi Franţei. Franţa a anunţat că nu se grăbeşte să reia legăturile cu autorităţile de la Phenian, pînă cînd acestea din urmă nu vor lua măsuri concrete în privinţa reducerii armamentului şi a respectării drepturilor omului.

Relaţiile intercoreene s-'au îmbunătăţit simţitor în urma summitului istoric desfăşurat la Phenian, în vara anului trecut, dar din păcate, contactele diplomatice au fost îngheţate o dată cu noua politică a preşedintelui George W. Bush privind securitatea peninsulei. în luna martie, a.c, preşedintele american şi-a exprimat clar dezacordul faţă de politica Administraţiei Clinton de a grăbi discuţiile privind sistemele balistice nord-coreeene. în cursul aceleaşi luni, cu prilejul vizitei la Washington a liderului sud- coreean, Kim Dae Jung, George W. Bush şi-a reafirmat scepticismul faţă de intenţiile declarate ale autorităţilor de la Phenian. Referindu-se Ja recenta decizie a UE de a relansa contactele diplomatice cu RPDC, subsecretarul de stat american, Richard L. Armitage, a declarat că SUA sînt de acord cu initiaţiva europeană şi a dat totodată speranţe că dialogul cu Phenianul va fi reluat “în viitorul apropiat”. într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN, secretarul de stat american, Colin Powell, s-a abţinut de la orice critică sau comentariu privind decizia UE, spunînd că “aceasta reprezintă opţiunea deplină a liderilor europeni”. Oficiali europeni au ţinut să sublinieze faptul că noua poziţie a UE faţă de aceasta regiune a lumii nu reflectă intenţia de a substitui muribunda relaţie dintre SUA şi Coreea de Nord.

Z E E t f S T E R N H E L L P O L I T O L O G I S R A E L I A N :

OPŢIUNEA PENTRU ISRAEL - RELIDIA SAU DEMOCRAŢIA

" C O U R R I E R I N T E R N A T I O N A L "întrebare: Ehoud Barak nu a fost la

înălţime?Răspuns: Alegătorii au condamnat mai

mult concepţiile încarnate de Barak decît personalitatea sa propriu-zisă. Ei a plătit scump faptul că a făcut să progreseze ideea recunoaşterii poporului palestinian şi cea a unui stat palestinian în frontiere apropiate de cele din 1967, incluzînd o partajare a Ierusalimului.

1: Nu ar fi mai exact să se spună . că Ehoud Barak nu a făcut decît să contimiie drumul lui Shimon Peres şi al Iui Yitzhak Rabin?

R: Ehud Barak a fost cel care, la Camp David, a lansat primul proces de pace demn de acest nume. El nu a fost un nou Charles de Gaulle, dar - aşa cum se întîmplă uneori în istorie - a crezut că poate supravieţui politic lacînd un salt în necunoscut.

I: Dacă Dumneavoastră îl comparaţi pe Ehoud Barak cu Charles de Gaulle, oamenii au tendinţa de a-l compara pe Ariei Sharon cu Slobodan Miloşevici.

R: Dacă Ariei Sharon rămîne convins că ' poate fi distrusă o mişcare naţională şi anihilată voinţa de independenţă a unui : popor, atunci el va merge pe drumul lui Miloşevici şi va deveni periculos. Ariei Sharon nu este un conservator clasic. El crede câ, prin forţă, totul este posibil

î: Trebuie să luăm în serios perspectiva unui nou partid socialist?

R: Cei care aderă la viziunea de pace pe carc o avea Ehoud Barak, cei care subscriu la necesitatea unor reforme sociale în sensul unei societăţi mai egalitare şi mai juste, cei care au o viziune socialistă de ansamblu, aceia ar trebui sâ se organizeze în sinul unui partid socialist democratic/un veritabil partid socialist, după modelul şi parametrii partidelor socialiste: europene.: Noi avem nevoie de un veritabil Partid Socialist, întrucît Partidul:Muncii nu a jucat niciodată acest rol. în Israel, ceea ce se numeşte de obicei “stînga” nu este o stingă reală; O stingă în sensul european al termenului nu - a existat niciodată în Israel.. ; /:: I: Consideraţi că Israelul riscă să devină

un stat fascist?

R: Nici o societate din lume nu este imună la naţionalismul extremist şi ia fascism. Generaţia care a avut de suferit de pe urma fascismului este în curs de a dispărea. Ea avea sentimentul că, în numele dreptului evreilor de a se apăra, totul era permis, că noi putem comite masacre fără să ni se facă morală, nouă, victimele Istoriei. în prezent, coloniile reprezintă un factor dăunător major. Necesitatea de a le apăra cu orice preţ şi concepţia anexionistă pe caTe ele o încarnează conduc la o fascizare a societăţii israeliene. Nu este un proces ireversibil, dar, din moment ce sute de mii de israelieni nu văd nimic rău în faptul că alţii trăiesc sub dominaţia lor şi fără să se bucure de cel mai neînsemnat drept, atunci riscul unei cangrene este real.. '

I: Scrieţi o carte consacrată Secolului Luminilor. Ce legătură are ea cu situaţia din Israel?

R: Trebuie acţionat pentru separaţia dintre Stat şi religie. Societatea israeliană se dezvăluie a fi tot mai laică şi mai deschisă. Cînd eram eu student, Ierusalimul era închis începînd de vineri de la ora 15.00 pînă sîmbătă la miezul nopţii. Nu exista nici cafea şi nici cinema. Situaţia s-a schimbat. Tocmai de aceea ultraortodocşii se revoltă. Ei simt că societatea le scapă şi au decis să "investească" pe scena politică. De rezultatul acestui război va depinde natura statului Israel. Laicitatea va trebui sâ triumfe întrucît o societate democratică nu poate fi decît laică. Acest stat va fi, aşadar, fie evreu, fie democratic, dar nu şi una şi alta. Acesta este sensul: revoluţiei; sioniste. Aşa gîndeau părinţii fondatori. Din acest punct de vedere, Sionismul reprezintă normalizarea existenţei; evreieşti. Fragmentarea constituie lucrul cel mai grav ce se poate întîmplă: două comunităţi evreieşti, una religioasă, cealaltă laică, trăind alături şi întorcîndu-şi spatele. Societatea noastră este anormală în sensul că, în loc să se bată pentru mize sociale, ea se bate pentru locurile sfinte evreieşti şi Muntele Templului. Ne aflăm în secolul al XXI-lea şi ne batem pentru valori în care lumea occidentală nu mai crede. Pînă şi în Bosnia-Herţegovina, oamenii au cedat în cele din urmă în fata evidentei.

SIRIA AR ACCEPTA

0 MEDIERE A SUVERANULUI

PONTIF ÎN CONFLICTUL

DIN ORIENTUL MIJLOCIU

" C O R R I E R E D E L L A S E R A "

Omul care în orice moment poate ordona forţelor armate siriene să se pregătească de luptă pentru un nou război în Orientul Mijlociu afirmă că se va pensiona în anul 2002, cînd va împlini 70 de ani. Este greu de crezut, fiindcă ministrul Apărării, generalul Mustafa Tlass, este unul dintre politicienii cei mai pştemici, activi şi longevivi sub aspăct politic din regiune: el conduce destinele militare ale Siriei de 32 de ani cunoscîndu-i toate secretele. Provocările sale au rămas proverbiale. Recent, într-un interviu acordat canalului de televiziune libanez Lbc cu privire la istoria înălţimilor Golan, a declarat: “ lsraelienii sînt în număr de numai cîteva milioane. Dacă fiecare arab ar ucide un evreu. Israelul, nu ar mai exista” . Dar Tlass este şi uit om căruia îi plac literatura, cinematografia şi femeile frumoase. Şi, totuşi, după cum afirmă consilierii şi persoanele apropiate ministrului, Mustafa Tlass, cînd sc prezintă dimineaţa devreme la birou redevine liderul militar de care Israelul se teme cel mai mult.-

I întrebare: Domnule ministru. Papa a fost primit în Siria cu marc stimă şi respect. Ce aşteptaţi acum de la Suveranul Pontif?

Răspuns: Siria este leagănul creştinismului. Sanctitatea Sa a ascultat de la preşedintele nostru Bashar ce anume dorim. Simţim câ ţara noastră a intrat în inima sa şi am vrea ca Pontiful să facă, la Roma, ceea ce a făcut apostolul Pavel.

î: Vreţi să spuneţi că ar trebui să promoveze o acţiune de mediere?

R: Papa loan Paul al II-lea este un mare lider religios care crede cu tărie în pace şi în dreptate. Influenţa sa extraordinară este foarte cunoscută. Da, mă gîndesc la o mediere indirectă.

î: Mulţi libanezi suferă din cauza prezenţei dv militare în ţara lor. Creşte frontul celor care vă cer să plecaţi.

R: Nu este adevărat. Vreţi să veniţi cu mine sâ vizitaţi Libanul? Putem să-l traversăm în întregime, de la nord la sud, şi veţi vedea câ ne iubesc.

I: Mă îndoiesc. Există lideri libanezi care critică prezenţa voastră în ţară.

R: Cine?î: Patriarhul maronit Nashallah

Sfeir, care nici măcar nu a venit la Damasc cu Papa, şi liderul druzilor Walid Jumblatt.

R: Ascultaţi-mă. Pe-Jumblatt l-am inventat noi. Alegerea patriarhului Sfeir de a nu veni la Damasc este o decizie personală. La începutul anilor ’80 Sfeir i-a cerut Papei să facă presiuni asupra premierului israelian de atunci, Begin, pentru a-i ajuta pe creştini împotriva forţelor naţionale libaneze. Begin a declarat apoi că israelienii îşi varsă sîngele pentru Israel, nu pentru alţii.

I: Deci, nu veţi.pleca de acolo.R: Vom pleca atunci cînd nu vor

mai avea loc ocupări de teritorii arabe din partea Israelului. Noi vom fi de partea rezistenţei întotdeauna.

Aici ar putea fi - reclama dumneavoastră - A c t a ' - c u I u n A

1 9 1 9 - L a B u c u r e ş t i a a v u t I o c p r i m a

a u d i ţ i e a S i m f o n i e i a l l l - a

d e G e o r g e E n e s c u .

$ C r h 4 * 6 j l

Mi a Pădurean:SPINIŞI AUREOLĂ.Viaţa episcopului martir loan Suciu

Fî s u l d in co p ilă rie a l sc r iito a re i canadiene de origine rom ână M ia Pădurean, acela de a ajunge să scrie

viaţa episcopului martir loan Suciu, s-a împlinit: a ieşit de sub tipar romanul-anchetă, monografia, romanul non-ficţiune, fiecare dintre acestea şi toate la un loc, S P IN I Ş I AU REO LĂ. Viaţa episcopului m artir loan Suciu (Editura Napoca Star, 2001). Cartea va f i lansată mai întîi la Blaj, sîmbătă, 26 mai, la ora 17, în sala de festivităţi a Institutului Teologic Greco-Catolic din Blaj. L ansarea c lu jeană va avea loc să p tăm îna viitoare, jo i, 31 mai, ora 13, în Sala "I. Muşlea " a Bibliotecii Centrale Universitare "L. Blaga".

“ Pe tălpile mele stă lipită ţarina gliei strămoşeşti. Oriunde voi fi, îmi va da forţa să lupt şi să înving. Aceleaşi simţăminte ie voi manifesta cîte zile voi trăi. Ele nu sînt o repetiţie, ci un strigăt de respect pentru pămîntul care m-a zămislit” - mărturiseşte autoarea, una “dintre icoanele luminoase ale diasporei româneşti” , cum o numeşte în al său Cuvînt de întîmpinare istoricul clujean,

M IA P Ă D U R E A N

S P I N I Ş l A U R E O L ĂViaţa episcopului martirlOASf SU C IU

E d i tu ra N A P O C A S T A R

dr. loan Chindriş. Sîntem cei care am avut ocazia să scriem, în anii din urmă, despre toate cărţile Miei Pădurean apărute în ţară: Florile nu mor niciodată, Amar şi nădejde sau De ce am fugit de acasă, ca şi despre volumul său de teatru pentru copii, remareînd tonul sincer şi generos, maniera uşor romanţată a relatărilor sale, dar mai presus de orice, nemăsurata ei dragoste de pămîntul natal, din care îşi trage rădăcinile: din Blajul copilăriei şi adolescenţei, din Clujul tinereţilor veşnice... Noua carte, pe care o va lansa în curind, s-a născut din veneraţia faţă de viaţa, faptele şi jertfele celui supranumit “episcopul tineretului” - episcopul martir loan Suciu -, pe care, la o vîrstă fragedă, a avut ocazia şâ-1 cunoască la Blaj. Alte comentarii cu, privire la carte - în ediţiile noastre viitoare. ‘

Michaela BOCU

P rima vizită pastorală, după 1989, a Nunţiului

Apostolic în Eparhia de Cluj-G herla

Eminenţa Sa Jean-CIaude Perisset efectuează, în perioada 25- 28 mai a.c., o vizită pastorală în Eparhia greco:catolică de Cluj- Gherla, ne informează un comunicat al Departamentului pentru imagine şi relaţii cu mass-media al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Cluj-Gherla: o vizită pe care întregul cler şi credincioşii o aşteaptă cu bucurie, încredere şi sperpnţă, fînd prima de acest fel pe care reprezentantul Sfîntului Scaun o efectuează în zona noastră, după 1989. Programul vizitei este extrem de încărcat, Eminenţa Sa dorind să cunoască starea actuală a Bisericii Române Unite cu Roma. Cu această ocazie, înalţi ierarhi ai Eparhiei de Cluj- Gherla vor prezenta Nunţiului Apostolic date statistice actuale aîe eparhiei, dar şi date comparative cu anul de referinţă 1948, anul interzicerii Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist. Programul vizitei, care începe, astăzi, cuprinde, între altele: întîlniri cu preoţii Eparhiei de Cluj-Gherla, vizitarea şantierului din Piaţa Cipariu, unde se află în construcţie Catedrala greco-catolică, precum şi întîlniri cu consilierii eparhiali; mîine, 26 mai, după oficierea Sfintei Liturghii în rit latin la capela

mică a Institutului Teologic “ Sf. loan Evanghelistul”, vor urma: vizitarea mănăstirii greco-catolice “ înălţarea Sfintei Cruci” şi a noii biserici aflate în construcţie, ambele la Gherla; vizitarea bisericilor greco- catolice aflate în construcţie la Dej şi Bistriţa; întîlniri cu enoriaşii 'greco-catolici din Sîngeorz-Băi, Beclean şi Maieru; pentru duminică, 27 mai, programul Eminenţei Sale prevede Sfînta Liturghie la Catedrala Greco- Catolică “Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, uimată de întîlniri cu surorile din Congregaţia Maicii Domnului şi cu credincioşi clujeni, la ora 16,30, în Sala “ I. Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “ L. Blaga” ; înaltul oaspete va participa la vecernie la Mănăstirea surorilor Ordinului Sfîntului Vasile cel Mare (OSBM). Ziua de luni, 28 mai, după Sfînta Liturghie în Capela Institutului Teologic “Sfîntul loan Evanghelistul” , va fi consacrată unor întîlniri protocolare cu: dl Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, IPS Bartolomeu Anania - Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, dl Vasile Soporan - prefectul judeţului Cluj, prof. univ. dr. Andrei Marga - rectorul Universităţii “Babeş- Bolyai” . ' . M.B.

• A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă • A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă •

F i l m c o n s a c r a t B i s e r i c i i R o m â n e

U n i t e c u R o m a

O echipă a Televiziunii Italiene RAI se află în România, în perioada 24-29 mai a.c., în vederea realizării unui film documentar despre Biserica Română Unită cu Roma, Greco- Catolicâ. După două zile de filmări la Bucureşti, - regizorul Luca de Mata se va afla la Cluj- Napoca, în calitate de oaspete al Eparhiei Greco- Catolice de Cluj-Gherla, unde se va documenta în legătură cu rolul Bisericii Române Unite de-a lungul istoriei, în trecut, prezent şi viitor, pe un traseu care va include Cluj-Napoca - Gherla - Reghin - Blaj şi Sighet. Cît priveşte scenariul, acesta cuprinde o scurtă istorie a Bisericii Greco-Catolice din România, cu încercările de distrugere a ei de către regimul comunist, rezistenţa din perioada ilegalităţii, ajungînd în actualitate. Biserica Română Unită este prezentată în procesul de renaştere a ei prin noile bierici care sînt construite, prin momentele specifice de rugăciune şi aspectele vieţii contemplative, dar şi ale degradării sociale şi umane. Este relevată implicarea Bisericii. Române Unite în rezolvarea crizei spirituale şi economice cu care este confruntată în prezent ţara noastră. 5

R e c i t a l u r i l e A c a d e m i e i d e

M u z i c ă

anul I, cu un program în care se vor afla lucrări de: W.A. Mozart si Fr. Schubert.

Nasaud, programată pentru luna octombrie a anului 2001. Alte informaţii pot fi obţinute Ia numărul de telefon: 16.61.86.

• în această seară, de la ora 18,30, în Studioul de concerte, recital de chitară susţinut de Adrian Andrei - anul V, clasa asist. univ. C-tin Andrei.Vor fi interpretate lucrări de: S.L. Weiss, F. Sor, M. Ponce, A. Carlevaro, A. Andrei.

• Tot astăzi, la ora 18,30, în Sala. 44, recital- examen la muzică de cameră susţinut de studenţi ai clasei lect. univ. Vera Negreanu. Participă studenţii: Irina Ţiglar - anul I, Iuliana Cotârlea - anul III, Ramona Munteanu - anul I, Cristina Istrate - anul I, Bogdan Vaida - anul II, Ionuţ Cataramă .- ■

M a n i f e s t ă r i s u b e g i d a

U n i v e r s i t ă ţ i i O r a d e a____________ l__________ ________________în cursul dimineţii de astăzi, Sesiunea

ştiinţifică a Universităţii Oradea continuă cu desfăşurarea sesiunilor la nivelul facultăţilor; după ce, dimineaţa, Facultatea de Muzică va prilejui susţinerea cîtorva comunicări interesante, cu contribuţia unor cadre didactice clujene, seara, la ora 19, pe scena Casei Tineretului, va avea-loc concertul Cosmin Costea-Ifrim şi invitaţii săi. Studentul în anul IV - canto, la Academia de Muzică “Gh. Dima”, va susţine, împreună cu invitaţii săi, un spectacol de arii şi scene din opere. După cum publicul clujean a putut afla, mai ales din paginile “Adevărului de Cluj” , tenorul Cosmin Costea-Ifrim - deţinător al Marelui Premiu la cea de a treia ediţie a Concursului Internaţional de canto “Traian Grozăvescu”, ediţia 2000 - este în momentul de faţă angrenat în practică artistică la Opera de Stat din Viena, ■graţie-bursei “Herbert von Karajan”, acordată tînărului tenor român de directorul general al operei, dl loan Holender, Doctor Honoris Causa al Academiei.de Muzică “Gh. Dima” şi Cetăţean de onoare al municipiului CIuj-Napoca.

M a i a l u l b i s t r i ţ e n i l o r ş i

n ă s ă u d e n i l o r

Reamintim celor interesaţi că duminică, 27 mai, de la ora 14, Societatea Cultural-Ştiinţifică “Virtus Romana Rediviva” anunţă organizarea Maialului 2001, o întîlnire a fiilor judeţului Bistriţa-Năsăud, domiciliaţi în Cluj-Napoca, şi a simpatizanţilor acestora. Întîlnirea va avea loc la Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei (Pădurea Hoia). Programul reuniunii cuprinde activităţi organizatorice şi publicistice, discuţii şi schimb de opinii pe diverse teme, între care şi organizarea celei de a XVIIl-a întîlniri a fiilor judeţului Bistriţa-

C o n c e r t e d u c a t i v

E X C U R S I E D E V A C A N T Ă __________________;_______ l_____ ;_____Mîine, 26 mai, la ora 11, în Sala Mare a

Casei Universitarilor, Concert educativ intitulat: Excursie de vacanţă, la care îşi va da concursul Orchestra simfonică a Filarmonicii “Transilvania” ; dirijor: Hary Bela. în programul concertului: A. Honegger - “Pacific 231” ; M. Negrea - Tarantella din Suita “Prin Munţii Apuseni”; G. Enescu - Rapsodia română nr. 1 în la major, op. 11, nr. 1.

Z i l e l e C o l e g i u l u i N a ţ i o n a l

“ G e o r g e C o ş b u c ”

Organizatorii “Zilelor” au programat pentru astăzi, 25 mai, între orele 9-17, o Expoziţie de proiecte şi portofolii ale elevilor, în holul de la Sala profesorală; ziua de sîmbătă, 26 mai, este consacrată, între orele 8-17, desfăşurării unor meciuri de volei şi baschet la ora 17, în Sala festivă, Colocvii convenţionale: întîlnire cu părinţii elevilor.

S ă r b ă t o r i r e a u n u i m a r e f o l c l o r i s t

Zilele trecute, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca a avut loc spectacolul festiv prilejuit de sărbătorirea, cu ocazia împlinirii frumoasei vîrste de 75 ani, a cunoscutului şi apreciatului folclorist clujean Kallos Zoltân. Autor al unui număr impresionant de cărţi şi culegeri de folclor şi artă populară, sărbătoritul se bucură de popularitate şi în. rîndul specialiştilor români şi străini. Născut şi crescut pe meleagurile someşene, domnia sa a creat în . satul Răscruci, comuna Bonţida, un adevărat centru cultural, unde în fiecare vară se organizează tradiţionala tabără internaţională de folclor, la care anul trecut au participat şi specialişti de peste ocean. Domnul Kallos Zoltân este un bun cunoscător al tradiţiilor şi

obiceiurilor populare de pe Valea Someşului Mic şi a Cîmpiei Transilvaniei, sub îndrumarea lui fiind crescuţi sute sau poate mii de copii şi tineri, iubitori ăi folclorului.

în cadrul spectacolului folcloric organizat la sfîrşitul săptămînii trecute au evoluat peste 20 de formaţii de dansuri populare, printre ele aflîndu-se şi membrii cunoscutului grup folcloric “Kaîâka” al Fundaţiei culturale “Teka” . din Gherla, un loc mult îndrăgit de omul de cultură şi dascălul dansului popular de pe Someş, cum este denumit domnul Kallos Zoltân, căruia îi spunem si noi La mulţi ani!

S Z .C s.

“ T r i o u l T r a n s i l v a n ” l a a I X - a

e d i ţ i eI_____ ;__________ ;________ ’ ______în ideea continuării tradiţiilor muzicii

populare româneşti, a dezvoltării şi perfecţionării tehnicii şi interpretării muzicii populare instrumentale, a valorificării şi revitalizării formaţiilor instrumentale “de trei”, şi în acest an va fi organizat tradiţionalul Concurs interj udeţean de interpretare a muzicii populare instrumentale “ Trio Transilvan, Trio Instrumental” . La acest festival folcloric participă formaţii de muzică populară alcătuite din trei instrumente, în care principalul instrument acompaniator poate fi viola (braci, contra cu căluşul drept, trei coarde etc.), vioara,- ţambalul, cobza, zongora. Concursul este deschis artiştilor amatori din judeţele zonei. Transilvania. Conform tradiţiei vor fi prezente Ta Gherla cunoscute formaţii, din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Mureş şi Satu Mare. Cea de a IX-a ediţie a Concursului interjudeţean de interpretare a muzicii populare instrumentale “ Trio Transilvan, Trio Instrumental” se va desfăşura la 15 iunie 2001, în cadrul manifestărilor culturale organizate cu prildjul Zilelor municipiului Gherla, la care vor fi prezenţi si oaspeţi din patru tări.

S Z .C s.R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e

M . B O C U

pitele 'Httiv&t&itâţU de /intă. e i ‘Deeiya 0lccjr*7îafiecn

■ ■ ; 2 T w ( î l s < s n B < 3 ® I i i <s5 essl -mjg V S.

u r m a r e d i n p a g i n a 1-

înfiinţarea unei asemenea şcoli se impunea. 0 subliniază şi Lucian Blaga în coloanele Adevărului literar şi artistic, 6 decembrie, 1925: “Şcoala a cărei -deschidere e pe curînd proiectată va avea o deosebită importanţă pentru toată provincia

‘ V W ; S e p â f â d e A r t e " F r D m b a s e > î n 1 9 2 6w , «■ \

\ . V . : •

. i r » « \ ^j- - 1 ’ C w :

/yW f'& r ' ' M P : 1

ardelenească. Ardealul niciodată nu a fost sărac în talente, dar din lipsă de şcoli, aceste talente, au căzut în diletantism iremediabil sau au apucat drumul ispititor şi plin de curse al străinătăţii”.

Privind retrospectiv, sînt de subliniat cele trei generaţii ale şcolii superioare, de arte clujene. Cea de început, i-am amintit deja pe Ciupe, Popp, Capidan, Ladea, Pascu, apoi cea a consolidării, 1955 - 1960, în fine, ca să-l citez pe rectorul UAD, conf. loan Sbârciu, cea de “ ruptură” , 1970 - 1990, cu prelungire firească în generaţia de acum, de mare forţă, distinşi în preocupări, îndreptate mai mult spre conservarea potenţialului tradiţional, într-o universitate de mare şi cuprinzătoare deschidere, cu o structură care reflectă toate tipurile de specializări, de la pictură, grafică,

sculptură la ceramibă, textile, photo- video, procesare computerizată a imaginii, design, pedagogie, varietate care conferă instituţiei stabilitate, credibilitate, continuitate, pe plan intern şi internaţional. O poziţie ce s-a reflectat şi în manifestarea primei zile, prin numeroase participări, practic

tot atîtea recunoaşteri: Şcoala Regională de Arte Frumoase Nantes, Şcoala Superioară de Arte Decorative Strasbourg, Institutul de Artă Cleveland, Academia de Arte Plastice Cracovia, Universitatea de Arte Aplicate şi Design Budapesta, Universitatea Pecs, Galeria de Artă din Miskolc, Globus - Infografik Hamburg, Primăria

din Nantes, centre culturale străine la CIuj-Napoca (francez, german, american, britanic, SINDAN), universităţi clujene (UBB, UT, UŞAMV, UMF) şi din ţară (Timişoara, Oradea, Iaşi), o listă impresionantă de recunoaşteri şi aprecieri.

