planul de acŢiune al Şcolii - lteant.files.wordpress.com · Şcoala are un personal didactic...
TRANSCRIPT
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC –
ADMINISTRATIV
PIATRA NEAMT
PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
2015-2019
PLAN OPERAŢIONAL 2016 – 2017
INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI NEAMT
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC – ADMINISTRATIV
610089 Piatra Neamt, str. Al. Lapusneanu nr.16
http://lteant.wordpress.com/
e-maill: [email protected]
tel. +040233.211552, fax. +040233.212328
2
Director,
Prof. ec. DOINA GEORGETA GHEORGHIU Director adjunct,
Prof. MAGDALENA LIVIOARA TODIRESEI
ECHIPA DE ELABORARE A PLANULUI DE ACŢIUNE
DIR. PROF. EC. DOINA GEORGETA GHEORGHIU DIR. ADJ. PROF. TODIRESEI MAGDALENA LIVIOARA CONSILIER EDUCATIV PROF. STANCIU MARIA LIGIA PROF. BERZA ANA MARIA PROF. MUNTEANU VASILE PROF. GABRIELA STAFIE
PARTENERI SOCIALI:
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI NEAMT CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI NEAMT AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
NEAMT DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ NEAMT CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ NEAMT
PIATRA NEAMT septembrie 2016
3
CUPRINS
PARTEA 1 – CONTEXT 4
1.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII 4
1.2. PROFILUL INSTITUŢIEI 5
1.3. ANALIZA REZULTATELOR ȘI EVOLUȚIILOR DIN PERIOADA 2012-2015 6
1.4. PRIORITĂŢI LA NIVEL NAŢIONAL 8
1.5. PRIORITĂŢI REGIONALE ȘI LOCALE 9
PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR 24
2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 24
2.1.1. DIRECȚII GENERALE DE ANALIZĂ 24
2.1.2. ANALIZA PROFILULUI DEMOGRAFIC JUDEŢEAN 25
2.1.3. ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC JUDEŢEAN 27
2.1.4. ANALIZA PIEŢEI MUNCII 36
2.1.5. CEREREA DE COMPETENŢE 44
2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN – AUTOEVALUARE 45
2.2.1. DOMENIUL FUNCȚIONAL - CURRICULUM 45
2.2.2 DOMENIUL FUNCȚIONAL - RESURSE UMANE 49
2.2.3. DOMENIUL FUNCȚIONAL RESURSE MATERIALE 51
2.2.4. DOMENIUL FUNCȚIONAL-RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE LOCALĂ.
PARTENERIATE ŞI COLABORARE. 52
2.3. ANALIZA ŞI DIAGNOZA SWOT 54
2.4. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE, ÎN CONTEXTUL POLITIC, SOCIAL,
ECONOMIC ŞI TEHNOLOGIC (ANALIZA PEST) 61
2.5. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE 63
PARTEA A 3-A STRATEGIA ȘCOLII ȘI OPERAȚIONALIZAREA EI PENTRU ANUL
ȘCOLAR 2016-2017 65
3.1. ETAPELE STRATEGIEI: 65
3.2.ȚINTELE STRATEGICE ALE ȘCOLII PENTRU PERIOADA 2015-2019 65
3.3. FINANŢAREA PLANULUI 66
3.4. PLAN OPERAȚIONAL PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017 67
PARTEA A 4-A – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE 68
4
PARTEA 1 – CONTEXT
1.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII
VIZIUNEA ȘCOLII
Viziunea școlii noastre:
„O şcoală europeană pentru copii
noştri”
Şcoala noastră îşi propune să asigure pentru tinerii şi adulţii din zona Neamţ, judeţul
Neamţ şi din alte judeţe ale Regiunii N - E în domeniul de expertiză servicii, educaţie şi
instruire profesională, stimulând dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului economic şi
social al zonei.
MISIUNEA ŞCOLII
Misiunea pe care și-o propune Liceul Tehnologic Economic-Administrativ
Piatra Neamț constă în crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea personală şi
profesională a elevilor printr-un proces educaţional de calitate și pentru asigurarea
de şanse egale de integrare socio-profesională şi de continuare a învăţării pe tot
parcursul vieţii în spaţiul românesc şi european.
Şcoala este principalul furnizor de forţă de muncă calificată de nivel 3-5 pentru
societăţile comerciale cu profil economic şi instituţiile publice din judeţul Neamţ.
Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra Neamţ este instituţia in care
elevii își descoperă şi îşi dezvoltă aptitudinile, aici se încurajează competiţia si performanta, se
formează gândirea critica si se oferă şanse reale de orientare a carierei.
Politica educaţională promovată de noi va permite transformarea Liceului Tehnologic
Economic - Administrativ Piatra Neamţ intr-o şcoala recunoscuta pe plan naţional si
european pentru managementul performant, pentru climatul organizaţional oferit, pentru
finalitatea pregătirii profesionale in domeniul profilelor existente, ca o premisa de îmbogăţire
economica si culturala a comunităţii locale si naţionale.
5
1.2. PROFILUL INSTITUŢIEI Municipiul Piatra Neamţ, ca reşedinţă de judeţ, se află într-o zonă ale cărei
caracteristici principale sunt:
- potenţial turistic natural şi antropic de excepţie
- creşterea numărului de persoane angajate în microîntreprinderi şi IMM-uri;
- o rată a şomajului înregistrat în judeţul Neamţ de 5,6%
- retehnologizarea întreprinderilor;
- alinierea la standardele europene privind calitatea.
La nivelul judeţului Neamţ se evidenţiază o creştere a populaţiei din mediul
rural şi implicit a populaţiei de vârsta 14-19 ani. În perspectiva anul 2020, se
preconizează o scădere a populaţiei active în mediul urban, raportată la populaţia
civilă, determinată şi de scăderea ratei natalităţii şi migraţia forţei de muncă,
conform datelor PLAI 2012.
Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra Neamţ a luat fiinţă în anul 1990
prin transformarea Liceului Industrial nr. 5 cu profil construcţii şi lucrări publice în Grup
Şcolar cu profil Economic Administrativ – învăţământ liceal, profesional şi postliceal.
Este singura şcoală din judeţul Neamţ care asigură o instruire de specialitate în profilul
servicii la toate specializările şi nivelurile de calificare.
Şcoala îşi recrutează elevii din întreg judeţul, cu precădere din zona oraşului Piatra
Neamţ şi comunele suburbane.
În anul şcolar 2014-2015 au fost înscriși, la toate formele de învăţământ, 1340 de elevi,
cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani (51 clase).
La începutul anului şcolar 2013-2014 au fost școlarizați în clasa a IX-a 336 elevi (12
clase) la liceul tehnologic.
Şcoala are un personal didactic format din 90 de persoane, auxiliar 10 şi un personal
administrativ de 17 persoane.
Activitatea instructiv - educativă se desfăşoară în trei corpuri de clădire în care se
găsesc săli de clasă, cabinete şi laboratoare de specialitate. Clădirea internatului şi cea
a cantinei au fost reabilitate şi transformate într-o modernă bază de instruire practică
pentru elevii de la profilul turism şi alimentaţie publică printr-un proiect finanţat de UE
prin Programul PHARE-VET.
Şcoala noastră a fost şi este parteneră în mai multe programe ale UE: PHARE, Leonardo
da Vinci, Socrates – Comenius, Erasmus+.
6
1.3. ANALIZA REZULTATELOR ȘI EVOLUȚIILOR DIN
PERIOADA 2012-2015
Evoluția promovabilității la examenul de bacalaureat a fost în permanență creștere:
Sesiunea 2012 - 35,8 % din absolvenţii clasei aXII-a
Sesiunea 2015 – 67,2 % din absolvenţii clasei aXII-a
100% din absolvenţii liceului tehnologic au promovat examenul pentru certificarea
competenţelor profesionale ;
25 elevi au reprezentat şcoala la concursurile şcolare
Şcoala a incheiat derularea Proiectului PHARE TVET RO 0108.01 şi RO 0108.03;
32 de cadre didactice au participat la diverse activităţi de perfecţionare de specialitate,
metodică, psiho - pedagogică şi în domeniul managementului educaţional ;
Au fost încheiate contracte de parteneriat, pentru desfăşurarea instruirii practice, cu 36
de agenţi economici;
32% din absolvenţii liceului îşi continuă studiile în universităţi şi colegii.
7
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL
OBIECTIVE SPECIFICE
Asigurarea coerenţei manageriale la nivelul compartimentelor şcolii, prin raportarea la
documentele de analiză şi diagnoză a sistemului, proiectarea managerială
anuală/semestrială, aplicarea unor hotărâri şi recomandări ale Consiliului de Administraţie
al şcolii
Aplicarea normativelor M.E.C.S., a deciziilor IŞJ Neamț şi ale altor instituţii abilitate
Eficientizarea activităţii comisiilor din şcoală prin aplicarea unor reglementări, proceduri
şi instrumente de lucru, pe domenii de activitate
Aplicarea corectă a instrumentelor de asigurare a calităţii în şcoală
ANALIZA MANAGEMENTULUI
ASPECTE POZITIVE
Proiectare managerială anuală şi semestrială coerentă şi eficientă
Eficientizarea activităţii desfăşurate
Cunoaşterea şi aplicarea planurilor cadru, programelor şcolare, proiectare didactică
modernă
Aplicarea instrumentelor de asigurare a calităţii
Încadrarea şi normarea conform legislaţiei în vigoare
Activităţi desfăşurate conform tematicilor şi graficelor întocmite
Asigurarea fluxului de informaţii (FTP, e-mail, poştă)
Asigurarea colaborării cu instituţii, parteneri, agenţi economici, ONG-uri etc.
Asigurarea bugetului de salarii, plata acestora la timp şi plata parţială a diferenţelor
salariale conform legislaţiei în vigoare
ASPECTE NEGATIVE
Întârzieri în aplicarea prevederilor legale
Monitorizarea şi evaluarea activităţii din şcoală nu este permanentă
MANAGEMENT ŞCOLAR
ASPECTE POZITIVE
Practicarea unui management participativ şi competitiv
Aplicarea unui cadru raţional de acţiune în managementul situaţional
Utilizarea procedeelor adecvate în vederea îmbunătăţirii prestaţiei didactice la clasă
Diversificarea aspectelor de educaţie formală şi nonformală eficientă
Identificarea corectă a nevoii de formare în şcoli
ASPECTE NEGATIVE
Lipsa de interes a unor cadre didactice în cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legale
Lipsa de comunicare eficientă şi elegantă între unii colegi
ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIALITATE
PUNCTE TARI
Planificarea pe unităţi de învăţare este bine structurată, cu accent pe formarea
competenţelor
Majoritatea cadrelor didactice sunt preocupate de formarea la elevi a abilităţilor cheie
Aplicarea la clasă a strategiilor active de învăţare şi evaluare, centrate pe elev, cu
respectarea stilului dominant de învăţare al clasei
Elevii sunt stimulaţi să formuleze răspunsuri argumentate ştiinţific şi să realizeze
corelaţii cu aplicarea practică a noţiunilor învăţate
Desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la diferiţi agenţi economici din judeţul
Neamț cu care s-au încheiat parteneriate de colaborare sau acorduri de principiu
8
ÎNVĂŢĂMÂNT TEORETIC
PUNCTE TARI
Cunoaşterea documentelor curriculare în vigoare: planuri-cadru, programe, manuale,
auxiliare didactice şi integrarea acestora înprocesul instructiv-educativ
Interes pentru inovarea actului didactic, plecând de la o proiectare didactică modernă
Un management bine raţionalizat al timpului şi o fixare corectă şi eficientă a priorităţilor
educaţionale
Acurateţea informaţiei ştiinţifice de specialitate, preocuparea de a transmite corect şi
eficient cunoştinţele
Participarea cadrelor didactice la activităţi de formare, simpozioane, conferinţe,
concursuri naţionale naţionale sau internaţionale etc.
PUNCTE CRITICE
Ignorarea de către unele cadre didactice a resurselor procedurale şi materiale care ar
duce la eficientizarea lecţiei, absenţa lucrului diferenţiat cu elevii cu ritm lent de învăţare
Tehnicizarea abordării conţinuturilor programelor până la şablonizarea demersului
didactic
Folosirea în exces a metodelor şi mijloacelor moderne de predare-învăţare, neglijându-
se uneori cele tradiţionale
Rutina, conservatorismul, starea de automulţumire.
1.4. PRIORITĂŢI LA NIVEL NAŢIONAL
Creşterea rolului educaţiei şi formării profesionale în formarea capitalului uman în
sprijinul creşterii competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în
promovarea incluziunii sociale, consolidarea cetăţeniei democratice active, şi, nu în ultimul
rând, în dezvoltarea personală şi profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare
majoră în cadrul politicilor şi strategiilor în domeniul educaţiei.
Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei
învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă
bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.
Dezvoltarea modelului de planificare strategică în ÎPT presupune, printre altele,
îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen mediu şi
lung şi de proiectare a ofertei ÎPT corelat cu acestea, integrarea cu politicile şi documentele de
planificare strategică relevante adoptate la nivel european, naţional şi regional, dezvoltarea
sistemelor de indicatori asociaţi şi dezvoltarea cadrului de planificare, monitorizare şi
implementare a acestora.
Prin Legea Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează
următoarele:
1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul
European al Calificărilor.
