Podisul Transilvaniei

Limite

Carpatii Orientali, Meridionali, M. Apuseni, Dealurile de Vest

Subunitati:

A.Exterior

Nord: Subcarpatii Lapusului(1)

NE- Muscelele Nasaudului (2), Dl. Bistritei(3)

E- Subcarpatii Transilvaniei (4)

Sud- Depr Fagaras, Sibiu, Apold (5)

V- Cul. Alba Iulia Turda (6), Dl. Feleacului (7), Pod. Huedin-Păniceni (8) , Depr. Almaj-Agrij(9)

B.Interior

Pod Somesan(1), Campia Transilvaniei (2), Pod. Tarnavelor(3)

A.

(1).Subcarp Lapusului

Notiunea de subc. propusa de prof. Grigore Posea, din cauza structurii cutate , alt. pana la 974 m ( Culmea Brezei )

Alcat. din 2 compartimente : depr. Targu Lapus – N si Culmea Brezei – S

Raul Lapus dreneaza depr. Lapus si centrul polariz al zonei este orasul Tg Lapus

Depr Tg Lapus se mai num Tara Lapusului si se suprapune pe zn etnografica Lapus . Sate mari : 500 -1000 loc.

Culmea Brezei este un sinclinal suspendat, masiv deluros f bn impadurit ( cu pad de fag ) , in partea de V se afla Manastirea Rohia .

Aici se afla f putine asezari si sate mici.

Pp bogate – 1000 -1200 mm / an . Climat mai racoros, tm anuale 7-8 grade -> se cultiva cu precadere unele cereale : porumb, grau ,

secara ; cartoful ; fanete si pasunile – mare parte . Ocupatia de bz – cresterea animalelor – vite .

Orasul Tg Lapus ( jud. Maramures ) are un profil agro-industrial , nu se remarca decat prin ind mica ( ateliere ) , este centrul

polarizator dpdv econ si social.

(2)Muscelele Nasaudului

Intre raurile Ilisua in V si Somesul Mare in E si S. In N – M. Tibles si Rodnei .

Trecerea de la muntii din nord la dealuri spre sud, se face insesizabil -> limita neclara, interfluviile prelungi care coboara trec in

interfl. orientate tot in directii NS in cele din partea de S.

Muscel = munte mai scund sau deal mai inalt

Calea ferata Salva –Viseu , pe valea Salautei ( leaga Depr. Maramures de vestul tarii)

Rauri : sunt paralele, curg NS; Anies, Salauta, Gersa

Intefluvii inalte intre rauri de 700 -900 m, care trec spre munte insesizabil

Sargeorzai Bai ( izvorul Hebe ) – pe valea Somesului Mare

(3) Dealurile Bistritei

- alternanta unit deluroase cu cele depresionare. Specifica de regula unit submontane

- dealurile au alt de 600-800m

- depr se desf la alt de aprox 400 m

- Cul Sieului – in Sieu se varsa Budacu , Bistrita

- Asez se afla numai in depresiuni

- Depresiuni – agricultura, pasuni si fanete

- Dealurile : ex. Dl. Cetatii - padure, livezi ( mar in special)

- Munic. Bistrita centrul polarizator econ si social . Rombat, un combinat de prelucrare a lemnului

- E : Piemontul Calimanului format de raurile care vin din mtii Calimani

(4) Subcarpatii Transilvaniei

Subunit. : Subc Gurghiului , Tarnavei Mici ( Paridului ) , Odorheiului si Homoroadelor

Limite : N – Dl. Bistritei

E – Pod. Tarnavelor

V – Carp Orientali

Term . Subcarp : prof. Ion Marc : dat struct geologice cutate ( mai ales cute diapire formate dat sarii – apar la zi dat eroziunii ), si a

alternantei de dealuri si depresiuni : 2 siruri de dealuri si 2 siruri de depresiuni .

Climatul racoros si umed

Sovata- lacuri pe masiv de sare ( L.Ursu -heliotermie ; L.Verde)

Economia : activ de bz cresterea animalelor si cultura plantelor , dar si artizanatul ( Corund – ceramica secuiasca ) , la Reghin fabr de

instrum muzicale, articole sportive, rechizite

Odorheiul Secuiesc : municipiu , pop 35.000 loc, ind confectiilor

(5) Depresiunile din sudul Transilvaniei

Fagaras, Sibiu , Săliște, Apold

Formare

Depresiunile s-au format la contactul dintre podiș si munte prin eroziunea exercitata de raurile Olt, Cibin si Secasul Mare in

detrimentul podisului. Eroziunea s-a format asupra formatiunilor sedimentare miocene si pliocene ale Pod. Transilvaniei.