Ziua de ieri a fost una cu totul specială. Aniversării celor 75 de ani în învăţămînt superior de artă la CIuj- Napoca asociindu-se alte două manifestări de suflet, înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, emblematice pentm fiinţa noastră, de unde şi importanţa lor spirituală.

Am fost martorii unei ambianţe elevate, specifică numai marilor spirite. Specifică urării V ivat, Crescat, Floreat. Să ne vedem cu bine la 100 de ani!

Primii Doctor Honoris Causa

ai UADAl doilea moment deosebit trăit ieri,

24 mai, a stat sub semnul înmînării titlului de Doctor Honoris Causa, primele diri întreaga istorie şi existenţă ale UAD-ului, unor personalităţi recunoscute, ambii laureaţi cu titlul de Cavaler al Artelor şi Literelor.

R obert r ie c kT.w.'r’riT-i"* .... a#»';

.4h, " *• -?<■

i i

S-a născut la Viena, 3 iulie'1957. între anii 1976-1988 urmează cursurile Universităţilor din Viena, Innsbruck, Paris I - Sorbona, Paris V III - Saint Denis şi College de France, studiul îndreptîndu-se spre istorie, geografie, filosofie. în 1988 îşi susţine Doctoratul în istorie la Innsbruck cu o teză despre Revoluţia de la 1848, Paris. Începînd cu 1982 publică critică de artă în reviste internaţionale de artă, printre care Artforum, Art Press, Beaux-

Arts Magazine, Flash Art International, Kunstforum International, ... , A R T , das Kunstmagazin/ Hamburg, 1991-1999. Din 2000 este director ERBAN - Ecole Regionale des Beaux Arts de Nantes. Este autorul unor numeroase cărţi de

; şi în specialitate, printre care Avant- garda în Viena. Istoria Galeriei

- Naechst St. Stephan/ 1982, Centrul al lumii Viena/ 1985, Egalitate pe baricade. Revoluţiile de la 1848 în Europa/1991, Centru Paris. Pictură şi societate la Paris după 1960/1993, Arta în Austria/ 1995, Secession. Secolul libertăţii artistice/ 1998. Sînt în curs de apariţie Istoria mişcării la Koln, Texte alese la Frankfurt pe Main, Va fi un al doilea secol al artei moderne? şi Interviuri cu Pierre Soulage, ambele la Nantes.

Avizat comentator al «artelor contemporane graţie eforturilor depuse cu talent şi pasiune, care dau acum o imagine mult mai cuprinzătoare a direcţiilor, fenomenelor şi tendinţelor din ultimii ani.

J ean P ierre Greff

Şi-a început formaţia academică cu studii în litere modeme, continuate cu studii superioare cinematografice şi audiovizuale. Completate cu studii de semiologia imaginii, istoria artelor, de un doctorat în istoria artei contemporane la Universitatea Paris I - Sorbona.

îşi începe cariera de profesor, mai întîi, la Şcoala de Arte Frumoase din Cambrai, apoi la Metz, Lille, pentru a ajunge director al Şcolii Superioare de Arte Decorative din

. Strasbourg, funcţie pe care o deţine din 1993.

îl reprezintă un registru distinct de activităţi, de la articole în publicaţii de specialitate ( L ’ Ecrit V o lr, European Journal of Arts Education sînt doar două) la opera scrisă, cum sînt Estetica foto, Artă şi comunicare, Arta şi literatura, Arta monumentală şi sacrul,...

Cu Robert Fleck şi Jean Pierre Greff ne aflăm în faţa a două somităţi, cu roluri importante în construirea edificiului numit cultură europeană, în care un loc de cinste ocupă şi şcoala clujeană de artă.

Astăzi, 25 mai, continuă lucrările simpozionului Condiţia artei şi artistului la început de mileniu (Casa Matei Corvin, orele 9-13, 16-19), au loc: vizitarea expoziţiilor de pictură şi sculptură (Muzeul National dc Artă. Secţia de picturii din Parcul municipal), Fashion Show (ora 21.30. Muzeul National de Artă).

F o t o : I. P E T C U

In această seară la Opera Română, ora 18,30, nS p e c t a c o l e x t r a o r d i n a r c u C A R M E N d e M f i . B i z e t

în rolul titular, mezzosoprana Dana Liliana Matei-Ciuca: distribuţia serii va fi alcătuită din: tenorul Viorel Săplăcan - "Don Jose”, baritonul Gheorghe Mogoşan - "Escamillo, toreador", basul Marius Chioreanu - “Dancairo, şeful contrabandiştilor’’, tenorul Petre Ghilea - "Remendado, contrabandist”, basul Mircea Moisa - "Zuniga, locotenent", baritonul Ludovic Kendi - "Morales, sergent", soprana Irina Săndulescu Bălan - "Micaela, o fată de ţăran”, soprana Corina Păşieanu - "Frasquita”, mezzosoprana $ Liliana Pop - "Mercedes”; solişti balerini: Anca Opriş, Livia Tulbure Gună, Codruţa Oancea, Dan Orădan, loan Dorin Coşeriu, Szirb Gy'orgy; participă Corul de copii JUNIOR VIP dirijat de Anca Mona f i Mariaş; la pupitrul dirijoral se va afla Tiberiu Popa; regia artistică: Emil Strugarii, scenografia: arh. S Cătălin I. Arbore, coregrafia: Livia Tulbure Gună, maestru de cor: Tiberiu Popa. •

Xim, »pnyi »1-u'iunţiiij.wi

- I

•Dana LiCiana MJVTEI-CIUCANăscută la CIuj-Napoca, şi-a început

educaţia muzicală la vîrstă de şase ani, studiind vioara şi pianul pe parcursul a 12 ani Ia Liceui de Muzicâ din oraşul natal. A cîntat la început ca solistă în coruri de copii, participînd la concursuri pentru voci tinere. La 16 ani începe studiul profesionist al cîntului clasic, cu prima sa. profesoară, Magda Barabaş. încurajată de aceasta, Dana Liliana Matei-Ciucă continuă pregătirea la Academia de Muzică “Gh. Dima” din CIuj-Napoca, unde şi-a încheiat strălucitor studiile în anul T 993, ca artistă lirică şi în acelaşi timp profesoară . de canto. în acelaşi an este numită asistent universitar al Academiei de Muzică “Gh. Dima”. Şi-a continuat studiile de perfecţionare în artă lirică pe parcursul a trei ani, la Conservatorul de Muzică din Luxembourg, cu Maestrul Ionel Pantea, încununate în 1996 de un important premiu: “Prix Superieur Interregional” la Nancy en France; în anii care au urmat a studiat la Academia Superioară din Viena, la elasa de artă lirică a Maestmlui Kurt Malm. A participat la numeroase cursuri de măiestrie în Germania la Weiinar -

1991 cu Luisa Bosabalian, la Lippstadt cu Aldo Baldin în 1992, în România Ia Cluj cu E. Baumgarten de la. Internationale Bachacademie Stuttgart în 1993, la Luxembourg cu Sylvia Geszty şi Pierre Cao în 1994 şi 1995.

Este laureată a mai multor Concursuri Internaţionale de Canto, printre care: “Chain, Enschede” - Olanda (1994), “Sylvia Geszty” - Luxembourg (1994), Concursul Tinerilor Solişti Europeni - Luxembourg (1995), Concursul de Canto de ia Nancy - Franţa (1995) şi “Haricleea Darclee” - Brăila, România (1997). în ultimii doi ani a studiat cu soprana Editha Gruberova şi cu Maestrul Leo Muller, la Viena. în 1991 Dana Liliana Matei-Ciucă şi-a susţinut debutul scenic,-care a avut loc la Opera Română CIuj-Napoca, în producţii ale Academiei de Muzică clujene cu rolul “Cherubino” (Nunta lui Figaro - W.A. Mozart) şi apoi cu “Olga” (Eugen Oneghin - P. I. Ceaikovski). în 1993- 1994 ea cîntă la Luxembourg rolurile “Maddalena” (Rigoletto - G. Verdi), “Dorabella” (Cosi fan tutte - W.A. Mozart),. “Malikah” (Lakme ' - L. Delibes).-

Cariera sa internaţională începe la Viena, în 1997, cînd, în timpul studiilor este angajată în trupa Operei de Stat Viena, unde îi sînt încredinţate roluri ca “Regina Eriquetta” (Puritanii - V.

- Bellini), “Lola” (Cavalleria Rusticana - P. Mascagni), “Pierotto” (Linda de Chamounix de G. Dohizetti), “Olga” (Eugen Oneghin - P. I. Ceaikovski), “Pauline” (Dama de pică - P.l. Ceaikovski), .“Dmitri” (Fedora de U. Giordano), “Zulma” (Italianca în Alger- G. Rossini), dar şi rolurile wagneriene “Flosshilde” - Aurul Rinului şi Amurgul Zeilor şi “Grimgerde” - Walkiria.

în sezonul 1999-2000 a cîntat în noua producţie a operei Emani de Verdi la Viena sub bagheta lui Seiji Ozawa, alături de Neil Schicoff şi Michelle Crider. în acelaşi an este invitată de Opera din Munchen pentru o nouă producţie a operei Puritanii, rolul “Regina Henrietta” , regia artistică aparţinînd .Maestmlui Jonathan Miller, dirijor fiind maestrul Marcello Viotti, unde a mai apărut din nou alături de doamna Editha Gruberova. Anul 2000 i-a adus debutul în opera sa cea mai iubită Carmen în Mexico unde a cîntat

r J i 'cu Femando de la Mora (“Don Jose”), sub bagheta maestrului Enrique Patron de Rueda - Directorul Muzical al “Palazio de Bellas Artes de Mexico City”. La începutul anului precedent a cîntat rolul “Charlotte” (Werther - J. Massenet) la Opera Malta, într-o nouă producţie, în regia lui Nicolas Trees, sub bagheta maestrului. Michel Laus - Director Muzical al Orchestrei Naţionale Malta.

Debutul său în cariera concertistică a avut loc la Festivalul W iltz - Luxembourg, cu Simfonia a IX-a de Beethoven, apoi la Cologne - Germania cu aceeaşi lucrare, alături de soprana Barbara Hendrcks, în 1994. în 1995 cîntă Simfonia a IlI-a de G. Mahler la Luxembourg şi la Bruxelles. în 1997 debutează cu

Requiem de Verdi la Nancy - Franţaşi cu Requiem de Mozart la Viena.

Angajamentele viitoare cuprind participări în noi producţii ca Puritanii la Munchen alături de Editha Gruberova, iunie 2001, Carmen în Grecia - septembrie - noiembrie 2001, urmînd o nouă serie cu Puritanii la Munchen - în noiembrie - decembrie; Carmen la “Teatro Verdi” din Trieste - Italia la începutul anului 2002, urmînd Samson şi Dalila la “Grand Opera” din Huston - USA, în perioada martie - mai 2002; în mai - iunie 2002 va apărea din nou la Munchen şi apoi la Mexico City în Carmen şi Werther, iar apoi cu Bărbierul din Sevilla - octombrie 2002. Cu Werther la Festivalul de la Macerata şi Foggia - Italia iunie - iulie 2002, şi Malta, iunie 2002.

1

zV.1C1 ar putea fi reclama dumneavoastră

i • •1 9 9 5 - P r e ş e d i n t e l e S U A , B i l l C l i n t o n a

a d r e s a t o s c r i s o a r e C o n g r e s u l u i a m e r i c a n i n c a r e r e c o m a n d a p r e l u n g i r e a c l a u z e i n a ţ i u n i i

c e t e i m a i f a v o r i z a t e p e n t r u R o m â n i a .

P otriv it deputatulu i Em il Boc ,

s ă - ş i ? ă s p lă t @ a s c ă c l i e n t e la p o l i t i c ă

p y p ju a u i»

i - V“

' i / ' i

Partidul Democrat, prin persoana deputatului Emil Boc, preşedintele organizaţiei Cluj, contestă constituţionalitatea unor capitole din trei noi legi: Legea administraţiei publice locale, Legea pensiilor şi Legea asigurărilor sociale de stat. Preşedintele PD Cluj afirmă că „interpretarea Legiiadministraţiei publice locale de către PDSR demonstrează că partidul doreşte să-şi răsplătească clientela politică în defavoarea poporului11. Deputatul Emil Boc, membru în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, susţine că „dacă partidul de guvernămînt va cere ca articolul privind

incompatibilităţile să intre în vigoare numai din 2004, PD va depune o moţiune de cenzură” . Parlamentarul clujean consideră că „introducerea plăcuţelor bilingve nu reprezintă o prioritate'naţională în condiţiile în care jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei” . Preşedintele PD Cluj este de părere că două articole din Legea pensiilor şi Legea asigurărilor sociale de stat contravin cil prevederile Constituţiei şi cu cele ale Cartei Europene a Securităţii Sociale (semnată de România),deoarece introduc un tratament juridic discriminatoriu între cetăţeni. In cazul în care aceste

articole de legi nu se vor modifica în comisia de mediere, Partidul Democrat va sesiza Curtea Constituţională, ultima instanţă care se poate pronunţa asupra constituţionalităţii legilor.

Preşedintele PD Cluj, deputatul Emil Boc, contestă OUG 71/2001 prin care au fost cesionate datoriile Băncii Dacia Felix la Banca Naţională a României. Potrivitparlamentarului clujean „astfel, Guvernul a legiferat jaful şi hoţiile efectuate în domeniul bancar, satisfâcînd în acest mod clientela politică”. Emil Boc susţine că s-au făcut abateri grave de la legea bancară: s-a

■derogat de la obligativitatea BNR de a verifica şi aproba acţionarii semnificativi (grupul Robinson este acuzat de raportul oficial al Price Waterhouse & Coopers de fraudă şi încălcarea legii, firma fiind implicată şi în afaceri cu jocuri de noroc); nu s-a respectat obligativitatea ca să fie scoase la licitaţie creanţele BDF, care de altfel au fost alocate direct grupuluiRobinson. Preşedintele PD Cluj afirmă că „toate acestea au fost din dorinţa PDSR de a cîştiga sprijin pentru integrarea în Internaţionala Socialistă”.

Mihaela LĂPUŞAN

ii?/?&

Legitimaţia de m aghiar este un lucru straniu

Preşedintele Ion Iliescu a apreciat, miercuri seara, într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea Ciuc, că ideea eliberării unor legitimaţii 'de maghiar, conţinută în Legea privind statutul maghiarilor de peste hotare, este ’total neadecvată, stranie şi neeuropeană”.

Preşedintele Iliescu a declarat că apreciază preocuparea Guvernului de la Budapesta pentru maghiarii din alte state şi că autorităţile române ”au de învăţat” în această privinţă.

Şeful statului a precizat că nu are o părere bine conturată în privinţa legii statului maghiarilor, dar că era firesc ca autorităţile române să fie consultate în elaborarea acestui act normativ. E l a precizat că autorităţile de la Bucureşti îi privesc pe românii

din alte state ca cetăţeni loiali ai acelor ţări şi că acest principiu - "trebuie să guverneze în gîndirea oricărui legiuitor” .

Preşedintele Iliescu a mai declarat că nu crede că ar exista intenţia de a reglementa posbilitatea de înfiinţare a universităţilor de stat - fără predare în limba română. El a adăugat că există instituţii de învăţămînt . superior multiculturale şi a dat spre exemplu Universitatea Babeş- Bolyai.

Senatul a decis că primarii care lipsesc nemotiva! mai mult de cinci zile din localitatea unde au fost aleşi pot II sancţionaţiI I I

Senatul a adoptat, ieri. pe articole, proiectul de lege privind . statutul aleşilor locali, care stabileşte că primarii care lipsesc

ncmotival mai mult de cinci zile din localitatea unde au fost aleşi pot fi sancţionaţi inclusiv cu suspendarea din funcţie, pe o perioadă dc una sau două luni. cu neachitarea indemnizaţiei pe această perioadă. Potrivit acestei legi, primarii vor fi sancţionaţi şi dacă nu poartă eşarfa, în cazurile prevăzute de Legea administraţiei locale, pentru comportament necivilizat faţă de cetăţeni sau pentru neadoptarea măsurilor necesare pentru deschiderea în bune condiţii a anului şcolar. Sancţiunile care pot fi aplicate primarilor sînt avertismentul public, diminuarea indemnizaţiei cu pînâ la 20%, pc o perioadă de pină la şase luni. sau chiar suspendarea, pe un termen dc două luni. Aceste sancţiuni sînt aplicate de un colegiu dc disciplină condus de un judecător, a cărui componenţă va fi stabilită prin hotârire dc guvern.

Proiectul de lege privind statutul aleşilor locali limitează indemnizaţiile de şedinţă pentm membrii consiliilor locale care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate, la un cuantum de pînâ la 5% din indemnizaţia

' primarului. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene nu Ii sc acordă indemnizaţie de şedinţă. Statutul aleşilor locali stabileşte şi o serie dc incompatibilităţi pentru consilierii locali, printre care şi incompatibilitatea cu funcţia de administrator al unei regii autonome aflate sub autoritatea consiliului respectiv. Proiectul interzice utilizarea numelui, însoţită de calitatea de consilier, în orice activitate publicitară privitoare la o activitate financiară, industrială sau comercială.

Senatul urmează să acorde luni votul final asupra acestui proiect.

Membrii Comisiei SRI vor elabora, pînă Ia sfîrşitul lunii iunie, o nouă variantă a proiectului de lege privind informaţiile clasificate, această decizie fiind luată întrucît Curtea Constituţională a sesizat că, încă din 1999, cînd a început dezbaterea actualei legi a secretului de stat, a avut loc o nerespectare a procedurilor parlamentare, a declarat Ion Stan, preşedintele Comisiei SRL

In aceste condiţii, legea privind informaţiile clasificate va parcurge toate etapele regulamentare ce revin unei iniţiative legislative, iar la elaborarea noii variante se va ţine seama, în afara aspectelor procedurale relevate de Curtea

Constituţională, de contestaţiile pe fond formulate de partidele politice cînd s-au adresat Curţii Constituţionale, de poziţia unor oficiali NATO şi de criteriile apărute în mass-media, a precizat preşedintele Comisiei SRI.

EI a spus că, din observaţiile venite din partea oficialilor NATO, reiese că este necesar pn act legislativ în domeniu, dar că textul rezultat din Parlament “depăşeşte cu mult cadrul legal necesar”, motiv pentm care oficialii NATO au oferit consiliere pentru modificarea legii.

Ion Stan consideră că prevederile unei astfel de legi nu ar trebui să implice răspunderea cetăţenilor în păstrarea

secretului de stat, ci “mai degrabă” răspunderea instituţiilor de stat: şi- guvernamentale, mai ales că Legea accesului la informaţiile publice este adoptată de Parlament.

Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu Legea informaţiilor clasificate, Curtea stabilind reluarea dezbaterii legii. Iniţial, Comisia juridică senatorială stabilise reluarea dezbaterilor la această lege de la faza de mediere, iar decizia finală urma să fie luată de Birourile Permanente ale celor două Camere. în opinia preşedintelui Comisiei SRI, motivaţia Curţii Constituţionale exclude posibilitatea reluării dezbaterilor din această fază.

P i se opossie intrării P1SE2 In Internaţionala Socialistă

PD se'va opune intrării partidului rezultat din fuziunea PDSR-PSDR în Internaţionala Socialistă, a declarat, ieri, preşedintele PD, Traian Băsescu. -

Băsescu a arătat că unul dintre “ argumentele serioase” ale acestei decizii a Partidului Democrat este

comportamentul PD SR în privinţa administraţiei locale. PDSR este un partid “ neevoluat” , care manifestă dispreţ faţă de lege şi faţă de administraţia locală, avînd un singur obiectiv: să servească interesele “ clientelei” sale politice, a mai spus Băsescu.

Diplome de „cunoscător al lim bii rom âneu pentru m aghiari. D u p ă i n t r a r e a î n v i g o a r e a . L e g i i a d m i n i s t r a ţ ie i p u b l i c e l o c a l e ş i p e n t r u a . a s i g u r a a p l i c a r e a " p r e v e d e r i l o r a c e s t e i a , P r i m ă r i a C l u j - N a p o c a v a o r g a n i z a , î n f i e c a r e z i d e v i n e r i , î n t r e o r e l e 1 4 - 1 5 , u n c u r s i n t e n s i v p e n t r u î n v ă ţ a r e a d e n u m i r i i m u n i c i p i u l u i p e n t r u . c e i c a r e n u ş t i u î n c e l o c a l i t a t e î ş i a u d o m i c i l i u l " . î n c o m u n i c a t u l P r i m ă r i e i s e s p e c i f i c ă f a p t u l c ă le c ţ i i l e v o r î n c e p e d e a z i , î n S a l a M a r e a P r i m ă r i e i .

D e a s e m e n e a , G h e o r g h e F u n a r î ş i p u n e î n p r a c t i c ă . p r o m i s i u n e a " ş i o r g a n i z e a z ă c u r s u r i i n t e n s i v e d e l i m b a r o m â n ă p e n t m e t n ic ii m a g h i a r i . C u r s u l e s t e g r a t u i t ş i v a a v e a l o c c u î n c e p e r e d i n 1 i u n i e , î n t r e e r e l e 1 4 - 1 6 , t o t î n S a l a M a r e a P r i m ă r i e i . L a f in a lu l c u r s u l u i , p r i m a r u l le v a î n m î n a d i p l o m e c u t r i c o l o r d e . c u n o s c ă t o r a l l im b i i r o m â n e " .

N o u a L e g e a a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a l e i m p u n e p l ă c u ţ e l e b i l i n g v e la i n t r a r e a î n l o c a l i t ă ţ i le c u m a i m u l t d e 2 0 la s u t ă e t n ic i m a g h i a r i ş i o f e r i r e a d e i n f o r m a ţ i i î n l i m b a m a t e r n ă , î n p r im ă r i i , p e n t r u e t n ic i i c a r e c e r a c e s t l u c r u . A . M .

P ro iecta i legii fondurilor private de pensii v a fi fin a lizat cel tîrziu în luna septem brie

P r o i e c t u l l e g i i f o n d u r i l o r p r i v a t e d e p e n s i i v a f i f i n a l i z a t c e l t î r z i u î n l u n a s e p t e m b r i e , a d e c l a r a t , i e r i , p r e ş e d i n t e l e C o m i s i e i p e n t r u m u n c ă ş i p r o t e c ţ i e s o c i a l ă d i n C a m e r a D e p u t a ţ i l o r , S m a r a n d a D o b r e s c u . D e p u t a t u l P D S R S m a r a n d a D o b r e s c u a p r e c i z a t c ă p r e g ă t i r e a f o n d u l u i p r i v a t d e p e n s i i v a

a s i g u r a , p e l î n g ă p e n s i a ' d e s t a t , o p e n s i e s u p l i m e n t a r ă c a r e v a fi c a p i t a l i z a t ă , c u r i s c m i n i m , d e r e p r e z e n t a n ţ i a i p i e ţ i i d e c a p i t a l d i n R o m â n i a . E a a a f i r m a t , c ă s t a t u l n u v a m a i p u t e a a s i g u r a , p e v i i t o r , p e n s i o n a r i l o r d e c î t o c o t ă d e 1 5 % - 2 0 % d i n s a l a r i u p e n t r u a c o r d a r e a d e p e n s i i .

V i c e p r e ş e d i n t e l e C o m i s i e i d e m u n c ă , d e p u t a t u l P a u l a I v ă n e s c u ( P D ) a a d ă u g a t c ă r e g l e m e n t a r e a f o n d u l u i p r i v a t d e p e n s i i a f o s t d e j a f ă c u t ă d e c ă t r e G u v e r n p r i n t r - o o r d o n a n ţ ă d e u r g e n ţ ă , d a r P a r l a m e n t u l a d e c i s s ă o r e t r a g ă d e l a d e z b a t e r i p e n t r u a s e e l a b o r a o l e g e - c a d r u .

Alegeri în PNL Cluj-Napoca

. Vineri, 8 iunie, vor avea loc alegeri în filiala municipală a PNL Cluj-Napoca, scop pentru care a fost convocată Adunarea Generală Ordinară a membrilor săi. Şedinţa va avea loc în Sala Mare a Primăriei, cu începere dsţ la ora 16, -

Comitetul Interimar, condus de preşedintele Horea Uioreanu, şi consilierii municipali ai PNL vor prezenta rapoarte de activitate, după care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii noului Birou Permanent Municipal. De asemenea, vor fi desemnaţi şi delegaţii la . Conferinţa Judeţeană.

A. M.

M i n i s t e r u l M u n c i i ş i s i n d i c a t e l e a u c ă z u t d e a c o r d

a s u p r a m o d i f i c ă r i i u n o r p r e v e d e r i d i n L e g e a p e n s i i l o r

Reprezentanţii Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) şi cei ai marilor centrale sindicale au căzut de acord asupra modificării unor prevederi din noua Lege a pensiilor, însă există şi opinii încă divergente, a declarat, ieri, ministrul de resort, Marian Sîrbu. Potrivit ministrului Muncii, ambele părţi au agreat varianta stabilirii unei valori minime a punctului de pensie, in

raport de care se calculează pensia finală. “Acest lucra ar conduce la o valoare minimă a pensiei, ca valoare de înlocuire, de 30 la sută şi la una maximă de 50 la sută. Am stabilit, deci, că în textul legii ar trebui să introducem această marjă între 30 şi 50 Ia sută, faţă de valoarea maximă de 50 la sută, aşa cum este acum”, a explicat Marian Sîrbu. Ministrul Muncii a adăugat

■ că liderii sindicali au propus ca angajatorii care nu-şi plătesc cota de două treimi din contribuţia de asigurări sociale să fie sancţionaţi penal, ca şi în cazul nevirării, la bugetul de asigurări sociale, a cotei de o treime din contribuţie, care îi revine salariatului şi de achitarea căreia se ocupă tot agenţii economici.

Liderii sindicali au mai propus ca pensia unei persoane căreia

angajatorul nu i-a plătit integral, în momentul pensionării, cota de contribuţie de asigurări sociale, să poată fi recalculată şi majorată corespunzător, cu condiţia recuperării sumelor datorate de agentul economic prin procedurile legale în vigoare, a explicat Marian Sîrbu, adăugînd că a fost de acord şi cu această propunere.

Potrivit ministrului Muncii, un

punct divergent este cel referitor la propunerea sindicatelor-ca

, salariaţii să nu fie în nici un fel “ sancţionaţi” sau privaţi de dreptul de pensie dacă patronii nu-şi plătesc contribuţiile de asigurări sociale. “Cu acest lucra nu pot fi de acord, însă rămîne să discutăm în continuare. Pensia se va plăti doar în proporţia în care a fost achitată contribuţia de asigurări sociale”, a spus Sîrbu.