2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului. Crearea unui cadru curricular coerent
presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce
trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe.
3. Îmbunătățirea sistemului de evaluare a elevilor.
4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem.
5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate. Accesul egal la
educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au
părăsit timpuriu sistemul educaţional.
6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic. Sprijinul acordat învăţământului
profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; susținerea
şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi
postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile.
7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane.
8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii. Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul
de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi
stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale
formale, informale şi non-formale.
9
Prioritățile identificate la nivel național sunt:
Elaborare Sistem Naţional Român al Calificărilor
Dezvoltare de Standarde de Pregătire Profesională
Dezvoltare curriculum naţional
Parteneriatul cu întreprinderile
Învăţarea centrată pe elev
Formarea continuă a personalului didactic
Asigurarea calităţii
Orientarea şi consilierea şcolară şi profesională
Sistemul informaţional
Modernizarea bazei materiale
Management educaţional
Asigurare de şanse egale
Utilizarea ITC in predare
Integrarea elevilor cu nevoi speciale
Zone dezavantajate; zone rurale
Formarea continua a adulţilor
Integrarea europeană
Dezvoltarea de materiale pentru formare diferenţiată
1.5. PRIORITĂŢI REGIONALE ȘI LOCALE
Indicatori europeni în educație pentru 2014 („Benchmark”)
Agenda Lisabona („Educaţia şi formarea în 2014”) propune un set comun de indicatori de
referinţă („Benchmark”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE
(ţinte pentru 2014):
Rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%.
Până în 2014, cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel
puţin învăţământul secundar superior.
Până în 2014 procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă
cu cel puţin 20% faţă de anul 2000.
În 2014, în UE, media privind participarea la formarea continuă să fie de cel
puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).
Numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească
până în 2014 cu cel puţin 15% faţă de 2010; eliminarea oricăror decalaje între
sexe în formare pe aceste domenii.
(Sursa: PLAI_2012-2020 JUDEŢUL NEAMŢ)
10
Priorităţile naţionale au condus la stabilirea obiectivelor regionale - regiunea
Nord-Est
În baza analizei SWOT CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite
următoarele priorităţi şi obiective:
PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi
creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor
Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de calificare
Obiectiv 1.2.: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare
identificate, pe domenii şi calificări
Obiectivul 1.3.: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor
formate la nevoile unei economii a cunoaşterii
PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT
Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire
profesională a unităţilor şcolare IPT
PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET
Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT
Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului
didactic din ÎPT
PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi
ocuparea unui loc de muncă
PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere
în educaţie
Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea
abandonului şcolar
PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT
Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,
pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
Pentru realizarea priorităţilor şi a obiectivele menţionate sunt planificate în capitolul
următor activităţi şi sunt stabilite responsabilităţi. Fiecărui obiectiv şi fiecărei activităţi i-au
fost asociaţi indicatori de realizare.
(Sursa: PLAI_2012-2020 JUDEŢUL NEAMŢ)
11
PRIORITATEA 1 : Adaptarea ofertei educaționale de formare profesională la cerințele
pieței muncii
Indicatori de impact:
- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 10,5% la nivel
regional (faţă de 23,6 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO)
- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi
în evidenţele AJOFM: max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec.
2007)
Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de
calificare Indicatori:
Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi
calificări relevante identificată
Precondiţii şi riscuri
Piaţa muncii regională şi judeţeană nu
suportă dezvoltări imprevizibile pe termen
scurt
Rezultate (inclusiv indicatori privind
activităţile)
A 1. Baze de date cu indicatorii relevanţi privind
aspectele demografice, economice, de piaţa muncii
şi formare profesională iniţială la nivel regional si
judeţean actualizate anual
A 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual
Precondiţii şi riscuri
Instituţiile care deţin informaţiile (INS,
ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţia
membrilor CLD datele necesare în timp util
Membrii CLD îşi asumă sarcina de
actualizare
Acţiuni -
Activităţi
Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi
riscuri
1. Actualizarea anuală a
bazei de date cu
indicatorii privind
demografia, economia,
piaţa muncii din surse
statistice
naţionale şi
administrative
regionale şi
judeţene
Anual:
luna
martie
ADR, AJOFM - Instituţiile
reprezentate în
CR îşi asumă sarcina de
actualizare
- INS pune la
dispoziţia
membrilor CR
datele necesare
2. Actualizarea anuală a
bazei de date cu
indicatorii privind
educaţia şi
formarea
profesională
iniţială din surse statistice şi
administrative judeţene
Anual:
luna
februarie
ISJ
- ISJ pun la dispoziţia
grupului de lucru
al CR datele
necesare în timp util
Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea
profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe
domenii şi calificări Indicatori:
- Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim
60% din totalul planului de şcolarizare
- Ponderile domeniilor de formare profesională la IPT sunt
aliniate la ţintele PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2012-
2013.
- Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare
respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS
- Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj Inserţia
profesională a absolvenţilor IPT
Precondiţii şi riscuri
Piaţa muncii regională şi
judeţeană nu suportă dezvoltări
imprevizibile pe termen scurt
ISJ îşi asumă recomandările
PRAI, PLAI şi CLDPS şi pun în
aplicare măsurile necesare
adaptării ofertei de şcolarizare
prin IPT
12
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)
A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a
PLAI
A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS A 3. PLAI
actualizat anual
A 4.Toate unităţile şcolare IPT din judeţ realizează
actualizarea anuală a PAS
A 5. Planul de şcolarizare 2009 - 2010 în concordanţă
cu recomandările PRAI şi
PLAI, avizat de către CLDPS
Precondiţii şi riscuri
Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în
echipele de monitorizare, evaluare şi
actualizare.
ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor
privind adaptarea planului de şcolarizare
în concordanţă cu recomandările PRAI şi
PLAI
Acţiuni - Activităţi Termene
Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse
Precondiţii şi riscuri
1. Monitorizarea şi
evaluarea acţiunilor
planificate în PLAI
(anul precedent)
Anual: luna
februarie
- AJOFM -
Echipele CR
pentru
monitorizarea
şi evaluare
PLAI
Surse bugetare şi
extrabugetare ale
instituţiilor
reprezentate în
CR
Membrii CLDPS îşi
asumă roluri în
echipele de
monitorizare şi
evaluare
2. Evaluarea acţiunilor
planificate în PAS (anul
precedent)
Anual: luna
februarie - ISJ
- - Echipele
CLDPS pentru
monitorizarea
şi evaluare PAS
Surse bugetare şi
extrabugetare ale
instituţiilor
reprezentate în
CLDPS
Membrii
CLDPS îşi asumă
roluri în echipele de
monitorizare şi
evaluare
3. Actualizarea anuală a
PLAI
Anual:
luna iunie
ISJ
Grupul de lucru
al CLDPS
pentru
ctualizarea
PLAI
Surse bugetare şi
extrabugetare ale
instituţiilor
reprezentate în
CLDPS
Instituţiile
reprezentate în
CLDPS îşi asumă
sarcina de
actualizare PLAI
4. Actualizarea anuală
a
PAS pentru toate
unităţile şcolare IPT din
judeţ
Anual: -
luna
septembrie
ISJ
Unităţile
şcolare IPT
Surse bugetare şi
extrabugetare ale
unităţilor şcolare
5. Proiectarea anuală a
planurilor de şcolarizare
în concordanţă cu
recomandările din PRAI
şi PLAI
Anual:
luna
decembrie
ISJ
CLDPS
ISJ şi CLDPS îşi
asumă
luarea deciziilor
privind
adaptarea planului de
şcolarizare în
concordanţă cu
recomandările PRAI şi
PLAI
Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de
adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în
schimbare Indicatori:
- Rata de tranziţie de la gimnaziu la liceu: minim
95% începând cu anul şcolar 2012-2013; minim
98% până în 2020
- Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se
angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de
absolvenţi din anul şcolar 2012-2013
- Cel puţin 60% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi
de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de
absolvenţi din anul şcolar 2012-2013
Precondiţii şi riscuri
Oferta angajatorilor este
atractivă pentru
absolvenţi
13
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. –
Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prin învăţământul seral la
minim 10% din numărul de absolvenţi ai şcolii profesionale
începând cu anul şcolar 2014-2015
A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4
A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5
A 4.1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea
cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind
competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2013-2014
A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu
agenţii economici
A 5. – Constituirea de reţele de şcoli pe domenii de formare
profesională în care sunt cuprinse toate şcolile IPT, începând cu
anul şcolar 2010-2011. Rolul coordonator al reţelelor revine
şcolilor cuprinse în Programele PHARE TVET.
A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de
formare profesională elaborează şi aplică programe comune
pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolile
A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă
unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul
elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile
identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de
pregătire.
Precondiţii şi riscuri
Absolvenţii şcolii profesionale
optează pentru continuarea
studiilor prin învăţământul seral
Angajatorii sunt dispuşi să
colaboreze la completarea
chestionarelor şi elaborarea CDL
Toate şcolile IPT sunt interesate
să constituie reţele de şcoli pe
domenii de formare profesională
Unităţile şcolare IPT cu dotări în
concordanţă cu SPP, în special
şcolile din Programele PHARE
TVET sunt dispuse să pună la
dispoziţia altor şcoli dotările
existente
Instituţiile reprezentate în CR îţi
asumă rolul de aplicant pentru
proiect FSE
Acţiuni - Activităţi Termene
Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse
Precondiţii şi
riscuri
1. Creşterea ofertei de
şcolarizare prin IPT la
învăţământul seral şi cu
frecvenţă redusă pentru a
oferi şanse de continuare a
studiilor absolvenţilor care
optează şi pentru angajare.
Anual:
luna
decembrie
ISJ Bugetare Absolvenţii
SAM şi an de completare
optează pentru
continuarea studiilor prin
învăţământul
seral şi cu
frecvenţă redusă
2. Creşterea gradului de
acoperire şi a calităţii
serviciilor de orientare şi
consiliere (vezi acţiunile de
la Prioritatea 4)
3. Facilitarea accesului la
educaţie prin IPT pentru
grupurile dezavantajate
(vezi acţiunile de la
Prioritatea 5)
4. Identificarea cerinţelor
specifice din partea
angajatorilor prin
intermediul chestionarelor
şi adaptarea curriculumului
în dezvoltare locală în
parteneriat cu agenţii
economici
ISJ Unităţile
şcolare
IPT
Resurse
bugetare şi
extrabugetar
e ale
unităţilor
şcolare IPT
Angajatorii sunt dispuşi să
colaboreze la
completarea
chestionarelor şi
elaborarea CDL
14
5. Dezvoltarea reţelelor
de şcoli pentru fiecare din
domeniile de formare
profesională prioritare la
nivel judeţean
Octombrie
2011 –
reţelele
constituite
ISJ
Unităţile
şcolare
cuprinse în
Programele
PHARE TVET
IPT
Unităţile
şcolare
Resurse
bugetare şi
extrabugetar
e ale
unităţilor
şcolare IPT
Toate şcolile
IPT sunt interesate să
constituie reţele de şcoli
pe domenii de formare
profesională
6. Dezvoltarea de
programe între şcolile din
reţelele constituite pentru
utilizarea
comună a dotărilor
Anual ISJ
Unităţile
şcolare
cuprinse în
Programele
PHARE TVET
Unităţile
şcolare
IPT
Dotările
unităţilor
şcolare
Unităţile şcolare IPT cu
dotări în concordanţă cu
standardele de pregătire
profesională, în special
şcolile din Programele
PHARE TVET sunt dispuse
să pună la dispoziţia
altor şcoli dotările
existente
Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională
oferite prin şcolile din ÎPT
Indicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre
pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru
comunităţile locale
Precondiţii şi riscuri
Concurenţa altor
furnizori de formare
profesională
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)
A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a
şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt
implicate şcolile IPT până în 2010
A 2. În anul 2020 toate grupurile şcolare să fie autorizate ca furnizori
de formare continuă. Creşterea anuală cu 4%, a numărului de licee
tehnologice autorizate ca furnizori de formare continuă începând cu
anul şcolar 2010 – 2011.
A 3. Minimum 25% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ derulează
proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor
economici până în 2020. Minimum 2 proiecte FSE contractate de către
unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor
agenţilor economici până la sfârşitul anului 2012
A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile
şcolare IPT dublate până în 2012
Precondiţii şi riscuri
Unităţile şcolare IPT îşi
asumă rolul de furnizori
de formare continuă
pentru comunităţile din
care fac parte şi fac
demersurile necesare
autorizării şi derulării
cursurilor de formare
pentru adulţi
Acţiuni - Activităţi Termene
Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Colaborare cu
AJOFM pentru reconversia
profesională a şomerilor
şi alte programe de
măsuri active de ocupare
- mai ales pentru
absolvenţii care nu se
încadrează în primele 6
luni de la absolvire
Permanent ISJ
Unităţile
şcolare IPT
Resursele
bugetare şi
extrabugetare
ale unităţilor
şcolare IPT
Unităţile şcolare
IPT şi AJOFM
acceptă colaborările
pentru reconversia
profesională a
şomerilor şi pentru alte
măsuri active de
ocupare
15
2. Creşterea numărului
de unităţi şcolare IPT care
derulează programe de
formare pentru adulţi.
