planul de tratament i

8/19/2019 Planul de Tratament i

1/16

PLANUL DE TRATAMENT IN EDENTATIA PARTIALA REDUSA TRATATA

PRIN PROTEZE PARTIALE FIXE (AGREGATE LA DINTII NATURALI)

In majoritatea cazurilor de bresa edentata pacientul va opta spre o RPF; ea se va

sprijini pe cel putin 2 dinti care delimiteaza mezial si distal bresa. RPF poate avea o

existenta pe arcada de 10-15 ani cu conditia ca stalpii naturali sa prezinte un parodontiusanatos

Bresa de maximum 2 di!i"

-directia crestei rectilinie

-restaurarea executata cu exienta te!noloica."ipsa de substanta de la nivelul crestei contraindica e#ectuarea unei restaurai #ixe doar

daca pacientul este motivat si suporta o re#a osoasa sau R$%.

&leerea solutiei de tratament tine cont de s!area #eera$a a %a&ie!u$ui'

-Pacientului i se prezinta mai multe solutii' se spune care se potriveste cazului clinic dardaca el doreste sa-si impuna punctul de vedere care nu coincide cu cel al practicianului'

pacientul este pus sa semneze o declaratie prin care isi asuma riscurile pe care le prezintasolutia aleasa de el.

EALUAREA DINTILOR STALPI

(rice restaurare protetica preia #ortele la care este supusa; dintii stalpi absorb atat

#ortele dirijate spre elementele de areare cat si cele preluate de intermediari.

In aleerea dintilor stalpi respectam o anumita sc!ema)- & statusul coroanelor dentare-intere' cu leziuni' cu obturatii' absente.

- *+ mor#oloia radiculara ,mono' bi' triradicular' normale' curbate- + raportul coroana-radacina- + statusul endodontal) dinti-vitali

- -devitali

- -cu obturatii radiculare corecte' incomplete- -cu rezectie apicala

-/+ implantarea dintilor- normala

-basculati

- torsionati

STATUSUL OROANELOR DENTARE

oroanele dentare pot #i i!e#re sau sa prezinte diverse $e*iui &ari+ase

distro#ice sau traumatice.

&u aparut te!nici moderne care #aciliteaza restaurarea majoritatii leziunilor coronare- re#acerea obturatiilor

- tratamente endodontice si consolidarea dintelui stalp

- materiale compozite in acest scop Rebilda ,oco

- I' &&' con#ectionarea de R-uri cand a disparut complet coroana dentara.

1


2/16

ONFIGURATIA RADAINILOR

Forma si dimensiunile radacinilor viitorilor dinti stalpi in#luenteaza evaluareaacestora.

-radacinile pre#erate sunt cele cu diametru vestibulo-oral mai mare decat cel -;

-sunt pre#erate celor rotunde pe sectiune transversala;-primii molari permanenti au supra#ata radiculara mare' transmiterea presiunilor se #ace

pe o supra#ata osoasa cat mai intinsa' rezultatul #iind dispersarea #avorabila a #ortelor.

-radacinile diverente o#era un suport parodontal mult mai bun decat cele converente;-dintii cu radacini conice pot #i #olositi ca stalpi a unei proteze #ixe reduse;

-un dinte monoradicular cu o curbura in 134 apicala este de pre#erat unei radacini aproape

netede si drepte;

-rezistenta unui dinte este mai mare cu cat lunimea radacinii clinice si supra#ata acesteiaeste mai mare;

-valoarea protetica este mai mica pentru monoradiculari cu radacini scurte si subtiri si

#avorabila pentru pluriradiculari.

on#iuratia radiculara se e,a$uea*a radi+#ra-i& cu ajutorul radiora#iilorretroalveolare si nu ortopantomora#ii.

.IS -au radacini cilindro-conice robuste luni de 14 mm raportul radacina-coroana 131;-ILS .radacini subtiri e#ilate curbe spre distal in zona apicala' slaba implantare' #olosirea

ca dinti stalpi este mai putin indicata.

-&aiii su%eri+ri .radacini puternice 1 mm' au o valoare protetica #oarte buna datoritarobustetei si con#iuratiei radacinii; cu o pozitie privileiata la intersectia celor 2 planuri

crescandu-i valoarea protetica;

-%rem+$arii su%eri+ri %rimi- in 06 din cazuri au 2 radacini cu o valoare protetica

buna' pun probleme cate odata in realizarea tratamentelor endodontice datoritamor#oloiei canalelelor radiculare;

-%rem+$arii se&u*i su%eri+ri au radacini ceva mai scurte decat caninul superior 17 mm

cu o buna implantare' totusi reprezinta un stalp mai slab decat primul premolar.-%rimu$ m+$ar su%eri+r- cu 4 radacini robuste' radacina palatinala dreapta' radacinile

vestibulare diverente curbate reciproc inspre apex' are o buna implantare. u cat

diverenta este mai mare cu atat rezistenta la solicitari va #i mai buna. urburile apicalereprezinta un element #avorabil deoarece realizeza ancorarea dintelui in osul maxilar' are

o #oarte buna valoare protetica.

