planuri si harti topografice

18.05.2015 PLANURISIHARTITOPOGRAFICE

http://www.scritub.com/stiinta/arhitecturaconstructii/PLANURISIHARTITOPOGRAFICE73382.php 1/11

ALTEDOCUMENTEEXPERTIZPRIVINDPROTECIATERMICNr.A.0714010BlocmantabetonIsospanS36,5/13,5PROIECTAREASICALCULULELEMENTELORDECONSTRUCTIIDINLEMNPREVEDERISPECIFICECONSTRUCTIILORCOMPOZITEInfrastructuriHiromiFujiiIluminatarchitecturalLUCRARIDEI+RINAMENAJAREABRATESULDESUSSCCONSTRUCT:construiestecasedelemntipCanada.InstalatiideventilaresiclimatizareMEFPENTRUBARESISTRUCTURIDINBARE

Search

Username/Parolainexistente

email Login AmuitatparolaxCreazacontnou

Home Exploreaza Upload

AdministratieArtaculturaBiologieCasagradinaDiverseEconomieGeografieGradinitaIstorieJurnalismLimbaLiteraturaromanaManagementMedicinaPersonalitatiProfesorscoalaSociologieStiintaArhitecturaconstructiiAstronomieChimieDreptFizicaInformaticaMatematicaStiintepoliticeTutorials

TehnicamecanicaTimpliber

PLANURISIHARTITOPOGRAFICEArhitecturaconstructii

PLANURIsIHRITOPOGRAFICE

7.1.Definitiaplanurilorsihartilortopografice

Planultopograficestereprezentareagrafica,micsoratalascara a unei suprafetemici de teren, care se realizeaza la scarimaimarisauegalecu1:10000.Deoarecesuprafatacuprinsapeun plan topografic estemai restrnsa, curbura Pamntului esteneglijatasinusefolosesteunsistemdeproiectie.

Hartatopograficaestereprezentareagrafica,micsoratalascaraaunorportiunimaridinsuprafataPamntuluisauntreagasuprafata a acestuia. Din acest motiv, la realizarea hartilortopograficesetinecontdecurburaPamntuluisisefolosesteunsistem de proiectie. Hartile topografice se ntocmesc la scarimaimicide1:25000.

Spredeosebiredeplan,carecontinemaimultedetalii,hartadaoimaginedeansamblu,fiindmaisaracandetalii.Datoritaacestuifapt, pozitia punctelor pe planurile topografice are o preciziemultmaimaredectpeharti.Deaccea,planuriletopograficesefolosescpentrulucrariledeproiectaresiamenajareateritoriului,pentru exploatarea unor resurse nat 333i88d urale, pentruconstructiietc.

7.2.ClasificareaplanurilorsihartilorPentruclasificareaplanurilorsihartilorsepotluanconsideraremaimultecriterii,nprimulrndscaradeexecutiesiapoicontinutul,teritoriulcuprins,destinatiasinumarulculorilor.

Dupascara,planuriletopograficesempartn:

planuritopograficepropriuzisentocmitelascara1:10000sau1:5000

planuritopograficedesituatientocmitelascara1:2000,1:1000,1:500

planuritopograficededetaliuntocmitelascara1:200,1:100si1:50,utilizatenconstuctii.

Dupaacelasicriteriusihartilesedividntreicategorii:

hartilascarimari,lacarescaravariazantre1:250001:200000

hartilascarimijlocii,cuscaracuprinsantre1:200000si1:1000000

hartilascarimici,ntocmitelascarimaimicide1:1000000,deex.1:5.000000acesteafiind,ngeneral,hartimurale.

Dupacontinut,hartilepotfi:

hartigenerale

hartispecialesautematice.Dincategoriahartilor generale facpartehartile la scarimari simijlocii, pe care sunt reprezentate toate elementelegeograficedintro regiune (relieful, reteauahidrografica,vegetatia,asezarile,cailedecomunicatiietc.),carepotfiutilizatecamaterialedebazapentruntocmireahartilorlascarimaimicisauahartilorspeciale.