Creşterea numărului de
programe de formare
pentru adulţi derulate de
unităţile şcolare IPT
Anual ISJ
Unităţile
şcolare IPT
Resursele
bugetare şi
extrabugetare
ale unităţilor
şcolare IPT
Autorizarea unităţilor
şcolare IPT ca furnizori
de formare
profesională pentru
adulţi Concurenţa altor
furnizori
3. Realizarea de proiecte
FSE pentru formarea
profesională a angajaţilor
agenţilor economici
FSE , Resursele
bugetare şi
extrabugetare
ale unităţilor
şcolare IPT
Unităţile şcolare IPT
dispun de
resursele financiare
necesare
4. Elaborarea şi
promovarea unei oferte
diversificate de alte
servicii educaţionale la
cerere, pentru diverse
categorii de beneficiari,
inclusiv în sprijinul
educaţiei non-formale
Anual ISJ
Unităţile
şcolare IPT
Resursele
bugetare şi
extrabugetare
ale unităţilor
şcolare IPT
Există cerere locală de
servicii
educaţionale
Unităţile şcolare IPT
dispun de resursele
necesare pentru a
răspunde cererii.
PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
Indicatori de impact: Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT
Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologic ruta progresivă
Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii şcolilor din ÎPT
Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din județ să
corespundă normelor de siguranţă şi igienă. Anual sunt
cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile
şcolare IPT începând cu 2009.
Precondiţii şi riscuri
Sunt disponibile resursele de finanţare
din surse bugetare locale şi naţionale.
Sunt disponibile surse de finanţare
FEDER.
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1.
Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul
fiecărui judeţ sunt elaborate
Precondiţii şi riscuri
CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile
de restructurare a reţelei
A 1.1. Şcolile PHARE TVET de la nivelul regiunii sunt
ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile
de formare profesională iniţială – anual începând cu
2008
A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitate cu
prioritate sunt identificate la nivel regional– anual
începând cu 2008
A 3. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea
infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare
până în 2020. Anual sunt cuprinse în programe de
reabilitare 4-5% din totalul unităţilor şcolare ce necesită
reabilitare.
şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile de
reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel
regional.
Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT
adoptă deciziile de reabilitare a
infrastructurii şcolilor
Există sursele de finanţare necesare
reabilitării şcolilor
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi riscuri
16
1. Elaborarea direcţiilor de
restructurare a reţelei
şcolare la nivelul fiecărui
judeţ în funcţie de nevoile
de calificare identificate şi
de particularităţile reţelei
şcolare
Anual: luna
septembrie
CLDPS
ISJ
CLDPS decid prin consens
direcţiile de
restructurare ISJ şi
autorităţile locale îşi
însuşesc recomandările
CLDPS
2. Implementarea
direcţiilor de acţiune
pentru restructurarea
reţelei şcolare
Anual
începând
cu luna
septembrie
ISJ ISJ îşi însuşeşte
recomandările
3. Cuprinderea tuturor
unităţilor şcolare IPT care
necesită reabilitarea
infrastructurii în programe
de reabilitare. Anual sunt
cuprinse 10-20% din
şcolile IPT care necesită
reabilitare în programe
Anual CL
ISJ
Unităţile
şcolare
Resurse
bugetare
locale
şi naţionale
FEDER
Unităţile şcolare şi CL
decid cuprinderea şcolilor
în
programe
Există sursele de
finanţare
necesare reabilitării
şcolilor
Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire,
conform SPP a unităţilor şcolare IPT Indicatori:
Până în 2020, toate şcolile IPT din regiune să beneficieze
cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare
minimă obligatorie Anual sunt cuprinse în programe de
dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT
Precondiţii şi riscuri
Sunt disponibile resursele de
finanţare din surse bugetare locale şi
naţionale
Sunt disponibile surse de finanţare
FEDER
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Liste
de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca
prioritare pentru dezvoltare
Precondiţii şi riscuri
Există sursele de finanţare necesare
Unităţile şcolare şi CL decid
cuprinderea şcolilor în programe
A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu
prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare
din fonduri bugetare şi FEDER până în 2020
A 3. Toate şcolile IPT din regiune sunt cuprinse în
programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi
FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim
obligatorie până în 2020. Anual sunt cuprinse în programe
de dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi
riscuri
1. Evaluarea necesarului de
dotare cu echipamente de
instruire la unităţile şcolare
IPT necesar a fi dezvoltate
cu prioritate la nivel
regional
Anual:
luna
septembrie
ISJ
Unităţile
şcolare
Resurse
bugetare
locale
şi naţionale
FEDER
2. Dotarea cu echipamente
a unităţilor şcolare IPT
identificate ca necesar a fi
dezvoltate cu prioritate la
nivel
regional
2012 ISJ
Unităţile
şcolare
Resurse
bugetare
locale
şi naţionale
FEDER
Există sursele de
finanţare necesare
Unităţile şcolare şi CL
decid cuprinderea şcolilor
în programe
17
3. Dotarea cu echipamente
a tuturor unităţilor şcolare
IPT. Anual sunt cuprinse 10-
20% din şcolile IPT în
programe de dotare
Anual ISJ
Unităţile
şcolare
Resurse
bugetare
locale
şi naţionale
FEDER
Există sursele de
finanţare
necesare
Unităţile
şcolare şi CL
decid cuprinderea
şcolilor în
programe
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET
Indicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare
Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice de specialitate din
unităţile şcolare IPT
Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului
unităţilor şcolare IPT Indicatori:
Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au
competenţele necesare exercitării unui management
eficient până în 2020.
Precondiţii şi riscuri
Există resursele financiare umane
şi logistice necesare
Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi
membrii ai CA cu competenţe necesare pentru elaborarea
PAS până în 2009
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Toţi
directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au parcurs cel
puţin un stagiu de formare. Anual sunt cuprinşi în
programele de formare 10-20% din directorii şi directorii
adjuncţi ai şcolilor IPT
A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate
unităţile şcolare IPT au competenţele necesare elaborării
PAS până la sfârşitul anului 2010. Anual sunt organizate
stagii pentru toate echipele de elaborare PAS în scopul
actualizării în raport cu PRAI şi PLAI
Precondiţii şi riscuri
CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de
furnizori de formare
Există resursele financiare umane şi
logistice necesare
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi
riscuri
1.Stagii de formare a
directorilor şi directorilor
adjuncţi ai şcolilor IPT în
domeniul managementului
educaţional
Anual ISJ
CCD
Resurse bugetare
şi extrabugetare
CCD şi ISJ îşi
asumă rolurile de
furnizori de
formare Există
resursele necesare
2.Stagii de formare pentru
membrii echipelor de
elaborare a PAS din toate
şcolile
IPT
Anual: luna
mai
ISJ
Unităţile
şcolare
cuprinse în
Programele
PHARE TVET
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
Unităţile şcolare
cuprinse în
Programele Phare
TVET îşi asumă
rolul de furnizor de
formare în cadrul
reţelelor de şcoli
constituite Există
resursele necesare
18
Obiectivul 3.2.: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale
personalului didactic din ÎPT
Indicatori:
Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate
competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate
începând cu anul şcolar 2013-2014
Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de
specialitate este sub 2 % în 2020
Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi
vocaţională a elevilor
Precondiţii şi riscuri
Există resursele
financiare umane şi
logistice necesare
Rezultate
A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru
aplicarea învăţării centrate
pe elev până la sfârşitul anului 2020. Anual sunt cuprinse în programele de
formare 5 - 10% din cadrele didactice din şcolile IPT
A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru
aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2020
A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de
documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2013-2014
A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi
vocaţională a elevilor
A 4.Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual în activităţile
metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare
A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi
profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT A 6. Cel puţin un schimb de
experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de
formare profesională prioritare
A 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an a rezultatelor Proiectelor PHARE
TVET organizate de şcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolare IPT
participă la sesiuni
A 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la
orizontul anului 2020
A 9. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la
specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu
2008-2009. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de
specialitate este sub 1 % în 2020
Precondiţii şi riscuri
Există resursele
financiare necesare
Agenţii economici
acceptă implicarea
în organizarea
stagiilor de
documentare a
cadrelor didactice
Specialişti cu
specializări
necesare optează
pentru cariera
didactică
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Stagii de documentare a
tuturor cadrelor didactice de
specialitate din şcolile
IPT la agenţii economici parteneri
pentru adaptarea conţinuturilor şi
metodelor de învăţământ la
cerinţele angajatorilor şi la noile
tehnologii şi echipamente(vizite
de documentare / stagii de
formare în întreprinderi / întâlniri
tematice cu agenţii economici)
Anual ISJ Unităţile
şcolare
IPT
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
Resurse ale
agenţilor
economici
parteneri
Agenţii economici
acceptă implicarea
în organizarea
stagiilor de
documentare a
cadrelor didactice
2. Stagii de formare pentru toţi
consilierii şcolari pentru
dezvoltarea
competenţelor de orientare
şcolară şi vocaţională
Anual ISJ
CCD
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
19
3. Programe de formare continuă
pentru dezvoltarea
Competenţelor metodice şi
adaptarea la cerinţele reformei
din ÎPT
Anual ISJ
CCD
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
4. Scheme de mentorat pentru
profesorii debutanţi
Anual ISJ Unităţile
şcolare IPT
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
6. Schimburi de experienţă cu
alte şcoli în cadrul reţelelor de
colaborare, inclusiv cu şcoli din
UE
Anual ISJ
Unităţile
şcolare
cuprinse în
Programe
PHARE TVET
Unităţile
şcolare
IPT
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
Resursele
financiare
necesare sunt
disponibile la
nivelul unităţilor
şcolare IPT
7. Acţiuni de diseminare a
achiziţiilor din Programele PHARE
TVET
Anual ISJ
Unităţile
şcolare
cuprinse în
Programe
PHARE TVET
Unităţile
şcolare
IPT
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
Resursele
financiare
necesare sunt
disponibile la
nivelul
unităţilor
şcolare IPT
8. Anticiparea evoluţiilor
personalului didactic de
specialitate din unităţile şcolare
IPT pe termen mediu
2013 ISJ
9. Elaborarea şi
implementarea măsurilor
necesare pentru asigurarea cu
personal didactic de specialitate
la disciplinele cu deficit de cadre
calificate şi sprijinirea cadrelor
didactice de specialitate pentru
reconversia
profesională şi creşterea
mobilităţii ocupaţionale la
disciplinele cu excedent
previzionat de cadre calificate
Anual ISJ Resurse
bugetare şi
extrabugetare
Specialişti cu
specializări
necesare optează
pentru cariera
didactică
PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Indicatori :
Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectivul 4.1.: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului
la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă Indicatori:
Realizarea unui număr mediu de minim 1 oră de consiliere specializată
/elev, anual începând cu 2013-2014 pentru elevii din clasele terminale
Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a
activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi
implementat la nivel regional până în 2010
Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră,
oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT
Precondiţii şi riscuri
Existenţa resurselor
financiare, umane şi
logistice necesare
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A1. Toate grupurile
şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de
consilieri calificaţi până în 2013
20
Acţiuni - Activităţi Termene
Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi
riscuri
1. Încadrarea unui număr
de consilieri CJAPP
corespunzător raportului
normat de 800
elevi/consilier
Septembrie
2010
ISJ
CJAPP
Resurse
bugetare
Existenţa
resurselor
financiare,
Umane şi
logistice necesare
2. Înfiinţarea cabinetelor de
orientare şcolară şi
vocaţională la nivelul
tuturor grupurilor şcolare şi
încadrarea acestora cu
consilieri calificaţi
Septembrie
2010
ISJ
CJAPP
Resurse
bugetare
şi
extrabugetare
Existenţa
resurselor
financiare
3. Colaborarea CJAPP din
regiune pentru adoptarea
unui sistem unitar de
raportare şi indicatori
calitativi de evaluare a
activităţilor şi rezultatelor
serviciilor de
consiliere
Decembrie
2010
ISJ
CJAPP
Resurse
bugetare și
extrabugetare
6. Elaborarea de materiale
de promovare a carierei pe
fiecare domeniu de
pregătire
Ianuarie
2011
ISJ
CJAPP
Unităţile şcolare
cuprinse în reţelele
pe domenii de
formare prioritare
IPT
Resurse
bugetare și
extrabugetare
Existenţa
resurselor
financiare
PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în
educaţie
Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020
Obiectivul 5.1.: Facilitarea accesului la educaţie prin
ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Indicatori: Abandon
şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020
Precondiţii şi riscuri
Existenţa resurselor
financiare
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Până în 2020,
şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu
cele din urban. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare
10-20% din şcolile IPT din mediu rural
A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi
specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT.
A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu
cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul
şcolar 2013-2014 în toate unităţile şcolare IPT
A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin
asistenţă specializată şi consiliere
A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au
abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare
Precondiţii şi riscuri
Existenţa resurselor
financiare Unităţile
şcolare şi CL îşi asumă
rolul de promotori de
proiecte cu finanţare
din surse
naţionale,
locale şi fonduri
structurale
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii şi riscuri
21
1. Facilitarea mobilităţii
elevilor în teritoriu
(transport, internat, burse,
etc.)
Anual ISJ, CJ, CL Resurse
financiare din
surse bugetare
şi extrabugetare
FSE
Existenţa resurselor
financiare
Unităţile şcolare
realizează proiecte cu
finanţare FSE
2. Adaptarea
Infrastructurii
unităţilor şcolare
IPT pentru accesul elevilor cu
deficienţe/nevoi speciale
(rampe de acces, grupuri
sanitare adaptate, etc.)