-m+$aru$ d+i maxi$ar- radacinile mai scurte' mai converente spre apical uneori pot

#uziona. upra#ata radiculara este mai mica este un pluriradicular are rezistenta ca dintestalp.

-m+$aru$ / su%eri+r- con#iuratie variata a radacinilor 81-4+' radul de implantare di#era

in #unctie de mor#oloia radiculara' evaluarea acestui dinte ca stalp trebuie sa tina cont side alte considerente 8pozitia pe arcada' directia axului de implantare' etc+;

.i&isi,ii i-eri+ri- radacini reduse' aplatizate mezio-distal' implantare slaba' valoare

protetica slaba' #olosirea ca stalpi este inconstanta si incerta;-&aiu$ i-eri+r- radacina robusta luna 819 mm+' implantare buna' reprezinta un stalp

valoros in protetica #ixa;

-%rem+$arii i-eri+ri- monoradicuilari' implantare buna' stalpi e#icienti in protetica #ixa.

2


3/16

-m+$arii i-eri+ri- au 2 radacini voluminoase diverente' implantate in os dens' primul

molar are radacinile cele mai voluminoase si o implantare buna.

.m+$arii / i-eri+ri- radacini reunite' ueori bi#urcate' apical sau diverente 82'4. 7radacini+. Radacinile sunt recurbate spre distal datorita curbei de redresare a lui

apdepont. :neori sunt valorosi in protetica #ixa alteori sunt basculati spre mezial. In

situatii limita se incearca redresarea ortodontica. Di!ii &ei mai ,a$+r+si $a %r+!e!i&a su!"- primul molar

- al doilea molar - caninul

- premolarul secund

- primul premolar

- incisivii.

$a maxi$ar"

-situatie similara cu exceptia primului premolar care este mai valoros decat

premolarul secund.

e poate incerca si metoda incorporarii celor 2 dinti stalpi vecini bresei edentate pentru imbunatatirea sprijinului asiurat de radacini asa incat la o extremitate vor #i 2

stalpi si la cealalta 1 stalp.on#iuratia radiculara a premolarilor si molarilor in asociere cu starea parodontala

de#icitara pune probleme suplimentare in realizarea protezarii. In momentul cand

leziunea parodontala ajune la nivelul #urcatiei se pun d+ua %r+0$eme"- acces di#icil in zona respectiva in scopul realizarii scallin-ului si root ,planin si

a interventiilor c!iruricale parodontale;

- -iienizarea necorespunzatoare.

epresiunile' santurile radiculare si mor#oloia zonelor de #urcatie prezinta un deosebitinteres.

on#iuratia radiculara este #oarte importanta in evaluarea unui dinte stalp' insa trebuie

corelata cu dimensiunea coronara a acestuia si statusul sau parodontal pentru #ormulareaunei evaluari riuroase.

RAPORTUL OROANA.RADAINA

De-ii!ie) Raportul coroana ,radacina este reprezentat de lunimea dintelui masurata de

la nivel ocluzal si pana la nivelul crestei alveolare comparata cu lunimea radacinii

intraosoase."a adult raportul dimensiunilor axiale #izioloice coroana-radacina clinica este de 131'5-

2.

Raportul coroana- radacina clinica se modi#ica in -u&!ie de ,ars!a ast#el)

La &+%iii marinea inivala este la nivelul smaltului; coroana clinica #iind mai mica

decat cea anatomica;

-adu$!u$ !aar- inia este atasata in vecinatatea jonctiunii smalt-cement;-$a ma!uri!a!e- are loc o usoara retractie inivala' apare uzura ocluzala la nivelul

smaltului' alteori si la dentina marindu-se raportul coroana-radacina clinica;

4


4/16

-,ars!a a III.a) uzura coronara este importanta' retractia inivala este marcata; creste

raportul coroana-radacina clinica care se datoreaza mai mult e#ectului cumulat al

aresiunilor de diverse tipuri.

G+!$ie0 si Or0a enunta conceptul eruptiei pasive adica dintele in cursul vietii su#era un

proces de eruptie pasiva insotita de retractie inivala considerata retractie #izioloica;

acest concept nu mai este acceptat astazi. /xpunerea radiculara excesiva este denumitare!ra&!ie %a!+$+#i&a si apare in cadrul a#ectiunilor parodontale minore sau majore.

/xpunerea radiculara modi#ica raportul coroana-radacina clinica. In cursul a#ectiunilor

parodontale pe lana retractia inivala se produce si resorbtia +su$ui a$,e+$ar sidetermina reducerea radului de implantare al dintilor. intele cu un anumit rad de

implantare realizezaza usoare miscari de rotatie in jurul unui punct numit &e!ru der+!a!ie (1i%+m+&1$i+)' miscarile #iind limitate de zona situata intre dinte si creasta

osului alveolar. (data cu resorbtia osului alveolar rebordul alveolar se deplaseaza spreapical' bratul portiunii coronare se mareste ampli#icandu-se actiunea #ortelor nocive

asupra dintelui. Ra%+r!u$ +%!im &+r+aa rada&ia %e!ru u di!e &are ,a -i -+$+si!