Dincategoriahartilorspecialesautematicefacparteaceleharticarescotnevidentaunanumitelementalpeisajului geografic. n cadrul acestora se deosebesc harti fizicogeografice (harta geomorfologica, hartaretelei hidrografice, harta solurilor, harta vegetatiei etc.) si harti economicogeografice (harta asezarilor,hartaresurselor,hartaindustriei,hartaagriculturiietc.).

Dupateritoriulreprezentat,hartilepotfi:

harti universale, care cuprind ntreaga suprafata a Pamntului dupa modul de reprezantare se



deosebesc planigloburi (harta sub forma de elipsa), planisfere (harta are format dreptunghiular) simapamond(hartacuprindeceledouaemisferereprezentatesubformacircularasaueliptica)

hartialeoceanelorsimarilor

hartialecontinentelor.

Dupadestinatie,hartilepotfi:

hartiscolare(didactice)

hartituristice

hartimilitare

hartimaritime.

Dupanumarulculorilorsepotdeosebi:

hartimonocrome(editatenalbnegru)

hartipolicrome(cudouasaumaimulteculori).

ab

Fig.7.1.Hartiuniversale

aplaniglob

bplanisfera

cmapamond.

c

7.3.Elementeleplanurilorsihartilor

nraportcucadrulhartii,launplansauhartasedeosebesc:elementedinexteriorulcadruluisielementedininteriorulcadrului.

7.3.1.ElementedinexteriorulcadruluihartiiTitlul si nomenclatura reprezinta primul lucru care atrage atentia la o harta. Acesta este notat

deasupralaturiidenordahartii,aproximativnparteacentrala,siestereprezentat,ncazulhartilorlascarimari, prinnumele localitatii celeimai importantedin regiunea cuprinsapeharta, n timpcepehartile lascarimiciaparescristeritoriulreprezentat(tara,grupdetari,continent,etc.).

PentruplanurilesihartiletopograficeeditatenproiectiaGaussKrgersistereografica1970,safolositunsistemdenumerotareformatdinliteremarisiliteremici,ctsidincifre,carepoartanumeledenomenclatura. De exemplu: L3468Ab. Aceasta nomenclatura are la baza mpartirea conventionala aglobuluinzonesifusegeografice.

Zonelesunttrasatensenslatitudinal,din4on4osisuntnotateculiteremajusculedelaAlaVncepnddela Ecuator spre nord si sud. Teritoriul Romniei, cuprins ntre paralelele de 43o37' si 48o15' latitudinenordica,esteacoperitdezoneleK(40o44o),L(44o48o) siM(48o52o).ZonaLacopera n ntregime taranoastra,zonaKaflndusensudultarii,iarzonaMnparteadenord.



Fig.7.2.Nomenclaturafoilordehartalascara1:1000000

Fuselegeograficeseobtinprintrasareademeridianedin6o n6o.Rezultaunnumarde60defuse,numerotatedela1la60,delameridianulde180o(opusmeridianuluiGreenwich),delavestspreest.Pesteteritoriultariinoastre,cuprinsntre20o15'si29o41'sesuprapunfusele34(18o24o)si35(24o30o).

Prinurmare,lascara1:1000000(fig.7.2),teritoriulRomnieiestecuprinsnceamaimarepartepefoileL34siL35sipartialpefoileK34siK35,nparteadesud,siM34siM35,nparteadenord.

Nomenclaturafoilordehartapentruscarile1:500000,1:200000si1:100000seobtinepornindusedelatrapezulde4ox6ocorespunzatorscarii1:1000000.Astfel,pentrufoiledehartalascara1:500000trapezuldelascara1:1000000se mparte npatruparti, cudimensiunilede2o n latitudine si3o n longitudine, fiecarenou trapezobtinutnotndusecuprimeleliteremarialealfabetuluilatin:A,B,CsiD.Prinurmare,nomenclaturavaficeaatrapezuluidelascara1:1000000(L35),lacareseadaugaunadincelepatrulitere.