Anual ISJ, CJ, CL Resurse
financiare din
surse bugetare
şi extrabugetare
FEDER
Existenţa resurselor
financiare
Unităţile şcolare şi
CL îşi asumă rolul de
promotori de proiecte
pentru reabilitarea
infrastructurii şi dotarea
şcolilor.
3. Adoptarea unui program
de măsuri pentru
identificarea şi integrarea
elevilor cu cerinţe
educaţionale speciale (CES)
în şcolile din ÎPT
Anual ISJ
Unităţile
şcolare IPT
Resurse
financiare din
surse bugetare
şi extrabugetare
FSE
Existenţa resurselor
financiare
Unităţile şcolare
realizează proiecte
cu finanţare FSE
4. Asistenţă
specializată,
consiliere şi sprijin oferite
familiilor/elevilor cu risc de
abandon timpuriu
Anual ISJ
Unităţile
şcolare IPT
Resurse
financiare din
surse bugetare
şi extrabugetare
FSE
Existenţa resurselor
financiare
Unităţile şcolare
realizează proiecte
cu finanţare FSE
5. Organizarea programelor
de şansa a doua pentru
tinerii care au abandonat
învăţământul obligatoriu şi
nu au nici o calificare
Anual ISJ Unităţile
şcolare IPT
Resurse
financiare din
surse bugetare
şi extrabugetare
Existenţa resurselor
financiare
PRIORITATEA 6: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT
Indicatori: Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente
Obiectivul 6.1 : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei
relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor
servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Indicatori:
Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele
de management participativ: regional prin Consorţiul Regional, prin
CLDPS, şcolii prin CA
Precondiţii şi riscuri
Existenţa resurselor
financiare
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel
puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de
pregătire începând cu 2013-2014
A 2. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor
de pregătire în întreprinderi începând cu 2009-2010
A 3. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele PHARE TVET
contractează proiecte prin POS DRU
pentru practica elevilor în anul şcolar 2009-2010
A 4. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte prin POS DRU
pentru practica elevilor în anul şcolar 2013–2014
Existenţa resurselor
financiare Unităţile
şcolare şi CL îşi asumă
rolul de promotori de
proiecte cu finanţare
din surse naţionale,
locale şi fonduri
structurale
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii
responsabile
pentru
implementare
Resurse Precondiţii
şi
riscuri
22
1. Dezvoltarea capacităţii
instituţionale a CLDPS prin
activităţi specifice în cadrul unui
proiect finanţat din FSE
Anual Preşedinţia
CLDPS
Resurse
bugetare şi
extrabugetar
e FSE
Una sau mai multe
instituţii din CLDPS
îşi asumă rolul de
aplicant Existenţa
resurselor financiare
2. Revizuirea componenţei
Consiliilor de Administraţie din
sistemul de ÎPT prin cooptarea
unor reprezentanţi ai agenţilor
economici semnificativi - cel
puţin unul pentru fiecare
domeniu principal de pregătire
din oferta şcolii
Din
Septem
brie
2010
ISJ Unităţile
şcolare IPT
Agenţii economici
parteneri acceptă
implicarea în CA
3. Asigurarea locurilor de
practică şi condiţiilor de pregătire
în întreprinderi pentru toţi elevii,
în conformitate cu Standardele
de pregătire profesională şi
cerinţele învăţării centrate pe
elev
Din
Septem
brie
2010
ISJ Unităţile
şcolare IPT
Agenţii
economici
parteneri
Resursele
agenţilor
economici
Agenţii economici
parteneri acceptă
realizarea practicii
elevilor
în întreprinderi
4. Elaborarea şi implementarea
proiectelor cu finanţare din FSE
pentru desfăşurarea practicii
elevilor la agenţii economici
Din
Septem
brie
2010
ISJ Unităţile
şcolare IPT
Agenţii
economici
parteneri
Resurse
bugetare şi
extrabugetare
FSE
Unităţile şcolare îşi
asumă rolul de
applicant pentru
proiecte POS DRU
Existenţa resurselor
financiare
Priorităţi naţionale Locale şi regionale
Obiective la nivelul unităţii şcolare
Parteneriatul cu întreprinderile
Încheierea de convenţii de pregătire practică orientată spre următoarele scopuri :
asigurarea condiţiilor optime de instruire a elevilor ; integrarea socio-profesională a absolvenţilor ; antrenarea agenţilor economici în realizarea /actualizarea curriculum-ului;
participarea reprezentanţilor agenţilor economici la actul managerial al
şcolii; atragerea agenţilor economici în sprijinirea dezvoltării bazei materiale.
Formarea continuă a personalului didactic
Diseminarea la nivelul personalului didactic a informaţiilor referitoare la sistemul de învăţământ TVET ;
Formarea cadrelor didactice implicate în dezvoltarea sistemului de învăţământ TVET.
Orientarea şi consilierea Formarea diriginţilor pentru a asigura servicii de orientare şi consiliere pentru elevi ;
Organizarea cabinetului de asistenţă psiho-pedagogică şi de consiliere
privind cariera.
Sistemul informaţional Pregătirea tuturor profesorilor pentru utilizarea calculatorului; Introducerea sistemului de educaţie asistată de calculator (AEL); Evidenţa computerizată a elevilor şi cadrelor didactice; Dezvoltarea informaticii de gestiune în administraţia şcolii.
Modernizarea bazei materiale
Stabilirea şi asigurarea unui barem minim de dotare specifică în funcţie de domeniile de calificare pe care acţionează şcoala.
Formarea continuă a
adulţilor
Autorizarea ca furnizor de formare profesională a adulţilor în ocupaţiile cele
mai solicitate pe piaţa muncii la nivel judeţean.
Integrarea europeană Participarea de programele europene Identificarea şi promovarea unor forme de atragere a potenţialilor parteneri
europeni în proiecte de dezvoltare profesională a elevilor şi cadrelor didactice.
23
Direcţii de acţiune
Implementarea curriculum-ului şcolar bazat pe competenţele cheie ale U.E.
Asigurarea egalităţii de şanse şi acces nediscriminatoriu la educaţie
Adaptarea şi diversificarea ofertei şcolii în funcţie de evoluţia şi cerinţele pieţei muncii
concomitent cu găsirea celor mai eficiente modalităţi pentru promovarea acesteia
Reducerea abandonului şcolar şi a absenteismului
Susţinerea elevilor capabili de performanţă
Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă
psihopedagogică
Asigurarea educaţiei complementare educaţiei pentru sănătate, educaţie civică, educaţie
antreprenorială şi tehnologică
Susţinerea formării continue a resurselor umane
Implicarea în activităţi de cooperare europeană şi dezvoltare de parteneriate comunitare la
standarde europene
Implicarea activă a părinţilor, autorităţilor locale şi a agenţilor economici în formarea
profesională a elevilor şi inserţia pe piaţa muncii
Menţinerea şi extinderea parteneriatelor educaţionale interinstituţionale la nivel local,
judeţean, naţional şi internaţional în vederea diversificării ofertei de programe şi activităţi
complementare şi alternative de învăţare şi pentru promovarea ofertei şcolii
Priorităţi
Utilizarea/găsirea oportunităţilor de finanţare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în
infrastructură şcolară şi asigurarea dotărilor corespunzătoare desfăşurării procesului de
învăţământ.
Fundamentarea planului de şcolarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei de
nevoi educaţionale ale elevilor şi intereselor părinţilor acestora, a cerinţelor şi evoluţiei pieţei
muncii, în conformitate cu PRAI - PLAI - PAS.
Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii prin susţinerea formării continue a resurselor
umane
24
PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR
2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 2.1.1. DIRECȚII GENERALE DE ANALIZĂ
Studiile arată că economia regională a înregistrat o tendinţă de scădere în ultimii zece
ani. Cu toate acestea, studiul privind piaţa muncii efectuat pe baza sondajului realizat în rândul
întreprinderilor la nivel regional arată fără îndoială că tendinţa de scădere economică a încetat.
Angajatorii prevăd o rată de creştere a ocupării cu 6,4 la sută într-un an, această rată de
creştere fiind mult mai mare pentru micro-întreprinderi (cu mai puţin de 10 angajaţi). Aceste
rezultate pozitive arată că este momentul potrivit pentru a asigura durabilitatea.
Pentru asigurarea durabilităţii, se recomandă „eforturi susţinute”, ceea ce presupune, în
acest context, o atitudine de disciplină şi dorinţa de a întreprinde eforturile necesare, implicând
o serie largă de factori interesaţi, şi nu în ultimul rând partenerii sociali. Atât patronatele, cât şi
sindicatele trebuie să accepte şi să recunoască responsabilitatea pe care o au de a asigura
angajamentul din partea membrilor lor şi o largă recunoaştere a nevoii de schimbare. Pentru
partenerii sociali ar putea fi utilă organizarea de cursuri de pregătire privind dialogul social, la
nivel regional şi local, pentru ca organizaţiile profesionale să poată face faţă acestor
responsabilităţi sporite.
În ceea ce priveşte sistemul educaţional, dialogul cu partenerii sociali trebuie intensificat,
atât prin măsuri de eficientizare, cât şi printr-o mai strânsă cooperare între fiecare şcoală şi
Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă. Prin astfel de colaborări s-ar putea organiza
vizite în şcoli ale reprezentanţilor AJOFM care să le vorbească elevilor despre nevoile curente
de pe piaţa muncii, despre cum să îşi întocmească un CV, cum să solicite un loc de muncă şi
despre aşteptările angajatorilor din partea viitorilor absolvenţi.
În ceea ce priveşte şcolile ÎPT, durabilitatea poate fi asigurată prin extinderea ofertei de
cursuri de formare profesională a adulţilor pentru forţa de muncă actuală. Prin urmare, un
accent tot mai mare trebuie pus pe conceptul de învăţare de-a lungul întregii vieţi.
Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale
pieţei muncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi
tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională).
Analiza demografică indică o scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere
de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei.
Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru
raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea
accesului la educaţie şi formare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în
şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces etc.).
Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice,
avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie, ponderea agriculturii mai ridicată
25
decât la nivel regional, ponderea construcţiilor în creştere, suprafaţa agricolă subvalorificată,
resurse conexe agriculturii montane nevalorificate.
În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul
şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii.
În condiţiile în care o mare parte din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane, o
secţiune distinctă este destinată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-
economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile –
conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare
profesională.
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu
nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale,
importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.
Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi
mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată
tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi
industrie, în paralel cu creşterea în servicii.
Numărul de locuri de muncă pentru pregătire postliceală este în continuă creştere.
Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici, Agenţia de Ocupare a Forţei de
Muncă, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor
– reprezentând o prioritate permanentă a managementului şcolar.
2.1.2. ANALIZA PROFILULUI DEMOGRAFIC JUDEŢEAN
2.1.2.1.Populaţia totală. Dinamica generală.
Sursa: INS
2.1.2.2.Structura pe grupe de vârstă
Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe la 1 ianuarie 2011 este următoarea:
POPULAŢIA STABILĂ Mediul URBAN Mediul RURAL
TOTAL din care, pe sexe
Total din care, pe sexe
Total din care, pe sexe
M F M F M F
Judeţul
NEAMŢ 568808 280670 288138 218360 104953 113407 350448 175717 174731
din care, pe grupe de vârstă:
0 – 14 ani 93686 48245 45441 30002 15351 14651 63684 32894 30790
Tab. 2.1.
Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014
Total
(nr. pers.) Femei% Bărbaţi%
Urban
%
Rural
%
România 22279183 51,2 48,8 56,4 43,6
R. Nord-Est 3914518 50,3 49,7 44,9 55,1
26
15 – 59
ani 363161 183856 179305 155966 75479 80487 207195 108377 98818
60 ani şi
peste 111961 48569 63392 32392 14123 18269 79569 34446 45123
Sursa: PLAI 2007-2013 JUDEŢUL NEAMŢ
2.1.2.3. Structura pe vârste şi medii rezidenţiale
Grupele de vârstă cuprinse între 0-49 ani au o pondere de 69,5% din totalul populaţiei,
în rural regăsindu-se 56,7% din totalul grupei menţionate. În schimb, grupele de vârstă
cuprinse între 50 şi 59 de ani au o pondere mai mică în mediul rural (47,9%) faţă de urban
(52,1). Ponderea mai mare a vârstnicilor în mediul rural comparativ cu mediul urban
evidenţiază o îmbătrânire demografică mai accentuată în rural.
2.1.2.4. Structura etnică (conform recensământului din anul 2011)
La recensământul din 20 octombrie 2011, populaţia română este predominant
majoritară (96,2%), celelalte etnii având ponderi mult mai mici: ex. populaţia de etnie rromă
2,0%, ş.a.
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de
etnie rromă (de la 1,3% la 2,0%).
PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT
Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT
Declinul demografic
general
Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării
resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în
capitalul uman.
Reducerea naturală
prognozată a populaţiei
tinere nivelul scăzut al
resurselor bugetare, mai
ales în mediul rural,
combinat cu lipsa de
experienţă la nivelul
consiliilor locale privind
specificul finanţării
unităţilor de învăţământ
Pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără calificată.
Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă
tinere de a participa la forţa de muncă regională.