&a s!a$% es!e de 23/' Raportul 131 reprezinta valoarea minima acceptata pentru un viitor

dinte stalp in conditii normale.Ra%+r!u$ &+r+aa rada&ia mai mare de 434 %+a!e -i a&&e%!a! i / si!ua!ii"-antaonistii viitoarei PPF sunt dinti arti#iciali #ortele ocluzale sunt mai mici reducandu-se solicitarea dintilor stalpi;

-#ortele in cazul PP< 11'=>#; 27'># PPF; 9='1># in cazul dintilor naturali.

:n dinte stalp cu un raport coroana-radacina ne#avorabil sustine mai usor o proteza #ixacand arcada antaonista prezinta dinti mobili a#ectati parodontal sau o proteza totala

decat atunci cand dintii au parodontiu sanatos.

u cat raportul coroana-radacina este mai #avorabil cu atat dintele suporta mai usor

#ortele masticatorii si pronosticul este mai bun. Raportul coroana-radacina se coreleazasi cu alte criterii. "a ora actuala au aparut te!nici de c!irurie parodontala care permit

recuperarea multor dinti stalpi strateici. Reenerarea tisulara !idata 8R$%+ cu implante

de aditie si membrane conduce la cresterea suportului parodontal in jurul dintilor stalpi cude#ecte osoase' precum si imbunatatirea pronosticului pe termen lun al viitoarei

restaurari. e pot mentine aceste rezultate bune un timp apreciabil la pacientii ne#umatori

si la cei cu iiena orala corespunzatoare.

Di!ii &u a-e&!iui a$e %ar+d+!iu$ui a%i&a$

Patoloia apicala poate #i solutionata pe cai conservatoare si atunci raportul

coroana-radacina nu se modi#ica;sau patoloia apicala poate #i solutionata prin mijloacec!iruricale si atunci raportul coroana ,radacina se modi#ica; raportul creste a#ectand

radul de implantare si supra#ata radiculara restanta. In cazul trans#ixatiilor problema se

pune tocmai invers.In caz de inivectomii sau inivoosteoplastii pentru a aluni coroana clinica se

modi#ica raportul coroana-radacina clinica. &ceste procedee de alunire a coroanei

clinice a dintelui se indica in caz de leziuni carioase subinival. Pentru ca viitoarearestaurare #ixa sa nu a#ecteze atasamentul inival se are in vedere mereu ca marinile

restaurarii protetice #ixe sa u ,i+$e*e s%a!iu$ 0i+$+#i& pentru a nu declansa sau

determina proresia bpolii parodontale.

7


5/16

( alta modi#icare dentara care apare cu timpul este pierderea de substanta dura coronara

prin a!ri!ie' &ceasta uzura ocluzala determina reducerea inaltimii si inclinatiei cuspidiene

determinand cresterea supra#etei tablei ocluzale masticatorii.

Gradu$ de u*ura es!e i-$ue!a! de)

-musculatura-consistenta alimentelor

-rezistenta dintilor

- de #actori pro#esionali- para#unctii .

Reducerea tesutului osos se produce odata cu ,ars!a si nu se datoreaza intotdeauna

solicitarilor ocluzale. aca suportul osos este redus coroana clinica va #i mult mai luna

cu e#ect accentuat in solicitarea osului restant' prin urmare uzura compenseaza partialreducerea suportului osos.

+&$u*ie"

Pronosticul viitoarei PPF este dependent de raportul coroana radacina clinica. In

situatiile de dinti cu radacini mici si ascutite si coroane mari' pronosticul estene#avorabil. &cesti dinti vor #i mai susceptibili la aresiunile datorate #ortelor ocluzale

datorita reducerii supra#etei de suport parodontal si raportului disproportionat coroana-radacina.

STATUSUL ENDODONTAL

In eneral se pre#era dintii vitali in cadrul RPF.

Exis!a 2 si!ua!ii &u &are e &+-ru!am"

-de multe ori dintii #olositi ca stalpi au tratamente endodontice' sau se impune

devitalizarea in scop protetic 8motive de paralelism' mirari' sau particularitati aleviitoarei proteze+;

-tratamentele endodontice pot #i corecte sau incomplete' incorecte cu o patoloie

periapicala sau asociata.intii care in antecedente au coa#aje pulpare' se devitalizeaza deoarece vor crea probleme

ulterior si va #i necesara per#orarea elementelor de areare cu a#ectarea retentiei.

De&i*ia de a u %ra&!i&a + !era%ie ed+d+!i&a iai!ea rea$i*arii RPF se 0a*ea*a %e

/ -a&!+ri"

- pacient asimptomatic

- absenta radiotransparentelor periapicale

- nu s-a produs expunerea pulpara$rebuie #acuta o interpretare corecta a in#ormatiilor obiective si subiective pentru a

aprecia statusul pulpar' alt#el duce la concluzii resite.