Dovada acestui lucru o reprezinta unii martoride eroziune cum ar fi Magura Voinii.

In toate cele 3 depresiuni exista 3 trepte de relief

-treapta cea mai joasa ( luncile si terasele raurilor principale –Olt, Cibin, Secasul Mare)

-treapta glacisurilor sau a campiei piemontane

-treapta deluroasa, frecvent lipita de munte

Ponderea acestor trepte variaza de la o depresiune la alta .

In depr Fagaras, treapta deluroasa ocupa doar 20% din suprafata, in timp ce treapta glacisurilor ocupa peste 70% din depresiune.

In depr. Sibiului treapta deluroasa 40%

In depr. Apoldului treapta deluroasa 60%

Debitul Oltului la intrare in depr. Fagaras este de 43m3/s, iar la iesirea din depresiune este de 90m

3/s.

Depr. Saliste – depresiune suspendata in spatele unui defileu

Vant mare- prezenta foeh-ului

Temp medii anuale : Fagaras 8 grade C, Sebes 9 grade C ( cred)

Vegetatia : in cele 3 depresiuni : stejar – gorun, stejar pedunculat, fag in dealurile subunitare, carpen.

Soluri - argiluvisoluri

10% paduri, 90% peisaj agricol ( depr fagaras)

Orase

Fagaras- al 2-lea municipiu din Brasov , industrie chimica, cetatea fagarasului

Avrig – industria sticlei- traditie

Cârțișoara- de aici porneste transfagarasanul

Cisnadie-covorare, zona etnofolclorica

Transalpina- intre sebes si novaci

(6)Culoarul Alba Iulia-Turda

SV Transilvaniei

Drenat de Mures si Aries.

Alc din 2 comp : nordic ( Turda-C. Turzii- Oc. Mures) si sudic ( Aiud-Alba Iulia)

Exista 2 trepte de relief – treapta joasa ( lunca si terasele raurilor Mures si Aries) si treapta inalta ( z. Deluroasa : Dl. Măhăceni, Dl

Bilag, zona piemontana de la poalele muntilor Trascau)

Treapta joasa: terasele celor 2 rauri se dezv. Mai mult pe partea dreapta, in timp ce versantul stang e adanc fiind subminat de eroz.

Laterala a celor 2 rauri. Aici au loc inversiuni termice cu formare de ceata in sezonul rece, in timp ce unitatile inalte, deluroase

beneficiaza de mai multe zile insorite.

In cul. Alba Iulia-Turda se manifesta foehnul datorita traversarii de catre masele oceanice , atlantice a muntilor apuseni facand

favorabila cultivarea vitei de vie.

Dl. Mahaceni – cea mai inalta componenta, alc din sedimente miocene ( specifice pod transilvaniei)

Dl Bilag e separat de dl piemontante printr-un culoar unde se gasesc aluviuni si arata ca o vale fara rau – se speculeaza ca pe aici ar fi

trecut inaine raul Ighiu

Alba Iulia traversata de raul Ampoi.

Localitatile se aliniaza in lungul Muresului si Ariesului , densitate > 100 loc /km2

Turda- aprox 40,000 locuitori; industria liantilor ( ciment, var), ind. Sticlei

C. Turzii- Jud Cluj, ind. Metalurgica ( sarma)

Ocna Mures- oras si statiune turistica, vechi exploatari de sare

Alba Iulia – resedinta judet Alba , pesdte 70,000 locuitori; ind. Portelanului, electrotehnice( Albalact), orasul Marii Uniri de la 1 dec

1918, cetate medievala,

In lunca Muresului se cultiva si hamei.

(7) Dl. Feleacului

2 componente: -inalt- Dl Feleacului

-depresionar ( Depr. Iara-Hășdate) depresiune deluroasa, colinara, cu sate mici, econ. agrara slab dezvoltata

Dl. Feleacului- un masiv inalt mare, bombat cu alt peste 800 de metri. Este de fapt un borst cristalin acoperit de formatiuni

sedimentare subtiri ( specifice pod transilvaniei , varsta sarmatiana . Prezenta padurilor de stejar si alte foioase , utilizare in scopul

pasunatului.