Pentruaseobtinenomenclaturauneifoidehartalascara1:200000,trapezuldelascara1:1000000se mparte nsaseparti,att n latitudine,ctsi n longitudine,obtinnduse36de trapeze,notatecucifreromane,fiecareavndcte40Inlatitudinesi1onlongitudine.

Fig.7.3.Nomenclaturafoilordehartalasc.1:1000000,

1:500000,1:200000si1:100000

Pentru scara 1:100 000, trapezul de la scara 1:1 000 000 se mparte n 12 parti n latitudine silongitudine obtinduse 144de trapeze, notate cu cifre arabe, fiecare avnd ct 20' n latitudine si 30' nlongitudine.

Nomenclaturafoilordehartalascara1:50000seobtineprinmpartireaunuitrapezcorespunzatoruneifoilascara1:100000npatrupartiacte10'nlatitudinesi15'nlongituine,acesteanotndusecuprimelepatruliteremarialealfabetuluilatin,adicaA,B,CsiD.



Fig.7.4.Nomenclaturafoilordehartalasc.1:50000si1:25000

Dinmpartireauneifoilascara1:50000npatruparti,avndnlatitudine5',iarnlongitudine7'30'',vorrezultapatrufoilascara1:25000.Acesteasenoteazacuprimelepatruliteremicialealfabetuluilatin(a,b,csid).Deci,lanomenclaturahartiilascara1:50000seadaugaunadincelepatruliteremici.

Fig.7.5.Nomenclaturafoilordehartalascara:1:10000(L3520Bc4),

1:5000(L3520Bc4I)si1:2000(L3520Bc4I2)

Pentruscara1:10000sempartefoaiadelascara1:25000npatruparti,cudimensiunilede2'30"nlatitudinesi3'45"nlongitudine,caresenoteazacucifrearabedela1la4,lanomenclaturafoiidehartalascara1:25000adaugnduseunadincelepatrucifredelascara1:10000.

Pentruscara1:5000sempartefoaiadelascara1:10000n4particudimensiunilede1'15"nlatitudinesi 1'52" n longitudine, fiecare trapez notnduse cu cifre romane de la I la IV, care se adauga lanomenclaturafoiidela1:10000.

Pentruplanullascara1:2000,foaiadelascara1:5000sempartenpatruparticudimensiunilede37'50" n latitudine si 56'25" n longitudine, care se noteaza cu cifre arabe 1, 2, 3, 4, adaugate lanomenclaturaplanuluidelascara1:5000.

Alteelementenscrisedeasupralaturiidenordahartiisunt:

denumireaproiectieicartografice

codulhartii,pentruevidentansistemautomazizat

caracterulhartii.

Elementelereprezentatesublaturadesudahartiisereferala:

indicatii privind valorile declinatiei magnetice, a convergenteimeridianelor si a abaterii medii aaculuimagnetic

schemadeclinatieimagnetice,aconvergenteimeridianelorsiaabateriimediiaaculuimagnetic

schemasidimensiuniletrapezului

scaranumericasiscaragraficasimpla

graficuldepanta

schemafrontierelordestatsilimiteleadministrativealeteritoriilorjudetene,municipale,orasenestisicomunale

indicatiiredactionale.

Pe toate cele patru laturi ale hartii, cadrul exterior este ntrerupt pentru a fi trecuta nomenclaturahartilorvecine.