.i &a* de e&r+*a sau %u$%i!a ire,ersi0i$a este indicat tratamentul endodontic;-in caz de sensibilitate termica sau in timpul masticatiei se impune tratament endodontic;

-necroza pulpara prezinta multe #orme clinice si prezinta uneori durere intensa; alteori nu

exista durere si medicul observa radiotransparenta apicala tarziu in jurul unor dintiasimptomatici. Prin urmare absenta simptomatoloiei nu reprezinta un arument care sa

sustina decizia de a nu practica tratamentul endodontic inaintea aplicarii unei restaurari

protetice #ixe.

5


6/16

Radi+!ras%are!a a%i&a$a. &bsenta acesteia nu indica absenta in#lamatiei periapicale

datorata a#ectarii pulpare. Prezenta acesteia suereaza prezenta necrozei pulpare cu

extinderea ei in tesuturile periapicale.

Ex%uerea %u$%ara' Faptul ca nu exista o expunere pulpara nu este semni#icativ.(rice

atac carios' preparare de cavitati'aplicare de obturatii are e#ecte neative asupra pulpei

dentare care nu va mai #i capabila sa suporte o noua leziune prin prepararea dintelui.+&$u*ie" se practica tratamentul endodontic asupra dintilor cu distructie coronara

moderata sau severa inaintea aplicarii unei proteze #ixe.

STATUSUL PARODONTAL

&stazi nu se concepe aplicarea unei proteze #ixe pe un parodontiu a#ectat' se

considera nelijenta pro#esionala.

/valuarea statusului parodontal al viitorilor dinti stalpi reprezinta o etapa indispensabilain planul de tratament; se apreciaza daca este nevoie sau nu de terapie parodontala.

ectarea parodontala la nivelul dintilor stalpi poate #i limitata la nivel inival

asa numitele #i#i,i!e sau sa #ie alterate si celelalte componente ale parodontiului

8liamente parodontale' os alveolar' cement+.Formele des intalnite sunt #i#i,i!e$e si %ar+d+!i!a adu$!u$ui; ele trebuiesc eliminate

inaintea inceperii procedeelor de restaurare pentru ca)1. mobilitatea dentara si durerea inter#ereaza cu masticatia si alte #unctii;

2. in#lamatia parodontiului micsoreaza capacitatea dintilor stalpi de a raspunde

corespunzator necesitatilor #unctionale;4. pozitia dintilor se modi#ica in parodontopatii. Rezolvarea #avorabila a in#lamatiei

urmata de reenerarea #ibrelor liamentelor parodontale determina revenirea dintilor

pozitia initiala. Restaurarile protetice #ixe proiectate pe dinti cu parodontiul a#ectat

inaintea de e#ectuarea terapiei parodontale pot induce tensiuni si presiuni nocive asupra parodontiului tratat' consecinta #iind scurtarea vietii dintilor si a restaurarii.

7. Protezele #ixe con#ectionate pe modele obtinute prin amprentari ale unei inii

in#lamate nu se vor mai adapta cand parodontiul se va insanatosi. Retractia parodontalacare insoteste vindecarea determina aparitia de spatii necorespunzatoare la nivelul

intermediarilor. e va acumula placa la acest nivel cu aparitia in#lamatiei mucoasei

crestei alveolare reziduale si a iniei dintilor stalpi.5. Pozitia santului inival sanatos se stabileste inaintea prepararii dentare pentru o

localizare corespunzatoare a marinilor viitoarei restaurari protetice; pozitionarea

marinilor restaurarii subinival in caz de inie in#lamata vor #i expuse in momentul

retractiei inivale consecutive vindecarii;

Se&,e!e$e !ra!ame!u$ui %+! -i m+di-i&a!e $a %a&ie!ii &u %ar+d+!i!e i -a*a

a,asa!a"

1. dintii nerecuperabili se extra urmand restaurarea prin proteze provizorii; cu

marini cervicale provizorii;

2. se realizeaza tratamentul parodontal;4. dupa 2 luni de la tratament cand s-a re#acut tesutul inival si s-a localizat santul

inival se re#ace prepararea pentru repozitionarea marinilor restaurarii in raport

cu santul inival si se realizeaza restaurarea #inala.

9


7/16

/xamenul clinic este una din cele mai importante etape ale evaluarii statusului

parodontal. e incepe cu e,a$uarea #radu$ui de i#iea +ra$a' Pronosticul restaurarii

depinde de calitatea controlului placii. In momentul in care rezultatul controlului placiieste necorespunzator realizarea restaurarii este contraindicata.

De!e&!area %$a&ii se %+a!e -a&e &u"

,solutie albastru metil 26;-solutie iodoiodurata 8"uol+;

,solutie #luoresceina alben nr.= evidentiata cu lampa Pac>-"ite;

-produse tipizate de tipul eplac;-Revelan' entadent;

-Red-ote etc.