(8)Podisul Huedin-Păniceni

Depresiunea Huedin este incadrata de muntii Apuseni ( Gr. Posea), dupa altii se prelungeste spre est prin pod. Păniceni formand

impreuna o subunitate marginala a pod. Transilvaniei.

Acest podis apare ca o treapta inalta, suspendata, fata de depr. Almaj –Agrij , situata spre nord.

E drenat de Raul Crisul Repede ( izv. Muntii girau) si r. Nadaș . In viitor unul din afluentii Almajului va strapunge acest deal si va

capta Crisul Repede ( 2000 ani)

In depr. Huedin climatul este racoros , mase de aer rece coboara din masivul Vladeasa si stagneaza.

Orasul Huedin – aprox 20,000 locuitori din jud Cluj , centru polarizator al podiasului Huedin- Paniceni.Ind alimentara-lactate

(9)Depresiunea Almaj-Agrij

Se confunda cu bazinul hidrografic al raurilor Almas-Agrij, afluente ale Somesului.

Este o depresiune deluroasa , cele 2 rauri s-au adancit in sedimentele miocene si pliocene( specifice pod transilvaniei) . S-au format

cueste de subimpingere ( cred, curs 4 pag 5) , indeosebi pe dreapta celor 2 rauri.

Este utilizata agricol (culturi de porumb) si pasuni.

E traversata de drumul E81, trece prin Poarta Salajului.

Localitatile Gâlgău –Almas: rez. Gradina Zmeilor – ansamblu de turnuri si piramide din conglomerate miocene.

B.

(1)Podișul Someșan

Pod. Transv : 2 etape ( 1. Pod. Someșan, Dl. Feleacului, Subc Lăpușului – paleogen 40-20 mil.ani ; 2. – neogen 20-2 mil.ani : Dl.

Bistriței, C. Trans, Pod. Tȃrnavelor, Subc Trans, Depr. Sibiu, Cul Al.-Turda, Depr.Apold, Depre.Făgăraș ).

- roci sedimentare ( sare : Praid, Sovata, Turda, Oc Mures ; argile, marne, nisipuri, tufuri, conglomerate, calcare )

- numit și Platforma Someșană sau Pod. Someșelor

- se desf la N și mai ales la S de Someș ( format-confluența Someșul Mic cu cel mare la Dej )

- formațiuni paleogene și din neogenul inferior, precum calcare de Căpuș, tuful de Dej – vulcanic, conglomeratele de Hida, secundar –

argile si marne; roci ȋn general dure -> foarte bine reprezentat relieful structural ( structura monoclină, stratele ȋnclinȃnd de la S spre N

ȋn compartimentul de la S de Someș, și de la N spre S ȋn compartimentul de la N de Someș ) – formele cele mai frecvente sunt

cuestele, numeroase văi pot fi considerate subsecvente : Căpuș, Borșa, Luna, Nadăș .

- ȋn parte de NE ( Dealurile Ciceului) rocile sedimentare sunt străpunse de un neck vulcanic – pe acest neck construită Cetatea

Ciceului – din roca vulcanică .

- Pod. Purcăreț - Boiu Mare – relief pe calcare, afluenții Someșului care fragmentează acest podiș au văi sub formă de chei ( ex- Ch.

Babele)

- Dealurile Gȃrboului – reprezintă un compartiment ȋnalțat, un horst – artera hidrografică concentrică

- Caracterizare bio-pedo-climatică : Pod. Someșan aflat sub infl oceanice, cu pp de 600-800 mm, temp medie anuală de 7 – 8 grade

Celsius pȃnă la 9 grade pe văile Someșelor . Vegetația naturală ( păduri de stejar cu amestec de alte foioase ) a fost ȋnlocuită ȋn cea

mai mare parte de terenurile agricole. Solurile sunt specifice păd. de stejar : clasa argiluvisoruli, iar pe calcarele din nordul și sudul

extrem s-au format rendzine .

-Populația este concentrată ȋn deosebi pe văi – pe cele 2 Someșe și pe Someșul unit, dar și pe afluenții acestora. Cel mai mare centru

urban este Cluj Napoca : municpiul reședință al jud. Cluj, peste 300 000 de locuitori, industrie diversificată și bine dezvoltată (

Napochim, Farmec, Clujana, Napolact), centru cultural, universitar, turistic ( Grădina Botanică – cea mai veche din țară, Catedrala Sf.