CLUJ-NAPOCĂ: hini-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tei/fax 19-73-04:

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi vineri 841; fel/fax 21-60-75.____________ .

i

Şi alţii ne dau dreptate! 'Opinii autorizate legate de contorizare şi de microcentrale

Criza agentului termic a luat, la începutul lunii mai, proporţii nebănuite, mergând până la sistarea furnizării apei calde, de către Termoelectrica, în zeci de centre urbane importante din ţară. Această situaţie a implicat factorii de răspundere Ia nivel guvernamental în găsirea unor soluţii pentru depăşirea situăţiei.

Cauzele care au condus la acest blocaj financiar şi posibilele căi de evitare pe viitor a evenimentelor similare fac obiectul unor analize pertinente ale presei şi ale factorilor cu autoritate în domeniu, mare parte dintre “concluzii” fiind similare cu cele promovate de Regia Autonomă de Termoficare Cluj- Napoca. ; '

Printre principalii datornici la Termoelectrica, în luna mai a anului curent, se numără centre-urbane ca Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Piteşti, Suceava, Timişoara, Bacău, Craiova, etc - cărora_le-a fost sistată furnizarea apei calde, din cauza datoriilor acumulate de răi platnici. Din păcate, sistarea apei calde i-a afectat (pe nedrept) şi pe cei cu plata “Ia zi”.,.

Cum pot fi evitate astfel de situaţii? Cea mai bună soluţie ar fi montarea unor branşamente separate pe fiecare apartament în parte, atât la apă rece şi apă caldă, cât şi la încălzire, cu contoare individuale montate în afara apartamentului (ca şi la energie electrică). Astfel, accesul regiilor de distribuţie la aceste contoare ar fi liber, iar răilor platnici ii s-ar putea sista individual furnizarea apei calde sau a încălzirii, fară a-i afecta pe cei cu plata “la zi”. Problema este însă că blocurile construite până acum nu permit (sau permit foarte greu şi cu costuri imense) aceste modificări. Blocurile care se vor construi în viitor vor trebui să fie proiectate de la bun început în sensul celor menţionate mai sus, dar problema celor deja existente rămâne...

O altă problemă este cea a subvenţiilor pe care statul le acordă cetăţenilor pentru plata energiei termice. Pe de o parte, toţi consumatorii casnici achită gigacaloria cu 350.000 lei; diferenţa până la preţul ei real (care este, la Cluj-Napoca, de 365.400 lei + 19%TVA) fiind subvenţionată. In plus, familiile cu venituri mici au primit (până acum) un sprijin, financiar pe timpul iernii pentru plata cheltuielilor de încălzire. Guvernul “s- a sesizat” în legătură cu cuantumul foarte mare al totalului subvenţiilor, aproape imposibil de susţinut din buget. După cum declară Romeo Postelnicii, secretar de stat la Ministerul Administraţiei Publice, “subvenţia nu se va mai acorda întregii populaţii, ci numai acelora care au o reală nevoie (...) şi după ce se va stabili venitul minim garantat pe ţară”. Potrivit aceloraşi surse de informare, montarea de contoare Ia consumatori pare a fi soluţia cea mai avantajoasă pentru stabilirea exactă a costurilor, dar şi pentru stabilirea zonelor cu pierderi mari şi stabilirea priorităţilor pentru reparaţii, schimbări de conducte, etc. Din calculele făcute, s-a ajuns la concluzia că pentru contorizarea tuturor blocurilor din România, banii acordaţi pentru subvenţii ar fi rezolvat această problemă. Mergând pe linia contorizării, aceleaşi surse afirmă că “până în 2003 toate cele 8.000 de blocuri din Bucureşti vor fi contorizate”. Pnn urmare şi pentru capitală, soluţia benefică, din toate punctele de vedere, este contorizarea.

Reamintim că, la timpul potrivit, RAT Cluj-Napoca a tras un semnal de alarmă în legătură cu aceste sume (în presa locală) sugerând completarea sau înlocuirea subvenţiilor cu sprijinirea financiară a contorizării individuale în apartamentele cetăţenilor. Aceasta ar fi investiţia cea mai utilă pe termen lung care poate oferi un sprijin financiar real familiilor cu venituri mai modeste. în prezent guvernul preconizează o reducere drastică a subvenţiilor băneşti către populaţie, fiind în imposibilitate de a le mai putea suporta.

Tot pe marginea subiectului contorizării individuale, trebuie precizat că aceasta îşi arată beneficiile doar în condiţiile existenţei contoarelor de branşament (de scară sau de bloc). O statistică la nivel naţional arată că în oraşele mari ale României ar fi nevoie, pentru finalizarea operaţiei de contorizare, de aproximativ100.000 de contoare de bloc de energie termică pentru furnizarea apei calde. La un preţ (mediu) de 13 milioane de lei/buc, (cu montarea inclusă) costul total ar fi de aproximativ 1.300 de miliarde de lei, adică puţin peste cele 1.000 de miliarde pe care statul le datorează în acest moment societăţilor de distribuţie ca subvenţii pentru energia termică asigurată populaţiei. Deci, dacă statul şi-ar plăti aceste datorii, problema contorizării ar putea fi rezolvată foarte simplu. Cel puţin prima ei etapă, aceea a contorizării de branşament a tuturor blocurilor din România...

O altă propunere, menită sâ uşureze plata de către populaţie a cheltuielilor cu întreţinerea este cea avansată de Gheorghe Dabela, director general al RADET Bucureşti. Pentru că iama cheltuielile sunt de 4 ori mai mari decât vara, el propune calcularea unei medii lunare pe întregul an, şi plata acesteia în fiecare lună. Astfel, ar fi mai uşor de achitat cheltuielile de întreţinere, iar regularizarea sumelor ar urma sâ fie făcută, după consumul fiecărei familii, de două ori pe an. “Acest sistem de plată exista şi înainte de 1990”, mai precizează Dabela.

Partea a doua a acestui material o veţi putea citi în numărul de miercuri, 30 mai al ziarului pe care-1 aveţi în mână.______■ _______ - . ________________ (4264573)

O S R A M v ă p o a t e

î n d e p l i n i o r i c e d o r i n ţ ă .

D e l a i l u m i n a t u l

g e n e r a l l a i l u m i n a t u l

s p e c i a l n o i v ă o f e r i m

c e l e m a i b u n e s o l u ţ i i .

A v e m p e n t r u D v s . ş i

p e n t r u c l i e n ţ i i D v s . m i i

d e i d e i l u m i n o a s e î n

s t o c .

O S R A M v ă o f e r ă -

D v s . a l e g e ţ i !

• A ' tv

' * * s+2 * A f A . , **

: - P ' •

Ev3 G e r m a n i a

•pmws a

TEL: 01-233 02 12B B S 9

U N S T AS O C I E T A T E D E A S I G U R A R E

Î n c h e i a ţ i c u n o iA S I G U R A R E A O B L I G A T O R I E D E

. R Ă S P U N D E R E C I V I L Ă A U T O

MCA 2 0 0 1

MEMBfl A GRUPULUI- WiENEB STAOTtSCHE

1 0 PREMII

a --şssk53 y a a r .- -8A BI0CASETQFO N AUTO

3 PRIM II

*r, ” , •

’ i-A

M ARCU PREMIU -SKODA FÂBiA CLASSIC

ii£ăZEXCURSIE

7 Z IU PENTRU S PERSOANEPARTICIPĂ AStGUBĂRnX ÎNCHEIATE PANĂ ÎN MESJOOI TRACEREA LĂ SORTIv* ĂVEA TOC IN CI.1t.3S3l

Sucursala Cluj - str; M usicescu nr. 3A, Agenţia P-ţa Unirii nr.10. Filiale: Dej, Gherla, Huedin, Turda.

C om p an ie d e p restig iu ro m â n o -a u str ia că s e le c t e a z ă co la b o ra to r i

Cerinţe:• abilităţi de comunicare;• dorinţă de afirmare şi câştig;• entuziasm şi perseverenţă;• capacitatea ae a lucra în echipă.

Vă oferim:• şansa unei cariere într-un domeniu de mare viitor;• instruire gratuită;• venituri motivante, în relaţie directă cu performantele.

Solicitaţi detalii la numărul de telefon 064/448.492 sau trimiteţi un CV la fax: 064/448.492 E-mail; cluj-napoca@saramerkur.ro

www.saramerkur.ro

C O M U N I C A T

V i i t o r i i l o c a t a r i a i

b l o c u l u i T 2 , s t r .

O b s e r v a t o r u l u i n r . 1 9 ,

s î n t r u g a ţ i s ă p a r t i c i p e

î n r e g i m a e u r g e n t ă a z i ,

v i n e r i , 2 5 . 0 5 . 2 0 0 f , o r a

1 8 , 0 0 , l a o a d u n a r e , l a

a d r e s a d e m a i s u s .

I n f o r m a ţ i i t e l . 0 9 2 /

4 6 0 . 2 5 3 . ’ (4437140)

H e r a k l i t h ® v

Com petentă in term oizolatii s i fon o izo la tii M ultiple variante s i p o s ib ilită ţi constructive ’ p rin .

partenerul dum neavoastră in construcţiis e l O H S f i l u p a n i e y p o s j jet ,

S t r . C lu ju lu i 29 , A p a h id a , C l u j T e l / f a x 0 6 4 - 4 3 3 4 7 4 , 4 3 3 5 7 4 (4437057)

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lva p u te ţi a d resa d irec t la red a c ţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca n r.1 6 . G l l & j

l ’ t i b l u ' u n u 'r r UJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

S U B R E D A C Ţ IA DEJ: luni. miercuri, joi 8-16, niarti, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

ş i iW f

C O R A M E T SRL CLUJ7/ str. Tractoriştilor nr.2,- Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062

r e p r e z e n t a n ţ a t lF o flc o fo rCOMERCIALIZEAZĂEN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

• Em ailuri (A LSAT IL, SPOR EM A IL, SUPERPOLILAC)• Vopsele lavabire (SPOR, DECO)• L acuri pen tru lemn (Lac parchet, lacuri decorative)• P roduse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri)• Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea.epoxi,

lovitură de ciocan, nitroemail, răşini).

IN G R A Ş A M A N T F O L IA R ......

, CONŢINE: N , P , K şi M IC R O E L E M E N T E

\

" i k

■ j l j x u d & J ' i J L U LEjC L U J - B v . M u n cii nr. 8 (in c in ta S A D A S .A . )

Tel. 0 9 2 . 7 5 6 . 4 0 3 ; 0 9 3 .5 30 .5 93 ; F a x : 064 .231 .854

HOTEL PARADIS S.R.L.angajează cu carte de muncă

•şef sală • M.A.C. bucătar •bucătarii• ospătari cu calificare pt. hotel cat. I • barman• ajutor ospătar • recepţioner hotel• şef de hotel cu brevet.Interviu - 30.05.2001, la sediul hotelului, str. Ciocîrliei |

nr. 47. iINFORMAŢII TEL. 413.941 - luni, marţi (28,29 mai) -9-12 J

şi la tel. 094-133.428. (4254741)

DistrlGaz

ANUNŢ IMPORTANTS îm b ă tă , 26 m ai 2001, în tre orele 6,00-11,00,

se va sista fu rn iz a rea gazelor n a tu ra le pentru efectuarea u n o r lu c ră r i de cu p la re a reţe lei p r in c ip a le de re p a rtiţie , p res iu n e m ed ie Ia u rm ăto are le in s titu ţii;

- N A P O L A C T ;- I.L .F . ;- C O N S T R U C T O R U L ;- H E L D F A S H IO N ;- P IC A N T ;- A N T R E P R IZ A F R IG O R IF IC Ă ;- S U P E R P A S T + M O A R A B A C IU ;- P R O D V IN A L C O L . ia r în lo ca lita tea B a c iu sistarea gazelo r va fi

în tre orele 6,00 - 14,00.V ă m u lţum im p en tru în ţelegere.C onducerea sucu rsa le i C lu j (4437135)

- v t ,, : A S T R AI d a a s i g u r a r e !

Ţ- « c. -v , >• • - j;ţ »*

în c h e ie o a s ig u ra re R C A la A S T R A până pe 21 iun ie ,p a r t ic ip ă la m a re a to m b o lă d in 27 iu lie s i îti potip e tre c e v a c a n ta d in v a ra a s ta în G re c ia . A S T R Ao fe ră 4 5 d e v a c a n te d e o s ă p tă m în ă p e n tru d o u ă p e rs o a n e în G R E C IA .D u -te a c u m la cea m a i a p ro p ia tă f ilia lă A S T R A si în c h e ie o a s ig u ra re „

• • PUNCTE DE VÂNZARE:

SUCURSALA CLUJ, str. Horea nr. Î7 AGENŢIA CLUJ, str. Primăverii nr. 10 AGENŢIA DEJ, p-ta 16 Februarie nr. 2 AGENŢIA TURDA, str. Libertăţii nr. 7AGENŢIA HUEDIN, str. Vlădeasa nr.4

R e g u la m e n tu l to m b o le i e s te a fişa t la to a te f ilia le le A S T R A .

ASTRA'da vacan ta !INFO CLIENT: telefon 432463, 432492, www.astrasia.ro

C A S A D E A S IG U R Ă R I D E S A N A T A T E A J U D E Ţ U L U I C L U J C lu j- N a p o c a , S t r . C o n s ta n ţa n r . 5, te l. 064-130313, fax : 064-130597

Aduce la cunoştinţa a n g a ja to rilo r , persoane fizice şi juridice, necesitatea urgentă de pregătire a activităţii dc eliberare şi distribuire a vignetelor. în acest scop, angajatorilor le revin următoarele obligaţii:• o d a t ă cu declara ţiile lu n a re , depunerea listelo r cu angaja ţii a s ig u ra ţi, p recum şi

co asig u ra ţii acesto ra , a tâ t pc su p o rt h â rtie câ t şi pe dischetă, p ân ă la d a ta de 20 iunie 2001,Ia sediul CA S C luj sau la oficiile te rito ria le din D ej, T u rd a şi H ued in ;

• p la ta Ia zi, fă ră res ta n ţe , a con tribu ţie i la fondul de asigu rări de săn ă ta te .A ceste cerinţe sunt prevăzute în ordinul CNAS nr. 43 publicat în M .O. nr. 193/ 4 mai 2000, m odificat şi com pletat cu ordinul C N A S nr. 18 publicat în M.O. nr. 125/ 13 martie 2001.V igncta (timbrul) lunară cc sc va aplica pe carnetul de asigurat reprezintă dovada plăţii contribuţiei la zi către fondul dc asigurări de sănătate. Persoanele fară carnet de asigurat şi vignetă nu vor mai putea beneficia dc asistenţă m edicală gratuită. ______ - ■ (4264696)

ANUNŢ PENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC. DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA COJOCNA, JUDEŢUL CLUJ. .

1. CONCEDENT: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI COJOCNA; ' ’ . '

2. SED IUL CONCEDENTULUI: COMUNA COJOCNA, STR. REPUBLICII, NR! 106;

3. OBIECTUL CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNA COJOCNA;

4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI SI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE ŞI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI COJOCNA, ÎNCEPÎND CU DATA DE 24.05.2001;

6. ACTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE ŞI CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT: - LICENŢA PROVIZORIE EMISĂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PARTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE;

7. DATĂ L IM IT Ă DE PR IM IR E Â O FERTELO R: 14.06.2001, ORA 10.30;

8. LOCUL DE PR IM IRE A O FERTELO R: SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI COJOCNA;.

9. OFERTANŢII RĂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 60 DE ZILE DE LA DATA DEPUNERII OFERTELOR;

10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI' COJOCNA, ÎN DATADE 14.06.2001, ORA 11 .00.______ (44371311

S.C. PERI ROMANIAtel. 79.52.419

A N G A J E A Z Ă INGINER

CONSTRUCTOR (germană, şofer,

operare calculator) pentru zona ARDEAL

C.V. - urile pe fax: g 79.52.420 1

S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. Informaţii:

5

la sediul firm ei,

nIIII

I I I î 1II

Piaţa Unirii nr. 21, I tetefon 196 .858^ J

'f-A RC O M IM TI\GRUP S.A. f C \ P M C T D E m u C l U J

A Str. Traian Vuia 206™ Tel.:+40 6 4 /4 1 7 6 2 3 Tel.Fax: +40 64 /4 1 6 147

D E P O Z IT Z O N A L I M I MVINDE:

' m m is im u n m o a m s r m t

* ULEIURI DE MOTOR, HIDRAULICE. LAGARE, COMPRE- : SOR, DE RĂCIRE, TRANSMISIE, TURBINE, TRANSMISII |

INDUSTRIALE, TRATAMENTE TERMICE la 1,4,10,20,200 I i ' * UNSORI MULTIFUNCTIONALEla 05,1,16,80,180 kg

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04:

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. ) M i b ! i V u : ; u '

m (SiSiSSâS

ni:-?

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 g-

Tel. 429.674. 093-375.469 § 095-235.668

• dă în chirie garsonieră pe str. Pasteur, 150 DEM/lună. Tel. ■429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde urgent apartament 2 camere decomandat, ocupabil

" imediat, proaspăt renovat, pe str. ' Drăgălina. Preţ 15.000 USD. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde 3 camere confort sporit pe

str. 1 Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

închiriază garsoniere şiapartamente mobilate sau nemobilate în toate zonele. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160

mp suprafaţă construită, 350 mp suprafaţă totală, 50.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,

pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668,' str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde ap. IC pe str. Brassay, cu

centrală proprie, la 28.000 DM, bun pentru spaţiu cabinet stomatologic. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde ap. 3C cf. sporit cu

geamuri termopan în P-ţa Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• caută de închiriat pentru clienţii

săi garsoniere şi apartamente mobilate şi . nemobilate. Tel.429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (A g i)• dă în chirie spaţiu comercial pe

str. Napoca, 110 mp, cu 20 USD/ mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

m

• Vînd garsonieră confort 1, pe str. Dîmboviţei, paner, nefinisată, preţ 185 milioane negociabil. Tel.430.423. (Ag.i) ;• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L I 12, preţ 14.500 USD negociabil. Tel:430.423. (Ag.i.) ' ‘• Vînd apartament 3 camere pe str. Pata, confort 1, parter, finisat, preţ 36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)!• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort unic, etaj intermediar, semifinisat, preţ 310 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Caut urgent de închiriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423, (Ag.i.)• Vînd casă pe str. G. Clemenceau, 2 camere, finisate, curte comună, se poate şi separa, suprafaţa construită 80 mp, preţ 36.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd casă1 pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă, 4 nivele + mansardă, pe s’tr. Sinaia, 12 camere, 6 băi, bucătărie, 3 garaje, mansarda nu este compartimentată, preţ 115.000 USD: Tel. 430.423. (Ag.i.)

Consiliul de administraţie al

S.C. NAPOLACT S.A.anunţă

Programul de distribuire a dividendelor aprobat prin H otărîrea nr. 6/2001 * a Adunării Generale a Acţionarilor din 22 m artie 2001

Plata dividendelor se va face în cursul anului 2001, după cum urmează:Pentru acţionarii persoane juridice, dividendele se vor plăti la cerere, prin ordin de plată - în

contul bancar indicat de aceştia.Pentru acţionarii persoane fizice:1. In perioada 2 mai - 15 august 2001: . .• la Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala Cluj: B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 81-83,

între orele 10 - 12,30 şi 13,30 - 16,30 în fiecare zi lucrătoare;2. în perioada 1 septembrie - 28 decembrie 2001:• acţionarii care nu şi-au ridicat dividendele pînă la data de 15 august 2001 pot solicita plata

dividendelor prin mandat poştal, în care sens vor depune cerere scrisă către societate, în care vor menţiona numele, prenumele, domiciliul, seria şi numărul buletinului de identitate. Cheltuielile poştale vor fi suportate de către acţionar;

• pentru moştenitorii care dobîndesc acţiunile antecesorilor, plata dividendelor se va face la cererea scrisă a acestora, prin mandat poştal - cu suportarea cheltuielilor poştale, după efectuarea operaţiunilor de transfer direct pentru cauză de moarte, respectiv înscrierea lor în Registrul acţionarilor. Cererile de transfer direct se depun personal, la sediul societăţii.

Dividendul net pentru anul 2000 este .de 162 lei/acţiune pentru persoanele juridice şi 171 lei/ acţiune pentru persoanele fizice.

Dividendele pe anii 1996-1999 neridicate, se plătesc cumulat cu dividendele aferente anului 2000.

Pentru încasarea dividendelor, acţionării sînt rugaţi să se prezinte personal la casieria băncii avînd asupra lor buletinul de identitate şi certificatul de acţionar sau extrasul de cont eliberat de Registrul Mioriţa.

Alte informaţii se pot obţine la sediul societăţii din Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 95-97, biroul acţionariat, tel. 413.858 - int. 130.______________________ ._______ (4264742)

S O C IE T A T i: C O M E R C I A L Ăexecută |

TÎMPLĂRIE PVC cu |

GEAM TERMOPAN, ^

PROFILE Şl FERONERIE

SCHUCOTRANSPORT SI MONTAJ

Tel. 183.775; 095-617.511 425,802______

W R . m m mbiiTZh jFU-

, g r ^ v>i, \ « p ^ l

Pmilucp si comercializează;• mobilier de birou;• mobilier de bucătărie;• dormitoare şi sufragerii;• canapele, colţare;• biblioteci, scaune;

parchet.

• Iac; • palux; • aracet;• abrazive; • pînză-panglică.

f MOBILĂ/ÎNRATE % F * A N S e j O R T v ^

^ g r a t u it »!CLUJ-NAPOCA 5■tel.: 064437.429, P-ţa 1848 nr. 1 x. • fax: 064-437.430, int. 15, str. Livezii 55 DEJ;tel.: 064-215.073. E. Teodorciu nr. 54 ‘ tel.: 064-214.506. Gutinnlui nr. 9 ‘ ;NÂSÂUD: str. Fagului nr. 14 BAIA MARE: Calea Bucureşti nr. 35 GHERLA: tel. 064-243.283. Parcului nr. 7

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca anunţă susţinerea licitaţiei publice pentru închirierea de spaţii, terenuri ş i utilaje. Lista cu spaţiile, terenurile şi utilajele ce vor f i închiriate va f i afişată la sediu l Universităţii din str. C-tin Daicoviciu, nr. 15.

Licitaţia va avea Ioc în data de 8 iunie 2001, ora 11. f

Informaţii suplimentare Ia tel. 196.364.

Ă v f f i v . u tWiUiiite 'AHiUuOil*

& l : A ; 1 S - î j i p l; | i / 3 l I ;! ■; i * H -•/ n y ?

1 i i■f.> T I 4

_>• , .,

xij

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

[REPARAŢII |[aparatura fotograficaJC a l e a M ă n ă ş t u r , i

I Zeno IREINHARDTrir. 8 , C lu j -N .

T e l.: 0 9 2 /4 6 0 -1 6 9 ; 0 6 4 / 4 2 -5 0 -9 6 1• Vînd casă 5 camere, bucătărie,

2 băi, ultrafinistă, singur în. curte. Tel. 13-95-45, 13-46-55. (1388592)

• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1388595)

•p Vînd apartament 2 camere Mănăştur, str. Clăbucet etaj 4/10. Tel. 16-50-04. (1388629)

• Vînd urgent 2 camşre confort I I . etaj 2, ocupabil imediat, Gheorgheni. Tel. 41-06-85. (1386182)

• Vînd loc de veci în Cimitirul Central. Tel. 26-06-78. (1386219)

• Vînd urgent Zepter Junior. Tel. 094-52-04-74. (1386266)

• Vînd teren 3400 mp str. Plevnei nr. 57, front 23 ml la stradă, toate utilităţile. Preţ 26 DM cu T V A inclus, negociabil şi 2 hale metalice demontabile, total 630 mp. Tel. 094-55-56- 01, 094-55-56-02. (1388631)

• De vînzare din Budapesta minilaborator Kis Leader Lab de fabricaţie franceză: -necesită spaţiu mic; -a avut parte de service continuu şi în prezent este în funcţiune; -are o vechime de 5 ani; -are multe piese de schim b; - se pot produce poze de buletin pînă la 18x24 cm. Relaţii Ia tel. 0036-234-538-00. (1388652)

• Vînd Internet la cheie în Grigorescu lîngă L iceu l O. Ghibu. Preţ 6500 USD. Tel. 094-11-94-69. (1386133)

• Vînd Daewoo Leganza 13 mii km cu preluare rate. Tel. 093-55-61-28. (1388648)

• C O M P L E X A G R O SEM Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Horea 42-44, vinde deşeuri textile (saci iută) la preţul de 500 lei/kg. Informaţii la telefon 432.534. (4437124)

• Vînd urgent casă pe str. Gladiolelor nr. 4(cartier Iris) compusă din 2 corpuri (2 camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. Preţ 33000 DM negociabil. Tel. 094-27-53- 97.(1388697)

• E L C O Z alău vinde autovehicule şi utilaje de construcţii (autobetonieră, macara 12,5 t, autotractor cu şa 20t, L E A , tractor U650, excavator, etc.) şi materiale electrice din stoc. Informaţii la 060 / 617.479 şi 094 / 619368. (4437121) —

( i U S » - M E i W î M S *

:»!*,{ ’V 1i îi- ' > 'iL .iM O 'vk ’U*.' ii: h.,m> *

• Vînd maşină de cusut electrică Ceajka, portabilă, cu motor de rezervă,, mai multe funcţiuni şi bibliotecă cu vitrină. Tel. 13-47-51. (1388632) -

• Vînd colecţii reviste “Cinema- noul Cinema”, “Teatrul” şi “Paris- Match” . Tel. 18-73-07. (1388662)

• Vînd mobilă combinată, mese, dulapuri, strung, covoare. Tel. 12- 14-31; 092-98-16-05. (1386129)• Colecţionar, cumpăr acţiuni,

obligaţiuni şi bonuri de tezaur de dinainte de 1947. Tel. 01/203.25.34, 093/244.814. (9475248)• Vînd utilaje profesionale de

tîmplărie şi strung de metal. Tel. 094-856.387, 056-369.229.