E,a$uarea s!arii de saa!a!e %ar+d+!a$a se rea$i*ea*a i &ursu$ exameu$ui

&$ii& si radi+#ra-i&'

"a nivel inival e,a$uam"

, culoarea iniei;

, textura supra#etei; , tendinta la !emoraie;

-conturul inival;-inaltimea iniei >eratinizate si al iniei aderente;

-examenul santului inival si al punilor parodontale 8se exploreaza cu o sonda

parodontala dupa detartraj si eliminarea tuturor #actorilor de iritatie; punile nu sedetermina numai prin examinare radiora#ica. /ste necesara aprecierea pro#unzimii

santului inival pentru a sti ulterior unde sa pozitionam marinile protezei #ixe 8#ie

suprainival' in dreptul iniei sau subinival+. In urma unei interventii

c!iruricale de alunire a coroanei clinice santul inival se va reduce la aproximativ1 mm in acest caz nu plasam marinile protezei subinival.

Pu#i$e %ar+d+!a$e %+! -i -a$se sau ade,ara!e' punile inivale #alse apar prin

cresterea volumului inival in sens coronar #ara distruerea tesuturilor parodontale desustinere 8inivite+. Punile parodontale adevarate se produc odata cu distructia

tesuturilor parodontale. Pu#i$e %ar+d+!a$e ade,ara!e se &$asi-i&a)

- puni supraalveolare 8#undul punii este dispus coronar #ata de osul subiacent+;- puni in#raalveolare 8#undul punii dispus apical de nivelul osului subiacent+;

peretele lateral se aseste intre supra#ata dintelui si osul alveolar. /le pot #i

inuste sau lari; apar la nivelul supra#etelor proximale ale dintilor sau la nivelul

supra#etei palatinale a incisivilor maxilari. Rar le asim si pe supra#etele palatinale ale premolarilor si molarii maxilari si supra#etele vestibulare ale

molarilor maxilari si mandibulari. and exista puni parodontale adevarate se

instituie tratament preprotetic parodontal pana la obtinerea unor structurisanatoase. :neori exista distal de ultimul dinte stalp un molar care poate mira.

&cesta #ie se include in restaurarea #ixa' #ie se extrae deoarece va mira

enerand aparitia unei puni parodontale.

E,a$uarea m+0i$i!a!ii de!are a di!i$+r s!a$%i reprezinta un moment important in

in planul de tratament.

obilitatea dentara se de-ies!e &a + au#me!are a am%$i!udiii de de%$asare a

&+r+aei de!are su0 e-e&!u$ uei -+r!e &are se a%$i&a asu%ra ei'


8/16

intii au un anumit rad de m+0i$i!a!e -i*i+$+#i&a care variaza in #unctie de dinte precum

si in #unctie de diverse momente diurne. alorile mobilitatii #izioloice sunt cuprinse

intre 5647 mm m++radi&u$ari si 5645 mm %$uriradi&u$ari' obilitatea #izioloica estetransversala si verticala 8axiala+.

- obilitatea transversala) daca aplicam dintelui o #orta orizontala determina o

usoara inclinare spre linual avand centru de rotatie- !ipomoc!lionul. eplasareadintelui este mai mare deasupra si sub punctul de rotatie' acolo unde latimea

spatiului alveolo-dentar este mai mica. Prin urmare la #ortele orizontale sunt

solicitate numai o parte din #ibrele parodontale liamentare si de aceea este mai

mare %a!+#ei!a!ea -+r!e$+r +ri*+!a$e la care parodontiul nu este bine adaptat.

.M+0i$i!a!ea ,er!i&a$a- putin vizibila' la examenul clinic comparativ cu cea

transversala. In repaus dintii sunt usor eresati datorita presiunii sanvine

desmodontale' #ibrele liamentare #iind usor ondulate. In ocluzie dintii sunt usordeplasati in directie apicala iar #ibrele liamentare devin rectilinii. In cursul diminetii

exista o mobilitate usor crescuta datorita usoarei extruzii a dintilor datorita

contactelor ocluzale limitate din somn. Pe parcursul zilei mobilitatea scade datorita

masticatiei si delutitiei care duc la intruzia dintilor in alveolele proprii. ariatiilesunt mai putin marcate la pacientii cu parodontiu sanatos decat la cei cu bruxism. Pri urmare6 -+ar!e im%+r!a! es!e m+me!u$ &ad se de!ermia m+0i$i!a!ea' obilitatea dentara este in#luentata de #actori enerali si locali.

Fa&!+rii #eera$i su!"

-particularitatile enetice' constitutionale si metabolice; 8care dau rezistenta saureceptivitate la solicitarile cu potential patoen+;

- calitatea osului si colaenului parodontal;

Fa&!+rii $+&a$i"

- particularitatile stimulilor #unctionali;

-prezenta #actorilor de iritatie 8placa bacteriana+.

Practicianul trebuie sa veri#ice radul de mobilitate dentara)

Exis!a mai mu$!e &a!e#+rii de m+0i$i!a!i de!are"

- mobilitate dentara tranzitorie- mobilitate dentara reversibila

- mobilitate dentara ireversibila.