Racordare realistă la piaţa europeană a muncii – acţiuni de
planificare a ofertei educaţionale, de informare, orientare şi
consiliere.
Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în
şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.
Colaborarea şcolilor în reţea:
o ofertă cuprinzătoare şi diversificată;
eliminarea paralelismelor nejustificate;
colaborare pentru acoperire teritorială optimă;
diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).
Fenomenul de
îmbătrânire demografică
Nevoi sporite de personal calificat pentru asistenţă socială şi
medicală, nevoi educaţionale specifice.
Ponderea semnificativă a Oferta de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină,
27
populaţiei feminine programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie.
Ponderea semnificativă a
populaţiei rurale
Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi
varietate de opţiuni, ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul
diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale,
educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului
cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural,
îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural.
Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului
egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin
pentru grupurile etnice dezavantajate.
Consolidare relativă a
vârstei de mijloc (35-55
ani) active pe piaţa
muncii
Nevoi crescânde de formare continuă.
Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de
formare pentru adulţi.
2.1.3. ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC JUDEŢEAN
2.1.3.1. Principalii indicatori economici
Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)
Privit prin prisma parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel naţional
reprezenta în 2013 cca. 54% din media europeană (UE-28=100). Din analiza în timp a parităţii
puterii de cumpărare se constată o tendinţă de micşorare în timp a decalajului faţă de media
europeană -51% în 2011, respectiv 52% în 2012.
La 31.12.2013 activau în zona ocupaţională definită 2386 de agenţi economici ( 5067 la
nivelul judeţului), din care 95,2% cu capital majoritar privat.
Industria, aflată într-un proces continuu de restructurare, produce materiale de
construcţii (var, ciment, cărămizi), lacuri şi vopsele, fibre şi fire sintetice, produse textile şi
articole de îmbrăcăminte, mobilă, alimente şi băuturi.
După numărul mediu de salariaţi ocupaţi in industrie, in anul 2012 cei mai mulţi îşi
desfăşurau activitatea in: fabricarea produselor textile si articolelor de îmbrăcăminte (23,6%
din numărul total de salariaţi), fabricarea lemnului si a produselor din lemn (17,4%), industria
alimentara si a băuturilor ( 9,7%).
Ramura cea mai dinamică o constituie industria prelucrării lemnului datorită bazei de
materii prime furnizate de pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră
( 261330 ha, reprezentând 44,3% din suprafaţa judeţului).
La sfârşitul anului 2012, 22,6% din populaţia ocupată a zonei îşi desfăşura activitatea
în agricultură, pe cele 68 380 exploataţii agricole, din care 53.087 gospodarii agricole
individuale.
28
Turismul a cunoscut o continuă dezvoltare în această perioadă. Dată fiind
complexitatea potenţialului turistic în zona ocupaţională prioritar s-au dezvoltat următoarele
forme de turism: turism de odihnă, turism itinerant cu valenţe culturale şi de cunoaştere,
turism de tratament (balneoturismul), agroturismul, turismul la sfârşit de săptămână, turismul
de tranzit.
Numărul structurilor de primire turistica era, la 31 iulie 2012, mai mare cu 52,4 decât
in anul 2000. Pensiunile agro-turistice înregistrate de ANTREC Neamţ în martie 2012 erau în
număr de 127, clasificate la 2,3,4 margarete sau stele; numărul pensiunilor agro-turistice a
crescut de 6 ori.
Analiza cantitativă şi calitativă a principalelor resurse şi servicii turistice din fiecare
areal conturat a condus la o ierarhizare valorică a acestora.
1. Arealul Bicaz – Ceahlău - 87 structuri de primire
2. Arealul Târgul Neamţ – Bălţăteşti - 24 structuri de primire
3. Arealul Piatra Neamţ – Bistriţa - 36 structuri de primire
4. Arealul Roznov – Tazlău - 12 structuri de primire
(Sursa: Anuarul Statistic al României INS 2013)
9.99 %,
% 19.41
% 10.65 %, 18.71
% 1.36
% 1.24
% 8.66
% 2.36 % 15.21
2.23 %
Structura PIB Regional, 2013 Agricultura, silvicultura si pescuit
Industrie
Constructii
Comert, transport si depozitare, hoteluri si restaurante Informatii si comunicatii
Intermedieri financiare si asigurari
Tranzactii imobiliare
Activitati profesionale, stiintifice, etc.
Administratie publica, invatamant, sanatate si asistenta sociala Activitati de spectacole, culturale si recreative
29
La nivel naţional, PIB-ul a crecut în anul 2014 cu 2,8% faţă de anul 2013, judeţul
Neamț urmând acelaşi trend.
În structură, comerţul şi serviciile regiunii au una din cele mai mari contribuţii la
realizarea produsului intern brut regional (circa 50,47%), puţin peste media naţională (circa
50,27%). În ceea ce priveşte industria, aceasta contribuie în proporţie de 21,15% la formarea
PIB-ului, principalele producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire
şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din
lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media
naţională. În cadrul industriei, ponderea cea mai mare o are industria prelucrătoare, urmată de
ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă.
Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (8,66% faţă de circa
8,46% media naţională). Contribuţia adusă de agricultură la realizarea produsului intern brut
este de 7,39%, dublu aproape faţă de media naţională de 4,70%.
Judeţul Neamț este caracterizat prin următoarele aspecte economice:
numărul cel mai mare de societăţi comerciale activează în domeniul Comerţ cu ridicata
şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 4.755 societăţi, urmat
de Industria prelucrătoare cu 1.542 societăţi comerciale şi Construcţii cu 1.456 societăţi
comerciale;
companiile din Industria prelucrătoare au avut în anul 2014 o cifră de afaceri netă totală
de peste 4.403,89 mil. lei şi un profit curent de 153,57 mil. lei;
companiile din categoria Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor
şi motocicletelor au obţinut a doua poziţie în ceea ce priveşte cifra de afaceri netă cu o valoare
de 4.249,43 mil. lei, urmate de firmele din domeniul Transportului şi depozitării cu 1.474,14
mil. lei;
în ceea ce priveşte profitul curent a doua poziţie în clasament este ocupată de
companiile care activează în domeniul Construcţiilor cu un profit în valoare de 51,85 mil. lei, a
treia poziţie aparţinând firmelor din domeniul Transport şi depozitare cu valoarea profitului de
45,97 mil. lei;
ierarhia se modifică radical în ceea ce priveşte rata profitului, pe primul loc situându-se
companiile din Intermedieri financiare şi asigurări, domeniu ce înregistrează o rată a profitului
de 41,80%;
pe următoarele poziţii în ceea ce priveşte rata profitului se situează companiile din
categoria Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (20,05%), cele care desfăşoară activităţi
în domeniul Sănătate şi asistenţă socială (19,18%) sau informaţii şi comunicaţii (14,23%);
cifra de afaceri netă, a societăţilor care au depus situaţiile financiare pentru anul 2014,
a crescut cu 3,88%, de la 12.251,95 milioane lei în 2013 la valoarea totală de 12.727,65
milioane lei în 2014;
în 2014 a crescut valoarea profitului curent obţinut de către societăţile analizate cu
peste 4 procente, la fel şi rata profitului a înregistrat o creştere de 0,38%;
30
2.1.3.2.. Productivitatea muncii
Regiunea Nord–Est, contribuie cu 11,16% la ocuparea totală a ţării, cea mai ridicată rată
de ocupare în regiune se înregistrează în servicii 63,60%, urmată de industrie şi construcţii
33,19% şi agricultură 3,19%.
Domeniile cele mai profitabile au şi un număr ridicat de salariaţi: cei mai mulţi angajaţi
din companiile sucevene lucrează în Industria prelucrătoare (16.887 salariaţi), Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (15.646 salariaţi),
Construcţii (6.965 salariaţi) şi Transport şi depozitare (5.743 salariaţi);
Cele mai productive companii sunt care activează în următoarele domenii: Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – o productivitate medie a
muncii de 0,27 mil. lei/salariat, Industria prelucrătoare, precum şi companiile din Transport şi
depozitare – 0,26 mil. lei/salariat şi Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 0,24 mil. lei/salariat.
Numărul mediu de salariaţi al celor peste 13.000 de firme este de 58.495, mai puţini cu
6,55% faţă de anul 2013. Productivitatea medie a muncii a crescut cu 11,22% adică la o
valoare de 218.000 lei pe salariat.
2.1.3.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime
Pe teritoriul judeţului Neamț, în anul 2014, şi-au desfăşurat activitatea 13107
întreprinderi din agricultură, industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii. Din total, majoritatea
(86,1%) sunt unităţi cu 0-9 salariaţi, 12,0% sunt unităţi cu 10-49 salariaţi, 1,7% sunt unităţi
cu 50-249 salariaţi, 0,2% unităţi mari cu peste 250 salariaţi.
Regiunea Nord Est se caracterizează prin ponderea mare a numărului de unităţi
specializate în comerţ (42,1%) şi industrie (13,5%). În cadrul regiunii sectoarele industriale
cele mai reprezentative sunt industria alimentară, industria prelucrării lemnului, iar dintre
servicii, la nivel regional, se detaşează comerţul, urmat de activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice, transport şi depozitare, turism etc. Unităţile cu activitate de construcţii deţin o
pondere de 9,8% la nivel regional.
Judeţul Neamț se înscrie în trendul regional. În anul 2014 cea mai mare pondere a
întreprinderilor aveau ca obiect de activitate comerţul (36,3%), urmate de întreprinderile cu
activitate de industrie (12,1%), construcţii (11,1%), transporturi şi depozitare (10,5%),
hoteluri şi restaurante (6,4%), agricultură (5,2%) ş.a.
31
Dimensiunea agenţilor economici din Piatra Neamţ in anul 2013:
Nr.
crt.
Domeniul Nr.
firme
2008
Nr.
firme
2009
Cifra afaceri
2008 – mii lei
RON
Cifra afaceri
2009–EURO
Cifra afaceri
2008 – mii lei
RON
Cifra afaceri
2009 –
EURO
1. Construcţii 503 550 292387587 79515811 19071626 5411158
2. Turism şi
alimentaţie
publică
474 510 61101986 16616895 82682528 23459364
3. Comerţ 3044 3068 1476846329 400549625 2141919006 607722799
4. Prelucrare
lemn, mobilier
474 470 359738054 97832002
466866988 132463325
5. Industrie
uşoară
444 391 230498665 62684505
148796729 42217826
6. Silvicultură 107 132 45883496 12478174 57187144 16225605
7. Telecomunicaţii 52 61 26964526 733096 25206983 7151932
8. Industrie
alimentară
253 240 195215553 53089541
239980591 68089258
9. Transporturi 498 543 136561975 37138499 196094591 55637563
10. Energetic 1 2 21981420 5977923 76687656 21758450
11. Protecţia
mediului
11 14 5286726 1736892
5010516 1421625
12. Agricultură 110 123 64726452 17602581 108669172 30832507
13. Agroturism 41 58 5010449 1162609 4980137 1413005
14. Electrotehnică 10 10 1507347 409928 15733591 4464063
15. Industrie
mecanică
27 29 66790610 1816936
71055688 20160502
16. Servicii
populaţie
155 158 15050873 4092137
3372978 957009
17. Servicii
întreprinderi
459 262 61132101 16625085
208761260 59231454
18. Meşteşuguri,
artizanat
95 55 7149443 1944316
648755 184070
19. Servicii sociale 3 5 6744550 1834231 2389091 677852
TOTAL 3077678240 836985189
Sursa: PLAI 2007-2013 JUDEŢUL NEAMŢ
32
Pentru perioada 2009-2013 s-a preconizat o creştere a sectorului de servicii, în mod
deosebit a subdomeniului turism şi alimentaţie publică. În sectorul serviciilor se estimează o
creştere anuală a PIB cu 4-5%. Pentru comerţ creşterea anuală va fi mai mică, în jurul a 1%.
Conform statisticilor furnizate de DRS Neamţ la 1 ianuarie 20011 populaţia totală a
judeţului Neamţ era de 568.808 locuitori, distribuită în 5 oraşe din care 2 municipii, 78 de
comune cu 344 de sate. Din totalul populaţiei judeţene 61,6% trăieşte în mediul rural
(350.448). Ponderea populaţiei urbane a înregistrat la nivelul judeţului o descreştere de la
38,6% în anul 2005 la 38,4% în 2006, urmare a migraţiei ce a avut loc spre zona rurală ca
efect al procesului restructurării industriale din această perioadă.
Ocuparea forţei de muncă a devenit una din problemele cele mai tensionate ale
tranziţiei. La nivelul judeţului Neamţ populaţia ocupată a scăzut cu 18,5 mii iar la nivelul zonei
noastre ocupaţionale cu 7,2 mii.
Scăderea numărului de lucrători în zonă este consecinţa procesului de restructurare a
platformei chimice Săvineşti – Roznov. În anul 2005 procentul populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor reprezenta 17,51% din totalul populaţiei ocupate, în creştere cu 2,65% faţă de anul
2004.
Dimensiunea considerabilă a sectorului agricol, constituie una dintre cele două
probleme majore ce stârnesc îngrijorare la nivelul Regiunii Nord-Est şi a judeţului Neamţ. A
doua problemă o constituie dezvoltarea insuficientă şi neregulată a sectorului serviciilor ce
determină o contribuţie redusă acestuia la nivelul total al ocupării ( de aproape 4 ori mai mică
decât în UE).