Mihail, Teatrul de Stat, Catedrala Ortodoxă, Universitatea Babeș - Bolyai ).

- densitatea cea mai mare a populație ȋnregistrată pe V. Someșului Mic ( trecere șosea și cale ferată, 2 orașe – Gherla și Dej –

ind.lemnului , la sud de Dej – Ocna Dejului – zăcăminte de sare) – de la Căpușul Mare pȃnă la Dej .

- transporturile – pe ambele Someșe și pe cel unit, se află pe lȃngă șosele și căi ferate : magristrala feroviară 400 : Beclean – Dej –

Jibou – Baia Mare ; mag feroviară 300 : Războieni – Apahida – Cluj – Oradea ; mag 300 – 400 -> linia de legătură Apahida – Dej ;

ȋntre Turda – Cluj – Gilău – Căpușu Mare – Oradea: drumul E81

(2)Cȃmpia Transilvaniei

- subunitate f bn delimitată a Pod. Trans, pe toate văi :N – Someșul Mare, S – Mureș, V – Someșul Mic, văile Zăpodiei și Caldă Mare

, Arieșul, E – văila Șieu, Dipșa, Lunca și Luțu

- aparține compart central al Pod. Trans format ȋn a 2 a etapă din evoluția acestuia, respectiv ȋn neogen

- rocile sunt sedimentare, dar spre deoseb de Pod. Someșan , predomină rocile moi : argile, marne, nisipuri și secundar există și roci

mai dure : tuful de Dej, conglomeratele de Hida, iar la aceste se adaugă sarea : Cojogna

-structura dominantă este cea de domuri ( boltiri ale stratelor generate de deformarea sării care se află ȋn bază , pe margini

compartimentului central sarea a ieșit la suprafață – cute diapire – argila căpușește stratul de gaz metan, iar nisipul cantonează gazul

format din descompunerea materiei vegetale )

- centre de exploatare a gazului metan : Săramșu, Zau de Cȃmpie, Puini, Sărmașel

- altitudinea maximă este ȋn compartim nordic : 638 m , alt medie este de 400 – 500 m

- relieful este unul deluros, colinar

- denumirea de Cȃmpia Trans nu e justificată de aspt reliefului ci de utilizarea agricolă intesinvă, fiind grȃnarul Transilvaniei . Doar 10

% din supr o reprezintă pădurile, restul fiin terenurile agricole ( se cultivă cereale : grȃu și porumb ) plus pășuni și fȃnețe care sprijină

creșterea animalelor ( cornute mari și mici )

- numele de cȃmpie este inspirat de numeroasele toponime care au determinativul enclitic ,, de campie ¨ - omonimul ,, de pădure ¨

- văile cu excepția Someșelor și a Mureșului sunt văi autohtone, au debite mici și foarte variabile, vara frecvent seacă, cele mai

importante sunt : Sărmașu sau Pȃrȃul de Cȃmpie ( afl al Mureșului ) și Fizeșul – afl. Someșul Mic -> au separat subunitățile: Dealurile

Sărmașului ȋn S, Dealurile Fizeșului ȋn N . Limita dintre aceste 2 subunit este cumpăna de ape dintre bazinele Someș și Mureș.

- văile, cu excepția Mureșului și Someșelor, sunt scurte și nu au terase, fiind ,, ȋnecate ¨ ȋn depunerile coloviale laterale. Ca urmare a

acestei situații, panta rȃurilor pe alocuri se micșorează f mult, formȃndu-se chiar mici contra-pante ( se adună apa) - > așa form

iazurile . Cele mai multe iazuri sunt pe văile Sărmașu, Fizeș, Gădălin, Sic, Meleș. Omul a completat acțiunea naturii ȋmnunătațind

aceste iazuri, pe care le folosește de obicei ptr piscicultură . In prezent nu mai sunt decȃt 25 – 30 de iazuri, cele mai multe dintre ele

fiind colmatate. Cele mai cunoscute lacuri sunt : Geaca, Zau de Cȃmpie, Taga.