M+0i$i!a!ea de!ara !ra*i!+rie

-cauze din arealul #izioloic) -dupa o dezocluzie prelunita 8somn+ sau datorita

!ormonilor sexuali vasoactivi in cursul ciclurilor menstruale sau a sarcinii.

ai sunt stari de mobilitate dentara tranzitorie rupate in m+0i$i!a!i ia!r+#ee"-dinti vecini cu o extractie laborioasa;

- dinti supusi unor interventii c!iruricale parodontale si periapicale;

- stalpi in cursul elaborarii unor restaurari protetice de amploare' en proteze partiale#ixe totale;

-dinti supusi unor terapii ortodontice.$oate mobilitatile de tip odontoen sunt

reversibile #ara tratament.

=


9/16


10/16

cauze)

- in#lamatiile parodontale super#iciale si3sau pro#unde propaate in periodontiu- acumularile de placa dentara

- in#lamatiile pulpare septice sau aseptice

- dinti a caror radacina proemina in sinusul maxilar 8sinus procident+ sau auraporturi apropiate cu acesta 8sinuzite+; dupa disparitia sinuzitei dispare si

mobilitatea dentara

- &) m+0i$i!a!ea de +ri#ie +&$u*a$a) mirarile dentare' 8orizontale de tipul bascularilor+ antreneaza modi#icarea axului de implantare. intii primesc #ortele

in noul ax modi#icat determinand o aumentare a mobilitatii acestor dinti.

- dinti cu contacte premature' inter#erente sau dintii bruxomanilor au di#erite rade

de mobilitate. $oti dintii supusi unui traumatism ocluzal prezinta lariri alespatiului periodontal' demineralizari tranzitorii ale osului alveolar. upa anularea

acestor probleme ocluzale apar procese de remineralizare si revenire la normal a

spatiului periodontal.

M+0i$i!a!ea de!ara %a!+$+#i&a ire,ersi0i$a

au*e" sindromul de insu#icienta parodontala cu pierderea suportului osos si cresterea

bratului de #orta corespunzator cu aumentarea coroanei clinice.

Pri + serie de mi8$+a&e !era%eu!i&e ue$e -+rme de m+0i$i!a!e de!ara %+! -i

ame$i+ra!e si s!a0i$i*a!e'

.!ei&i$e de RTG si !ras-ixa!ii$e su! me!+de +i i !era%ia m+0i$i!a!ii de!are'

Pronosticul unui dinte stalp depinde de rezistenta lui parodontala. %radul de rezistenta

se evidentiaza in momentul testarii mobilitatii #izioloice sau patoloice.

lasi#icarea comparativa a mobilitatii dentare dupa @orber

&rpa 1?90 tatusul parodontal

%radul 0 clinic stabil' mobilitate #izioloica %radul I mobilitate sesizabila' palpabila

%radul 1 vibratie' cresterea mobilitatii %radul II mobilitate vizibila' evidenta

%radul 2 mobilitate vizibila %radul III mobilitate la presiunea buzelor' a

limbiii si la presiunea axiala

%radul 4 mobilitate la presiunea limbii

%radul 7 mobilitate extrema' dinteirecuperabil

M+0i$i!a!ea de!ara se de!ermia i !re&u! %ri me!+da &$ii&+.maua$a9 in prezentau aparut aparate per#ormante de !i%u$ Peri+!es! Siemes care ne da date asupra

caracterului amortizant al parodontiului dintilor stalpi. u acest aparat se masoara

cantitativ sarcinile ocluzale; intervalul de valori #iind cuprins intre 5: si ;75"- mobilitate 0


11/16

- mobilitate III< 40- A50. &paratul Periotest prezinta o tija metalica cu o reutate

de = care se deplaseaza cu o viteza data parcurand dintele de 19 ori 8de 7 ori pe

secunda+. urata impactului tijei cu dintele se masoara in milisecunde si este parametru inreistrat. In practica clinica unitatea de masura nu este milisecunda ci

o valoare situata pe o scara cu 5= unitati 8P$+ de la -0= la A50 si exista o

corespondenta intre radele de mobilitate si valorile scarii ast#el)- valoarea mobilitatii Periotest de -9 corespunde unei deplasari de 0'04= mm' iar

valoarea de A2 corespunde unei deplasari de 0'114 mm &ceste mobilitati nu sunt

decelate clinic.aca valorile sunt mici dintele este mai #ix si are o capacitate de amortizare mai

scazuta. aca valorile sunt mari capacitatea de amortizare a socului este mai mare'

tesuturile care inconjura dintele sunt a#ectate. aloarea Periotest este o unitate

reproductibila care caracterizeaza starea de sanatate a parodontiului. /a se coreleazacu mobilitatea dentara dar nu constituie rezultatul unei masuratori a mobilitatii.

&paratul Periotest nu trebuie #olosit in urmatoarele cazuri)

- in procese apicale acute

- in traumatisme acute- implante endoosoase in #aza de vindecare in primele 2-4 luni de la inserare.