În perioada 2008-2013 la nivel judeţean s-a observat o tendinţa de scădere a populaţiei
ocupate active; astfel de la 200.300 de persoane în 2008 s-a ajuns la 181.000 de persoane
ocupate în 2013, respectiv o scădere de 7,41%.
Tabelul 3.1 ( Sursa: DSJ Neamț)
Principalii indicatori privind forţa de muncă conform BFM (mii persoane)
Judeţul Neamţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Populaţia activă 230.9 220.9 214.8 212.8 206.1 204.2 202,0 204,4 207,0
Populaţia ocupată 206,3 202,8 199,4 200,9 196,0 196,4 193,8 188,3 191,0
Procente % % % % % % % % %
Rata de activitate 66,5 62,7 59,8 58,6 56,8 56,6 56,5 56,7 57,1
Masculin 67,1 63,6 60,7 59,8 57,5 57,1 57,0 56,9 57,7
Feminin 65,6 61,0 58,6 56,3 55,1 55,5 56 56,6 56,5
Rata de ocupare 59,4 57,6 55,5 55,3 54,1 54,5 54,0 51,9 52,7
Masculin 58,8 56,8 54,6 54,5 53,4 53,8 53,3 52,7 53,0
Feminin 60,1 58,1 56,2 56,4 55,2 54,7 54,2 50,9 52,4
33
2.1.3.4. Întreprinderile mici şi mijlocii
Analiza datelor pentru perioada 2000-2013 evidenţiază, per ansamblu, dinamica
crescătoare a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi a numărului de angajaţi în
IMM, în paralel cu reducerile de personal în cadrul întreprinderilor mari.
Tab. 3.3.
Personalul din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe
activităţi ale economiei naţionale. Jud. Neamț - anul 2013
Sector de activitate Nr. pers. %
Industrie extractivă 1400 1,1
Industrie prelucrătoare 31700 24,6
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3500 2,7
Construcţii 9800 7,6
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 30100 23,3
Hoteluri şi restaurante 3400 2,6
Transport, depozitare şi comunicaţii 10100 7,8
Tranzacţii imobiliare si servicii pt. intreprinderi 6500 5,0
Învăţământ 11900 9,1
Sănătate şi asistenţă socială 8700 6,7
Administraţie publică şi apărare; asigurări
sociale din sistemul public
5000 3,8
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 7500 5,7
Total 129600 100,0
La nivelul judeţului numărul de IMM a crescut de la 99,6% în anul 2004 la 99,8% în
anul 2014, cele mai multe regăsindu-se în comerţ, industrie, construcţii, transporturi, turism.
2.1.3.5. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii,
comerţ şi alte servicii
Investiţiile brute realizate în anul 2013 în unităţile locale active din industrie, construcţii,
comerţ şi alte servicii din judeţul Neamț au totalizat 1040 milioane lei preţuri curente, cu 23%
mai puţine faţă de anul 2012.
Investiţiile realizate în unităţile din industrie şi comerţ din judeţul Neamț au reprezentat
63,4 % din total.
Soldul investiţiilor străine directe
Analiza soldului investiţiilor străine directe din punct de vedere teritorial la 31 decembrie
2013 relevă faptul că acestea se regăsesc cu precădere în municipiul Bucureşti (33,8% din
total) şi judeţele Timiş (7,7), Ilfov (7,1%), Bihor (5,7%), Cluj (5,4), Arad (3,6%), Constanţa
(3,2%), ş.a.
În perioada 1991 până la 31 decembrie 2013 au fost înmatriculate un număr de 1591
de firme cu participare străină de capital, cu o valoare a capitalului subscris de 1.435.784,2 lei.
34
În anul 2013 în judeţul Neamț s-a înregistrat un număr de 50 societăţi comerciale cu
participare străină la capitalul social subscris, reprezentand 0,8% din totalul societăţilor cu
participare străină la capitalul social înfiinţate la nivel national. Valoarea totală a capitalului
social subscris în monedă naţională a însumat 97,4 mii lei, în echivalent valută aceasta
reprezentând 29458,4 dolari SUA sau 22042,6 EURO.
Faţă de anul 2012 numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul social
subscris a scăzut cu 9,1%.
Evoluţia societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul social
2013 2012
Neamț 50 55
Sursa: INS Bucureşti
CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT
Ritmul de creştere economică, reflectat în dinamica PIB şi a productivităţii muncii, pe de
o parte şi procesul de integrare europeană pe de altă parte, aduc noi provocări pentru
ănvăţământul profesional şi tehnic.
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu
nevoile pieţei muncii - ponderea mare a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale,
importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.
Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de
adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:
- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;
- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice
economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.);
- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.
Pentru schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi
cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:
formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,
marketing, tehnici de vânzare;
colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de
exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate,
pagini web) etc.;
formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.
35
CONCLUZII DIN ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI ȘI IMPLICAȚIILE PENTRU
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane
Ritmul susţinut de creştere
economică din ultimii ani,
reflectat în dinamica PIB şi a
productivităţii muncii.
Noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi
formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea
resurselor umane necesare creşterii competitivităţii economice
regionale.
Provocări induse de procesul de
integrare europeană.
Dinamica investiţiilor brute şi a
investiţiilor străine.
Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii,
calitate, design, marketing, tehnici de vânzare.
Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun
competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale /
economice, tehnice - artistice – IT.
Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu
întreprinderile.
Tendinţa de creştere a ponderii
unor sectoare economice, în
paralel cu scăderea ponderii
altor sectoare în formarea PIB.
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura
ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea
crescută a sectoarelor economice în dezvoltare, diversitatea
activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.
Modificări structurale din
economie evidenţiate prin
modificări ale ponderilor
sectoarelor şi activităţilor
economiei naţionale la formarea
PIB şi VAB.
Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională
iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.
Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită
(inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.
Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).
Ponderea crescândă a IMM. Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru
diverse.
Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice
generale solide.
Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu
competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe
antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.).
Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).
Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici.
Respectarea cerinţelor de mediu
pe baza standardelor UE.
Dezvoltarea competenţelor de mediu, ca parte din pregătirea
tehnică generală.
Ponderea mare a zonei montane
şi premontane în suprafaţa
judeţului.
Programe de informare, consiliere şi instruire adaptate
grupurilor ţintă din ruralul montan.
36
2.1.4. ANALIZA PIEŢEI MUNCII
Indicatori statistici ai pieţei muncii
- Participarea la forţa de muncă
Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează
două serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta asupra forţei de
muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt
comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe
de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală
asupra pieţei muncii din România.
BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe.
AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi
compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT), deci la nivel de judeţ dispunem doar de
date BFM (Biroul Forţei de Muncă).
Analizând ofertele de loc de muncă din partea angajatorilor rezultă menţinerea unei
cereri crescute în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a şoferilor, urmată de o cerere pentru
meserii din domeniul construcţiilor, locuri de muncă în domeniul comercial, al turismului şi
prelucrării lemnului.
- Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)
În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale (INCSMPS) a realizat un “Studiu previzional privind cererea de formare profesională la
orizontul 2013 şi în perspectiva 2020”. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de
partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei
educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui
lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic.
Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu
şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea
Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative
generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.
Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea
de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor
brute interne şi externe şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză.
Cererea potenţială reprezintă nivelul estimat ca necesar, în termeni de populaţie ocupată,
conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv
ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populaţie ocupată; în celelalte cazuri vom
avea un deficit sau un excedent faţă de necesarul de populaţie ocupată. Cererea potenţială nu
trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea, nu trebuie confundată cu populaţia
37
ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială
estimează necesarul de populaţie ocupată, însă evoluţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu
numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alţi factori, în primul rând demografici,
migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.
A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din
retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de
menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu
decât evoluţii ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu
privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe
de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste
estimări trebuie privite cu rezerve.
Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea
agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.
Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau
distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă
disponibile, în ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori
pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică o dispariţie de locuri de muncă
dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât dispariţia locurilor de muncă.
Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă
la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada
2000-2008 privind:
populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1);
valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1);
valoarea adăugată brută în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1);
valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1).
- Proiecţia cererii potenţiale la nivel national
(mii persoane)
scenariu PESIMIST
scenariu MODERAT
(de bază) scenariu OPTIMIST
2009 9243 9243 9243
2010 9239 9239 9239
2011 8939 9161 9400
2012 8951 9095 9414
2013 8972 9045 9437
2014 8937 9032 9440
2015 8903 9021 9444
2016 8867 9009 9447
2017 8831 8996 9450
2018 8794 8982 9452
2019 8756 8968 9454
2020 8718 8954 9456
38
Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica
economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 –
2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea
acesteia în ipoteza scenariului optimist.
Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la
nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat
În ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecţia cererii potenţiale relevante pentru
învăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între
2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în
perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud,
Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.
Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin
dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de
ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se
producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009.
Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS
(AMIGO), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de
ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de
pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi
peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea
populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.
Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea
cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel
naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale
rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi
modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de
muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate
în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea
tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea
populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să
considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite
domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.
39
Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST
PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE -
REGIUNEA NORD-EST Total
Calificări
specifice nivelului
4 de calificare
Calificări specifice
nivelului 3 de
calificare
Anul
2011 1233891 160772 1073119
2012 1228778 160101 1068677
2013 1223317 159384 1063933
2014 1201479 156518 1044961
2015 1196855 155912 1040944
2016 1190557 155085 1035472
2017 1183698 154185 1029513
2018 1176349 153221 1023128
2019 1168566 152199 1016367
2020 1160401 151128 1009274
Ponderea din cererea pieţei muncii pentru calificări de nivel 3 şi 4 în 2017
13% 87%
Pondere nivel 4 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)
27%
Ponderi nivel 3 şi 4 în oferta educaţională a IPT - ieşiri în 2017
40% 60%
Notă: Ponderea de 27% a nivelului 4 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior
în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de
învăţământ terţiar în 2020.
Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie
aproximativ 50%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 60% se recomandă să fie
pentru calificări de nivel 4 iar 40% pentru calificări de nivel 3.
CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII
Populaţia activă, populaţia ocupată:
Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate,
cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale:
Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul
femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut
semnificativ în rural.
Rata de activitate şi rata de ocupare:
Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei de ocupare la nivel regional,
cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale.
Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit
populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în
condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).
Şomajul (BIM):
În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decât la nivel
40
naţional având următoarele aspecte:
- rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rata şomajului
rural la nivel naţional;
- şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor;
- şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani).
Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie
Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este
mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă
decât la nivel naţional. În Regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la
nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ
gimnazial). La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de
două ori mai mică decât a bărbaţilor.
Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor
cu nivel de pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire
(cel mult gimnazial).
Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decât media
pe ţară.
CONCLUZII DIN ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI
LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM
Învăţământul profesional şi liceal tehnologic:
Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă: mecanică, industrie
textilă şi pielărie, comerţ, construcţii, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanică,
industrie alimentară.
Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ,
construcţii, turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă
locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare.
Dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de
creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, balanţă favorabilă
locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare.
Şcoala postliceală:
Domeniile economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, informatică –
dinamică pozitivă la nivel judeţean: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu
scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă - şomeri.
41
CONCLUZII DIN ANALIZA PIEȚEI MUNCII ȘI IMPLICAȚIILE PENTRU DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE
Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în IPT
Scăderea ratei de
ocupare, rata
şomajului peste media
la nivel naţional,
şomajul ridicat al
tinerilor şi şomajul de
lungă durată
Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii.
Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor.
Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva
învăţării pe parcursul întregii vieţi.
Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în
special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un
loc de muncă după absolvirea şcolii.
Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de
Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-
profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Participarea scăzută a
forţei de muncă în
programe de formare
continuă
Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru:
- creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi
competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din
întreprinderi;
- adecvarea calificării cu locul de muncă;
- reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii;
- recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor
dobândite pe cale formală şi informală;
- diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex.
programe de formare la distanţă, consultanţă etc.
Evoluţiile sectoriale în
plan ocupaţional,
analizele şi prognozele
privind evoluţia cererii
şi ofertei de forţă de
muncă
Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate
nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS).
Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de
calificare.
Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare
pentru dezvoltarea regională.
Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială în
oferta de şcolarizare în perspectiva 2020.
Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale, grupate în
domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de muncă în creştere în
anumite sectoare/activităţi ale economiei naţionale.(descrie in termeni de
CAEN sau COR).
Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi
dezvoltarea rurală:
- diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică,
promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea
resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor.
- implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;
reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte
activităţi.
42
Pentru învăţământul profesional şi tehnic prezintă interes populaţia pe grupele de
vârstă 10 – 14 ani şi 15 – 24 ani. Pornind de la datele statistice rezultate în urma
recensămintelor din 1992 şi 2002 se estimează în orizontul de timp 2008 – 2013:
Populaţia regiunii va continua să crească cu un ritm mediu anual de 0,006%;
Populaţia cu vârste între 10 – 14 ani va creşte cu un ritm anual de 0,03%;
Populaţia cu vârste între 15 – 24 ani va creşte cu un ritm anual de 0,014%;
Populaţia cu vârste peste 60 de ani va creşte cu un ritm anual de 1,35%.