Fig.7.6.Elementeledinexteriorulcadruluihartii1Denumireaproiectieicartografice2Nomenclaturahartii3Codulhartii4Caracterulhartii5Nomenclaturahartilorvecine6Indicatiiprivindvaloriledeclinatieimagnetice,aconvergenteimeridianelorsiaabateriimediiaaculuimagnetic7Schemadeclinatieimagnetice,aconvergenteimeridianelorsiaabateriimediiaaculuimagnetic8Schemasidimensiuniletrapezului9Scara

numerica si scara grafica simpla10 Graficul de panta11 Schema frontierelor de stat si limitele administrative ale teritoriilor judetene, municipale,orasenestisicomunale12Indicatiiredactionale.

7.3.2.Cadrulhartii

Este reprezentat printrun sistem de linii care marginesc suprafata cartografica. Acesta cuprinde:cadrulinterior,cadrulgeograficsicadrulornamental.

Cadrul interior este constituit din paralele simeridiane care delimiteaza suprafata cartografiata, nfiecarecoltalsaufiindnotatevalorileacestora.

Cadrulgeograficsetraseazalaaproximativ8mmfatadecadrulinteriorsiestealcatuitdindoualiniiparalele, ntrecaresuntmarcate,prinsegmente,dimensiunilegradelorsaualefractiunilordegrad,att nlatitudine,ctsi nlongitudine.Datoritaacestuifapt,cadrulgeograficpermitedeterminareacoordonatelorgeografice ale oricarui punct sau fixarea pe harta a oricarui punct ale carui coordonate geografice suntcunoscute.

Cadrulexteriorsetraseazafoarteaproapedecadrulgeografic,maimultpentruesteticahartii,deundesidenumireadecadruornamental.Pecelepatrulaturialehartii, la jumatate,cadrulexteriorestentreruptpentruafitrecutanomenclaturahartilorvecine.

7.3.3.ElementedininteriorulcadruluihartiiAcestea sunt reprezentate prin reteaua rectangulara, elemente de planimetrie, elemente de altimetrie siinscriptiiledininteriorulhartii.

a)Reteauarectangularareprezintaunsistemdeliniidrepteparalelecuaxeledecoordonateadoptate,adicaprezintaproiectiaecuatoruluisiameridianuluiaxialalfiecaruifus.

Reteauarectangularaareaspectuluneireteledepatrate(deundesidenumireadereteageometrica)trasate numai pe hartile topografice realizate la scarile 1: 25 000 1: 200 000. Laturile patratelor,reprezentateprintrunnumarntregdekilometri(faptpentrucaremaiestecunoscutasisubnumeledereteakilometrica),diferanfunctiedescarahartii,dupacumurmeaza:

4cmpehartilelascara1:25000

2cmpehartilelascarile1:50000,1:100000si1:200000.

Valorilereteleikilometricesuntnscrisentrecadrulinteriorsicelgeografic,pringrupede4cifre,lacolturilefoiideharta.ntreacesteasetrecnumaiultimeledouacifrealekilometrilorntregi.Pelaturiledenord si de sud ale hartii, prima cifra din grupul celor patru arata numarul fusului, deci se iau n calculenumaiurmatoarele3cifre.

b)Elementedeplanimetrie se refera la proiectia peorizontala a obiectelor si a suprafetelor depeteren,acarorreprezentarepeplanurisihartiserealizeazacuajutorulsemnelorconventionale.

Principiilecarestaulabazaalegeriisidesenariisemnelorconventionalesunt:

formasemnuluisafiectmaiasemanatoarecuaobiectuluipecarelreprezinta

semnulconventionalsafieastfelales,nctsasepoatadesenausor

toate lucrarile n constructie, precumsi celedin subteran (tuneluri, galerii etc.) se reprezintaprinliniintrerupte



cuctobiectulpecare l reprezintasemnulconventionalestemai important,cuatt semnulva firedatmaipronuntat,culiniimaigroasesiinvers.Elementelecaracteristicesemnelorconventionelesunt:marimea,formasiculoarea.

Marimeaarataimportantaobiectuluireprezentat,iarformasiculoarea,destinatiaacestuia.