.(1306753)

• Ocazie unică! De vînzare autoutilitară marca Mercedes Benz tip Vito 108 CD1, între 29.000 -43.000 knrla bord, cu preţul între23.000 - 28.000 DM. FURGON, cabină INT, 3+1 uşi, sarcina totală maxim autorizată 2.700 kg, sarcină utilă 940 kg, capacitatea cilindrică 2.151cc, putere maximă 60 kw, turbo diesel, anul fabricaţiei 1999. Relaţii suplimentare la telefon: 095- 125.916,095-837.082,066-106.030.(4437132)• De vînzare autoutilitară Mercedes Benz Sprinter, de culoare galbenă, între 80.000 - 120.000 km la bord, capacitate cil. 2299cc, an fabricaţie 1999, sarcina utilă 2930. Informaţii la tel. 095/837.082, 095/125.916.(4437133)• De vînzare autoutilitare Avia cu161.000 km la bord, capacitate cil. 3596cc, an fabricaţie 1996, cu sarcina utilă 2930. Informaţii la tel. 095/837.082, 095/125.916.(4437133) __________

ÎNCHIRIERI

• închiriez apartament situat în str. Pata nr. 36 etaj 1 ap. 52, ocupabil imediat. Informaţii tel. 093-79-92-33. (1386095)

• Dau în chirie apartament 2 camere în v ilă ca rtieru l Grigorescu. Relaţii Ia tel. 42- 03-39 sau 094-62-70-06. (1386212)

• Caut dc închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092-460.217. (4437047)

DIVERSE

• închiriez apartament 2 camere intrări separate parter, zona Pata. Tel. 16-64-59. (1388645)- • Dau în chirie garaj în str. Baba Novac. Tel. 19-68-92. (1386177)

• închiriez apartament 2 camere nemobilat situat în Cluj, str. Năsăud. Tel. 093-19- lf-63. (1388663)

• SC Carpim ez SA C lu j- Napoca cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Anton Pann, nr. 14-16, închiriază la preţuri avantajoase, negociabile, S P A Ţ II D E D E P O Z IT A R E fără frig , pentru produse alimentare şi nealimentare, cu suprafeţe cuprinse între 30 şi 700 mp, atît la sediul societăţii cît şi la Antrepozitul Frigorifer situat în Calea Baciului nr. 179/ B. Informaţii la tel. 43-25-35, 43-22-98. (1388682)

• Caut de închiriat apartament 1-2 camere, nemobilat. Tel. 092- 460.217. (4437047)

• Haine, încălţăminte second- hand. -Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-49. (1383981)

• D r. L ia Oltean, medic de familie, str. 21 Decembrie 1989 nr. 77 (Someşul), roagă de urgenţă, pacienţii înscrişi, să- şi ridice carnetul de asigurat. Totodată mai face înscrieri pentru pacienţii neînscrişi. (1388675)

• R . A . D. P. Cluj-Napoca anunţă concurs pentru ocuparea urm ătoarelor' posturi: -şef secţie străzi; -şef bază producţie m ixturi asfaltice. Relaţii suplimentare la tel. 19-40-45 int. 108, sau Ia sediul regiei din str. Avram Iancu nr. 22-28 Cluj-Napoca. Concursul va avea loc în data de 14 iuniex2001, ora 9, la sediul R A D P Cluj-N apoca. (1388684)

M M *

10-30 mii. pe 3 ani 50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL

O S id p B ÎN fâ Ă6% / an taxă de

mandatareStr. M. Kogâlniceanu nr. 17-19

Tel.: 095-609.301, 064-197.610

• M ă numesc Puia Bujor, sînt din Turda şi vreau să aduc prin

• R enum ita vră jito are L A U R A . rezo lvă, datorită

‘ • K n,

puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se ană Ia Clu j. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetanâ şi indiană. Vrăjitoarea L au ra a obţinut locul 1 la Congresul Magiei din India. (1388698)

• Grupul din Comunitatea Rurală Săracă Corneni com. Aluni; judeţul Cluj beneficiari ai unul Grant finanţat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, organizează selecţie pentru execuţia lu c ră r ilo r :

Reabilitarea şi modernizarea drum ulu i de păm înt" din localitatea C o rnen i pentru realizarea proiectului respectiv. Documentele tehnice: caietul de sarcin i, instrucţiun i pentru ofertanţi pot fi puse la dispoziţia candidaţilor începînd cu data de 28.05.2001 pînă la data de 8.06.2001 la Sediul G ru p u lu i C o m u n ita r sat Corneni nr. 8. Amplasamentul unde urm ează a se executa lucrarea poate fi vizitat zilnic. Data şi ora limită de primire a ofertelor este 09.06.2001 ora 10 Ia Sediul Grupului Comunitar. Selecţia va fi publică şi va avea loc în data de 9.06.2001 la ora 12 la sediul G ru p u lu i din localitatea Corneni comuna Aluniş judeţul Clu j. (1386258)

• Grupul din Comunitatea R u ra lă Să racă Co rnen i comuna Aluniş judeţul Clu. benefic iari a i unui G ra n t finanţat p rin F . R . D ; S organizează ach iziţia serviciu lu i de dirigenţie de şantier prin procedura selecţie preţ pentru rea liza rea proiectului “ R eab ilitarea şi m odernizarea drum ulu i de păm înt” din . localitate . Documentele de selecţie pot fi puse la dispoziţia candidaţilor începînd cu data de 28.05.2001 şi pînă la data de 06.06.2001 ia Sediul G ru p u lu i com unitar Corneni nr. 8. Data limită de p rim ire a ofertelor este 07.06.2001 ora 10. Selecţia va fi publică şi va avea ioc în data de 07.06.2001 ora'12 la Sediul G rupulu i C o m unitar. (1386259)

intermediul acestui ziar mii de m ufrumiri doamnei Elena Eram într-o stare deplorabilă din cauza băuturii, soţia mă părăsise şi nu voia să mai audă de mine. De băutură nu puteam să mă las, dar nici de soţie. Am văzut-o pe doamna Elena ia TV şi m-am dus din disperare ia dînsa. Din două şedinţe dînsa m-a făcut să renunţ Ia băutură. Soţiei mele nu-i venea sâ creadă. Acum sîntem împreună şi mi-am recăpătat şi serviciul pierdut. Mii de mulţumiri din tot sufletul. Dînsa mai poate vindeca: epilepsia, scoate argintul viu din corp, dezleagă cununiile legate, împreunează pe cei iubiţi, vindecă impotenţa, aduce spor în casă şi în afaceri. Dînsa este în Cluj, tel. 094-15- 56-53. Apelaţi cu1 încredere. (1386272)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Bofiker Exim SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: birou, depozit central situat în str. Căii Ferate nr. 8 Cluj-Napoca Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99 (1386253)• Numita Boer Rozalia este citată

în data de 5 iunie 2001 la Judecătoria Dej, în calitate de pîrîtâ în dosarul nr. 992/2001. (7302392) •-Doamna Puspoky Cristina este

citată în dosarul civil nr. 1718/2001 pe data de 31 mai 2001 în cauza ce formează obiectul dosarului cu numărul de mai' sus, reclamant Runcan Dumitru pentru radiere uzufruct viager, succesiune şi recunoaşterea dreptului de proprietate. (9475328)

PIERDERI• Pierdut carte de identitate auto

seria A*0414793, pe numele Rezmiveş Lucia. O declar nulă. (1388674)

Pierdut legitimaţie de călătorie reducere transport în comun pe numele Coroiu Ioana. îl declar nul. (1388685)

Pierdut carte de identitate auto seria B 934263, pentru autoturism Dacia 1310 L cu nr. de identificare

RAR Reprezentanţa Cluj UU1RR117UV2622643. O declar amenajează o hală. Detalii şi nulă. (1388687)

• Pierdut carte de identitate a vehicolului Dacia tipul Pick-up nr. 789467, nr. de înmatriculare CJ 20 DSL. O declarăm nulă. (1388689) • Pierdut carte de identitate auto

informaţii la RAR Cluj loc. Luna de Sus str. întreprinzătorilor nr. 8 tel. 26-64-94. (1386249) -

• îngrijesc femeie în vîrstâ sau copii mici, între orele 8-14. Tel. 41- 74-97. (13 86148)

• în conformitate cu Legea nr. scria A-0062478. O declar nulă. 137/1995, Bonţidcan ioan anunţă (1388693)începerea demersurilor pentru • Pierdut legitimaţie (adeverinţă) obţinerea acordului dc mediu pentru RATUC pe numele Gherasim obiectivul “Mocroccntralâ termică Vâsitica. O declar nulă. (1388700) dc apartament” situat în Cluj- . picrdut, i(im ie de călătorie Napoca str. Bucegi nr. 12, ap. 3.Eventualele sesizări şi sugestii pc numele Graur Horaţiu eliberatănumai pentru factorii dc mediu se Universitatea Tehnică Cluj-vor depune la sediul APM Cluj, Napoca. O declar nulă. (1386257) Calea Dorobanţilor nr. 99. • Bodor Ana pierdut certificatele(1388672) de Trezorerie: A2: 727315 şi B:

• In conformitate cu Legea nr. 316731. Le declar nule. (1386264) 137/1995, SC Generalforest Impex . Pierdut carte de identitate SRL Gherla anunţă începerea autovehicul MAN seria B-303595 demersurilor pentru obţinerea numde Dărăban Alexandru dinautorizaţiei de mediu pentru 1, , ^ t , ,obiectivul “Bar” situat în oraş T»rda. O declarăm nulă. (1386270)Gherla, str. Trandafirilor, nr. 4, jud.Cluj. Eventualele sesizări şi sugestiinumai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea. Dorobanţilor nr. 99. (1388678)

• Numiţii Moldovan Vasile, Miclea Iuliana, Nicoară Vasile, Nicoară Ileana, Nicoară Ecâterina, Nicoară Susana, Nicoară Pavel, Nicoară Ana, Nicoară Ştefan, Nicoară Anastasia, Simon Rozalia, Nicoară Valeria, Nicoară Gavril; Nicoară Iuliana, Nicoară Anastasia, Nicoară Dumitru, Mureşan Grigore sînt citaţi în calitate de pîrîţi în dosarul 1823/2001 al Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 8 iunie 2001 sala 125, ora 8 avînd-ca- obiect acţiune în constatare. (1386247)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Porumbreanu Larisa anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în str. Meziad nr. 3 ap. 16 sc II, Cluj- Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386251)

DECESECOMEMORĂRI' • C u durere în suflet

anunţăm trecerea în eternitate a surorii, cumnatei şi mătuşii noastre BU ZA N A U R E L IA , care în ziua de 22 mai a trecut în lumea drepţilo r. O conducem pe ultimul drum, în ziua de 25 mai 2001, ora 12, de Ia Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Să se odihnească în pace! Fam ilia îndoliată. (1388665)

*■ Sîntem alături; de colega noastră Ecaterina Boca, la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la S C Pharmafarm SA Cluj. (1388688)

Sîntem alături de familiile Chiorean şi Barbu îri aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care a fost C H IO R EA N TEO D O R. Fam iliile Săbăduş, Todea şi Tăuţan. (1388691)

• Cu nespusă durere anunţăm decesul doamnei DIAM ANSTEIN ELISA BETA născută KRO O , Ia vîrsta de 93 de ani. Fiica Judita, ginerele Rene, nepoţii Vves, Andre şi soţia lui Betty. Înmormîntarea va avea Ioc, în 27 mai 2001, ora 11, Ia cimitirul evreiesc str. Şoimului nr. 1. (1388670)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic, P Ă C U R A R IUAUGUSTIN (TINU Ceacului) în vîrstă de 77 de ani Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 26 mai 2001, ora 13, în localitatea Pata. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (1388692)

> Pios omagiu şi aceeaşi nestinsă am intire dragilor noştri părinţi şi bunici A L E X A N D R U BONDOR şi G A V R IL ORBÂN , Ia împlinirea a 20 şi respectiv 10 ani de Ia trecerea în eternitate. Slujba de pomenire va avea loc, sîmbătă, 26 mai 2001, ora 18, la biserica de pe str. Horea. Familia îndurerată. (1388627)

Cuvintele n-au forţă să exprime pierderea unui prieten cum a fost G H IŢ Â O PRIŞ. Dormi în pace, suflet neobosit şi generos! Sîntem alături de întreaga familie îndurerată. Familia prof. univ. dr. Valentin Timaru. (1388659)

• Cu nemărginită durere şi îna ltă consideraţie ne despărţim mult prea repede de mentorul nostru drag, prof. univ. dr. G H EO R G H E OPRIŞ. Din Braunschweig, Felicia şi Bernd, studenţi în anul V , Inginerie matematică, UTCN. (1388660)

• Cu suRetele întristate aducem un ultim omagiu la trecerea în eternitate a celui care a fost distinsul prof. univ. dr. G H E O R G H E O P R IŞ . Prom oţia 1983, Secţia Contabilitate şi Economie Agrară. (1388667)

• Sîntem ălătnri de colega noastră, Belean Sofia, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui şi-i transmitem sincere condoleanţe. Colectivul Serviciului Marketing-Vînzări, Napomar SA. (1388671)

• Un ultim omagiu pentru mamă' şi bunica IL E A F L O A R E , din partea fiului Ioan, a nepoţilor Tavi, Emil, Costică cu familiile; Dumnezeu s-o odihnească în . pace. Cerem onia religioasă şi înmormîntarea va âvea Ioc în sat Mărceşti, azi, 25 mai 2001, ora 13. (1388673)

• Sîntem alături de familia Chiorean în aceste momente grele p rin care trece la pierderea soţului şi ta’tălui drag. Fam ilia Pop Ştefan şi Anuţa. (1388676)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune

familiei Chiorean la trecerea în

nefiinţă a soţului şi tatălui drfcag. Fam ilia Vlădău.

(1388677)

CLUJ-NAPOCA: liini-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; ’ SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

• Transmitem sincere condoleanţe şi profunda noastră compasiune familiei Som sai' în aceste clipe dureroase. Asociaţia de locatari str. Meziad 3. (1388694)

• Un ultim omagiu la încetarea din viaţă a celei care a fost N IC O A R Ă A N A, c prietenă şi vecină deosebită Familiei îndurerate întreaga noastră compasiune. Vecinii de bloc. (1386254) : ■ '

Un ultim omagiu distinsului profesor G H IŢ Ă O P R IŞ . Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Familiile Popescu şi Mureşan. (1386256)

• Sîntem alături de dl director nea Emil într-o clipă grea a vieţii pricinuită de pierderea iubitei sale bunici. Dumnezeu să o odihnească în pace. Colectivul D irecţiei Controlului Fiscal. (1386260)

' Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d- lui d irector Ilea E m il Ia trecerea în nefiinţă a dragei sale bunici. Conducerea şi colectivul Gărzii Financiare Cluj. (1386261)

• Sincere condoleanţe colegului nostru director Ilea Em il la trecerea în eternitate a dragei sale bunici. Dumnezeu să o odihnească în pace. Conducerea Direcţiei Generale a F inanţelor Publice C lu j (1386262)

• Sincere condoleanţe d-lui director Ilea Em il pentru suferinţa pricinuită de trecerea în nefiinţă a dragei sale bunici. Colectivul Direcţiei Generale a Finanţe lo r Publice C lu j. (1386263)

• Sîntem: alături de colegul nostru Chiorean Ioan la marea durere datorată decesului tată lu i. Dan, F iii , Pavel. (1386269)

• Incredibil, dar adevărat, s- a stins din viaţă prietenul nostru prof. univ. dr. G H EO R G H E OPRIŞ. Odihnă veşnică şi sincere condoleanţe fam iliei. Ciuhuţă Vasile cu familia. (1386271)

• Un gînd pios de aducere aminte pentru cel care a fost omul de aleasă nobleţe sufletească dr. B U JO R ŢANDRĂU, care de şase ani a trecut în împărăţia umbrelor. Comemorarea va avea loc Ia biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe, : sîmbătă, 26 mai 2001, la ora 12. Dormi în pace, dragă B U JO R .. Fam ilia. (1388610)

• Se împlineşte un an de cînd a plecat pe drumul fără întoarcere cel care a fost RUSU DAVID. Ai plecat de Bngă mine lăsînd în urmă lacrim i şi durere. Amintirea sufletului tău blînd şi plin de iubire va rămîne veşnic în amintirea celor care te-au iubit, te plîng şi-ţi duc dorul. Dragul meu, flori şi lacrimi mereu vor fi pe mormîntul tău. Dormi în pace, dragul meu. Comemorarea va avea Ioc, în data de 27 mai 2001, ora 12, la C im itiru l M ilitar Gheorgheni, capătul troleibuzului 3. Soţia Sanda. (1388666)

• O rugăciune, o clipă de reculegere, lacrimi şi flori, la şase săptămîni după plecarea dintre noi a soţului şi tatălui nostru D O R EL M OLDOVAN. Slujba de pomenire va avea loc duminică, 27 mai 2001, la biserica Constantin şi Elena din str. Moţilor nr. 25, la ora 12, Soţia Mariana, copiii Ovidiu Puiu , Dorina şi Andreea Dumnezeu să-l odihnească (1388679)

• Ne vom aduce cu drag aminte de scumpul nostru tată şi socru M O L D O V A N D O R E L . Dumnezeu să-l odihnească. Fiica Dana şi soţul Adrian Lupaş. (1388680)

• O lacrimă, o floare, va fi tot timpul pe mormîntul tatălui nostru M OLDOVAN D O R EL . Fiica Cristina şi Laurenţiu. Odihnească-se în pace (1388681)

• De noi şi de viaţă te-ai despărţit nevrînd, / C ă ci Dumnezeu te-a chemat şi ne-ai lăsat plîngînd, / O lacrimă şi o floare îţi punem pe mormînt. căci noi nu te vom uita nicicînd, Au trecut 10 ani de Ia plecarea în eternitate a fiicei şi surorii noastre H O LO N EC A N G ELA , dar ea, vie rămîne mereu în sunetele noastre.Comemorarea va avea loc la Catedrala Ortodoxă, în data de 26 mai 2001, ora 9,30. Familia, (1388690)

Cu aceeaşi durere ca acum şase luni anunţăm parastasul iubitului nostru tată ec. ST O IC A IOAN. Comemorarea şi slujba de pomenire va avea Ioc sîmbâtă, 26 mai 2001, ora 17,30 Ia biserica ortodoxă de pe str. Horea. Puiu şi Ioana cu familiile. (1388695)

A trecut un an de lacrimi şi durere de cînd m-a părăsit scumpa mea soţie R O B IT U E M IL IA GÎRBOVAN, lăsîndu- mă singur şi pustiu, veşnic nemîngîiat. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom tră i te vom plînge. Mormîntul este plin cu flori, udat cu lacrimile noastre. Soţul Dorin, mama şi fratele Ionel. Parastasul va avea loc duminică, 27 m al 2001, la biserica de pe str. Rarâu din Grigorescu. D-zeu, să te odihnească în pace. (1388696)

Azi 25.05.2001 se împlinesc 10 ani de la moartea scumpei noastre mame şi soacră cea care a fost DON DOM NICA. Fie-ţi ţărîna uşoară. Nu te vom uita niciodată. Familia Don. (1386213)

Mulţumim celor care au luat parte la înmormîntarea dragei noastre K IL IN M ARIA , sprijinindu-ne atît moral cît şi financiar. Familia îndurerată. (1386265)

Un pios omagiu la despărţirea de distinsa noastră vecină, doamna S O M S A I. Familia prof. Moldovan. (D.)

• Un ultim omagiu la trecerea în eternitate a prietenului nostru prof. dr. G H EO R G H E OPRIŞ. Să-ţi fie ţărîna uşoară. Fam. prof. Gr. Moldovan. (D.)

DIVIZIA A -URSUS - 28A V A N C RO N IC Ă ... S U B IE C T IV Ă

Antepenultimul “tablou”pe prima scenă fotbalistică a ţării, sîmbătă 26 mai. O etapă interesantă, cu partide foarte importante pentru multe dintre protagonistele întrecerii. Iată programul etapei:

• F.C. BRAŞO V - CEAHLĂUL. A fost 1-2 în toamnă, sub Pietricica. Pe lîngă revanşă braşovenii îşi doresc consolidarea locului secund, cu acces în cupele europene.

• GLORIA - ROCAR. în toamnă a fost 3-4. Pentru Rocar o încercare disperată de a reuşi din nou victoria, dar nu cred că bistriţenii se vor da bătuti. Deci Gloria victorie.

• FORESTA - DINAMO. Pentru haita “Cîinilor roşii” amintirea toamnei trecute rămîne ca un vis urît, un coşmar: la un’ moment dat tabela de marcaj a stadionului din “Groapă” arăta 4-0 pentru Dinamo. A urmat inimaginabilul coşmar care în final a însemnat 5-4 pentru “ pădurari” . Acum haita s-a deplasat la Suceava pentru a recupera cele trei puncte pierdute în tur, dar se vor izbi de dîcoşenia “pădurarilor” aflaţi în “zona cu suspine” a clasamentului avînd nevoie de puncte ca de apă şi aer. Un meci, deci, de 1, X sau 2. Meciul poate fi urmărit pe micul ecran (TVR 1, ora 18,00). '

• U N IV ERSITA TEA CRAIOVA - PETRO LUL O dispută între două formaţii care şi-au deziluzionat suporterii prin evoluţiile din retur, două mari promisiuni rămînînd neonorate. în toamnă a fost 1-0 pentru “Lupii

galbeni” . Acum, pentru a se menţine la distanţa potrivită de zona seismică universitarii din Bănie au nevoie de victorie şi se vor bate pentru ea. Rămîne de văzut şi replica “Lupilor galbeni”.

• ASTRA - F.C.M . BACĂU. în toamnă a fost 1-2. Acum “astralii” îşi doresc revanşa şi îndepărtarea de “ graniţa” periculoasă a clasamentului. Băcăuanii vor încerca imposibilul.

• F.C. NAŢIONAL - F.C. ARGEŞ. în graficul lui Cosmin Olâroiu scrie victorie, respectiv “răzbunare” pentru 1-2 din tur. După turul de forţă reuşit pînă acum nu-i exclus ca “bancarii” să-şi respecte, graficul.■a • RAPID - GAZ METAN.în toamnă, giuleştenii s-au reîntors de la Mediaş cu o “remiză” albă (0-0). Acum trupa lui Mircea Rednic evoluează pe “peronul” propriu şi nu văd nici în ruptul capului cum ar putea rata victoria.

• STEAUA - O ŢELU L Chiar dacă Steaua este 99 la sută campioană a ediţiei, aceasta nu înseamnă că partida cu gălăţenii va fi “ floare la ureche” . Managerul Victor Piţurcă a anunţat ca tratează partida numai pe cartea victoriei. în acest context mă cuprinde mila faţă de Ilie Dumitrescu (ex-stelist) şi-ai lui “oţelari”, mai ales că se află pe Jocul 12, ultimul la “graniţa” spre retrogradare şi baraj. Partida va putea fi urmărită pe micul ecran (PRO TV, ora 18,00).

Romeo V. CÎRTAN

Finala Châmpions League . . ..

Ultimul act de la Milano a avut parte de 17 penaltir-uri şi un spectacol alterat!!!• F C B a y e rn M u n c h e n - C F V a le n c ia 1-1 (0-1, 0-0, 0-0, 5 -4 d .p .) *

Stadion: “San Siro” (Milano); Teren: impecabil; Timp: ideal pentru fotbal; Spectatori: 80.000 (din care 50.000 suporteri spanioli şi germani); A arbitrat: D ick Jo i (Olanda); Avertismente: P. Andersson - K. Gonzales, Canizares- şi Carboni; Marcatori: Effenberg (50 pen.) - Mendieta (3 pen.) - în timpul regulamentar. Salihamidzic, Zickler, Effenberg, Lizarazu, Linke - Mendieta, Carew, Baraja, Killv Gonzales (au marcat la loteria penalty-urilor), P. Sergio, P. Andersson

> - Zahovic, Carboni si Pellegrino (au ratat).BAYERN: Kahn - Kuffour, P. Andersson, T. Linke - Sagnol

(46 Jancker), Effenberg■* Lizarazu, Hargreaves -Scholl (108. Paolo Sergio), Elber (99 Zickler), Salihamidzic. Antrenor: Otmar Hitzfeld.

VALENCIA: Canizares - Angloma, Pellegrino, Ayala (89 Djukic). Carboni - Mendieta, Baraja, Aimar (46 Albelda), K. Gonzales - Carew, Juan Sanchez (66 Zahovic). Antrenor: Hector Râul Cuper.

Prima finală a mileniului, disputată în Lombardia, pe “San Siro” din cartierul burghez “Giuseppe Meazza” a avut parte de 17 penalty-uri, un adevărat record în materie (trei în timpul regulamentar şi 14 la loteria sinucigaşă). Per ansamblu,

-p er * ,**.'

. Ă Î

" ? i " T - y J

ECUAŢII ALE PROMOVĂRII S I... RETROGRADĂRII

TO□

S E R I A A l l - A• ECUAŢIA PRO M O VĂ R II are trei

necunoscute, primele trei clasate în ordinea ierarhiei “ Ia zi”: U.M. Timişoara, F.C. Baia Mare şi C.S.M. Reşiţa, primele două cîte 53 de puncte, departajate de golaveraj, trupa din Valea Domanului avînd 51. Ca rezonanţă şi vechime în soccerul românesc se impun F.C, Baia Mare şi C.S.M. Reşiţa, cu state de servicii şi pe prima scenă fotbalistică a ţării. Iată programul ultimelor patru etape, cu sublinierea că în această serie sînt numai 16 echipe, prin retragerea din competiţie a echipelor Inter Sibiu şi Cetate Deva (în acest context două din cele. trei protagoniste vor avea cîte o “sîmbătă liberă, lucru pe care în prezentarea etapelor vom scrie că echipa stă).

• U.M. TIMIŞOARA: în etapa 31 stă, apoi întîlneşte, în ordine pe Olimpia (A), F.C. Drobeta Tr. Severin (D) şi F.C. Bihor Oradea (A); F.C. BA IA MARE are patru partide, în ordine cu: F.C. Bihor (D), Jiul Petroşani (A), Poli Timişoara (D) şi Electro Craiova (Ă); C.S.M. REŞIŢÂ are trei jocuri: Corvinul Hunedoara (D), stă în etapa 32, Olimpia Satu Mare (D) şi F.C. Drobeta (A). Din această prezentare rezultă că F.C. Bihor “arbitrează” promovarea în A fie a lui U.M. Timişoara, fie a lui F.C. Baia Mare. Suficient ca sîmbătă băimărenii să obţină un punct la Oradea şi cum U.M. Timişoara stă urmeâziţ trecerea lui F.C. Baia Mare în fruntea clasamentului cu un punct avans faţă de U.M.T. Cred că la ora aceasta “ tratativele” sînt “ în floare” (ca şi calculele probabilităţilor). Alţi doi “arbitri” Olimpia Satu Mare şi F.C. Drobeta. Practic, reşiţenii au cele

mai puţine şanse de a termina pe primul loc (ba chiar si pe cel secund care dă dreptul la baraj).