Rata de substituire în judeţ (raportul numărului de persoane cu vârste între 15 – 24 şi
55 – 60 ani) este de 3,16. Acest indicator indică apariţia în perioada următoare a unei presiuni
pe piaţa muncii: pentru fiecare persoană care va părăsi piaţa muncii, alţi trei absolvenţi vor
intra pe piaţă.
Pentru anii 2008-2014 estimarea populaţiei din categoria de vârstă 15-19 ani s-a
realizat avându-se în vedere categoria de vârstă corespunzătoare.
Pentru anii 2010-2013 s-au folosit valorile pentru categoria de vârstă 5-9 ani. În judeţul
Neamţ estimarea indică o scădere a populaţiei de vârstă şcolară, de la 44.916 la 32.285, cu o
rată de -28,12%.
Zonele de provenienţă a elevilor din Judeţul Neamţ pentru Liceul Tehnologic
Economic Administrativ
Nr. Crt.
Zona 1 Borca
Zona 2 Bicaz Zona 3 P. Neamt
Zona 4 Tg. Neamt
Zona 5 Roznov
Zona 6 Horia
Zona 7 Roman
1 Borca Bicaz Piatra Neamt Tirgu Neamt Roznov Horia Roman
2 Farcasa Hangu Bodesti Pipirig Savinesti Secuieni Botesti
3 Poiana Teiului
Damuc Dobreni Vanatori Neamt Piatra Soimului
Moldoveni Gheraesti
4 Grinties Bicaz – Chei Garcina Agapia Tazlau Bahna Sabaoani
5 Ceahlau Bicazul Ardelean
Alexandru cel Bun
Cracaoani Borlesti Cordun
6 Tasca Pangarati Baltatesti Ghindaoani
Rediu Trifesti
7 Tarcau Dumbrava
Rosie
Grumazesti Candesti Tamaseni
8 Margineni Petricani Zanesti Doljesti
9 Girov-Dochia Urecheni Podoleni Bara
10 Bargaoani Pastraveni Romani Stanita
11 Stefan cel Mare Timisesti Costisa Sagna
12 Dragomiresti Tibucani Ion Creanga
13 Razboieni Raucesti Icusesti
14 Tupilati Brusturi Draganesti
Valea Ursului
15 Oniceni
16 Bozieni
17 Poienari
18 Dulcesti Ruginoasa
19 Faurei
Populaţie şcolară de vârsta 15-17 ani estimată pentru 2009-2014 pe zone ocupaţionale/an
Judeţul Neamţ 13492
Zona Piatra Neamţ 4844
Zona Roman 4705
Zona Târgu Neamţ 2650
Zona Bicaz 768
Zona Poiana Teiului 525
43
Populaţia de vârstă cuprinsă între 15-24 de ani, în perioada 2009-2014 a avut o evoluţie
descendentă la nivelul judeţului cu o rată aproximativă de 33%.
Repartiţia claselor pe domenii în cadrul celor trei zone reprezentative în anul şcolar
2013-2014, este reprezentată în tabelul următor:
Domeniul P. Neamţ Bicaz Roznov Total domeniu
Mecanic 2 2 6 10
Fabricarea produselor din lemn 3 2 3 8
Textile-pielărie 10 1 1 12
Silvicultură 2 2 0 4
Comerţ 4 0 0 4
Turism şi alimentaţie 12 0 0 12
Estetica şi igiena corpului uman 8 0 0 8
TOTAL ZONĂ 41 7 10 58
La nivelul zonei ocupaţionale situaţia privind absolvenţii clasei a VIII-a în perspectiva
anului 2014 a arătat o scădere semnificativă care va influenţa planul de şcolarizare a liceelor şi
scoala profesionala.
În ceea ce priveşte acoperire zonelor ocupaţionale prin reţeaua şcolară TVET,
concluziile sunt următoarele:
Învăţământul pentru comerţ - acoperă în 2014 un procent de 9,75% din planul de
şcolarizare. Se anticipează o creştere la 11,85% până în 2015, cu o pondere de 98% a
nivelurilor 2 şi 3 de calificare, pe următoarele considerente:
- Creşterea PIB şi a schimburilor comerciale;
- Dezvoltarea comerţului rural calificat;
- Creşte numărul întreprinzătorilor care-şi asumă comercializarea produselor.
Învăţământul pentru servicii - va creşte ca pondere în planul de şcolarizare de la 10,45% la
19,47%, cu o pondere de 100% pentru nivelurile 2 şi 3 de calificare, pe considerentul că
nivelul de trai al populaţiei este în creştere, deci şi cererea de servicii. Creşterea va fi mai
semnificativă în subdomeniul turism-alimentaţie publică şi mai moderată în igienă - sănătate.
Finanţare – La nivelul unităţilor şcolare, bugetarea se realizează în condiţiile existenţei unor
standarde şi a unor costuri normative – pentru cheltuielile de bază – precum şi a unor fonduri
care se distribuie şcolilor pe criterii de echitate sau de performanţe deosebite.
Principalele surse ale bugetului unităţilor şcolare sunt:
Alocaţiile de la bugetul central al statului şi alocaţiei de la bugetele locale
reprezintă cele mai importante surse de finanţare.
Veniturile proprii ale unităţilor şcolare – provenite din formarea continuă,
consultanţă de specialitate, taxele de studii, producţie şi servicii.
Programele naţionale şi internaţionale - de reabilitare a şcolilor, de reformă a
învăţământului preuniversitar.
Alte surse – donaţii, sponsorizări.
Tendinţa din ultimii ani este de a trece finanţarea educaţiei de la bugetul central al
statului la bugetele locale.
44
Totodată, tendinţa este ca alocările de fonduri să fie cât mai obiective şi mai
transparente, în care scop se va introduce finanţarea pe bază de formule/standarde de
finanţare. Aceste formule asigură finanţarea proporţională cu numărul de elevi, suma fiind
stabilită în funcţie de nivelul şi forma de învăţământ, de localizarea geografică a unităţii şcolare
şi de alţi factori specifici.
2.1.5. CEREREA DE COMPETENŢE
Angajatorii preferă persoane tinere, care posedă un nivel superior al competenţelor şi
abilităţilor, uşor adaptabili, care pot lucra cu uşurinţă în echipă, care au abilităţi de a deservi
mai multe utilaje, care au cunoştinţe de operare PC şi au cunoştinţe de limbi străine (limbi
străine aplicate). De asemenea, se pune accent pe persoanele care posedă experienţă
profesională în domeniul solicitat.
Se constată că există premisele ca o serie de ramuri economice să înregistreze o
creştere reală în intervalul de timp 2014 - 2020, cazul serviciilor şi al construcţiilor.
În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea
efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspectiva cerinţelor societăţii şi
economiei bazate pe cunoaştere. Astfel, contextul european actual oferă o serie de documente
de referinţă, cu rol important în regândirea, reorganizarea şi armonizarea sistemelor de
învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei şi a mobilităţii profesionale şi de studiu.
Documentele europene cu impact şi implicaţii semnificative asupra schimbărilor
introduse în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European şi a
Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul
întregii vieţi şi Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF).
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind
competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru
absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt
domenii de competenţă:
comunicare în limba maternă
comunicare în limbi moderne
competenţe matematică, ştiinţe şi tehnologii
competenţe digitale
competenţe metacognitive (a învăţa să înveţi)
competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
competenţe antreprenoriale
sensibilizare şi exprimare culturală
Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care
urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii.
Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor
paradigme educaţionale şi vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau
45
competenţele în Matematică, ştiinţe şi tehnologie), precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare,
metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
Dezbaterile pe tema competenţelor-cheie au atins multe paliere, iar abordările la nivel
curricular sunt diferite. O posibilă explicaţie a varietăţii situaţiilor existente ţine şi de aspectele
specifice ale modului în care competenţele-cheie au fost concepute. Acestea sunt considerate o
combinaţie specifică de cunoştinţe, de abilităţi şi de atitudini adecvate contextului de care are
nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă,
pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Acest fapt este important în
configurarea unui cadru curricular menit să contribuie la aplicarea cunoaşterii de tip şcolar în
viaţă.
Dar cele opt domenii de competenţă au legături diferite cu aspectele enunţate mai sus.
De exemplu, pentru piaţa muncii, unele domenii au o legătura evidentă – este cazul educaţiei
antreprenoriale sau a competenţelor digitale; în cazul altora, legătura sau utilitatea este
mediată de aspecte care ţin de dezvoltarea personală sau de un bagaj de achiziţii de tip
procedural fără de care nu este posibilă viaţa profesională.
Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) este o
propunere de recomandare către Parlamentul European, care vizează contribuţia la
armonizarea şi la corelarea sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, pornind de la
obiective comune din domeniile pregătirii forţei de munca şi ale educaţiei permanente. Rolul
cadrului european al calificărilor este să faciliteze mobilitatea profesională şi geografică a celor
care învaţă. Elementul-cheie pe care-l propune documentul este conceptul de rezultate ale
învăţării dobândite într-un demers de învăţare permanentă, mai mult decât legate de o
instituţie, de curriculum sau de pregătirea pentru o anumită calificare.
2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN – AUTOEVALUARE
2.2.1. DOMENIUL FUNCȚIONAL - CURRICULUM
În fundamentarea cifrei de şcolarizare s-a ţinut cont de metodologia MECS urmărind
cuprinderea absolvenţilor clasei a VIII-a pentru continuarea studiilor în învăţământul post
gimnazial în concordanţă cu opţiunile elevilor şi cu tendinţele de dezvoltare socială şi
economică şi cu prognoza ocupării forţei de muncă la nivel judeţean şi la nivelul zonei
ocupaţionale.
Structura planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2014 – 2015
Nr. Crt.
Nivel Filieră Profil / Domeniu
Specializare / Calificare profesională
Număr clase Număr elevi
1. Liceal
TEH
NO
LO
GIC
Ă
SER
VIC
II
ECONOMIC a-IX-a 3 87
COMERŢ a-IX-a 1 26
TURISM ŞI ALIMENTAŢIE a-IX-a 4 119
ESTETICA ŞI IGIENA CORPULUI OMENESC
a-IX-a 1 28
ECONOMIC a-X-a 3 70
COMERŢ a-X-a 1 24
TURISM ŞI ALIMENTAŢIE a-X-a 5 136
ESTETICA ŞI IGIENA CORPULUI a-X-a 1 30
46
OMENESC
TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
a-XI-a 3 68
TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE
COMERŢ
a-XI-a 1 28
TEHNICIAN ÎN TURISM a-XI-a 2 52
ORGANIZATOR BANQUETING a-XI-a 2 54
TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE a-XI-a 1 27
COAFOR STILIST a-XI-a 1 32
TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
a-XII-a 3 72
TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERŢ
a-XII-a 1 26
TEHNICIAN ÎN ACHIZIŢII ŞI CONTRACTĂRI
a-XII-a 1 18
TEHNICIAN ÎN TURISM a-XII-a 2 47
ORGANIZATOR BANQUETING a-XII-a 1 28
TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE a-XII-a 1 26
COAFOR STILIST a-XII-a 1 27
Nr.
Crt.
Nivel Profil /
Domeniu
Specializare /
Calificare profesională
Număr clase Număr
elevi
2. ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 3 ANI
TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
BUCĂTAR a-IX-a 0,5 50
COFETAR-PATISER a-IX-a 0,5 24
OSPĂTAR (CHELNER) VÂNZĂTOR ÎN UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE
a-IX-a 1 48
COFETAR-PATISER a-X-a 0,5 16
OSPĂTAR (CHELNER)
VÂNZĂTOR ÎN UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE
a-X-a 0,5 17
Nr. Crt.
Nivel Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională
Număr clase
Număr elevi
3. ÎNVĂŢĂMÂNT
PROFESIONAL DE 2 ANI
TURISM ŞI
ALIMENTAŢIE
COFETAR-PATISER a-
XI-a
1 16
Nr. Crt.
Nivel Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională
Număr clase
Număr elevi
4. ÎNVĂŢĂMÂNT
POSTLICEAL
ESTETICA ŞI
IGIENA CORPULUI OMENES
STILIST II 1 16
PUNCTE TARI:
La nivelul fiecărei clase din învăţământul liceal au fost identificate stilurile de învăţare ale
elevilor prin aplicarea chestionarelor specifice;
S-a realizat evaluarea iniţială a elevilor la începutul anului şcolar prin aplicarea testelor
predictive la marea majoritate a disciplinelor de învăţământ;
Evaluarea caută să accentueze acea latură a acţiunii evaluative care să ofere elevilor
suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu şi ceea ce pot face, priceperi,
deprinderi, abilităţi;
Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare urmărindu-se
atât facilitarea comunicării profesor – elev, cât şi a comunicării elev – elev precum şi
dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă (aspect atestat de fişele asistenţelor la ore şi de
proiectele unităţilor de învăţare);
47
S-au găsit modalităţi adecvate de identificare a elevilor performanţi şi de stimulare a
acestora;
Au fost identificate şi se utilizează o serie de metode de evaluare care pot reprezenta o
alternativă viabilă la formele evaluative tradiţionale, metodele de evaluare folosite urmărind
promovarea egalităţii şanselor şi evitarea unor atitudini discriminatorii.