Formasemnelorconventionaleestevariata.Acestepotfiintuitive,adicasaaminteascaprinformalorobiectulreprezentatsaugeometrice,subformadecercuri,patrate,dreptunghiurietc.

Culorile se folosescpentrudesenarea semnelor conventionale si ajuta la interpretareamaiusoaraahartii,cadeexemplu:

albastrunchispentrumalurileapelor,adncimi,mlastini,fntni

albastrudeschispentrusuprafataapelor(lacuri,fluvii,marisioceane)

maropentrurelief(curbedenivel,altitudinisauadncimi,rpe,etc)

verdepentrupadurisilivezi

portocaliupentruautostrazi,sosele

violetpentrufrontieredestat

negrupentrurestuldetaliilordepeharta.Dupamodul de folosire, semnele conventionale de planimetrie se pot gupa n: semne conventionale de contur, semne conventionale care nu tin seama de scara si semneconventionaleexplicative.

Semneleconventionaledecontursuntutilizatepentruareprezentapehartadetaliicepotfiredatelascarahartii,cumarfipaduri,gradini,mlastinietc.,alecarorlimitesereprezintaprinfiguriasemeneacuceledepeteren.

Semneleconventionalecarenutinseamadescarasuntreprezentateprindetaliidedimensiunimici,caresuntexageratepentruafireprezentate,cadeexemplureteauadecomunicatii,ofntna,unizvoretc.

Semneleconventionaleexplicativecontintoatenotarileconventionaledepeharti,caresefolosesc,deregula, mpreuna cu semnele de contur. Exemplu: n interiorul unui areal de padure apare un semn subformaunuicopac,carearatafelulpadurii(defoioase,coniferesaumixte)lngacopacpoateapareofractie

sub forma n care numaratorul arata naltimea, numitorul arata grosimea, iar ultima cifra (5)reprezintadistantadintrecopaci.

Toate semnele conventionale sunt strnse sub forma unei colectii, cunoscute sub numeleAtlas desemneconventionale.

c)Elementedealtimetrie.Pentrucaplanulsauhartatopograficasaexprimectmaifidelrealitateadepeteren,estenecesarcaalaturideelementeledeplanimetriesafiereprezentatesiformelederelief.

Reprezentarea reliefului pe planuri si harti topografice se realizeaza prin mai multe metode, maiutilizatefiindmetodacurbelordenivel,metodatentelorhipsometricesimetodahartilornrelief.

Metodacurbelordenivelesteceamaiutlilizata,maiexpresivasimaiprecisametodadereprezentareareliefului,permitndrezolvareaurmatoarelorprobleme:

determinareanfatisariigeneraleareliefului

densitateafragmentariireliefului

diferentadeniveldintrepunctelecotate

nclinareapantelor

realizareaprofiluluitopografic.

Curbadenivelreprezintaproiectianplanorizontalalinieicareunestepunctelecuaceeasialtitudinepe suprafata terestrea.Curbele de nivelmai sunt cunoscute si sub denumirea de curbe hipsometrice sauizohipse.Curbeledenivel se obtinprin intersectia imaginara a suprafetei terestre cuplanuri de referinta orizontale, situate la naltimi succesive, la distante egale si paralele ntre ele.Proiectndconturulacestorplanuripehartaseobtincurbeledenivel,careredaunfatisareadinnaturaareliefului.



Fig.7.7.Obtinereacurbelordenivel

Distanta constanta, masurata pe verticala ntre planurile orizontale de intersectie a terenului senumesteechidistanta,notatapeharticuliteraE.Echidistantaarentotdeaunaaceeasivaloarencadruluneiharti,variindnfunctiedescarahartiisidecomplexitateareliefului.Cuctechidistantaestemaimica,cuattreliefulestemaibinereprezentatpeharta.