• EC U AŢIA RETRO G RA D Ă R II este diferită de cea din seria I. Sub “graniţa” locului 12 mai sînt patru echipe în următoarea ordine conform clasamentului “ la zi”: Electro Craiova 31, A.S.A. Tg. Mureş 31, F.C. Drobeta Tr. Severin 30 şi F.C.M. Rm. Vîlcea 23 puncte. Pericolul “alunecării” spre zona de sub “graniţa” amintită este deosebit de mare pentru trei echipe, cele situate pe locurile 10, 11 şi 12, în speţă echipele U.T. Arad 33, Corvinul Hunedoara 33 şi F.C. Apuilum 32 puncte. In consecinţă vă supunem atenţiei cu cine au de jucat, în ordinea etapelor, formaţiile situate pe locurile 10-15 (formaţia vîlceană nu mai poate părăsi ultimul loc 16).

• U.T. ARAD are de susţinut patru jocuri cu: A.S.A. (A), F.C. Apuilum (D), Corvinul (A) si F.C.M. • Rm. ■ Vîlcea (D); CO RVINUL HUNEDOARA are de susţinut trei jocuri cu: C.S.M. Reşiţa (A), A.S.A. Tg. Mureş (D) şi U.T. Arad (D), fiindcă în ultima etapă stă; F.C. APULLUM ALBA IU LIA are de jucat trei partide fiindcă în ultima etapă stă; Electro Craiova (D), U.T. Arad. (A) şi F.C.M. Rm. Vîlcea (A); ELECTRO CRAIOVA are de susţinut trei jocuri fiindcă în etapa cu numărul 33 stă; F.C. Apuilum (A), F.C.M. Rm. Vîlcea (D) şi F.C. Baia Mare (D); A.S.A. TG. MUREŞ are de susţinut tot trei jocuri'fiindcă în etapa 33 stă; U.T. Arad (D), Corvinul (A) si Olimpia (A); F.C. DROBETA TR. SEVERIN are de susţinut patru jocuri cu: Pandurii Tg. Jiu (A), Extensiv Craiova (D), U.M. Timişoara (Â) şi C.S.M. Reşiţa (D). Se încumetă cineva să facă un calcul al probabilităţilor?

Victor E. ROMAN

ultimul act al competiţiei nu a oferit un spectacol grandios, deşi cărţile de vizită ale celor două super grupări promiteau cel puţin reeditarea peliculei de- acum o săptămînâ, cînd gigantul Liverpool şi surata mai mică a Valenciei, respectiv Deportivo

Alaves, au încîntat realmente zeci de mii de spectatori şi alte milioane de telespectatori. Debutul furtunos al marii finale hispano-germane (cu două penalty-uri în primele şase minute) recomanda fără îndoială vizionarea unei bătălii cruciale, spectaculoase, nelipsită de sare şi piper, adică de măria sa golul. Pînă la urmă, pragmatismul celor două echipe a luat locul poeziei, fotbalului spectacol. Un lucru este cert. Finalele disputate

pe “San Siro” au lăsat un gust amar. Fotbalul ilustrat în cele trei finale consumate în groapa lombardă s-a situat undeva în perimetrul penibilului. “Puma” Herrera a condus Interul în 1965 spre cel de-al doilea trofeu consecutiv, dar în statistici a rămas acel chinuitor 1-0 în faţa

• Benficăi. Lombarzii au practicat

Omul meciului: Celebrul : Pclc i-a înmuiat troieni de “Cel. mai bun jucător al Finalei” goal-kccper-ului bavarez Olivcr

: Kahn. Acesta a fost desemnat.- de către un juriu alcătuit din personalităţi marcante ale soccerutui mondial (Sir Alex Fergusson, Gcrard Houllier, Mi chel Platini). Kahn a apărat trei din cele şapte lovituri ale

f ibericilor, iar această distincţie se adaugă unei alteia primite în campionatul german zilele

;; trecute, aceea de “Cel mai bun jucător al sezonului 2000/, 2001”.

90 de minute de joc defensiv, tehnicianul argentinian fiind recunoscut pentru celebrul şi în acelaşi timp dezgustătorul “catenaccio” (apărarea de fier). Nici în 1970 spectacolul nu a strălucit. Dimpotrivă, Feyenoord şi Celtic au etalat o clasică demonstraţie de cum se practică antijocul. Miercuri seara, Valencia şi Bayem au contat în primul rînd pe compartimentul defensiv, ambele temîndu-se să nu greşească decisiv. Şi totul a început atît de promiţător! In minutul 3, în urma unui mcleu în careul bavarez, Mendieta este prins între tancurile Andersson şi Linke, balonul curentează discret mîna suedezului, dar Dick Joi aflat pe fază dictează penalty în favoarea ibericilor. Trei minute mai tîrziu, o incursiune a căpitanului german Effenberg este oprită neregulamentar în careu de Angloma. Scholl execută telefonat, iar Canizares respinge cu piciorul păstrînd intact rezultatul înscris pe tabelă, 1-0 pentru Valencia. Abia după pauză germanii reuşesc golul egalizator, tot din penalty, graţie lui Effenberg, după ce italianul Carboni a atins, forţat de Jancker, balonul cu mîna. Effenberg n-a căzut (ca şi

Stop-cadru: în tribunele superbei arene lombarele, printre numeroaselor

‘ somităţi s-a aflat şi fostul . i tenisman român Ion Ţiriac,. invitat de onoare al unui alt ‘ corifeu din circul mirific al , sportului alb, germanul Boris Becker. Pus la “patru ace” , “ cobra” Adi Ilie a

^ocupat la rîndu-i un loc în cercul select al celor care au * luat loc în tribuna oficială. Refăcut în totalitate, compatriotul nostru nu a figurat nici măcar pe lista de rezerve a “ liliecilor” .

colegul Scholl) în plasa lui Canizares, portarul care îşi hipnotizează adversarii. Pînâ la finalul timpului regulamentar consemnăm ocazia slovenului Zahovic, acesta nereuşind să-l dribleze pe Kahn, dar şi henţul clar al spaniolului K. Gonzales. Loteria penalty-urilor a fost cîştigată de Bayern, deşi bavarezii irosiseră prima execuţie prin Paolo Sergio, şut de fundaş englez, undeva în tribune.

N .B.: Din nou crainicii reporteri (care au comentat pentru PRO TV partida) s-au întrecut în gafe monumentale. Valencia nu este singura echipă care a pierdut două finale consecutive. Juventus a pierdut şi ea tot două în 1997 şi 199S (cu Borussia 1-3 şi Real Madrid 0-1). Reţinem, de asemenea, cîteva perle: "Mendieta este fotbalistul de pc teren cel mai adorat dc către suporterii italieni, pentru că va juca în cu rînd la AC M ilan" şi "Carboni este jucătorul cel mai adorat de către italienii prezenţi pe "San Siro”, pentru că este italian ” (filosofia îi aparţine lui Costi Mocanu). Şi nu în ultimul rînd: "Bayern Miinclten îşi are sediul la Munchen".

Cristian FOCSANU

Memento25 mai

... • Cu şase decenii şi jumătate în urmă, în 1936, ziarele au anunţat încheierea jocurilor din cadrai turneului de fotbal dotat cu “Cupa Balcanică”, ediţia Vl-a. în ultimul meci al întrecerii selecţionata României a dispus la Bucureşti de reprezentativa Bulgariei cu 4-1 (1-1). Acest joc a fost cel de. al 62-lea în palmaresul “tricolorilor”. Iată formaţia care a obţinut victoria şi prin aceasta a cucerit definitiv cupa pusă în joc: Pavlovici - Biirger, Albu - Vintilă, Kotormănyi, Szaniszlo I I - Beke, Bodola, a Ciolac, Schwartz, Dobay. în meciul condus de germanul Bauwens dintre golurile “ tricolorilor” timişoreanul Schwartz, de la R-ipensia, a marcat două, iar coîegii săi de echipă, Ciolac şi Dobay, supranumit “Calu’”, cîte

■ unu. Echipa României a cîştigat ediţiile din anii 1931 şi, respectiv 1933, iar prin această a treia victorie si-a adjudecat trofeul. LĂSZLO Fr.

Tre i arb itri de fie c a re concu ren tPe “muscari” îi consideram cei mai nobili dintre pescarii sportivi.

Nobili şi curajoşi, care ştiu să înfrunte locurile dificile create de apele de munte. Mare deziluzie însă sîmbâtâ trecută cînd a avut Ioc faza judeţeană a “muscarilor”: din 12 concurenţi înscrişi, Ia start au fost prezenţi doar patra. Restul s-au înfricoşat de nişte nori ameninţători cu ploaia şi nu s-au mai prezentant la locul de întîlnire. Cum regulamentul întrecerilor “muscarilor” prevede cîte un arbitru pentru fiecare concurent, foarte disciplinaţi, arbitrii s-au prezentat “ in corpare” toţi 12 ajungîndu-se la raportul de 3 arbitri pentru fiecare concurent (fireşte că au oficiat doar patru dintre ei). Despre concurs doar ordinea clasării celor patru: Mihai Marasciac şi Antonin Giurgiuman (ambii, la egalitate pe locul întîi prin numărul de-capturi), Florin Fulea şi Paul Manzer (clasaţi pe locurile 3 şi 4). Primii trei vor reprezenta judeţul Cluj la faza finală şi au fost distinşi cu diplome, şepci şi tricouri oferite de sponsorul întrecerii, dl Nicoară (SC Fortuna Someşană SRL Dej). Cam atît deocamdată. Despre finala pe ţară, cu alt prilej.

So lu nare leIată prognoza pentru săptămîna 26 mai - 1 iunie, prezentată de

Marius Gherghel: “Două zile “roşii” (şanse foarte bune) sîmbătă, 26 şi duminică 27; un moment de respiro, adică o zi “neagră” (şanse schimbătoare) luni, 28; urmează o zi “albastră” (şanse bune) marţi, 29, din nou două zile “roşii” miercuri, 30 şi joi, 31 mai, săptămîna încheindu-se cu un tiou respiro, adică o zi “neagră” , vineri, I iunie)” . Mie nu-mi rămîne decît să adresez urarea clasică “ Fir întins” tuturor ce vor poposi pe mal de ape.

Victor PESCARU

TK3l'WVsSs"3£r'. ■Sfrvn&r'

1 Dolar SUA = 28.654 lei : 1 Marcă germană = 12.568 lei I v C U l I O L ' L L i a 1 EURO = 24.581 Iei

1 g AUR = 261.127 Iei

tŞ u b ze g id a iiU n iv e rs ită tiiW A » iv i* i r ^ i inj i w w u i v i i a u i i

UcQQnli francezi şi-au „încrucişat privirile" cu studenţii români ^300"

Săptămînă aceasta s-a încheiat o nouă etapă a Programului de cooperare internaţională în domeniul, agricol - Socrates/ Lingua/ secţiunea El „Priviri încrucişate” - .dintre Universitatea de Ştiinţe Agricole din CIuj-Napoca şi Liceul Brehoulou din Fouesnant (Bretania). Iniţiativa este susţinută material de către Consiliul Europei.

Cele două părţi au pus accent pe problemele dezvoltării locale, grupul de lucru fiind alcătuit din 20 de liceeni francezi şi tot atîţia studenţi români. Axa discuţiilor a reprezentat o comparaţie dintre aspectele dezvoltării locale bretane şi coordonatele date de geo-agricultura transilvană. Pentru eficentizarea lucrărilor organizatorii au alcătuit mai multe grupuri mixte de lucru

care s-au întîlnit T cu autorităţile ^ locale din Cluj- ” • ‘Napoca, la Primărie ; şi Camera de •Comerţ, Industrie şi Agricultură, i - precum şi cu ~reprezentanţii diferitelor ONG- uri, la Reghin şi Zalău. j •> ■

Din partea ■ franceză, Nicolas **Paul şi Le Gali Stephane au studiat în mod special iniţiativa privată în exploatarea agricolă. Totodată, Laurent Lucas şi Al Gadonna s-au interesat de producţia avicolă din zona Blajului, precum şi de fermele de lapte şi porcine din zona Jidvei. Un alt grup francez, compus din Mărie Simon. Bleuenn Simon,

' i

l i p

* z. ‘ ‘ ;Magali le Start, Morgane le Coz şi alţii au fost preocupaţi de Centrul de Echitaţie din CIuj- Napoca şi Ferma - experiment al Universităţii Agricole.

Coordonatorul grupului român, prof. dr. Remus luoraş, precum şi cei ai grupului francez, Clarisse Denoue şi Claude Theilhat, au precizat

• F r a n c e z i i p a r i n t e r e s a ţ i » ” d e „ B ă l ţ a t a R o m â n e a s c ă ” ?

. . . d e J i d v e i -afaptul că manifestarea, în ansamblul ei, a reprezentat un pol de interes în ceea ce priveşte politica dezvoltării regionale agricole, în sensul acesta francezii urmînd a întocmi o serie de rapoarte la întoarcerea în Franţa.

Beniamin PASCU

_

Marile utilităţi publice acumulează cea mai mare

parte a arieratelorNivelul arieratelor din economia românească se ridică în acest

moment la 76.000 miliarde lei, dintre care 71.000 miliarde lei sînt înregistrate la nivelul societăţilor din subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, iar aproximativ 5.000 miliarde lei la nivelul Ministerului Transporturilor, a afirmat prim-ministrul Adrian Năstase.

El a precizat că Guvernul caută soluţii pentru a acţiona eficient în problema arieratelor şi a inflaţiei în scopul relansării cu o mai mare forţă a procesului de privatizare şi de reformă economică.

Executivul trebuie să fie conştient de riscurile pe care “virusul” numit inflaţie le prezintă pentru economia românească, a afirmat premierul, precizînd că această problemă trebuie analizată prin prisma ratei de creştere a preţurilor la fiecare dintre produse, tot aşa cum nivelul sărăciei este analizat prin prisma consumului.

Preţurile la produsele alimentare au înregistrat, potrivit şefului Guvernului, în primele zece zile ale lunii o creştere de 1,3%. La ouă, preţurile au scăzut cu 9%, în schimb la carnea de pui au crescut cu 5%.

“Urmărim atent fiecare produs care are o anumită pondere în creşterea cheltuielilor personale şi, încercînd să luăm măsuri pentru o creştere concurenţială pe piaţă, putem influenţa şi rata finală a inflaţiei”, a spus Năstase.

El a menţionat rolul important al Băncii Naţionale în lupta împotriva inflaţiei, precizînd că între ministrul Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut loc deja o întîlnire pentru discutarea măsurilor necesare în procesul de reducere a nivelului inflaţiei.

Instalaţie de Hotare pneumatică condusă prin calculator

u r m a r e d i n p a g i n a 1

I n p r i n c i p i u , ( l o t a ţ i a c o n s t ă i n s e p a r a r e a , d i n m i n e r e u l m ă c i n a t u m e d ş i a f l a t s u b f o r m ă d e t u l b u r e a l ă , a a c e l o r p a r t i c u l e m i n e r a l e c e s e u m e c t e a z â m a i p u ţ i n î n c o n t a c t c u a p a , n u m i t e p a r t i c u l e h i d r o f o b e . T u l b u r e a l a d e f l o t a ţ i e e s t e f o r m a t ă d i n t r - u n a m e s t e c d e p a r t i c u l e m i n e r a l e f i n m ă c i n a t e , a p ă ş i b u l e d e a e r . S p e c i a l i ş t i i a u d e m a r a t c e r c e t ă r i l e î n c ă d i n 1 9 8 6 . Z e c e a n i m a i t î r z i u a v e a u s ă e f e c t u e z e d i v e r s e e x p e r i m e n t e l e g a t e d e n o u a i n s t a l a ţ i e p e m i n e r e u l d e f e l d s p a t d e l a C ă p u ş , p e t e r a s i t u l f e l d s p a t i c d e l a C a t a r a c t e - V î l c e a ş i p e m i n e r e u l d e p i r i t ă a u r i f e r ă d e l a R o ş i a - M o n t a n ă .

L u c r ă r i l e d e m o n t a j a u î n c e p u t î n a n u l 2 0 0 0 , l a f i n e l e l u n i i a p r i l i e 2 0 0 1 e f e c t u î n d u - s e r o d a j u l i n s t a l a ţ i e i d e f l o t a r e . F a ţ ă d e t e h n o l o g i a c l a s i c ă , a c e a s t a e s t e m a i i e f t i n ă c u 6 6 % . a r e u n c o n s u m d e e n e r g i e e l e c t r i c ă r e d u s l a j u m ă t a t e , s p a ţ i u l d e a m p l a s a r e e s t e d e d o u ă o r i m a i m i c , c o s t u l r e p a r a ţ i i l o r r e d u s c u 7 0 % , i n s t a l a ţ i a p r e t î n d u - s e l a m ă s u r a r e a ş i r e g l a r e a a u t o m a t ă a p a r a m e t r i l o r , i n c l u s i v l a c o n d u c e r e a o p e r a ţ i u n i l o r p r i n r e ţ e u a d e o p e r a r e a c a l c u l a t o r u l u i d e p r o c e s .

DE finanţează cu B00.080 euro pregătirea specialiştilor români in prevenirea şi

combaterea spălării banilor

D i r e c t o r u l S C M i n e s a S A , I o n e l S a r a c h i e , î n f a ţ a i n s t a l a ţ i e i d e f l o t a r e

Uniunea Europeană va acorda României500.000 de euro pentru finanţarea unui program de instruire şi perfecţionare a personalului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) de către instituţiile specializate din Italia şi Austria.

Reprezentanţii ONPCSB şi ai Uflîcio Italiano dei Cambi şi Oesterreichische Nationalbank au semnat, la Bucureşti, un acord de înfrăţire instituţională.

înfrăţirea instituţională este un tip de proiect finanţat de UE pentru a sprijini eforturile administraţiilor statelor candidate în vederea îndeplinirii cerinţelor legate de implementarea acquis-ului comunitar, prin care experţi din structurile administrative ale statelor membre vin şi lucrează în calitate de consilieri de preaderare.

"Uniunea Europeană sprijină eforturile României în domeniul luptei împotriva crimei organizate. Controlul asupra spălării banilor este un element important pentru liberalizarea fluxurilor de capital, care reprezintă una dintre cele patra libertăţi de bază pentru .Piaţa Unică la care România,” ca şi stat candidat, se străduieşte să adere” , a declarat Andre Lys, însărcinatul cu afaceri al Delegaţiei Comisiei Europene în România.■ "Asistenţa acordată de UE prin Phare, prin

programele de înfrăţire instituţională, îndreptate,

în special, către consolidarea'instituţională, constituie o oportunitate binevenită de a beneficia de sprijinul şi asistenţa specialiştilor din statele membre ale UE” , a afirmat preşedintele ONPCSB, secretarul de stat loan Melinescu.

ONPCSB şi-a început activitatea la jumătatea anului 1999 şi funcţionează în baza Legii 21/ 1999 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, act normativ care trebuie îmbunătăţit în vederea armonizării cu standardele comunitare în domeniu, a adăugat Melinescu.

Legea prevede obligaţia lucrătorilor bancari . de a identifica şi raporta Oficiului tranzacţiile

suspecte, precum şi toate tranzacţiile cu numerar în sumă de peste 10.000 euro, însă nu stipulează nici un fel de sancţiune asupra acestora.

ONPCSB a elaborat împreună cu Asociaţia Română a Băncilor un ghid de recunoaştere a tranzacţiilor suspecte, care se utilizează în băncile româneşti, însă prin acest program- se aşteaptă o îmbunătăţire substanţială a capacităţii entităţilor raportoare de depistare a tranzacţiilor suspecte şi creşterea calităţii rapoartelor, a mai spus Melinescu.

Anul trecut,- Oficiul a identificat 140 de cazuri - de spălare a banilor, în sumă de peste 1 miliard

de euro, dintre care pentru 80 s-a deschis procedura de urmărire penală, iar în trei - patra cazuri s-au introdus procese în justiţie.

Programul „Cadru 5" sau o. şansă dală inovatorilor clujeni

„ S p i j i n i r e a P a r t i c i p ă r i i C o m p a n i i l o r , U n i v e r s i t ă ţ i l o r ş i I n s t i t u t e l o r l a P r o g r a m u l C a d r u 5 " e s t e t i t l u l n o u l u i p r o i e c t c o n d u s d e F u n d a ţ i a „ C e n t r u l R o m â n p e n t r u î n t r e p r i n d e r i l e M i c i ş i M i j l o c i i " , î m p r e u n ă c u M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i ş i C e r c e t ă r i i . C a m e r a d e C o m e r ţ , I n d u s t r i e ş i A g r i c u l t u r ă C l u j , c a f a c t o r o r g a n i z a t o r p e p l a n l o c a l , v a a s i g u r a p r e z e n t a r e a g r a t u i t ă a p r o i e c t u l u i î n d a t a d e 6 i u n i e , l a s e d i u l a c e s t e i a .

P r o g r a m u l „ C a d r u 5 ” e s t e , d e f a p t , u n a n s a m b l u d e p r o g r a m e d e c e r c e t a r e , d e z v o l t a r e , i n o v a r e , c u o d u r a t ă d e 4 a n i ş i b u g e t b i n e d e f i n i t . A c e s t a v r e a s ă a d u c ă î n f a ţ a c e l o r i n t e r e s a ţ i , î n s p e c i a l a f i r m e l o r i n t e r e s a t e d e c e r c e t a r e - p r o i e c t a r e , p o s i b i l i t ă ţ i l e d e c o m b i n a r e a e x p e r i e n ţ e i s t a t e l o r d i n U . E . c u r e s u r s e l e e x i s t e n t e î n f i e c a r e d i n t r e v i i t o a r e l e s t a t e m e m b r e a l e C o m u n i t ă ţ i i E u r o p e n e . O r g a n i z a t o r i i v o r e x p l i c a p a r t i c i p a n ţ i l o r c a r e s î n t c e r i n ţ e l e p o l i t i c i i c o m u n i t a r e î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o m o v a r e a c a l i t ă ţ i i v i e ţ i i ş i s ă n ă t ă ţ i i , î m b u n ă t ă ţ i r e a l o c u r i l o r d e m u n c ă , c o n s e r v a r e a m e d i u l u i , i d e n t i f i c a r e a z o n e l o r c u p o t e n ţ i a l d e d e z v o l t a r e ş i s u s ţ i n e r e a c e l o r d e p r o g r e s ş t i i n ţ i f i c . „ C a d r u 5 " s e a d r e s e a z ă u n i v e r s i t a r i l o r , o r g a n i z a ţ i i l o r d e c e r c e t a r e , c o m p a n i i l o r ş i c h i a r p e r s o a n e l o r f i z i c e c u a c t i v i t ă ţ i l e g a t e d e i n o v a r e .

Beniamin PASCU

V iito ru l tre b u ie sâ a p a rţin u fe rm ie ru lu i m o d e rn ...S-a spus multă vreme despre România că este

o ţară agrară. între cele două războaie mondiale afirmaţia părea îndreptăţită. O statistică din perioada 1931-1935 plasa România imediat după Argentina la exportul de porumb, după Canada, Argentina, Australia şi SUA la exportul de grîu şi dupâ SUA şi Australia la exportul de orz.

Chiar dacă nu s-a recunoscut deschis, tot agricultura a dus greul şi în anii de aşa-zisă “construcţie socialistă”.

Un important cîştig al acelei epoci a fost crearea marilor exploataţii, pentru care, este adevărat, mulţi dintre foştii proprietari au plătit cu viaţa, cu libertatea ori cu sănătatea lor şi a celor apropiaţi lor...

Un alt cîştig a fost formarea unor generaţii de buni specialişti în producţia agricolă, vegetală şi animală.

Realmente, mulţi fermieri români din Bărăgan, din Banat, din Dobrogea, din Cîmpia Transilvaniei ori din altă parte puteau sta alături de orice alţi fermieri americani sau vest-europeni.

Din nefericire, fermierii români au avut, după 1989, soarta pe care a a\ut-o întreaga agricultură

românească. S-a reuşit/ voit ori fară voie, să se distrugă tot ce se clădise, decenii de-a rîndul, prin imense sacrificii.

în ultimii ani soarta agriculturii româneşti a revenit mereu în atenţia celor cu puterea de a lua decizii. Oamenii politici s-au apropiat de lumea -satelor îndeosebi în campaniile electorale, susţinînd, aproape fară excepţie, că deţin “chei ale succesului” în agricultură.

S-a vorbit mult şi cu entuziasm, bunăoară, despre sprijinirea tinerilor satelor, pe care unii dintre diriguitorii vremelnici ai agriculturii îi doreau ţărani moderni, gospodari ai mileniuluiIII...

Orice s-ar spune, considerăm că vremea vorbelor a cam trecut, că este nevoie, cu adevărat, de_ fapte.

înlocuirea ţăranului român, a ţăranului' “gospodar” se impune cît mai degrabă în ciuda oricăror nostalgii, a oricăror regrete...

Viitorul nu poate aparţine, nici în România, decît fermierului modem, specialistului cu şcoală, capabil sâ exploateze profitabil suprafeţe mari şi foarte mari de teren, comasate fie prin asocierea

mai multor proprietari, fie prin arendare, fie pe alte căi.

Să spunem că la această oră dimensiunea medie a unei exploataţii depăşeşte 110 hectare în Anglia, 45 hectare în Franţa, 30 hectare în Germania, 50 hectare în Austria, 21 hectare în Spania etc., pe cînd la noi, se ştie, cea mai mare parte a suprafeţelor agricole este pulverizată în parcele mici, pe care, cu oricîtâ bunăvoinţă, (cu oricîte... cupoane), nu se poate face performanţă!

Ne sînt dragi bătrînii şi tinerii' satelor, este dureros că nu se găsesc soluţii viabile pentru o viaţă decentă a acestora, dar ni se pare profund nedrept să-i uităm ori să-i ignorăm pe cei care, cu adevărat, sînt meniţi să înfăptuiască dorita schimbare în bine a agriculturii noastre, miile de tineri absolvenţi, ingineri agronomi, horticultori, zootehnişti, ingineri mecanici, medici veterinari etc., pentru a căror instruire şi pentru ale căror diplome statul român a plătit bani grei, ani de-a rîndul...