- dată fiind defrișarea celei mai mari părți a C. Trans, ȋncă de acum 500 pȃnă la 1000 de ani, solurile argiloiluviare specifice păd au

fost ȋnlocuite de cernoziomuri cambice și argilo

( deosebi ȋn jum de SV – are un climat mai cald 9-10 grade temp medie anulă, pp mai puține 500 – 600 mm, vorbindu-se chiar de un

ochi de stepă ȋn această zonă, ȋnconjurat din toate părțile de păd de stejar )

- ȋn interiorul C. Trans există un sg oraș : Sărmașu , cu profil accentuat agricol, declarat ȋn 2004, regiune cu caractr rural – agricol

- bilanț demografic neg, tinerii pleacă spre orașele mari din apropiere sau mai ȋndepărtate

- există o șosea pe direcție E-V, ȋntre Apahida și Reghin, mai multe pe dir N-S, și o cale ferată N-S de la Beclean la Luduș.

(3)Podisul Târnavelor

Ocupa jum sudica a compartimentului central al pod Transilvanirei.

Numele unitatii vine de la cele 2 târnave ( mare si mica) ce strabat unitatea pe E-V si se unesc la Blaj.

Podisul este alcatuit din roci sedimentare depuse in a 2a etapa de evolutie a bazinului Transilvaniei, respectiv din neogen. Stratele

sedimentare neogene sunt dispuse cvasi-orizontal, dar local apar bombari sub forma de domuri precum si inclinari ale stratelor de la S

spre N. Datorita acestor inclinari, raurile Mures, Tarnava Mare si Mica pot fi considerate subsecvente, avand versantul stang prelung

si in trepte si versantul drept scurt si abrupt.

Centre de exploatare a gazului metan: Nou Sasesc, Ilimbav, Copsa Mica

Gazul metan este folosit la termocentralele Ludus-Iernut precum si in industria chimica de la Tarnaveni si Tg. Mures.

Din pod. Tarnavelor pleaca conducte magistrale catre Muntenia si Moldova.

Ocna Sibiului: lacuri pe masivele de sare si statiune balneo-climaterica

Pod. Tarnavelor se afla pe locul 2 in tara dupa Subcarpatii Buzaului in ceea ce priveste eroziunea terenului( siroire, spalare in

suprafata, torentialitate) datorita substratului foarte friabil, pantei si utilizarea agricola a terenului.

Un ansamblu edificator in acest sens si cu valente turistice este Rapa Rosie ( Sebes) – ansamblu de rigole ( canal mic de scurgere a

apei cu aspect de sant elementar) pe argile rosii.

Caracteristic pod. Tarnavelor: glimeele- aruncari de teren ce s-au manifestat in a 2a parte a cuaternarului ( la Saschiz)

Clima

-influente oceanice; precipitatii mai mici in V unde se resimte foehnul ( 500-600 mm) si mai bogate in E (700-800mm)

-temperatura medie anuala este mai mare in V la alt de 400-500 m: 9-10 grade celsius. In est la altitudini de peste 700 m, 7-8 grade C.

Vegetatia

23% zona forestiera

Pe dealurile inalte din E – paduri de stejar pedunculat + alte foioase( carpen, fag , ulm)amestecul se numeste șleau.

Pe Tarnave si Mures- culturi de hamei

Soluri

Argiluvisoluri – specifice padurilor de stejar

In Pod. Secaselor si in jum E apar cernoziomuri cambice, argiloluviale .

pseudo redizionale : pe suprafete insemnate, soluri specifice pe marne

Populatia

In lunca Muresului , T. Mare si Mica, aval de Blaj si Hartibaciu : 90-100 loc/km2

Satele sunt mari si inlantuite de-a lungul drumurilor, situate pe traseele raurilor.

13 orase: Tg Mures-resedinta de judet (160-170 mii loc)

Mun Sighisoara si Medias ( aprox 40,000 loc)

Mun Blaj ( aprox 30,000 locuitori)

Alte orase: Ludus, Iernut, Ungheni-aeroport

Industrie

Cel mai important centru industrial este Tg Mures ( combinatul Azo Mures, Electro Mures, Almedica, ingrasaminte si compusi

chimici)

Sighisoara- industria confectiilor si a sticlei

Tarnaveni-Combinat chimic

Blaj- fabrica de bere Bergenbier

Agricultura

Cel mai bine dezvoltata in vaile Muresului si pod Secaselor

Pe cursul inferior al T. Mici-podgoria Jidvei

Pe valea Tarnavei Mari de la Sighisoara pana la Teius trece magistrala feroviara 300, dinspre Cluj.