Spatiul dintre doua curbe de nivel pe harta nu reprezinta echidistanta, ci proiectia pe orizontala asuprafeteiterestre.

nfunctiedeechidistantacurbeledenivelsuntdemaimultefeluri:

normale,caresedesemneazaprinliniicontinuinormale

principale,careaparpehartisubformaunorliniimaigroase

ajutatoare,caresetraseazasubformaunorliniintrerupte

accidentale,caresetraseazaprinliniipunctate

Fig.7.8.Tipuridecurbedenivel

aprincipalebnormale

cajutatoaredaccidentale.

Valoarea echidistantei, att a curbelor de nivel principale, ct si a curbelor de nivel normale estetrecutapefiecareharta,subscara.

Curbeledenivelajutatoaresunttrasatela1/2dinvaloareaechidistanteicurbelordenivelnormale,iarcurbeledenivelaccidentalesetraseaza,deobicei,cu1/4dinvaloareacurbelordenivelnormale.Valoareaechidistanteicurbelordenivelestenfunctiedescarahartiisidegraduldefragmentarealreliefului,fiindmaimare(10,20,50,100m)pehartilelascaramica,cureliefaccidentatsimaimica(1,2,5m)pentruplanurisihartintocmitelascarimari,cureliefneted.Deexemplu,pehartalascara1:25.000echidistantacurbelordenivelestede10mpentruregiunilecureliefaccidentatsi5mpentruregiuniledecmpie.

Pentruomaiusoarainterpretareareliefului,dinlocnloc,pecurbeledenivelprincipale,senscriuvalorile acestora, cifrele fiind orientate cu baza spre vale, ceea ce faciliteaza determinarea directiei denclinareaterenului

Fig.7.9.nscriereavalorilor

pecurbeledenivel

Unalt indiciualdirectieidenclinareaterenului lconstituieindicatoareledepanta(bergstrichuri),reprezentateprinliniutescurte,trasateperpendicularpecurbeledenivel,ndreptatenjosulpantei.



Fig.7.10.Indicatoaredepantapecurbeledenivel

amamelonbdepresiune

Formapanteireiesedinmodulncareaceastaesteilustrataprincurbedenivel.Pantauniformaestereprezentataprincurbedenivelegaldepartatentreele.Laformaconcavacurbeledenivelsuntmultmaidesesprevrfulpanteirarindusesprebaza,ntimpcelaceaconvexacurbeledeniveldevintotmairaresprevrfsimaiapropiatesprepiciorulpantei.ncadrulpantelorneregulate,curbeledenivelserarescsauseapropienfunctiedeconfiguratiaterenului.

Fig.7.11.Formapanteidinmersulcurbelordenivel

auniformabconcavacconvexadneuniforma

Curbeledenivelnainteazapedealuri(auformaconvexa)siseretragpevai(auformaconcava).

Fig.7.12.Traseulcurbelordenivelpedealurisivai

Curbeledenivelcareseaflafatanfatasuntegalecavaloare.

Fig.7.13.Curbedenivel

fatanfata

Cuctcurbeledenivelsuntmaidese,cuattpantaestemaimaresiinvers,cuctsuntmairare,cuattpantaestemaimica.ncazulpantelorfoarteabruptecurbeledenivelsepotatinge,darnusepotntretaia.Cuctcurbeledenivelsuntmaimulte,cuattaltitudineaestemaimaresicuctsuntmaiputine,cuattaltitudineaestemaimica.

Fig. 7.14. Aspectul curbelor de nivel n cazul pantelordomoale(a)siabrupte(b).



Pe orice drum sar merge ntre doua curbe de nivel, se va parcurge aceeasi altitudine egala cuechidistanta.Mergnddealunguluneicurbedenivel,nicinuseurcanicinusecoboara.

Fig.7.15.Relatiedistantaechidistanta

d1=d2=d3=E(10m)

Pelngacurbeledenivel,pehartisemaintlnescsicote.Acesteasegasescsubformaunorpunctensotitedeunnumarceexprimavaloareaaltitudinii.