Aceşti tineri, foarte mulţi şi bine instruiţi, ar trebui ajutaţi, cu prioritate, să se integreze în agricultura României si chiar obligaţi, evident

prin reglementări raţionale, să-şi facă meseria aici, - acasă la ei, şi nu oriunde, în colţuri îndepărtate ale lumii, unde cei mai buni dintre ei sînt primiţi cu braţele deschise.

Astfel de specialişti sînt capabili să preţuiascâ aşa cum se cuvine şi binefacerile ştiinţei, să menţină o permanentă legătură cu impresionanta reţea de cercetare din structura Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a României, reţea de institute şi staţiuni care şi ea a fost pe nedrept vitregită în toţi aceşti ultimi ani!..,

Chiar dacă s-au pierdut multe şanse, încă se mai poate redresa cîte ceva în agricultura României. Resursele funciare şi mai ales resursele umane sînt încă suficient de mari în România de azi, nu însă şi în cea de mîine...

Pentru a ajunge pe drumul cel bun este absolut obligatoriu să se pornească de la gîndul cel bun, cu dorinţa sinceră şi cu ştiinţa de a face ceea ce trebuie făcut!... Ar fi timpul, altfel spus, să intre- şi agricultura României într-o absolut necesară şi demult aşteptată riormalitate...

Emil LUCA

S î m b ă t ă , 2 6 m a i7 . 0 0 O v e d e t ă . . . p o p u l a r ă ( r ) ; 7 , 4 5 Z o r r o

( s ) ; 8 , 3 5 R e g e l e L e u , T i m o n ş i P u m b a a ( d . a . ) ;9 . 3 0 O raşul H a llo w een (f. SU A 1998); 1 1 , 0 0 L a t e l e f o n m u z i c a p o p u l a r ă ; 1 2 , 0 0 A u t o - c l u b ;1 2 . 3 0 C a s a m e a ; 1 3 , 0 0 F r u m o a s e l e ş c o l i i ( s ) ;1 3 , 5 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 0 0 D e b u t 5 0 P l u s ;1 5 , 1 5 G a r a n t a t 1 0 0 % ; 1 6 , 1 5 O r a G ; 1 7 , 0 0 T e l e e n c i c l o p e d i a ; 1 8 , 0 0 F o t b a l C a m p i o n a t u l N a ţ i o n a l ; 2 0 , 2 5 S p o r t ; 2 0 , 3 0 S u r p r i z e , S u r p r i z e ;2 2 . 3 0 A m y ( s ) ; 2 3 , 2 0 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 2 3 , 3 0 T e l e c i n e m a t e c a : î n a ş t e p t a r e a l u m i n i i ( d r a m ă S U A 1 9 9 0 ) ; 1 , 0 5 M a r e l e J a z z ; 2 , 0 0 J u r n a l .

M e t e o . S p o r t ( r ) .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i7 . 0 0 C e a s u l d e ş t e p t ă t o r ; 8 , 0 0 U n i v e r s u l

c r e d i n ţ e i ; 9 , 0 0 W o o d y . . . ( s ) ; 9 , 3 0 K i k i , R i k i , M i k i ; 1 0 , 3 0 V i a ţ a s a t u l u i ; 1 2 , 0 5 T e z a u r f o l c l o r i c ;1 3 , 0 5 D e l u n i p î n ă d u m i n i c ă ; 1 3 , 5 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 0 0 W o o d y , c i o c ă n i t o a r e a b u c l u c a ş ă ( s ) ; 1 5 , 0 0 F e s t i v a l u l I n t e r n a ţ i o n a l d e M o d ă - l a ş i 2 0 0 1 ( I I I ) ; 1 5 , 3 0 G i m n a s t e l e ( d r a m ă S U A 1 9 9 7 ) ; 1 7 , 0 0 B r a v o , B r a v l s s i m o l ;1 8 . 3 0 O b r o s c u ţ ă d e m i l i o a n e ( c o . S U A ’9 7 ) ;2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 2 5 S p o r t ; 2 0 , 3 0 L a d y B o s s ( d r a m ă S U A 1 9 9 2 , p . l l ) ; 2 2 , 0 5 Ş t i r i l e d e s î m b ă t ă a s t a ; 2 2 , 3 5 F o t b a l S h o w ; 2 , 1 0 J u r n a l . M e t e o . S p o r t ( r ) ; 2 , 4 0 2 0 d e î n t î l n i r i ( c o . S U A

' 9 8 )

S î m b ă t ă , 2 6 m a i7 . 0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ; 7 , 5 0 P o f t ă

b u n ă c u P e t r i ş o r ( r ) ; 8 , 0 0 T e a t r u T V : „ M u ş a t i n i i " ( r ) ; 9 , 3 0 U n i v e r s u l c u n o a ş t e r i i ; 1 0 , 3 0 A r t a a p ă r ă r i i ; 1 1 , 0 5 W i s h b o n e ( s ) ; 1 1 , 3 0 î n d i r e c t ( s ) ; 1 2 , 0 0 D i n l u m e a l u i D a n y ( s ) ; 1 2 , 3 0 A r c a l u i N o e ; . 1 3 , 0 5 S u r p r i z e l e ş t i i n ţ e i ( d o ) ; 1 4 , 0 0 Ş t i r i ; 1 4 , 0 5 A t l a s ; 1 4 , 4 0 P l a n e t a s i n g u r a t i c ă ( d o ) ; 1 5 , 3 5 G a r d i e n i i t i m p u l u i ( d o ) ; 1 6 , 3 0 E t i m p u l s ă m ă m ă r i t ( s ) ; 1 7 , 0 0 T o p T V R 2 ; 1 8 , 0 0 P r e ţ u l s u c c e s u l u i ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ;1 8 . 4 0 T e a t r u l i r i c : „ P o v e s t i r i l e l u i H o f f m a n ” ( I I ) : 2 0 , 2 0 C i n e m a t o g r a f u l , o i s t o r i e v i e : A m e r i c a l a t i n ă - c i n e m a t o g r a f u l l a c r i m i l o r ( d o ) ; 2 1 , 1 5 S c u r t e p o v e s t i r i c i n e m a t o g r a f i c e ( s ) ; 2 1 , 4 0 S u p r a n a t u r a l u l ( d o ) ; 2 2 , 3 5 N B A a c t i o n ; 2 3 , 0 5 D e s p r e v i a ţ ă ş i s e x ( d o ) ; 2 3 , 5 0 T V M M e s a g e r ; 0 , 2 0 U r i l o c p e r i c u l o s ( f / r ) .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i -7 . 0 0 E t i m p u l s ă m ă m ă r i t ( s / r ) ; 7 , 2 5 î n d i r e c t

( s / r ) ; 8 , 0 0 D i n l u m e a l u i D a n n y ( s / r ) ; 8 , 3 0 T r a d i ţ i i ; 9 , 0 0 M e d a l i o n d e i n t e r p r e t ; 9 , 3 0 F e r m a ;1 0 . 3 0 C r o n i c i v o t i v e ; 1 1 , 0 5 W i s h b o n e ( s ) ; 1 1 , 3 0 î n d i r e c t ( s ) ; 1 2 , 0 0 D i n l u m e a l u i D a n n y ( s ) ;1 2 . 3 0 T i p - T o p , M i n i - T o p ; 1 3 , 0 0 K i d e o ( d o ) ;1 3 . 3 0 S p e c t a c o l u l l u m i i . . . ; 1 4 , 1 0 D o c u m e n t a r ; 1 4 , 4 5 S p l e n d o r i l e n a t u r i i ( d o ) ; 1 5 , 4 0 C ă l ă t o r i a I u l A l l e n ( s ) ; 1 6 , 3 5 O a l t ă d i m e n s i u n e ( d o ) ;1 7 . 3 0 P a r a l e l e i n e g a l e ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 8 , 4 0 M i k e H a m m e r - d e t e c t i v p a r t i c u l a r ( s ) ; 1 9 , 3 0 A t e n ţ i e , s e c î n t ă ( d i v . ) ; 2 1 , 0 0 S e d e s c u r c ă f e t e l e ( c o . S U A 2 0 0 0 ) ; 2 2 , 3 5 Ş t i r i ;2 2 . 4 0 C o n c e r t : J i m i H e n d r i x ; 0 , 0 0 . T V M M e s a g e r ; 0 , 3 0 B a s c h e t N B A .

RADIO FIR 93,2 FM D E J- ---S î m b ă t ă , 2 6 m a i

Î N W E E K E N D , D Ă B U N A D I M I N E A Ţ A , 8 . 0 0- 1 1 . 0 0 ; 3 C E A S U R I D E S Î M B Ă T Ă 1 1 . 0 0 -1 4 . 0 0 , m u z i c ă , h o r o s c o p , ş t i r i , d i v e r t i s m e n t , r e a l i z a t o r i , a l t e r n a t i v , T i b e r i u V a d e a n ş i M a r c e l P o p ; Z J G Z A G M U Z I C A L 1 4 . 0 0 - 2 2 . 0 0 , m u z i c ă , d i v e r t i s m e n t , d e d i c a ţ i i , c u C i p r i a n M u n c e l e a n ; F I R U L R O Ş U , 1 6 . 0 0 - 1 7 . 0 0 ş i2 1 . 0 0 - 2 2 . 0 0 , d e d i c a ţ i i m u z i c a l e î n d i r e c t ; J U R N A L U L B B C - , 8 . 0 0 , 1 1 . 0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 . 0 0 ; Ş T I R I L E R A D I O F I R 9 . 3 0 , 1 2 . 3 0 , c u M a r i a A n t o h i ; C A S Ă D E P I A T R Ă 1 7 . 0 0 - 1 7 . 3 0 , c u A l i n a T e r p e ; C U Ş l P E N T R U A D O L E S C E N Ţ I .1 8 . 3 0 - 1 9 . 0 0 , r e a l i z a t o r A l i n a T e r p e ; T O P E V E R G R E E N , 1 9 . 0 0 - 2 0 . 0 0 . r e a l i z a t o r i R o b e r t K o s a . ş i A l i n a T e r p e ; S A T U R D A Y N I G H T - T O P 5 0 R A D I O F I R 2 2 . 0 0 - 0 3 . 0 0 , c l a s a m e n t m u z i c a l , r ă s p u n s u r i l a s c r i s o r i , d i v e r t i s m e n t , c u F l o r i n G r o s u .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i L U M E A C O P I I L O R 1 0 . 0 0 - 1 0 . 3 0 , e m i s i u n e

p e n t r u c o p i i , c u A l i n a T e r p e ; D U M I N I C A Î M P R E U N A , 1 0 . 0 0 - 1 4 . 0 0 , D i v e r t i s m e n t , m u z i c ă , i n f o r m a ţ i i u t i l e , p o w e r p l a y ; c u C i p r i a n M u n c e l e a n ; J U R N A L B B C 1 1 . 0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 . 0 0 ; P E S O M E Ş Î N S U S Ş l - N J O S , 1 4 . 3 0- 1 5 . 3 0 , e m i s i u n e d e m u z i c ă p o p u l a r ă , r e a l i z a t o r N e l u D o r d o i ; T O P S L O W , 2 0 . 0 0 -2 1 . 0 0 r e a l i z a t o r C ă l i n M o g o j a n .

S î m b ă t ă , 2 6 m a i7 , 0 0 M a r i r e g i z o r i : R o n H o w a r d ( d o ) ; 8 , 0 0

V u l t u r u l s h a o l i n ( f . H o n g K o n g 1 9 7 3 ) ; 9 , 3 0 F i r î n t i n s ( m a g . ) ; ' 1 0 , 0 0 C a s a d e p i a t r ă ( m a g . ) ;1 0 , 3 0 R o a t a d e r e z e r v ă ( m a g . ) ; 1 1 , 0 0 A m i n t i r i l e u n u i p e l e r i n ( d o ) ; 1 1 , 3 0 M a n i a g r a n d o r i i ( c o . F r a n ţ a 1 9 7 1 ) ; 1 3 , 3 0 P e a r i p i l e f i l m u l u i ( m a g . ) ;1 4 . 0 0 T o t u l v a f i b i n e ( d i v . ) ; 1 6 , 0 0 O r i e n t e x p r e s ; 1 8 , 0 0 S h e e n a ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r ;1 9 . 5 0 S p o r t ; 2 0 , 0 0 A c a d e m i a v e d e t e l o r ; 2 2 , 0 0 M a s c a r a d a ( d r a m ă S U A 19 8 8 ) ; ^ 2 3 , 4 5 S u g a r t i m e ( d r a m ă S U A ’9 5 ) ; 1 , 4 5 O b s e r v a t o r , ( r ) ; 2 , 4 5 S h e e n a ( s / r ) ; 3 , 3 0 T o t u l v a fi b i n e ( d i v . / r ) ; 5 , 3 0 F i r î n t i n s ( m a g . / r ) ; 6 , 0 0 R o a t a d e r e z e r v ă ( m a g . / r ) ; 6 , 3 0 C a s a d e p i a t r ă ( m a g , / r ) ; 7 , 0 0 P e a r i p i l e f i l m u l u i ( m a g . / r ) .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i7 , 3 0 P u n c t e d e v e d e r e ( d r a m ă S U A 1 9 7 2 ) ;

9 . 0 0 C a v a l e r i i ( d o ) ; 1 0 , 0 0 A n i m a x ( s ) ; 1 0 , 2 0 I n f a n t e r i a s t e l a r ă ( s ) ; 1 0 , 4 0 P a n t e r a r o z ( s ) ;1 1 , 1 0 T î n ă r u l I n d i a n a J o n e s ( s ) ; 1 2 , 0 0 A v e n t u r i l e l u i S i n b a d < s ) ; 1 3 , 0 0 M o t o c i c l i s m , R e z u m a t u l M P a ! F r a n ţ e i ; 1 4 , 0 0 D e v o r b ă c u A d r i a n P ă u n e s c u ; 1 7 , 0 0 P r e z e n t u l s i m p l u ( m a g . ) ; 1 8 , 0 0 A m a z o n ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r ;1 9 . 5 0 S p o r t ; 2 0 , 0 0 P r e t e n d e r - O m u l c u o m i e d e f e ţ e ( s ) ; 2 1 , 0 0 U m o r c u G r u p u l d i v e r t i s ;2 2 . 0 0 T e l e E u r o b i n g o S h o w ; 1 , 0 0 P a r a d i s u l ( d r a m ă S U A 1 9 7 2 ) ; 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ( s ) ; 4 , 0 0 T î n ă r u l I n d i a n a J o n e s ( s / r ) ; 5 , 0 0 A v e n t u r i l e lu i S i n b a d ( s / r ) ; 6 , 0 0 P r e z e n t u l s i m p l u ( m a g . / r ) .

S î m b ă t ă , 2 6 m a i8 , 0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 8 , 1 5 î n g e r s ă l b a t i c

( s / r ) ; 9 , 1 5 F e m e i a v i e ţ i i m e l e ( s ) ; 1 2 , 3 0 T e r r a n o s t r a ( s / r ) ; 1 3 , 3 0 F e m e i î n ş e l a t e ( s / r ) ; 1 4 , 3 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( s ) ; 1 5 , 0 0 X e n a , p r i n ţ e s a r ă z b o i n i c ă ( s ) ; 1 6 , 0 0 G e m e n e l e ( s ) ; 1 6 , 3 0 S o ţ u l ş i s o ţ i a ( s ) ; 1 7 , 0 0 D o c t o r u l c a s e i ( m a g . ) ; 1 7 ^ 3 0 L a c a s a d e v i s ( m a g . ) ; 1 8 , 0 0 A c a s ă l a . . . c u R . S ă r a r u ; 1 8 , 3 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s ) ; 1 9 , 0 0 S i n g u r ă p e l u m e ( m e l o d r a m ă S U A 1 9 3 4 ) ; 2 0 , 3 0 F o t b a l . H a g i s e î n t o a r c e a c a s ă : G l a s g o w R a n g e r s , - G a l a t a s a r a y I s t a n b u l ; 2 2 , 1 5 C h e f d e c h e f ; 2 3 , 1 5 A c a s ă l a r o m â n i ( r ) ; 0 , 1 5 S o ţ u l ş i s o ţ i a ( s / r ) .

D u m i n i c ă , 2 7 m a l . 7 , 3 0 X e n a , p r i n ţ e s a r ă z b o i n i c ă ( s / r ) ; 8 , 2 0 G e m e n e l e ( s / r ) ; 8 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i lo r (r); 9 , 1 5 F e m e i a v i e ţ i i m e l e ( s ) ; 1 2 , 3 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s / r ) ; 1 3 , 0 0 S i n g u r ă p e l u m e ( f / r ) ; 1 4 , 3 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; 1 5 , 0 0 X e n a , p r i n ţ e s a r ă z b o i n i c ă ( s ) ;1 6 . 0 0 G e m e n e l e ( s ) ; 1 6 , 3 0 S o ţ u l ş i s o ţ i a ( s ) ;1 7 . 0 0 A c a s ă l a r o m â n i - C î n t ă - m i , l ă u t a r e l ;1 8 . 0 0 l a - m ă a c a s ă ! ( m a g . ) ; 1 8 , 3 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s ) ; 1 9 , 0 0 F e m e i î n ş e l a t e ( s ) ; 2 0 , 3 0 R a m o n a ( s ) ; 2 1 , 1 5 D u p ă 2 5 d e a n i ( s ) ; 2 3 , 0 0 A c a s ă l a r o m â n i ( r ) ; 0 , 0 0 S o ţ u l ş i s o ţ i a ( s / r ) ; 0 , 2 5 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s / r ) ; 1 , 0 5 M u z i c a d e A c a s ă .

RADIO CLUJ d"

S î m b ă t ă , 2 6 m a i6 . 0 0 B u n ă d im in e a ţa - u n p r o g r a m m a t i n a l

d e i n f o r m a ţ i i ş i m u z i c ă p r e z e n t a t d e D a n I z v o r e a n u . 8 , 0 0 - 1 0 , 0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă . 1 0 , 0 0 D e z e c e o r i R o m â n ia cu F l o r i n P r u t e a n u . 1 1 , 0 0 Ştiri; 1 1 , 0 5 - 1 3 , 0 0 F o tb a l• D iv iz ia B ; 1 3 , 0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e ş t i .1 3 , 1 5 C a v a le r i i m e s e i r o tu n d e , t a l k - s h o w p e t e m e p o l i t i c e - p r e z i n t ă M i h a i M i c l ă u ş ; 1 4 , 0 0 P r o g r a m m u z i c a ! p e s t a ţ i a d e u n d e u lt r a s c u r t e c u fr e c v e n ţ a d e 9 5 ,6 MHz; 1 6 , 0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă , 1 8 , 0 0 Ştiri. 1 8 , 1 0 - 1 9 , 0 0 A c u s t i c o n . R e d a c t o r : R a d u

. S ă p l ă c a n 1 9 , 0 0 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A ctu a lită ţ i. 1 9 , 1 5 - 2 1 , 5 0 Din g r ă d in a c u flo r i m u l t e , c î n t e c e ş i j o c u r i p o p u l a r e , m u z i c ă p o p u l a r ă l a c e r e r e a a s c u l t ă t o r i l o r . P r e z i n t ă G e l u F u r d u i . 2 1 , 5 0 Ş t i r i . 2 1 , 5 8 î n c h i d e r e a p r o g r a m u lu i .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i6 . 0 0 B u n ă d im in e a ţa d e d u m in ic ă p e 9 5 , 6

MHz; 8 , 0 0 L a iz v o r d e c în t ş i d o r . M u z i c ă p o p u l a r ă . P r e z i n t ă : G e l u F u r d u i . 9 ,1 $ A p ă ră to r ii g l i e i t r a n s i lv a n e . E m i s i u n e a a r m a t e i . 1 0 , 0 0 S e s a m , d e s c h id e - t e . E m i s i u n e p e n t r u c o p i i . P r e z i n t ă L i v i a I n c e u . 1 0 , 3 0 D i n d i s c o t e c a u n u i m e l o m a n a m a t o r . 1 1 , 0 0 R a d i o d u m in i c a . P r e z i n t ă F l o r i n P r u t e a n u ; 1 3 , 0 0 R a d io ju r n a l R a d io R o m â n ia A ctu a lită ţ i. 1 3 , 1 5 D ilig en ta d e B iz a n ţ . E m i s i u n e d e m u z i c ă f o l k , p r e z i n t ă F l o r i n S ă s ă r m a n . 1 4 , 0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă . 1 8 , 0 0 Ş tiri 1 8 , 0 5 P e lu z a r a d io - c u I o a n V a s i l e V a n e a . 1 9 , 0 0 R a d io ju r n a l R a d io R o m â n ia A ctu alităţi. 1 9 , 1 5 U n iv ers e n ig m a t ic c u L u c i a S t a n a S e v i a n u . 2 0 , 0 0 Din g r ă d in a cu f lo r i m u lte . P r e z i n t ă C o d r u ţ a A r o n V î r t i c . 2 1 , 5 0 Ştiri. 2 2 , 0 0 în c h id e r e a p r o g r a m u lu i .

S î m b ă t ă , . 2 6 m a i7 , 0 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s / r ) ; 7 , 3 0 P o z ă i a

m i n u t ( s / r ) ; 8 , 0 0 P r o g r a m p e n t r u c o p i i ; 1 0 , 3 0 E d d i e M c D o w d ( s ) ; 1 1 , 0 0 S p o r t m a g a z i n ; 1 4 , 3 0 M o t o r ; 1 5 , 0 0 E x p l o z i v ; 1 5 , 3 0 C a v a l e r u l r ă t ă c i t o r ( s ) ; 1 6 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ; 1 7 , 0 0 P o z ă l a m i n u t ( s ) ; 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s ; 1 9 , 0 0 î n c ă u t a r e a d r e p t ă ţ i i ( s ) ; 2 0 , 0 0 V r e i s ă f ii m i l i a r d a r ? ; 2 1 , 0 0 R o c k ’n r o i i ( c o . S U A ’ 9 6 ) ; 2 2 , 4 5 C a v a l e r u l r ă t ă c i t o r ( s / r ) ; 2 3 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 0 , 0 0 F i l m e r o t i c ; 1 , 3 0 F o c u s

(r). .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i • ■ 7 , 0 0 C r e a t u r i s ă l b a t i c e * ( d o ) ; 8 , 0 0 P r o g r a m p e n t r u c o p i i ; 1 0 , 3 0 T r a d i ţ i i ; 1 , 0 0 R o m â n i a @ l a r g e ; 1 1 , 3 0 C i n e m a g i a ; 1 2 , 0 0 D u m i n i c a l a p r î n z ; 1 3 , 0 0 G l a s u l i n i m i i ( d r a m ă S U A ’9 0 ) ; 1 5 , 0 0 C r o n i c a c î r c o t a ş i l o r ( r ) ; 1 6 , 0 0 C o p i i i s p u n l u c r u r i t r ă s n i t e ( d i v . ) ; 1 7 , 0 0 C a m e r a d e r î s ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s ; 1 8 , 3 0 I m p a c t ; 1 9 , 0 0 V r e i s ă f ii m i l i a r d a r ? ; 2 0 , 0 0 R e a l T V ; Z 1 , 0 0 C h a p l i n ( d r a m ă S U A ’9 2 ) ; 2 3 , 0 0 L i g h t S l e e p e r ( d r a m ă S U A ' 9 1 ) .

” a vZ /c i\b b c' ' S î m b ă t ă , 2 6 m a i

8 . 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0 L a o r d i n e a z i l e i ( r ) ; 1 0 , 5 0 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ( r ) ; 1 1 , 0 0 M u z i c ă ; 1 2 , 0 0 D o m i n o ( r ) ; 1 3 , 0 0 D ’a l e l u i C ă t ă l i n ; 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 6 , 0 0 L u m e a m i s t e r e l o r ; 1 7 , 0 0 C l u b a b c ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a a s t ă z i ( d o ) ; 1 9 , 0 0 M u z i c ă ; 1 9 , 5 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 2 0 , 0 0 A s s h o w ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 2 1 , 3 0 M u z i c ă ; 2 2 , 0 0 î ţ i m a i a d u c i a m i n t e , d o a m n ă ? ; 2 3 , 0 0 C l u b u l a b c ( r ) ; 0 , 0 0 L u m e a m i s t e r e l o r ( r ) ; 1 , 0 0 M u z i c ă .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i7 . 0 0 M u z i c ă ; 9 , 0 0 î ţ i m a i a d u c i a m i n t e ,

d o a m n ă ? ( r ) ; ' 9 , 5 5 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i - r e t r o s p e c t i v a s ă p t ă m î n i i ; 1 0 , 0 0 M u z i c ă ; 1 1 , 0 0 L a o r d i n e a z i l e i ( r ) ; 1 2 , 3 0 î n j u s t i ţ i e ( r ) ; 1 3 , 3 0 M u z i c ă ; 1 4 , 4 5 D o c u m e n t a r ; 1 5 , 4 5 C i n e t o u r ; 1 6 , 3 5 C l i p u r i m u z i c a l e ; 1 7 , 0 0 F o r ţ a d e s t i n u l u i ;1 8 , 0 0 C u t i a m u z i c a l ă ; 1 9 , 0 0 M u z i c ă ; 2 0 , 0 0 A s s h o w ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 2 2 , 0 0 L o t o . P a r i u T r i o ;2 2 , 3 0 M u z i c ă ; 2 3 , 1 5 C i n e t o u r ; 0 , 0 0 C u t i a m u z i c a l ă ; 1 , 0 0 M u z i c ă .

U N I P L U S R a d i oS î m b ă t ă , 2 6 m a i

P r o g r a m in fo r m a t iv B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 , 8 , 0 0 -8 . 2 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 , 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 , 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 ;6 . 3 0 - 1 0 , 0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 1 0 , 0 0 - 1 4 , 0 0 S in d r o f ia d e w e e k e n d , 1 2 , 0 0 - 1 3 , 0 0 P o p - p l u s ;1 5 , 0 0 - 2 2 , 0 0 P r o g r a m m u z ic a l ; 2 2 , 0 0 - 2 3 , 0 0 R i t m u r i f i e r b i n ţ i c u R O N A ; 2 3 , 0 0 - 6 , 0 0 P A R T Y .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i P r o g r a m in f o r m a t iv B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 , 8 , 0 0 -

8 . 2 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 , 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 , 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 ;6 . 3 0 - 1 0 , 0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 1 0 , 0 0 - 1 4 , 0 0 S in d r o f ia d e w e e k e n d ; 15 , 0 0 - 2 2 , 0 0 P r o g r a m m u z ic a l ; 2 2 , 0 0 - 6 , 0 0 PA R TY .

