Nume:Popescu Claudia GeorgetaClasa: a XII-a E Colegiul Naional Ioni Asan

Aezare geografic

Limite:-in Nord - Jugul intercarpatic, Grupa nordic a Carpailor Orientali-in Sud - Carpaii Meridionali-in Est - Carpaii Orientali-in Vest - Munii Apuseni

ReliefPodiul Transilvaniei este situat in interiorul arcului carpatic avand un relief colinar.Podisul Transilvaniei, cu altitudine de 500-600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale,in cuprinsul carora se acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Podisul este impartit in trei diviziuni:- Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m, orientate est-vest; -Campia Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; -Podisul Somaselor, dincolo de culoarul celor doua Somesuri, cu relief asemanator de dealuri, in mare parte cu culturi agricole. Depresiuni : Depresiunea Bistrita, Valeni de Munte, Praid, Odorheiu Sucuiesc, Homoroadelor si Horghiz Dealuri : Siclod, Bicheci (1080 m), Firtus, Sinioara. Podisul Transilvaniei este format din Podisul Someselor, traversat de Somes cu altitudini de 500-600 m , Culmea Breaza fiind de 974 m, Campia Transilvaniei intre Somes si Mures (o regiune deluroasa, relativ neteda cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri), la sud de Mures , Podisul Tarnavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.

ClimaSunt determinate de diferena de altitudine dintre prile centrale i marginale i expunerea diferit fa de circulaia maselor de aer. Exist o diferen de altitudine ntre partea estic (1000 m) i cea vestic (500-600 m).n partea vestic este o umbr de precipitaii cu influene foehnice, cu temperaturi mai ridicate i precipitaii sczute. Partea estic este expus favorabil n faa maselor de aer.

Se pot distinge dou areale biopedoclimatice:1.Partea central-vestic treptele joase de la partea estic aMunilor Apuseni. Temperaturi: 8-9C, mai mari n Culoarul Alba i zonaTurdei. Precipitaii: 600-700 mm/an, mai mici n zonaAlbai Turda. Asociaii vegetale: stepice, silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, nlocuite prin culturi agricole, livezi, vii (asociaii de leau: nu sunt pure).2.Arealele marginale nalte Temperaturi: 7-8C. Precipitaii: 700-800 mm/an. Vegetaie de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-iluviale i intrazonale (litomorfe).

HidrografieReteaua hidrografica: este formata din rauri majore si afluentii lor: Somes (format din Somesul Mare si Somesul Mic), Mures, cu afluentii principali: Ariesul, Ampoiul, Tarnava( cu Tarnava Mare si Tarnava Mica, ce se unesc la Blaj), Streiul, Oltul cu Cibinul si Hartibaciul

Apele freatice:sunt de calitate necorespunztoare datorit duritii i mineralizrii lor ridicate. n arealele cutelor diapire apele sunt srate. Apele minerale fluctuoase sunt rspndite la Bizua.Lacurile:- srate: Ursu- antropice:Ocna Sibiului,Ocna Dejului,Ocna Mure,Cojocna(amenajate mai ales cu scopuri turistice)- iazuri i heletee: naturale (bararea vilor de aluviuni), antropice (amenajate antropic)- lacurile aprute ntre valurile de alunecare au format mlatini i turbrii.

Lacul UrsuLacul Ocna SibiuluiLacul Ocna DejuluiLacul Cojocna

Vegetatievegetatie de luncazona padurilor de foioaseetajul padurilor de foioaseetajul stejarului- sub 500 m alt - include stejar, cer, garnita, stejar pedunculat, gorun, carpen, ulm, tei, frasin, artar, paltin, jugastru - pe central Transilvanieietajul fagului- 600 - 800 m alt - gorun, fag (E-ul, Nordul-ul si Vestul-ul Depresiunii Colinare a Transilvaniei)

Etajul stejaruluiEtajul fagului

Faunamistret, viezurelup, vulpe, pisica salbaticacaprioara, veverita, cinteza, ciocanitoarepesti - mrean, crap, caras, platica, salau

Tipuri de solcernoziomuri cambice- Campia Transilvanieisoluri de luncasoluri brune argilo-iluviale + soluri cenusii din clasa argiluvisolurisoluri brune + soluri brune acide din clasa cambisoluri

Resurse de sol si subsolPodisul Transilvanieia atras atentia prin marile cantitati de gaz metan de care dispune, dar si prin celelalte bogatii naturale pe care le ofera, precum carbunele brun extras inBazinul Almasuluisi sarea.Podisul Transilvanieiofera si o serie de resurse fizico-geografice, ca hidroenergie, pasuni, paduri si izvoare minerale.

Bibliografie1.http://www.turismland.ro/zone-turistice/podisul-transilvaniei/2.http://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_colinar%C4%83_a_Transilvaniei#Tr.C4.83s.C4.83turi_climatice