Deasemenea,maipotapareuneleaccidentedeteren,cumarfigropi,maluriabrupte,viroage,digurisiunelecifrensotitoarecedauindicatiiasupraaltitudiniirelativeaacestora.

Fig.7.16.CotapehartatopograficaFig.7.17.Reprezentareauneiviroage

Pentrureprezentareapehartaaprabusirilor,stnciloretc.,serecurgelasemneconventionale.

Fig.7.18.Reprezentareauneizonestncoase

Metoda tentelor hipsometrice consta n colorarea diferita a spatiilor dintre curbele de nivel. Estefoarteutilizatapentrureprezentareareliefuluipehartilegenerale, lascarimici,fiindfoarteexpresivasi nacelasitimpprecisa.

Deobicei,cmpiilesecoloreazanverde,regiunilededealurisipodisuricugalben,iarregiunilemontanecumaro.

Hartilenreliefconstituieunmijlocmoderndereprezentareareliefului.Acestease imprimapeunmaterialdebazacepoate fi usormodelat (deobiceiplastic), dupacareharta respectivaeste supusauneioperatiunidevacumarenmasinispeciale,obtinnduseimagineanreliefaterenuluireprezentat.

nconcluzie,metodacurbelordenivelesteceamaiimportantapentrureprezentareareliefuluipeplanurisiharti.Prinfolosireacotelorsiasemnelorconventionale,aceastadevinesimaiexpresiva,dndposibilitateadescifrariimairapideareliefului.

d) Inscriptiile din interiorul hartii formeaza scrierea hartii (denumiri de localitati, ape, unitati de



reliefetc.)sifaciliteazainterpretareasemnelorconventionalelacareserefera.

Scrierea hartilor a constituit si constituie o preocupare permanenta pentru specialisti, n ideearezolvariictmaifavorabileaacesteiprobleme.

Astfel,pentrufoiledinhartainternationalalascara1:2500000,laacareirealizareaparticipatsitaranoastra,afostadoptatalfabetullatinscrissubformaoficialaafiecaruistat.ntarilecarefolosescaltalfabet(chirilic,grecsauoseriededialecte)afostutilizattotalfabetullatin,printransliterareaoficiala,recunoscutapeplaninternational.

Deexemplu,pe foaia "Sofia"pecareaparprintrealtele siopartedinGrecia siTurcia se folosescdenumiriledeHellaspentruGreciasauTrkiyepentruTurcia.

nunelecazuridenumirileaparpehartisubformaloroficiala,iarnparantezadenumireaintratanuznlimbaromna,cadeexempluLondon(Londra).

Un rol deosebit de important l prezinta diferite caractere de litere utilizate pentru scriereadenumirilor.

Pentrulocalitati:numelecapitaleitariisescriecucaracterroman,drept,majusculncazuloraselorsefolosestescriereabloc,drept,cu literemajusculepentrucomune, totscrierebloc,drept,darminusculpentrusate,sefolosestescriereabloc,nclinatladreapta,minuscul.

Pentrudenumirileunitatilordereliefsefolosestescriereabloc,nclinatladreapta,minuscul.

Numelepadurilorsescriecucaracterbloc,drept,minuscul.

Pentrudenumirilemarilorsi fluviilorsefolosestescriereacursiva, nclinat ladreapta,majuscul, iarpentrudenumirilelacurilor,rurilorsiizvoarelortotscriereacursiva,nclinatladreapta,darminuscul.

Pentrucailedecomunicatiisefolosestescriereablocfiliform,drept,majuscul.

Pentru cotele de detaliu si valorile curbelor de nivel se folosesc cifre romane din scrierea blocfiliform,nclinatspredreapta.