E-e&!u$ de %er&u!ie" e da relatii cu privire la starea parodontiului. intele lovit usor cu

un instrument metalic poate evidentia un sunet clar in caz de parodontiu sanatos' desc!is;

in caz de parodontiu a#ectat sunetul este compact neclar.tatusul parodontal poate #i evaluat si cu ajutorul unor dia#rame &+m%u!eri*a!e'

Exameu$ radi+#ra-i&

-adjuvant pretios in evaluarea statusului parodontal- minim 7 radiora#ii intraorale si 7 radiora#ii posterioare muscate

-te!nica conului lun paralel permite obtinerea unor imaini clare la nivel osos

-ortopantomora#ia-xeroradiora#ia

-nici un plan terapeutic #ara o radiora#ie panoramica

Pri exame radi+$+#i& +0!iem da!e %ri,i!+are $a"-raportul coroana-radacina

-#orma si lunimea radacinii

-modi#icari la nivelul osului.

Di!ii saa!+si au urma!+are$e seme radi+$+#i&e"

- contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare

- continuitatea septului osos alveolar

- sept osos interradicular compact- compacta osoasa alveolara continua

- spatiu periodontal cu radiotransparenta uni#orma

- structura uni#orma a sponioasei prin proiectia spatiilor medulare si a trabeculelor osoase;

- linie de proiectie continua in zona apicala a spatiuluii periodontal si a compactei

osoase alveolare;

-camera pulpara cu radiotransparenta uni#orma.

11


12/16

A-e&!area +s+asa se umes!e a$,e+$i*a sau res+r0!ie +s+asa si se determina prin

coroborarea examenului clinic cu cel radioloic.

A$,e+$i*a %+a!e -i"

- orizontala sau verticala.

A) a$,e+$i*a +ri*+!a$a &ara&!eris!i&i"

- tipar comun de resorbtie osoasa- osul se reduce in inaltime

- marinea osoasa ramane perpendiculara pe supra#ata radacinii

- a#ectate septurile interdentare si corticalele osoase vestibulare si orale

B) a$,e+$i*a ,er!i&a$a &ara&!eris!i&i"

- apare in directie oblica

- produce pierdere osoasa de-a lunul radacinii dintelui

- de#ectul localizat apical #ata de osul inconjurator- de#ectele anulare #iind insotite de puni in#raosoase.

De-e&!e$e a#u$are %+! -i i -u&!ie de umaru$ de %ere!i +s+si"

- !emisepturi apar pe supra#ata distala a radacinilor molarilor - cratere interdentare marinite de doua supra#ete dentare si doua supra#ete osoase

- de#ecte intra-osoase marinite de o supra#ata dentara si trei supra#ete osoase- de#ecte osoase combinate ,numarul peretilor din zona apicala este mai mare decat

numarul peretilor dinspre ocluzal

+ De-e&!e$e &u ar1i!e&!ura i,ersa!a , se pierde osul interdentar osul radicular nu

su#era alveoliza ar!itectura osului din aceasta zona se inverseaza' #recvente la maxilar

+ $e*iui$e de -ur&a!ie sau i!erradi&u$are

, #recvent la primii molari mandibulari rar la nivelul premolarilor superiori.&ceste leziuni se clasi#ica in plan vertical si in plan orizontal.

I %$a +ri*+!a$"

Gradu$ I.$e*iue i&i%ie!a

-usoara alveoliza in zona #urcatiei

-spatiul interradicular aproape intact

-de#ectul cuprinde mai putin de 1dinte; din spatiul interadicular in sens vestibulo-oralsonda parodontala nu patrunde interradicular; examenul radiora#ic neconcludent.

Gradu$ II Le*iue %ar!ia$a

- alveoliza mai avansata- leziunea depaseste 134 din spatiul interradicular vestibulo-oral

-sona patrunde interadicular dar nu ajune pe #ata opusa

- la examenul radiora#ic se observa o radiotransparenta accentuata spre portiuneacoronara a septului interradicular.

Gradu$ III $e*iue &+m%$e!a

- osul interadicular lipseste

- #urcatia acoperita vestibular si oral de tesut inival

- nu se observa clinic

-sonda parodontala patrunde dintr-o parte in cealalta a spatiului interradicular

12


13/16

- la examenul R8x+ se observa o radiotransparenta crateri#orma care creaza o componenta

verticala impreuna cu pierderea osoasa orizontala.

Gradu$ I , osul interradicular complet distrus. esc!iderea #urcatiei #iind vizibilaclinic.

"a molarii mandibulari s-a dovedit ca se asociaza cu a#ectarea insertiei epiteliale in zona

#urcatiei si reprezinta un riscv pentru acesti dinti. I %$a ,er!i&a$ leziunile de #urcatie sunt) 8 in #unctie de reperul dentar si de#ectul

osos+)

- subrupa & intre 0-4 mm- subrupa * intre 7- mm

- subrupa peste mm.

Me


14/16

- absenta antaonistilor < 0'14 mm

- dinti mirati < 0'0= mm

Interitatea si #unctiile "P sunt deosebit de importante in aleerea dintilor stalpi.