U T ) )S î m b ă t ă , 2 6 m a i

8 . 0 0 - 8 . 3 0 B B C ; 8 . 3 0 - 1 0 . 0 0 C a f e a u a d e d im in e a ţ ă ; 1 0 . 0 0 C o u n tr y C lu b ( r ) ; 1 1 . 0 0 -1 4 . 0 0 L a s f î r ş i t d e s ă p t ă m în ă ; 1 4 . 0 0 B B C ;1 4 . 3 0 N o i t it lu r i d e la c a s e l e d e d i s c u r i ;1 5 . 0 0 A u d i o s e l e c t , 1 6 . 0 0 T e h n o m a n ia ; 1 7 . 0 0 T o p -T e n ; 1 8 . 0 0 B B C ; 1 9 . 3 0 S n e r g ia ; 2 0 . 3 0 -0 4 .0 0 R a d i o d i s c o t e c a - D an B r a d .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i8 . 0 0 - 8 . 3 0 B B C ; 8 .4 5 -9 .0 0 E v a n g h e l i a d e

d u m in ic ă ; 9 . 0 0 C a f e a u a d e d im in e a ţă ; 1 0 . 0 0 D o a r o p o a n t ă s ă : ţi m a i s p u n ( U c u F l o r e a ş i O v i d i u R a ţ i u ) ; 1 1 . 0 0 S p o r t F M ( G e o r g e C i o t l ă u ş ş i A l i n B o ţ i o c ) ; 1 3 . 0 0 F o n o t e c a d e s u f l e t ( r ) 1 4 . 0 0 B B C ; 1 6 . 0 0 C o u n tr y C lu b ;1 7 . 0 0 T o p ş i - a ş a ( r ) ; 1 8 . 0 0 B B C ; 1 9 . 3 0 H itm hc, 2 1 . 0 0 T a x i M u sic . -

S î m b ă t ă , 2 6 m a i7 . 0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 9 , 0 0 L i c e u l M a d i s o n

( s ) ; 9 , 3 0 C e i m a i f r u m o ş i a n i ( s ) ; 1 0 , 0 0 H y p e r i o n B a y ( s ) ; 1 1 , 0 0 O f a m i l i e o b i ş n u i t ă ( s . d a . S U A 1 9 9 9 , e p . 1 ) ; 1 1 , 3 0 G i l l e t t e - l u m e a s p o r t u l u i ; 1 1 , 4 5 B u c ă t ă r i a l u i R a d u ; 1 2 , 1 5 P r o M o t o r ; 1 3 , 0 0 A r m a t ă u ş o a r ă ( s ) ; 1 3 , 3 0 O m a m ă ş i j u m ă t a t e ( s ) ; 1 4 , 0 0 J a k e ş i G r ă s a n u l ( s ) ; 1 4 , 5 0 A u t o M P d e F 1 a l s t a t u l u i M o n a c o ( c a l i f i c ă r i ) ; 1 5 , 0 0 F a m i l i a B l u e s ( d r a m ă S U A ' 9 7 ) ; 1 6 , 4 5 P r o F a s h i o n ; 1 7 , 1 5 B i l e t d e v a c a n ţ ă ;1 8 . 0 0 F o t b a l ; 2 0 , 0 0 S t e a u a t a n o r o c o a s ă ;2 2 . 0 0 S t e e p e r s ( d r a m ă S U A 1 9 9 6 ) ; 0 , 0 0 L a l i m i t a i m p o s i b i l u l u i ( s ) ; 0 , 4 5 P l ă c e r i i n t e r z i s e ( f . e r . S U A ' 9 6 ) , , -

D u m i n i c ă , 2 7 m a i '7 . 0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 8 , 2 0 C o n o r v i t e a z u l

( s ) ; 9 , 0 0 M i c i i r ă z b o i n i c i ( s ) ; 9 , 3 0 C a v a l e r i i d i n T i r N a N o g ( s ) ; 1 0 , 0 0 P o k e m o n ( s ) ; 1 0 , 3 0 L i c e u l M a d i s o n ( s ) ; 1 1 , 0 0 R ă z b o i u l r e c e ( d o ) ;1 2 . 0 0 P r o f e ţ i i d e s p r e t r e c u t ; 1 2 , 5 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 1 3 , 0 0 A r m a t ă u ş o a r ă ( s ) ; 1 3 , 3 0 O m a m ă ş i j u m ă t a t e ( s ) ; 1 4 , 0 0 J a k e ş i G r ă s a n u l ( s ) ;1 5 . 0 0 A u t o M P d e F 1 a l P r i n c i p a t u l u i M o n a c o ;1 7 . 0 0 M e l r o s e P l a c e ( s ) ; 1 7 , 4 5 M a r c ă î n r e g i s t r a t ă ; 1 8 , 1 5 B i l e t d e v a c a n ţ ă - Q u i z s h o w c u T e o ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 1 9 , 3 0 D ă d a c a ( s ) ; 2 0 , 0 0 V a c a n ţ a M a r e ; 2 1 , 0 0 V r ă j i t o a r e l e ( f . f a n t . A n g l i a / S U A 1 9 9 0 ) ; 2 3 , 0 0 P r o c e s u l e t a p e i ; 2 , 0 0 F o t b a l L i g a C a m p i o n i l o r ; 3 , 0 0 A r m a t ă u ş o a r ă ( s / r ) .

92,8pm

C Dr o o io S î m b ă t ă , 2 6 m a iP r im u l s a l u t 8 : 0 0 - 1 1 : 0 0 ; Ş tir i: 0 9 : 0 0 , 1 0 : 0 0 ,

1 3 : 0 0 , 1 5 , 0 0 , 2 1 : 0 0 ; S a l u t 8 : 0 0 ; M e t e o , u t il ita r e 8 : 1 0 ; R e v i s t a p r e s e i 8 , 2 0 ; H o r o s c o p 8 : 5 0 , 9 : 5 0 ; C e m a i c r e d e l u m e a 9 : 2 0 ; P r o g r a m c i n e m a 1 0 : 2 0 ; P r o g r a m in fo r m a t iv B B C 1 1 : 0 0 - 1 1 : 1 5 ; C in e m a n la - c u l t u r ă c i n e m a t o g r a f i c ă ş i n o u t ă ţ i p e e c r a n e - A n c a M i c h e t i 1 1 : 3 0 ; C lu b 2000 - m u z i c ă d e f i l m - C r i s t i a n M u r e ş a n u 1 2 : 0 0 ; Ş tir i 1 3 : 0 0 , 1 5 , 0 0 ; P r o g r a m in f o r m a t iv B B C 1 8 : 0 0 - 1 8 : 3 0 ; Ş tir i 21:00.

Duminică, 27 mai P r im u l s a l u t 8 : 0 0 - 1 1 : 0 0 ; Ş tir i: 0 9 : 0 0 , 1 0 : 0 0 ,

1 3 : 0 0 , 1 5 , 0 0 , 2 1 : 0 0 ; S a l u t 8 : 0 0 ; M e t e o , u tilita r e 8 : 1 0 ; R e v i s t a p r e s e i 8 , 2 0 ; H o r o s c o p 8:50 , 9 :5 0 ; C e m a l c r e d e lu m e a - r e t r o s p e c t i v a s ă p t ă m î n i i 9 : 2 0 ; P r o g r a m in f o r m a t iv B B C 1 1 : 0 0 - 1 1 : 1 5 ; Ş t ir i+ M e te o - 1 3 , 0 0 ; L a n ţ u l a m in t ir i lo r - t o p a l c e l o r m a i f r u m o a s e c î n t e c e d i n a n i i ' 4 0 , ' 5 0 , ' 6 0 , 7 0 , ' 8 0 - T i b e r i u C r i ş a n ( r . ) ; Ş t i r i - 1 5 , 0 0 ; C i n e m a n l a - c u l t u r ă c i n e m a t o g r a f i c ă ş i n o u t ă ţ i p e e c r a n e - A n c a M i c h e t i 1 6 : 3 0 ; C l u b 2 0 0 0 - m u z ică d e film - C r i s t i a n M u r e ş a n u ( r . ) 1 7 : 0 0 ; P r o g r a m in fo r m a t iv B B C 1 8 : 0 0 - 1 9 : 0 0 ; Ş tiri - 2 1 , 0 0 ; M ir a c o lu l s u n e t e l o r - m u z i c ă e l e c t r o n i c ă - C r i s t i a n M u r e ş a n u 2 1 : 2 0 .

RADIO RENAŞTEREA9 1 , 2 M H z F M

de Cluj ziar independent

S î m b ă t ă , 2 6 m a i7 , 0 0 - 1 0 , 0 0 C e a s u r i l e d i m i n e ţ i i ; 10,00 -1 0 ,0 5

Ş t i r i M a r i a A l u a ş ; 1 0 , 1 0 - 1 0 , 4 0 S f i n ţ i i P ă r i n ţ i , c o n t e m p o r a n i i n o ş t r i . R e a l i z a t o r . C ă t ă l i n P ă l i m a r u ;1 0 , 4 0 - 1 1 , 0 0 C â n t ă r i b i s e r i c e ş t i ; 1 1 , 0 0 - 1 1 , 3 0 P a g i n i d e l i t e r a t u r ă . R e a l i z a t o r : F l a v i a T e o c - B o c h i ş ; 1 1 , 3 0 - 1 2 , 0 0 M u z i c a d e c a m e r a ( r ) ; 1 2 , 0 0- 1 3 , 0 0 E c l e z i a s t ( r ) ; 1 3 , 0 0 - 1 3 , 0 5 Ş t i r i M a r i a A l u a ş ; 1 3 , 0 5 - 1 8 , 0 0 M a g a z i n . R e a l i z a t o r M a r i a A l u a ş ; 1 3 , 0 5 - 1 3 , 1 5 S a l u t , p r e z e n t a r e , p r e z e n t a r e a p r o g r a m u l u i ; 1 3 , 1 5 - 1 5 , 0 0 F a s c i n a ţ i a o p e r e i R e a l i z a t o r A n a A b r u d a n ; 1 5 , 0 0 - 1 6 , 0 0 P r o g r a m r e l i g i o s ( a p o s t o l u l ş i e v a n g h e l i a z i le i , t â l c u i r e a e v a n g h e l i e i , ) ; 1 6 , 0 0 - 1 6 , 3 0 A g e n d a c u l t u r a l a ; 1 6 , 3 0 - 1 8 , 0 0 L a i n c e p u t a f o s t C u v â n t u l . . . ( r ) ; 1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 S l u j b a V e c e r n i e i ( t r a n s m i s i u n e î n d i r e c t d i n C a t e d r a l a A r h i e p i s c o p a l ă ) ; 1 9 , 0 0 - 2 0 . 0 0 S f i n ţ i i P ă r i n ţ i , c o n t e m p o r a n i i n o ş t r i ( r ) ; 2 0 , 0 0 - 2 0 , 3 0 ' U n i v e r s u l t e o l o g i c , u n i v e r s u l c r e d i n ţ e i . R e p e r e d u h o v n i c e ş t i c u p r . p r o f . G h e o r g h e Ş a n t a ; 2 0 , 3 0- 2 1 , 0 0 P ă h ă r e l u l c u n e c t a r . R e a l i z a t o r : E l e n a M a g h e r ; 2 1 , 0 0 - 2 2 , 3 0 M u z i c ă p o p u l a r ă . R e a liz a to r V a s i l e T o m o ia g ă ; 2 2 ,3 0 - 2 3 ,0 0 R u g ă c i u n i l e s e r i i ; 2 3 , 0 0 - 7 , 0 0 L i n i ş t e a n o p ţ i i ( p r o g r a m n o c t u r n d e m u z i c ă c l a s i c ă ) .

D u m i n i c ă , 2 7 m a i7 , 0 0 - 1 0 , 0 0 C e a s u r i l e d i m i n e ţ i i . R e a l i z a t o r :

M a r i a A l u a ş ; 1 0 , 0 0 - 1 2 , 1 5 S f â n t a L i t u r g h i e ( t r a n s m i s i u n e î n d i r e c t d i n C a t e d r a l a ' A r h i e p i s c o p a l ă d i n C l u j ) ; 1 3 , 0 0 - 1 8 , 0 0 M a g a z i n ; 1 3 , 0 0 - 1 3 , 1 0 P r e z e n t a r e a p r o g r a m u l u i ; 1 3 , 1 0 - 1 4 , 0 0 C o n c e r t u l d u p ă - a m i e z i i ; 1 4 , 0 0 - 1 6 , 0 0 P r o g r a m d e d i c a t u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i c u l t u r a l e a s ă p t ă m â n i i ; 1 6 , 0 0 - 1 6 , 4 5 E v a n g h e l i a z i l e i ( r ) ş i P r e d i c a d e l a S f . L i t u r g h i e ( r ) ; 1 6 , 4 5 - 1 7 , 0 0 M u z i c ă r e l i g i o a s ă ; 1 7 , 0 0 -1 7 . 5 0 S e l e c ţ i u n i d i n e m i s i u n e a F ile d e A catist;1 7 . 5 0 - 1 8 , 0 0 î n c h e i e r e a p r o g r a m u l u i ; 1 7 , 5 0 -1 8 . 0 0 î n c h i d e r e a p r o g r a m u l u i d e d u p ă - a m i a z ă ;1 8 . 0 0 - 1 9 , 3 0 S l u j b a V e c e r n i e i ( t r a n s m i s i u n e î n d i r e c t d i n C a t e d r a l a A r h i e p i s c o p a l ă d i n C l u j ) ; 1 9 , 3 0- 2 0 , 3 0 C â n t ă r i b i s e r i c e ş t i ; 2 0 , 3 0 - 2 1 , 0 0 P ă h ă r e l u l c u n e c t a r . R e a l i z a t o r . E l e n a M a g h e r ,2 1 . 0 0 - 2 2 , 3 0 L a c u r ţ i l e d o r u l u i . . . R e a l i z a t o r . V a s i l e T o m o i a g ă : 2 2 , 3 0 - 2 3 , 0 0 R u g ă c i u n i l e s e r i i ;2 3 , 1 0 - 6 , 0 0 L i n i ş t e a n o p ţ i i ( p r o g r a m n o c t u r n

^ d e m u z i c ă c l a s i c ă ) .

OFICIUL JU D EŢ EA N PEN TRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI 431.367.

o l a L25 mai - Z i u a

i n t e r n a ţ i o n a l ă a c o p i i l o r dispăruţi.

IU I

„ f a m i l i a r e g ă s i t ă

M l I O - a r a i d e a c t i v i t a t e

S > ’% v

' ; a \

. . i .■«

, r ;i■' t i•s: *

AK) B l a p : . . ctlA

Cu ocazia aniversării unui deceniu de activitate, Asociaţia „Familia regăsită11 din Cluj- Napoca a prezentat ieri, într-un cadru festiv, “ rezultatele activităţii, greutăţile întîmpinate şi proiectele în perspectivă11.

înfiinţată în 1991, Asociaţia' „Familia regăsită11 are ca scop principal prevenireainstrtuţr onalizării copiilorabandonaţi şi a copiilor orfani prin încredinţarea lor unor familii spre creştere şi educare. „Pe parcursul anilor, atenţia noastră s-a îndreptat şi spre alte activităţi: de exemplu,sprijinirea unor categorii defavorizate: case de copii, case de bătrîni, familii sărace cu mulţi copii, cărora le-am acordat sprijin material, afirmă preşedintele Asociaţiei, Ioan Mihuţ. .

Activitatea Asociaţiei, în acestă perioadă, a fost susţinută

şi de donatorii elveţieni prin reprezentanţii permanenţi în România: familia Berta şi •Manfred Henzelmanrt. Munca tenace a membrilor Asociaţiei

. „Familia regăsită11 a determinat o sporirea aportului sponsorilor din Elveţia, iar ajutorele materiale primite au fost distribuite şi unor instituţii din judeţ cu probleme speciale: spitale, grădiniţe, şcoli, unităţi studenţeşti etc. „Programele cele mai semnificative realizate au vizat, în esenţă, copiii orfani şi copiii abandonaţi prin Casa Rhea, casă de tip familial, încredinţări şi plasamente familiale, o colaborare cu Casa Bucheţel, programul asistenţilor maternali” , precizează d-na Elvira Ionescu, şefaDepartamentului de Publicitate şi Prognoză din cadrul Asociaţiei. „Iniţial ne-am propus se deschidem mai multe

case familiale, dar ne-am limitat doar la una, din cauza lipsei de fonduri. Pe strada Bolintineanu, din Cluj-Napoca, un grup de cinci copii abandonaţi în spitale şi-au găsit o familie. Copiii, care în 1992 aveau vîrste cuprinse între 7 luni şi 4 ani, azi sînt elevi buni, bine educaţi, buni fraţi, care îşi iubesc părinţii11.

Printre numeroasele programe derulate de membrii Asociaţiei, programul de “Plasamente şi încredinţări11 are un rol aparte. D-na Elvira Ionescu afirmă că, pînă în prezent, un număr de 36 de copii au fost plasaţi în familii, dintre care 22 de copii au fost adoptaţi iar 14 încredinţaţi rudelor.

Asociaţia ,familia regăsită” a sprijinit aceste familii cu ajutoare materiale, iar educaţia şi sănătatea micuţilor a fost urmărită şi îndrumată prin

întîlniri lunare ale părinţilor cu medici pediatri şi psihologi care i-au instruit în domeniu. De asemenea, Asociaţia a acordat un ajutor material substanţial Casei de Copii Bucheţel, în urma unui protocol de colaborare. „ Pentru a le asigura celor 36 de copii de aici condiţii mai bune de trai au fost amenajate încăperi speciale, iar pentru fiecare grupă o educatoare şi-a asumat rolul de mamă11, susţine d-na Elvira Ionescu.

„Convinşi fiind că locul unui copil trebuie să fie în familie, perseverăm în ideea că vom reuşi să înfiinţăm şi alte case familiale. Este un deziderat pentru care ne vom zbate în continuare11, a adăugat preşedintele Asociaţiei,familia regăsită11, Ioan Mihuţ.

Corina POPESCU

INTERNETCIL-PREfi SCUMP { t j

PENTRU NOUR DIN ZECE FRANCEZI“Sîntem de acord sâ navigâni

pe reţea (Internet), dar nu cu orice pret!". spun locuitorii Franţei, intr-un sondaj dat publicităţii la 20 februarie. Pragul minim de 100 de franci francezi pentru o conectare nelimitată le apare chiar ca un maximum... Mai puţin de 100 de franci pe lunâ (15 euro) este preţul pe carc 71 la suta dintre francezi sînt gata să-l plătească pentru o conectare nelimitată la Internet, potrivit rezultatelor Unui sondaj realizat de SOFRES Interactive - Institutul pentru studii dc piaţă şi sondaje ale opiniei publice - (în perioada 23-31 ianuarie 2001 pe un eşantion de 2.015 indivizi reprezentativi pentru populaţia franceza in vîrstă de 15 ani şi mai mult) pentru AOL, un furnizor de acces la reţea. La costul actual al unui abonament de circa 150 de franci francezi (23 de euro) pentru 30 de ore, Intemetul este oare - un articol de lux? Da, este, pentm 74 la sută

dintre francezi, care regretă câ trebuie să vegheze mereu la ce este mai scump după părerea lor: durata conexiunii. Nouă francezi din zece cred, de altfel, câ este important ca acest cost să fie diminuat pentru a permite mai

H Mmultor oameni accesul la reţea de la domiciliu şi la fel de mulţi consideră câ plata conexiunii in funcţie de durată adînceşte inegalităţile sociale. Ei cred că Intemetul costă prea scump. Iată nişte cifre ce vin în ajutorul lui Stephane Treppoz, patronul AOL France şi comanditarul sondajului, în acţiunea sa de lobby intens pe lingă autorităţi pentm aplicarea nelimitată a unui cost forfetar (preţ fixat anticipat, la o sumă globală şi invariabilă). “Există aproximativ 4 milioane de familii franceze conectate în prezent la Internet, spune el. Cred câ printr-o ofertă de acces

l $£/»/MAnA eu Q Pim ÎNi M W fc f f i P R I V I N Ţ A

C /tN B G /V W * r t<ss£f»f W N H -

/ j i r 6 o M P « r £ B

r OMULEŢ

indiferent de durată, la un-preţ rezonabil, putem ajunge la 2 sau3 milioane mai mult în decurs de şase luni şi să recuperăm râmînerea în urmă înregistrată de Franţa (în acest domeniu).” într- adevâr, o particularitate a acestei ţâri, în care doar 20 la sută dintre gospodării sînt conectate (la reţea), faţă de 50 la sută în SUA şi 35 la sută în Marea Britanie - accesul la Internet trece prin reţeaua telefonică ce este proprietatea France Telecom, iâr comunicaţiile locale, ca şi cele prin Internet sînt facturate la minut. Factura poate, deci, deveni rapid foarte “piperată” pentru cei ce nu sînt atenţi. Costul conectării nu este singurul factor ce încetineşte dezvoltarea Internetului în Franţa. O proporţie de 69 la sută dintre francezi consideră că formulele de abonament sînt prea numeroase şi că este greu sâ te descurci în această privinţă. Şi cîţi dintre ei nu-şi cumpără computer pentm câ utilizarea acestuia rămîne de o complexitate uimitoare? Succesul Internetului în Franţa trece, poate, prin oferte de acces la un preţ •forfetar “nelimitat” . Trebuie, însă, să existe şi infrastructurile suficiente. După eşecurile ofertelor nelimitate ale World On Line şi One Tel de anul trecut, AOL s-a lansat în aventura de la finele lunii august 2000. Nu a lipsit mult ca experienţa sâ se transforme într-un fiasco în faţa mîniei abonaţilor - deveniţi dintr-o dată prea numeroşi pentm serverele informatice ale societăţii şi aflaţi în imposibilitatea de a profita de ofertă. Cea de a IV-a Serbare a Internetului - din zilele de 2,3 şi4 martie - a fost şi ea foarte utilă pentm a-i face pe francezi să descopere şi să se iniţieze în domeniul acestui formidabil instrument de comunicare. însă de aici şi pînă la completa dependenţă de Internet a unor americani mai este cale lungă...

(Traducere şi adaptarede Georgeta DOBRE -

“Le Parisien” din 20 februarie)

Să nedefinimtermenii!

Imaginea surprinsă de fotoreporterul nostru poate fi catalogată “document” . Undeva în spatele (fostei) CLUJANA, în loc de verdeaţă năpădită de bălării şi uitare, zace un monument. ’

Nu vrem să trezim nostalgii. Nici huiduieli ale celor ce pentm steaua din mijlocul obeliscului au pătimit temeinic. Vrem doar să punem o întrebare: De ce nu procedează (proprietarii, desigur -???) aşa cum trebuie: dacă e ceva sfînt şi loc de reculegere - să-l îngrijească; dacă e goz - să-l arunce la lada de gunoi (nu ajunge să fie catalogat drept anacronism istoric, dar să rămînă în văzul lumii). Altfel, impactul social este de necontrolat şi, cine ştie, de ce surprize putem avea parte.

Aşadar, la treabă!

!'»■* ^ ;

l i

:îi - * V ' ‘•’ V '- V 4< i \ .A-,

j - \ , \ ...J e-'"N : , „

' • ■ . * • A . e’ * v - >1 L ■, ' '• ~ < • -? v %

Bot In pantaloni scurţiîn municipiul Gherla s-a

înmulţit număml minorilor care comit infracţiuni. Mai ales în rîndul familiilor de rromi copiii creează multe probleme disciplinare. Dar nu numai ei aduc dureri de cap părinţilor şi- poliţiştilor. în ultima perioadă a mai apărut un hoţ minor în

localitatea de pe Someş. Este vorba de Sorin Bardoş, în vîrstă de 15 ani, cu antecedente penale. Ultimul lui furt se leagă de un prejudiciu în valoare de 9,5 milioane lei. Atîta a furat “copilul minune” din Gherla dintr-o locuinţă. Banii au fost recuperaţi.

Minorul gherlean are o zonă mai mare de... acţiune. Pe lîngă urbea natală el mai cutreieră şi oraşele Turda şi Cîmpia Turzii, unde, de asemenea, a lăsat urme adinei. însă, va fi urmărit şi el de poliţişti.

SZ. Cs.

Din ciclul: “Lupul paznic la oi99

Un agent de ordine de la firma de protecţie şi pază "Nera Mureşan" din Cluj-Napoca este cercetat de poliţiştii clujeni sub acuzaţia de complicitate la furt calificat, pentru că a ajutat trei tineri la furtul unor materiale de construcţii.

Potrivit poliţiştilor clujeni, în perioada decembrie 2000 - mai. 2001,- Heteş Gheorghe, în vîrstă de 19 ani, Bercea Paul, de 17 ani, şi

Vasile Vişan, de 19 ani, au sustras de pe şantierul de la Piscina Olimpică materiale de construcţii în valoare de 14 milioane lei. Cei trei au comis furturile cu ajutorul lui Ciobanu Horaţiu, care asigura paza şantierului. Bercea Heteş şi Vişan sînt cercetaţi în stare de libertate pentru furt calificat, iar Ciobanu pentru complicitate la această infracţiune.

Cosmin PURIŞ

POLITIA CLUJ: r 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 ,POMPIERII: 981

- 1 9 2 8 - Aviatorul şi ■ -.' exploratorul italian

Umberto Nobile începe expediţia spre Polul Nord,

- la bordul unui dirijabil.

de CI i s i

A r o m i i s i m i l i o a n e l e3 .■

Rromii din împrejurimile municipiului Dej sînt cunoscuţi nu numai ea periculoşi infractori, ci şi ca cei mai harnici culegători de plante medicinale. Ei predau zilnic la depozitele PLAFAR din Dej mii de kilograme de plante medicinale. Ne găsim în plin sezon de cules, cînd natura ne oferă o paletă bogată ş i largă de ierburi. Familiile de’rromi din comunele Mica, Unguraş, Căşeiu şi .Vad predau la .Centrul PLAFAR rădăcini şi frunze de păpădie şi brusture, păducel, traista ciobanului şi alte plante. în curînd vor începe culesul florilor de soc, din care 6 tone vor fi livrate şi la export. Dacă tot veni vorba de piaţa .externă, să amintim că de la subunitatea PLAFAR Dej au fost livrate-fructe de cătină în Franţa şi frunze de mesteacăn în Germania.