Scrierea denumirilor ncepe cu litera majuscula numai pentru numele proprii. Numele generice ca deal,fluviu,insulaetc.sescriuculiteramica.

ngeneral,scriereadenumirilorpehartiarenvedere:

sanusuprancarceharta

safieasezatepelocuriledescongestionate

sanuacoperepreamultcontururile

safierespectatanaltimealiterelor

sanuseintersecteze,pectposibil,desenulsauconturulaltorelemente.

Amplasareadenumirilorpehartiarenvederecitireausoarasicomodaahartilor.

Denumirilelocalitatilorseamplaseaza,deobicei,nparteadreaptasus.Dacanuesteposibil,sealegeunadinsolutiileprezentatenfiguraurmatoare.

Fig7.19.Amplasareadenumiriiuneilocalitati

Denumirile localitatilor situate la granita, trebuie sa fie situate n ntregimepe teritoriul statului caruia iapartin. n ceea ce priveste orientarea denumirilor, acestea sunt scrise ntotdeauna pe directia vestest,constituindunelementutilpentruorientareahartilor.

Pentrureteauahidrografica,denumirilesescriudeasuprafluviilorsaururilor,peportiunea lipsitadealtedetalii.

Denumirile oceanelor si marilor sau ale lacurilor mari sunt dispuse dupa o linie usor curbata,orientatapeaxadeceamaimarentindere.

Pentru unitati de relief denumirile vor fi astfel plasate nct sa cuprinda si sa delimiteze ntreagalungimeaacestora.



Denumiriletarilorvecineseamplaseazapeportiuneacucaresenvecineaza.

7.4.Importantahartilor

Hartileauoimportantapracticadeosebita,fiindutilizatennumeroasedomeniideactivitate.

Marile transformari ale peisajului, ca mpaduriri, desecari, ndiguiri, sisteme de irigatii au fostconceputemaintipeplanurisihartisiapoiaufosttranspusepeteren.Organizareatransporturilorferoviare,rutiere,fluviatilesimaritimenupoateficonceputafaratranspunereaacestorapeplanurisiharti.

Deasemenea,nactivitateadeprospectaresivalorificarearesurselornaturale,planurilesihartilesigasescolargautilizare.

Realizareatuturorconstructiilorpesuprafataterestrasefacepebazaplanurilordedetaliu.

Unroldeosebitdeimportantlarehartasinoperatiunilemilitare.

Hartaajutalantelegereamaiusoaraaunorfenomenesiprocesefizicogeografice,socialeconomice,ctsinmuncadeeducaresiculturalizareaoamenilor.Datoritaprocedeelormodernederealizare,imagineahartilorsaschimbatfoartemult,acesteadevenindmaiatractivesimaiusordeinterpretatpentruceicarelefolosesc.

Fatadeceleprezentate,aparepedeplinjustificataaprecierealuiG.Vslan,carespuneaca,,ohartanseamnaomareeconomiepentrunvatatura,........catoatestiintele,oridecteoriauputut,saufolositsisefolosesctotmaimultdeharta."

Aceastasolutieestecelmaidetemut

dusmanalGRASIMII!Slabeste2kgpezi!

ObtineodanturadeHollywoodindoar3zile!Cu5minute

inaintedeculcare...

BurtasevaSTRNGEn5zile!

Consumaidimineaa1lingur...

Teaisturatdeburt?Scapide

9kgn7zile,dacdimineaa...

Albireadinilorncondiiicasnice!Unzmbetdemilioanentro

singurzi!

Romaniiauaflatcumpotopri

contorulelectric!Totcetrebuiesa

faci,esa...

DocumentInfo

Accesari:27218Apreciat:

Comenteazadocumentul:NuestiinregistratTrebuiesafiiutilizatorinregistratpentruaputeacomenta

Creazacontnou

Afostutil?Dacadocumentulafostutilsicrezicameritasaadaugiunlinkcatreellatineinsite

Copiazacodulinpaginawebasiteuluitau.

PLANURISIHARTITOPOGRAFICE

CopyrightContact(SCRIGROUPInt.2015)

planuri si harti topografice

Documents