planul lui marhsall si consecintele lui pentru statele orientale

2
 Planul lui Marhsall si consecintele lui pentru statele orientale În urmă cu 60 de ani, George C. Marshall prezenta în Congresul American un plan ce s-a dovedit a i cel mai de succes proiect de reconstruc!ie civilă al secolului "". #radicarea oametei, reconstruc!ia civilă $i redarea speran!ei oamenilor. Acestea au ost o%iectivele ostului secretar de stat american $i laureat al premiului &o%el pentru pace, George C. Marshall. 'entru prima oară, proiectul lui George Catlet Marshall, la acea vreme secretar de stat, a ost prezentat însă pe ( iunie )*+, în cadrul unui discurs sus!inut la niversitatea ar/ard. "Statele Unite fac tot ce le stă în putere pentru a pune pe picioare economia mondială. Politica noastră nu se îndreaptă împotriva unei ţări anume sau a vreunei doctrine politice, ci împotriva foametei, a sărăciei, a haosului."  Ace$tia au ost pilonii pe care urma să ie construit pl anul Marshall. pri1in in anciar pentru !ările di struse  în urma răz%oiului, livrare a de alimente $i, n u în ultimul r2nd, a1utor pe ntru reconstruirea structurilor democratice. 3ar, tatele nite, reprezentate prin secretarul de stat George Marshall, au pus $i o condi!ie poten!ialilor  %eneiciari ai spri 1inului american4 să în groape trecutul $i să găsească îm preună calea către un n ou început. "Înainte ca guvernul Statelor Unite să facă eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei şi să aute europenii să  facă primii paş i pe noul drum către reabilitare, ţă rile din !uropa ar trebui să aungă la un consens în  privinţa nevoil or urgente pe ca re le au şi a felului în care vor acţiona aş a înct măsurile guve rnului american să aibă re#ultatele scontate." Între )*+5 $i )*(, )6 !ări europene au %eneiciat de credite, măruri $i servicii care, la acea vreme, au  însumat )+ mld. 7. &umai în anul )*+ *, în proaspăt îniin!ata 8epu%lică 9ede rală a Germaniei, au cu rs ),:mld.7.  Astel, 'lanul Marshall a stim ulat milioane de ve st-europeni să se apuce de trea%ă $i să reconstruiască ce usese distrus în răz%oi. C2!iva ani mai t2rziu, produc!ia era chiar mai mare dec2t cea de dinaintea celei de-a doua conlagra!ii mondiale.  Efectele Planu lui Marshall ecretul succesului a ost noul sistem de conversie valutară care a condus la multiplicarea eectelor capitalului investit. Mai simplu spus4 un importator german achita contravaloarea comenzii din tatele nite în marca germană, dar e;portatorul american nu era plătit cu neatractiva deviză germană, ci primea dolari din ondurile alocate 'lanului Marshall. <rei consecin!e ma1ore a avut a$adar proiectul ostului secretar de stat american4 în primul r2nd, !ările europene au ost determinate să coopereze din nou în chestiuni economice $i politice. În al doilea r2nd, le-a ost dată posi%ilitatea să achizi!ioneze %unuri de investi!ii plătind cu valutele lor depreciate după răz%oi. =ar,  în al treilea r2nd, 'lan ul Marshall a reu$it să izoleze inluen!a socialistă din #uropa de >est. 'e )( decem%rie )*+*, 8epu%lica 9ederală Germania a devenit, oicial, stat %eneiciar al 'lanului Marshall. 3ocumentele au ost semnate în pe atunci sediul provizoriu al cancelariei germane, actualul Muzeu ?@nig din onn.

Upload: adryana-antony

Post on 20-Feb-2018

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

7/24/2019 Planul Lui Marhsall Si Consecintele Lui Pentru Statele Orientale

http://slidepdf.com/reader/full/planul-lui-marhsall-si-consecintele-lui-pentru-statele-orientale 1/1

 Planul lui Marhsall si consecintele lui pentrustatele orientale

În urmă cu 60 de ani, George C. Marshall prezenta în Congresul American un plan ce s-a dovedit a i cel mai

de succes proiect de reconstruc!ie civilă al secolului "".

#radicarea oametei, reconstruc!ia civilă $i redarea speran!ei oamenilor. Acestea au ost o%iectivele ostului

secretar de stat american $i laureat al premiului &o%el pentru pace, George C. Marshall.

'entru prima oară, proiectul lui George Catlet Marshall, la acea vreme secretar de stat, a ost prezentat însă

pe ( iunie )*+, în cadrul unui discurs sus!inut la niversitatea ar/ard.

"Statele Unite fac tot ce le stă în putere pentru a pune pe picioare economia mondială. Politica noastră nu

se îndreaptă împotriva unei ţări anume sau a vreunei doctrine politice, ci împotriva foametei, a sărăciei,

a haosului." 

 Ace$tia au ost pilonii pe care urma să ie construit planul Marshall. pri1in inanciar pentru !ările distruse

 în urma răz%oiului, livrarea de alimente $i, nu în ultimul r2nd, a1utor pentru reconstruirea structurilor

democratice.

3ar, tatele nite, reprezentate prin secretarul de stat George Marshall, au pus $i o condi!ie poten!ialilor

 %eneiciari ai spri1inului american4 să îngroape trecutul $i să găsească împreună calea către un nou început.

"Înainte ca guvernul Statelor Unite să facă eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei şi să aute europenii să

 facă primii paşi pe noul drum către reabilitare, ţările din !uropa ar trebui să aungă la un consens în

 privinţa nevoilor urgente pe care le au şi a felului în care vor acţiona aşa înct măsurile guvernului

american să aibă re#ultatele scontate." 

Între )*+5 $i )*(, )6 !ări europene au %eneiciat de credite, măruri $i servicii care, la acea vreme, au

 însumat )+ mld.7. &umai în anul )*+*, în proaspăt îniin!ata 8epu%lică 9ederală a Germaniei, au curs

),:mld.7.

 Astel, 'lanul Marshall a stimulat milioane de vest-europeni să se apuce de trea%ă $i să reconstruiască ce

usese distrus în răz%oi. C2!iva ani mai t2rziu, produc!ia era chiar mai mare dec2t cea de dinaintea celei de-a

doua conlagra!ii mondiale.

 Efectele Planului Marshall 

ecretul succesului a ost noul sistem de conversie valutară care a condus la multiplicarea eectelorcapitalului investit. Mai simplu spus4 un importator german achita contravaloarea comenzii din tatelenite în marca germană, dar e;portatorul american nu era plătit cu neatractiva deviză germană, ci primeadolari din ondurile alocate 'lanului Marshall.

<rei consecin!e ma1ore a avut a$adar proiectul ostului secretar de stat american4 în primul r2nd, !ările

europene au ost determinate să coopereze din nou în chestiuni economice $i politice. În al doilea r2nd, le-a

ost dată posi%ilitatea să achizi!ioneze %unuri de investi!ii plătind cu valutele lor depreciate după răz%oi. =ar,

 în al treilea r2nd, 'lanul Marshall a reu$it să izoleze inluen!a socialistă din #uropa de >est.'e )( decem%rie )*+*, 8epu%lica 9ederală Germania a devenit, oicial, stat %eneiciar al 'lanului Marshall.

3ocumentele au ost semnate în pe atunci sediul provizoriu al cancelariei germane, actualul Muzeu ?@nig

din onn.