în loc să fure.sau să comită tîlhârii, rromii de la confluenţa Someşurilor fac rost de... milioane de lei prin muncă cinstită şi rentabilă.

SZ.Cs.

■ /f W * l0 W f e J f £ •••

m n f G e m u- 2 s -:- ------------------------ -

k m t w M . p â m f O O i,

R Ă S P U ^ D E IV I C IT IT O R IL O R• N icolae R usu, p a tro n , C luj-N apoca: “Am angajaţi 6

persoane, cu contract individual de muncă. Ce obligaţii îmi revin privind cărţile de muncă ale colaboratorilor mei?”

- Angajatorii clujeni sînt obligaţi prin lege, să depună carnetele de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj. Adresa; Cluj- Napoca, str. G. Coşbuc nr. 2. Cu titlul de excepţie, se acordă aprobarea pentru păstrarea carnetelor de muncă la sediul unor societăţi comerciale. în termen de 5 zile, angajatorii trebuie să depună la “camera de muncă” orice modificare intervenită în executarea contractului individual de muncă în vederea operării acesteia în carnetul de muncă al angajatului". Carnetul de muncă nu trebuie să constituie obiect de “şantaj”. Refuzul eliberării carnetelor de muncă de către angajatori la încetarea raporturilor de muncă, sub pretextul unor pagube provocate de salariaţi sau a unor datorii către firma comercială este o faptă ilegală şi se pedepseşte cu amendă contravenţională.

• Ileana M arcu, 53 ani, m uncitoare, Cluj-Napoca: “V reau să mă pensionez anticipat. Unde trebuie să-mi depun dosarul de pensie?

- Dacă îndepliniţi condiţiile de pensionare, conform Legii 19/ 2000, care a intrat în vigoare la 1 aprilie a.c., puteţi să vă depuneţi dosarul de pensionare la Oficiul de pensii Cluj-Napoca, în fiecare joi, între orele 9-12. Dosarul (cu şină) care se depune personal şi va cuprinde: cerere tipizată (de la oficiul de pensii), carnetul de muncă original şi xerocopie, buletinul (cartea) de identitate în xerocopie (codul numeric şi domiciliul),

• G avril Iuga, 57 ani, m uncitor, T urda: “Cum se face calculul pensiilor în noul sistem public de pensii?”

- După noua Lege a pensiilor, toate tipurile de pensii se calculează pe baza unui sistem de puncte acordate pentru fiecare an de contribuţie de asigurări sociale. Numărul de puncte realizat se determină ca un raport între salariul brut lunar, inclusiv sporurile, şi salariul mediu brut pe economie.

Valoarea unui punct a fost stabilit de Casa Naţională de Pensii, de la 1 aprilie a.c., pe baza unui coeficient de 38,5 la sută din salariul brut pe economie prognozat pe anul 2001, de 4.148.653 lei.

• C orina Borbely, 28 ani, şom eră, C luj-Napoca: “ De ce d rep tu ri beneficiază şom erii?”

- De a primi indemnizaţie de ajutor de şomaj sau ajutor de integrare profesională timp de 270 zile şi respectiv alocaţie de sprijin timp de 18 luni calendaristice, de a urma o formă de pregătire profesională organizată de A.J.O.F.M. Cluj, de asistenţă medicală gratuită şi de compensare a medicamentelor.

val m.

în pieţe,

TOCMEALA SI MICA CIUPEALA...

11 Doamna dr. Lenuţa a ŞUTEU, director la

Oficiul pentru Protecţia;Consumatorului Cluj.

Prin pieţele Clujului, zilnic e mare v înzo lea lă . în ju ru l tarabelor pline cu zarzavaturi şi fructe “roiesc” gospodinele. Marfa se găseşte din abundenţă. Zarzavagiii guralivi te îmbie să cumperi numai şi numai de la ei. Trabagiii nu prea îşi vînd ieftin produsele. Cu toate că, unele sînt cam ofilite. în pieţe, banii vorbesc. Tocmeala şi mica ciupeală. Unii comersanţi pot fi o adevărată pacoste pentru cumpărători. Scopul lor este să vîndă cît mai multe produse, indiferent de calitate. în această “afacere” păcăliţii sînt cei care se încumetă să-şi facă tîrguielile de la ' “m afio ţii”' p ie ţe lo r . ITertipurile fo losite de _ J,*zarzavagii sîn t a tît de ’ / - ivariate şi ab ile , în e ît . s-numai o persoană foarte iatentă le poate descoperi î ‘ pe toate. într-un periplu ‘ prin Piaţa Mihai Viteazul ţ mi-a fost dat să văd că o , parte a “producătorilor” {' sînt bruneţi. “S ud iştii” ? care se încumetă, să î ş i ; aducă marfa de la sute de , kilometri se plîng că rin

p ie ţe sîn t adevăra te reţele m afio te de ind iv iz i care contro lează p re ţurile pieţei, stabiljndu-le cote foarte ridicate.

Majoritatea celor implicaţi în această afacere sînt comercianţi care nu au ce rtif ica t de producător şi nici nu pot să-şi ju s tif ic e , în n ic i un fel; provenienţa mărfurilor pe care îe desfac. Cînd sînt prinşi cu “ocaua m ică” , specu lan ţii p lă tesc am enz ile contra­venţionale şi sînt de acord sâ li se confişte marfa. Dar... a doua zi, îi găseşti, din nou, în faţa ta rabei, ţin înd cu d in ţii de p re ţu l s ta b ilit de m afio ţii pieţelor.

“Cumpărăturile trebuie făcute cu cap” şi cu multă atenţie... ne spunea doam na dr. Lenuţa ŞUTEU, d ire c to r la Oficiul p e n tr u P ro te c ţ ia C o n su ­m a to ru lu i C lu j . Z ilnic efectuăm controale inopinate în. diferite sectoare comerciale şi v e rificăm to a te sesizările primite de la consumatori. în aceste zile am efectuat controale în pieţele agroalim entare. în “vizor” au intrat de data asta,

producătorii particulari care comercializează produse lactate. Pe lîngă adevăraţii lăptari au apăru t m ai nou şi a lţi “producători” cu acte în regulă eliberate de primării, certificate de producător, deşi nu deţin an im ale în gospodării. Inspecto rii O PC efectuează zilnic controale la magazinele care com ercializează produse lactate. Sînt verificate buletinele de analiză şi certificatele de calitate. Cluje'nii să nu in tre în p an ică . L ap te le ca re se c o m e rc ia l iz e a z ă nu este in fe s ta t cu pestic ide. Toate b u le tin e le de_ analiză sîn t negative ,, în p ie ţe le agroalim entare, producătorii trebuie să prezinte certificatul de p ro d u că to r, carnetu l de sănătate şi certificatul sanitar- v e te r in a r de sănăta te a animalului”.

Inspectorii OPC constată şi de m ulte o ri san c ţio n ează co n trav en ţio n a l to ţi agenţii econom ici care nu respectă L egea co n su m ato ru lu i cu amenzi de... milioane de lei.

Vasile MOLDOVAN

• t

; t 1 r rP j M ? d * i t v m ’ i : sta

♦’- j» -r • .- .- .na

'V - *

v s r •vc'-'T'h.; vV * f» I■ — - V .

ciupeală.

PENTRU ROMANII CARE LUCREAZA IN STRAINATATE1. încheirea unor convenţii cu alte state pentru

reglementarea condiţiilor în care cetăţenii români pot lucra în aceste ţâri şi numărul maxim al celor care pot primi aprobare să lucreze în ţara respectivă. Asemenea convenţii sînt semnate cu Germania, Israel, Elveţia şi cu Ungaria şi sînt în tratative avansate convenţiile cu alţe state: Irlandă, Spania etc.

2. Pentru protecţia socială a cetăţenilor români care lucrează în străinătate, fiind încadraţi în muncă de către anga ja to ri stră in i, a fost promulgată Legea nr. 156/2000, prin care se reglementează, în esenţă două probleme:

a) Condiţiile pentru acreditarea firmelor care au ca obiect de activitate selectarea şi plasarea

forţei de muncă de persoanele cărora le-au găsit un loc de muncă în străinătate.

b) Dreptul de a se asigura şi procedurile ce trebuie sâ fie urmate pentru ca aceste persoane să poată fi asigurate faţa de riscul de îmbolnăvire, pierderea capacităţii de muncă şi pierderea locului de muncă.

Totodată, pentru a reglementa condiţiile în care străinii pot fi încadraţi în muncă în România, s-a adoptat L egea p e rm ise lo r de m uncă n r. 23/1999 ş î s-au e la b o ra t N orm ele metodologice privind eliberarea şi anularea permiselor de muncă-, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 434/2000, iar în ceea ce priveşte protecţia socială a acestora s-au prevăzut în legile speciaîe, reglementări corespunzătoare.

Insecuritateacăminelor

(IV)Întrucît munca poliţiştilor se

pare că este cîteodatâ în zadar - în sensul, că unii infractori (recidivişti sau nu) scapă uneori “basma curată” doar pentru că unii procurori s-au săturat de feţele lor - cazul supus atenţiei dum neavoastră intră în sfera celor relatate mai sus.

V i

Io n u ţă S ebastian G abrieldin Periş, Ilfov, este un tînăr (fară ocupaţie, evident) care îşi face “veacu l” prin căminele s tu d e n ţe ş ti d in H aşdeu şi O bservato r, îndeletnicindu-se în a c e s te zone cu furtu l te lefoanelo r m obile. Metoda este simplă: bate la uşi, întreabă de persoane fictive. în cazul în care nu se află nimeni în in te r io r , ac ţionează rapid, sustrăgînd lucruri mărunte, cu p recădere telefoane mobile. Reţinut în dese rînduri de către po liţiştii secţiei din Haşdeu (căm in X IV), Ionu ţă a fost e lib e ra t de fiecare dată , c o n s id c rîn d u -se câ nu reprezin tă un pericol public. Prejudiciile au fost recuperate, infractorul dispunînd de fiecare dată de bani pentru acoperirea pagubelor.

In tim p ce dum neavoastră citiţi aceste rînduri, probabil câ acest individ în vîrstă de numai 22 de ani se plim bă liniştit p r in tre s tu d e n ţi, cău tînd “pradă”... Probabil că Justiţia n-are timp pentru “mărunţişuri” de acest gen, preferind să trimită după g ra t ii “ c a p ii” lum ii interlope locale-sau infractori grei”. Oare studenţilor cine le

face dreptate...?

N O T Ă : F otografia a fost obţinută prin “amabilitatea” lui Io n u ţă S e b a s t ia n G ab rie l, într-una din ocaziile în care acesta a fost prins;

Florin GHIOCA

Reforma în JUSTITIE1 2 3 4 5 6 7 . 8 9 10 In

2

3

□4

u5

6; 1

7

jPff

13

• " 1

8

\ <49

10 V 1î

11i

Motio: Aici e tribunal, cum vezi

se judecă documentat, deci ai motiv să

divorţezi? - păi cum să nu, sînt

însurat!O R IZ O N T A L : 1.

Pregătirea in fracţiun ii 2. Amintirea unui precedent 3. Ucis - Teren ag rico l 4. întrebare ; Atac în... ultimă instanţă - în cale! 5. Plouată - A folosi o armă albă 6. Loc de luptă - Anturaj de gaşcă 7. Impune un punct de vedere 8. S cena disputelor rurale - D at de membrii juriului 9. Condusă din spate - T rim iş i 10. România auto - îndeamnă cîinele la atac - N u face nim ic 11. V arian te de ' ipoteze.

VERTICAL: 1. Decide atacul în instanţă 2. Soluţie de îndreptare - Pe ce se află inculpatul 3. Emotiv pe jumătate! - Volum publicat în timpul vieţii 4. Sat în judeţul C lu j.- A proape dezbrăcate 5. Puşi în circulaţie Orator (arh.) 6. A înzesztra cu instrumentele necesare - Se dă pe sub mînă. 7. Ioan Raţiu - Culme! - Jumătatea lui tata!- La revedere 8. Strategie de atac - Intrat de drept în comună 9. Cai din Batin! - Iritaţi 10, Harap Alb - Măsliniu 11. Note lămuritoare.

D icţionar: EM O , M ER A

R ISIPEI SE DEDĂ FLORARUL (soluţie)

ARMINDENI • MAI • NEAMURI • ETERN• OGRADA * UNICEF • TEACA • IN • RIAL• I • RU < ULIŢA • LO • MP • LER • VANE

/• R • PANA • SPERANŢE • UL • TRIERI • TUS • RADIO • RS • PISC • IRE • MOŞIT• TIE • IARA • ATACA • N • IE • ANANAS• TOT • PRIMAVARATICA.

loan POP

i r j n v ea reprezentată de către statele "periculoase” ma' dlrect asupra Rusiei decît asupra Statelor se fo,osesc de acest pericol pentru a justifica

proiectul de scut antirachetă (NMD), a afirmat, ieri, un înalt responsabil de la Kremlin, citat de AEp. ' a a m

Preşedintele rus, Vladimir Puţin, este mulţumit de activitatea Guvernului şi nu intenţionează să recurgă în

viitorul apropiat la o remaniere de fond a Executivului, în ciuda-unor zvonuri tot mai persistente, informează AFP,

citînd o sursă din cadrul Kremlinului.

a

( I s i r ă u n e c e s a rurmare din pagina 1

bani de la bugetul statului. Nu e singurul râu produs de asemenea instituţii. Partidele politice, de exemplu, încasează în fiecare an suine importante doar pentru motivul că există. Aparent paradoxal, românii contribuie la finanţarea unor instituţii în care au cea ni3i puţină încredere. In plus, partidele folosesc alte surse de venituri, mai ales în campaniile electorale, bani prim iţi sub fopnâ de sponsorizări, care,, teoretic, au o destinaţie precisă. în realitate, liderii partidelor utilizează deseori fonduri ilegale. Aceasta este concluzia la care 3 'ajuns Asociaţia “ProDemocraţia”, care a dat, recent, publicităţii rezultatele unui studiu în care este evidenţiată clar tendinţa de a ascunde provenienţa banilor cheltuiţi în timpul campaniilor electorale. Astfel, PNL a declarat că a cheltuit, în anul 2000, 388.216 dolari, în timp ce studiul A sociaţiei "P roD em ocraţia” a descoperit un decont la publicitatea din presă de 2.459.858 dolari; P N T C D -213.866, fată de 1.754.742 dolari; PDSR - 350.026 dolari, fată de 3.735.579 dolari; PD - 326.800 dolari, faţă de 2.554.589 dolari; ApR - 66.607 dolari, faţă de 1.092.224 dolari în realitate ş.a.m.d. Concluzia este la îndemîna oricui. Toate p a rtid e le p o litic e au fo losit ban i proveniţi din surse ncdeclaratc, bani la negru, cum ar veni. Care intră în casieriile formaţiunilor politice, sînt contabilizaţi la intern şi-i obligă pe lid e rii a c e s to ra să răspundă favorabil solicitărilor sponsorilor, “ sponsorizîndu-i” la rîndul lor cu funcţii bine remunerate ori facilitîndu-le accesul la informaţii confidenţiale sau afaceri grase. Se va spune că aşa se întîmplă în toată lumea civilizata, acesta fiind preţul plătit pentru funcţionarea sistemului democratic. Posibil. Numai că, acolo, astfel de afaceri sînt date în vileag în cele din urmă, pe cînd la noi ele răm în bine ascunse sub mantia tăcerii, cu complicitatea majorităţii demnitarilor, indiferent de culoarea lor politică. Acesta este adevăratul preţ pe care-1 plătesc românii pentru a putea visa la o democraţie adevărată.

S U P E R L O T O 5/40 24 mai 20013 1 1 1 ^ 4 - 2 8 ) ( 3 0 ) ( 2 5 ) [ 9

Valoarea omologată a cîştigurilor:Fond de c îş tigu ri: Cat. I REPORT 319.021.403855.082.419 lei Cat. a ll-a 2 132.925.585

Cat. a lll-â 358 754.776

J O K E R Fond de cîştiguri: 21.569.046.800 lei

5 din 45 1 din 20C U ) -r i i s )

Cat. I (5+1) ■: ;:'X 20.000.000.000*Cat. a ll-a (5) . REPORT: + 7 291.079.200Cat. a IIl-a (4+1) . REPORT .. 141.996.400Cat. a IV-a - (4) 23 7 6.173.756Cat. a V-a (3+1) . 93 .7 1.526.843Cat. a Vl-a ' (3) 1.764 ■7- 160.993Cat. a Vll-a (2+1) 1.449 TV ' T ' 97.996Cat. a V ll l-a . (1+1) 6.510 65.436

Fondul dc cîştiguri la categoria I va fi dc 20.000.000.000 Ici, pînă la apariţia unor variante cîştigătoare (5+1)

România are un complex de inferioritate în privinţa integrării europene, fapt ce alimentează complexul de superioritate al partenerilor occidentali din UE sau NATO, a declarat, ieri, p re şed in te le A dunăriiParlamentare a OSCE, Adrian Severin.

în conferinţa cu tema “O viziune rom ânească a unei Europe'viitoare”, susţinută în faţa studenţilor Şcolii Naţionale de S tud ii Politice şiAdministrative, preşedintele AP OSCE a arătat că problem a actualului Guvern al României este lipsa unei viziuni asupra Europei de mîine.

•In s titu ţiile europene s în t marcate din ce în ce mai mult de un deficit de democraţie, de

b iro c ra ţie şi lip să de transparenţă, dar acest lucru pu trebuie să oprească eforturile noastre de integrare în UE, este de păre re Severin. UE rep rez in tă o ţin tă pen tru R om ânia, “o a lte rn a tiv ă superioară celor pe care le avem”, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-i vedem limitele.

Severin a declarat că există un serios blocaj decizional, de un an sau doi, în instituţiile europene. Un exemplu în acest sens este OSCE, care nu reuşeşte sâ adopte nici o decizie importantă, la ultima reuniune la n ive l înalt nereuşindu-se adoptarea unui document final, a argumentat el.

Adrian Severin spune că după al doilea război mondial au

apărut în politica internaţională personalităţi importante, cărora îe datorăm crearea NATO şi U E, dar astăz i num ăru l vizionarilor este mult mai redus şi contextul în care pot acţiona este mult mai dificil.

P reşed in te le . AP O SCE consideră că întreaga lume trece printr-o perioadă de “dezordine, o criză a dreptului internaţional” şi că deşi se v o rb eş te de integrare şi unire, tendinţele izolaţioniste renasc cu multă putere. Nemulţumite de starea de dezordine existentă, multe state încearcă să-şi găsească în izolare căi de evoluţie proprii, existînd reaşezări şi tensiuni în vech ile a lian ţe , a ap re c ia t Severin.

P R O D U S ELE Î N J U D E Ţ U Lt

Prezent ieri, la Cluj-Napoca, directorul Agenţiei Naţionale S an ita r-V e te rin a re , conf.d r. Gabriel Predoiu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că laptele şi produsele lactate vîndute în unităţile alimentare autorizate nu sînt contaminate cu substanţe toxice şi că nu există nici risc pentru populaţie în consumarea acestor produse.

în cadrul discuţiilor purtate între reprezentanţii direcţiilor judeţene sanitar-veterinare din judeţele Cluj, Alba, Sălaj şi B istriţa şi directorul ANSV s-au avut în vedere două aspecte foarte im portante: im pactul produselor contaminate asupra sănătăţii publice, identificarea surselor primare de infestare şi măsurile necesare pentru pro­tecţia consumatorului. Referitor la m ăsurile luate , conf. dr.

LA C T A T E V S iD U TE CLUJ MU SIMT T U 1IC E !

Gabriel Predoiu a precizat că „acestea se cantonează în sfera depistării traseelor prin care laptele este contaminat, interzi­cerea valorificării acestui produs pentru procesare şi interzicerea în consumul public. Cei care vor comercializa lapte conta­minat vor fi sancţionaţi conform leg isla ţie i în v igoare". în

judeţul Cluj este interzisă timp de aproximativ o lună colecta­rea laptelui de la nouă centre, datorită depăşirii limitei admise de pesticide organo-clorurate. C onform s ta tis tic ilo r, peste1.500 de crescători de bovine din judeţ au fost afectaţi de problema laptelui contaminat.

C.POPESCU

Silvicultorii propun ca întregul fond

forestier naţional să fie încă

administrat de structurile statului

Confederaţia Consilva propune ca fondul forestier naţional indiferent de forma de proprietate, de stat sau privată, să fie administrat de structurile statului pînă la crearea şi atestarea unor noi structuri ale Viitorilor propri­etari de pădure, a declarat, ieri, liderul sindical Marian Stoicescu. Astfel, această propunere vizează pădurile proprietate publică aparţi- nînd comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi pe cele proprietate indiviză aparţinînd foştilor compo- sesori, moşneni, răzeşi şi m oştenitorilor acestora. Liderul sindical consideră că pentru continuitatea modului de gospodărire durabilă a pădurilor este necesară menţinerea actualelor un ită ţi de producţie şi gruparea lor pe ocoale silvice. în opinia acestuia, pentru gospo­dărirea pădurilor trebuie încadrat personal silvic care a avut şi pînă la schimbarea formei de proprietate atribuţii în administrarea pădurilor respective, pentru ocuparea posturilor vacante urmînd ca silvicultorii să fie angajaţi în urma unei selecţii pe criterii profesionale.

Pregătirile pentru Congresul al IV-lea al PSM intră în linie dreaptă

ANUNŢîn temeiul disp. art. 22

alin. 8 din Legea nr. 70/ 1991 m odificată, privind alegerile locale, completată şi cu disp. OUG nr. 72/ 2001, avînd în vedere că prin HG 468/ 17 mai 2001 a fost stabilită data pentru a lege rea de prim ari în unele c ircum scrip ţii electorale, la 17 iun. 2001, se aduce la cunoştin ţă publică data la care va avea loc tragerea la sorţi pentru desem narea ju riştilor în b iro u rile e lec to ra le de circumscripţie.'

în a ce s t sens, se stabileşte data de 26 mai 2001, o ra 10, la. sediul Judecătoriei Turda, pentru desem narea ju riştilo r în Biroul electoral municipal de circum scripţie nr. 1, Cîmpia Turzii.

V icepreşedinte Ioan GEORGIU

Ieri a avut loc P lenara C om itetului Judeţean Cluj a Partidului Socialist al Muncii. A lături de conducerea PSM Cluj au participat preşedintele PSM , Ioan Sasu, precum şi v icep re şed in te le U niunii T in e re tu lu i S ocia lis t, Em il Zbîrlea. în cadrul şedinţei s-a stabilit componenţa numerică a delegaţiei cîujene la Congresul al IV-lea al PSM din'23 iunie. De la Cluj vor participa 12 delegaţi şi cinci invitaţi, tot membri de partid. La Congresul

din iunie vor lua parte 700 de membri de partid, în condiţiile în care în PSM sînt înregistraţi aproximativ 8 1.000 de activişti. Participanţii la Congres vor lua în discuţie strategia pe termen scu rt şi m ediu p riv in d relansarea PSM pe scena politică românească, precum şi îmbunătăţirea program elor şi sta tu tu lu i p artid u lu i.Preşedintele PSM, Ion Sasu, a declarat: „Vrem să ne clarificăm poziţia şi să ne explicăm: noi nu sîntem nişte sperietori aşa

cum deseori sîntem prezentaţi, sîntem europenişti, susţinem pluralismul politic, principiile dem ocraţie i, p recu m ^ş'i proprietatea privată". în altă ordine de idei, Ion S asu a declarat că „PSM duce negocieri cu celelalte partide socialiste mici pentm a crea o convenţie, o uniune a stîngii socia liste , asta în v ederea form ării unei a lte rn a tiv e socialiste la guvernare".

Mihaeia LĂPUSAN

l a U ”! " ® - f î î s i t i F j s ă t a r f i i.sumă de 25.293.818,616 Iei + Ia tragerea LOTO 6/49 dinun apartam ent de lux cu 3 21 ianuarie 2001.camere, toate acestea obţinute Florin GHIOCA ^ ----------

" . . ; 4 ?■RmL ♦ < \ ,*• y „ W *' ' k

Loteria Română şi-a premiat cîştigătorii în 24 mai, la sediul din str. Eroilor nr.4. Mai precis o cîştigătoare a lozului “Ora 1 a v e n it” , doamna T eo d o ra Şerban din Cluj-Napoca. Dînsa â cîştigat o maşină Daewoo Matiz, pe care a mărturisit că vrea să o vîndă. A jucat la LO TO încă din, 1964 şi a mai cîştigat pînă acum premii în bani de patru ori. în faţa statuii lui A vram lancu din C luj- N apoca , doam na Şerban a p rim it acte le şi cheile “premiului”. Alţi 18 cîştigători ai Loteriei îşi vor primi premiile constînd în bani, autoturisme sau apartam ente. Mai menţionăm faptul că recordul absolut în materie de cîştig îl deţine Constantin M urariu din B ucureşti cu im presionanta

.

lP - ! î

Foto: Ion PETCU

iL u D ^ a t a Ţ r ^ b r u ~ n i\ "4 i / t !/ fu y Y .ju o e c s to n a U u j- N a p o c a , în m atricu lată la Oficiul Registrului Com erţului judeţului Cluj, sub n r . J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 . 0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 3 . . .

ILIE CĂLIAN (re d a c to r şe f);V A LE R CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şe f adjunct).Te l. 19.16.81; fax : 19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

Tel/fax:S ecre ta r de redacţie : H orea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N apoca, str. N ap o ca 16

CULTURĂ: T E L . 19.74.90 - M i C F A E L A B O C U ; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: T E L . 19.74.90 - R A D U V I D A ; ECONOMIC: T E L . : 19.75.07; SPORT: T E L . : 19.21.27 - C O D I N S A M O IL Ă ; PUBLICITATE: T E L ./ F A X .1 9.73.04 - R Â U L S E S T R A Ş ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: T E L : 19.49.8li - S T E L A P E T C U : CONTABILITATE: T E L : 19.73.07 - L IV I A P O P ; SUBREDACŢIA ( r TURDA: T E U F A X : 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: T E L ./ F A X : 21.60.75

TIIMKIL RECITIT Lt