Fu&!ii$e $i#ame!u$ui %ar+d+!a$ su!"

- absorbant de socuri

- transmitere de #orte- #unctia de #ormare si remodelare'

- nutritiva

- senzoriala.Rolul parodontiului primordial este acela de a sustine dintii in timpul #unctiilor. Intre

solicitarile ocluzale si starea de sanatate a structurilor parodontale este un ec!ilibru

permanent.

ub actiunea #ortelor ocluzale osul alveolar se modeleaza continuu.In zonele de tensiunesunt prezente osteoblastele iar in cele de presiune sunt prezente osteoclastele. Fortele

ocluzale prin intermediul liamentului parodontal in#luenteaza numarul' densitatea si

orientarea trabeculelor osoase.$rabeculele osoase se dispun pe traiectul solicitarilor

pentru a asiutra o rezistenta maxima cu o cantitate mica de os. aca intensitatea #ortelorcreste se inmultesc si trabeculele osoase. Fortele ocluzale stimuleaza liamentul

parodontal. In limite #izioloice "P se poate adapta unor cresteri ale #unctiei ocluzale prin)

- ampli#icarea latimii

- subtierea #ibrelor - marirea numarului #ibrelor !arpeB.

aca #ortele ocluzale depasesc puterea de adaptare a #ibrelor liamentare apare !rauma+&$u*a$a'

In caz de #orte ocluzale reduse si numarul si rosimea trabeculelor osoase sunt reduse. "Pse atro#iaza' se inusteaza si P. Fibrele se reduc ca numar si densitate isi pierd orientarea

se dispun paralel cu supra#ata radacinii. $oate aceste modi#icari apar in cazul dintilor cu

!ipo#unctie sau care nu participa deloc la realizarea #unctiilor &.

Im0a!rairea LP de!ermia"

- cresterea numarului de #ibre elastice-scaderea vascularizatiei

- scaderea activitatii mitotice

- scaderea numarului de #ibre de colaen

- cresc tulburarile aterosclerotice- reducerea rosimii "P cat si cresterea sa. %rosimea "P se reduce datorita

solicitarilor #unctionale reduse prin scaderea #ortei de contractie a musc!ilor.

$oate aceste date trebuiesc luate in calcul cand aleem dintii stalpi."P poate creste in rosime si datorita unor solicitari excesive la care sunt supusi unii

dinti stalpi.

Redu&erea SP se poate datora si depunerii continue de cement si os.

Su%ra-a!a LP sau su%ra-a!a de iser!ie a LP pe dinte si la nivelul osului alveolar.

intii voluminosi au o supra#ata mai mare de implantare. -au calculat ariile

supra#etelor radiculare de =e%se"

17


15/16

intii maxilari

Incisivul central 207

Incisivul lateral 1?

aninul 24

Primul premolar 247Premolarul doi 220

Primul molar 744

olarul secund 741

intii mandibulari

Incisivul central 157

Incisivul lateral 19=

aninul 29=

Premolarul unu 1=0

Premolarul doi 20olarul prim 741

olarul doi 729

(sul alveolar pierdut prin boala parodontala #ace ca dintii restanti sa nu mai aiba

acelasi potential ca si dintii stalpi. Pierderea suportului parodontal prin resorbtieradiculara este doar pe jumatate la #el de rava ca si pierderea crestei osului alveolar

Planul de tratament trebuie sa tina seama de acest aspect.

Proteza partiala #ixa nu trateaza orice bresa edentata. "unimea corpului de punte estelimitata de dintii stalpi si de capaciitatea lor de a suporta #orte suplimentare. T


16/16

Di!ii a-e&!a!i %ar+d+!a$ %+! -i u!i$i*a!i &a di!i s!a$%i i aumi!e &a*uri &$ii&e"

- dintii cu implantare osoasa de#icitara si mobilitate osoasa accentuata se pot utiliza

in protezari #ixe iar PF servesc pentru imobilizarea . In acest caz' eliminareamobilitatii in sine nu reprezinta un scop in sine' insa permite mentinerea starii

existente.

- pacientul sa #ie motivat sa intretina o iiena bucala corespunzatoare.- coroanele aplicate pe dintii cu un rad de mobilitate sa aiba un rad mai mare de

retentivitate' decat pe cu implantare buna. /valuarea individuala a a#ectati

parodontal este #oarte importanta in realizarea unei protezari corecte.- :tilizarea dintilor a#ectati parodontal trebuie #acuta de practicieni experimentati'

pacienti selectati si motivati pentru mentinerea unei iiene e#iciente.

oncluzie) In urma examenului clinic'radioloic parodontal si a altor examene paraclinice 8determinari microbioloice' imunoloice+ clinicianul trebuie sa aseasca

raspunsul la intrebarea daca acesti dinti stalpi pe care i-a selectat sunt capabili sa suporte

sarcina suplimentara enerata de aplicarea PPF.

19

planul de tratament i

Documents