Pe parcursul anului şcolar se desfăşoară programe de pregătire suplimentară în vederea
participării elevilor la concursuri şi olimpiade şcolare şi la examenele de certificare a
calificărilor profesionale şi de bacalaureat;
Contractele de pregătire practică încheiate cu agenţii economici din Neamț şi din judeţ
permit elevilor desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la aceştia, asigurând şanse de
dezvoltare profesională fiecărui elev, integrarea mai uşoară la locul de muncă şi
cunoaşterea ofertei şi condiţiilor reale de pe piaţa muncii;
Prin prezentarea în cadrul activităţilor practice şi a celor instructiv educative a evoluţiei
economiei de piaţă, a noilor tehnologii şi a rezultatelor progresului tehnic, elevii sunt
pregătiţi şi consiliaţi pentru continuarea învăţării pe parcursul întregii vieţi, în vederea
adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei;
Au fost demarate acţiuni de contactare de noi agenţi economici, cu poziţii importante pe
piaţa economică a Sucevei şi în ţară, în vederea încheierii de contracte de pregătire practică
a elevilor; în acest fel au devenit parteneri de practică SC Betty Ice SRL Neamț (pentru
elevii de la domeniul electronică-automatizări) şi SC Sidem SRL Şcheia, Neamț (pentru
elevii de la domeniul mecanică);
Cadrele didactice dovedesc o bună cunoaştere a curriculum-ului şi îşi stabilesc strategiile de
predare-învăţare în funcţie de standardele de pregătire profesională, de specificul fiecărui
colectiv de elevi (atitudini, grad de motivare, interese), de rezultatele la testele predictive,
de progresul elevilor, de stilurile de învăţare ale acestora;
A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice în scopul învăţării centrate
pe elev;
Profesorii folosesc baza materială la orele de curs, integrând eficient mijloacele didactice în
cadrul diferitelor tipuri de lecţii;
Se constată un interes crescut al cadrelor didactice pentru perfecţionare continuă:
susţinerea de grade didactice, participarea la cursuri de formare, simpozioane, etc.;
Au fost elaborate toate documentele curriculare la nivel de trunchi comun, curriculum la
decizia şcolii CDŞ) şi/sau curriculum în dezvoltare locală (CDL);
Curriculumul la decizia şcolii şi în dezvoltare locală (CDŞ şi CDL) sunt elaborate în
concordanţă cu nevoile comunităţii;
Profesorii au documente de planificare bine întocmite, în concordanţă cu curriculum-ul
naţional şi resursele disponibile;
Pentru modulele la care sunt prevăzute ore de teorie, laborator tehnologic, respectiv
instruire practică proiectarea didactică se realizează prin cooperarea între profesorii de
specialitate şi maiştrii instructori;
48
Majoritatea cadrelor didactice se preocupă de întocmirea portofoliilor, respectiv a mapelor
de lucru conform cerinţelor actuale şi utilizează auxiliare curriculare în scopul sporirii
randamentului învăţării;
Instruirea practică se realizează prin lucrări practice cu caracter aplicativ;
Evaluările prin examenele de ieşire din sistem (examenele de certificare calificării
profesionale) fac dovada unei pregătiri corespunzătoare cerinţelor Standardelor de Pregătire
Profesionlă (SPP)
Promovabilitatea la examenele de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din
învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar, în anul şcolar 2014-2015
(calculat la numărul de elevi înscrişi)
Nivelul de calificare Sesiunea de examen Procent de promovabilitate
Nivelul 5 de calificare ianuarie-februarie 2015 100%
mai-iunie 2015 100%
Nivelul 4 de calificare mai-iunie 2015 100%
august 2015 100%
Nivelul 3 de calificare iulie 2015 100%
Inserţie socio-profesională satisfăcătoare, prin urmarea cursurilor şcolii postliceale din
cadrul unităţii noastre şi/sau a unei instituţii de învăţământ superior;
Participarea elevilor la activităţi educative şcolare şi extraşcolare, diversificarea activităţilor
extracurriculare având drept scop şi atragerea elevilor.
Procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat a absolvenţilor de liceu, promoţia
2015, a fost de 67,2%;
PUNCTE SLABE:
Elevi cu nivel iniţial de instruire redus;
Situaţia economico-socială precară pentru foarte mulţi elevi;
Absenteism relativ ridicat al elevilor de la clasele din învăţământul obligatoriu;
Elevii nu sunt implicaţi în evaluarea progresului pe care îl realizează şi nu primesc
întotdeauna informaţii despre modul în care pot stabili noi criterii individualizate pentru a
acoperi lipsurile în învăţare;
Programele şcolare încărcate şi ritmul lent de învăţare al multor elevi din şcoală, determină
evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;
Lipsa manualelor la disciplinele de specialitate scade calitatea actului de predare învăţare;
Insuficienta dezvoltare a sistemului de evidenţă a progresului elevului pe perioada
şcolarizării;
Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice privind aspecte cum
sunt: centrarea pe nevoile elevilor, modernizarea lecţiilor, informatizarea învăţământului;
Nu sunt elaborate planuri educaţionale individuale pentru elevi.
În baza celor constatate s-au formulat şi stabilit priorităţile:
49
MĂSURI:
Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ prin aplicarea măsurilor din planul
operaţional pentru asigurarea calităţii;
Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învăţătură şi ţinte individuale de
învăţare pe baza rezultatelor la testele iniţiale;
Adaptarea permanentă a strategiilor de învăţare pentru a răspunde stilurilor individuale de
învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev;
Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina creşterea
motivaţiei învăţării;
Îmbunătăţirea activităţii de marketing educaţional pentru atragerea unor elevi cu o
pregătire iniţială mai bună;
Elaborarea de programe pentru discipline opţionale cu caracter interdisciplinar care să
acopere o paletă mai largă de specializări;
Identificarea elevilor care necesită pregătire suplimentară pentru recuperarea materiei,
constituirea grupelor de elevi pe niveluri de învăţământ, discipline şi aplicarea programelor
de recuperare la nivel de şcoală;
Găsirea unor soluţii de predare învăţare, instruire practică care să asigure o pregătire
eficientă în meserie: lucrul în echipă, individualizarea grupelor, desfăşurarea stagiilor de
pregătire practică la agenţii economici parteneri;
Constituirea grupurilor unitare de elevi cu goluri în cunoştinţe, pe niveluri de învăţământ,
discipline, şi aplicarea programelor de recuperare la nivel de şcoală;
Realizarea planurilor de intervenţie personalizată.
2.2.2 DOMENIUL FUNCȚIONAL - RESURSE UMANE
Pentru a realiza cât mai eficient şi elevat dimensiunea educativă şi tehnico
profesională, şcoala noastră dispune de un personal format din 116 salariaţi împărţiţi în 6
(şase) categorii: profesori, economişti, ingineri, maiştri instructori, personal didactic auxiliar,
personal nedidactic.
Nr. total de cadre didactice
calificate
Numărul cadrelor pe nivel de calificare
Absolvent în domeniul postului
Definitivat
Grad II
Grad I
două inst. de înv. sup.
cursuri postuniversitar
Masterat în domeniul specializării sau în domeniul educaţiei
Masterat în alt dom.
Doctorat în domeniul specializării sau în domeniul educaţiei
TOTAL 81 81 18 13 37 2 6 12 1 5
Profesori 68 68 17 9 30 2 6 11 1 5
Maistri-instructori
13 13 1 4 7 - - 1 - -
Nr. total de cadre didactice
Numărul cadrelor didactice participante la formare continuă
Activităţi metodice
Sesiuni ştiinţifice
Stagii de informare ştiinţifică
Cursuri de perfecţionare
Defini tivat
Grad II
Grad I
Maste rat
Doctorat
81 81 5 6 29 4 10 7 2 5
*** Organigrama LTEA Piatra Neamt
50
PUNCTE TARI:
•personal didactic calificat 100%;
• ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I 42 %;
• ponderea cadrelor didactice cu performante în activitate 58 %;
• personalul didactic este interesat de calitatea procesului instructiv-educativ;
• relatiile interpersonale pozitive existente favorizeaza crearea unui climat educational
deschis, stimulativ;
• interesul cadrelor didactice pentru perfectionare si formare continua;
• delimitarea clara a responsabilitatii fiecarui cadru didactic prin fisa postului;
• existenta consilierului psihopedagog si a unui cabinet de consiliere;
• directorI formați în managementul educational;
• evoluția crescătoare a procentului de promovabilitate a elevilor la examenele nationale;
• realizarea permanentă a planului de școlarizare propus;
• participarea personalului școlii la cursuri acreditate de formare profesionalã
Existenţa unui psiholog şcolar, angajat cu normă întreagă care desfăşoară activităţi
specifice cu elevii – individual sau in grup, la orele de consiliere la care este solicitat şi în
unele cazuri cu părinţii elevilor, sau gestionează relaţia părinte-elev-diriginte (profesor);
Existenţa unor colaborări între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii: Centrul Judeţean
de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Camera de Comerţ, Poliţie,
Consiliul Local, pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;
Elevii cu situaţii deosebite (dificultăţi majore de integrare în colectiv, amânare medicală,
abandon şcolar, corigenţă, repetenţie, exmatriculare etc) beneficiază de orientare şi
consiliere din partea profesorilor diriginţi şi a psihologului şcolar;
Creşterea eficienţei relaţiei diriginte – părinte – Consiliu profesoral – elev, pentru o mai
bună comunicare şi informare.
PUNCTE SLABE:
• conservatorism si rezistenta la schimbare a unor cadre didactice;
• slaba preocupare din partea unor cadre didactice pentru propria dezvoltare profesionala;
• elevi proveniti din familii dezorganizate sau cu parintii plecati la munca în strainatate;
• supraincarcarea personalului de conducere, cadre didactice în anumite perioade etc;
elevii apelează în mică măsură la psihologul şcolar pentru consiliere în problemele personale
apărute.
51
2.2.3. DOMENIUL FUNCȚIONAL RESURSE MATERIALE
Nr. crt.
Spaţii aferente procesului de învăţământ
Exi
s-tente
Dotări
1. Săli de clasă 27 pupitre şcolare, 5 truse, calc. cu imprimantă, televizor, video
2. Laborator fizică 1 24 mese laborator, 3 truse, planşe, retroproiector
3. Laborator chimie 1 12 mese laborator, 10 truse, planşe, mulaje
4. Laborator biologie 1 18 mese laborator, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner
5. Laborator informatică – AEL1
1 24 mese laborator, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner
6. Laborator
informatică – AEL2
1 24 mese laborator, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner
7. Laborator informatică
1 30 mese special, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner
8. Laborator
informatică
1 23 mese laborator, 12 calculatoare
9. Cabinet contabilitate 1 16 mese, 14 calculatoare
10. Bibliotecă 1 4 mese studio, 16.514 volume, copiator, radiocasetofon
11. Laborator patiserie 2 33 mese, 4 cuptoare, 5 aragaze, 2 frigidere, 2 lăzifrigorifice fişete, vitrine
12. Cabinet comerţ 1 12 mese, calculator, rafturi, planşe, casă de marcat
13. Cabinet tehnica servirii
1 9 mese, 2 vitrine
14.
Hotel şi restaurant– bază de practică
1 Mobilier specific, cuptoare, aragaze, frigidere, planşe, tacâmuri, veselă, echipamente gătit, refrigerare, conservare
3 calculatoare Agenţie de turism, sală de conferinţe, salon coafura
15. Terenuri sport 1 Echipamente specifice
16. Cabinet metodic 1 rafturi bibliotecă, copiator, imprimante, scaner, internet
17. Laborator tehnica comercializării mărfurilor
1 mobilier specific, 1 calculator, cuptor cu microunde
18. Cabinet coafor 3 mobilier și echipamente specifice
PUNCTE TARI:
Existenţa mijloacelor didactice moderne: videoproiectoare, tablă interactivă;
Existenţa la nivelul unităţii şcolare a cabinetelor specializate pe discipline/arii
curriculare;
Existenţa în cadrul bibliotecii a unui centru de documentare şi informare;
Toate calculatoarele sunt conectate la Internet oferind elevilor posibilitatea unei
informări moderne şi actualizate;
Întreţinerea hard şi soft este asigurată de o persoană specializată;
Îmbunătăţirea dotării laboratorului de electrotehnică cu materiale didactice necesare
desfăşurării activităţilor de laborator şi instruire practică;
Dotarea unui cabinet de informatică la standarde actuale.
Biblioteca şcolii posedă un număr de 22.820 de volume ; nu există o sală de lectură
amenajată.
Numărul de calculatoare este suficient şi pentru dezvoltarea unor competenţe specifice
instruirii generale în domeniu ; la 15 iunie 2011 existau 101 de calculatoare folosite în procesul
52
didactic. Manualele pentru instruirea în învăţământul TVET acoperă aria disciplinelor de
specialitate şi nivelurile de specialitate în proporţie de 38%, restul materialelor didactice sunt
concepute şi elaborate de către cadrele didactice pe baza curriculumului MECTS.
Manualele noi sunt procurate de scoală, în regim de bibliotecă, pentru ciclul inferior si
achiziţionate de elevi pentru ciclul superior.
Există baze de date electronice, realizate la nivel naţional / judeţean destinate informării
şi documentării cadrelor didactice de specialitate şi chiar elevilor.
Şcoala este conectată la Internet.
Dotarea cu materiale şi resurse didactice poate oferi posibilităţi efective de simulare
asociată instruirii de specialitate.
MĂSURI:
Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a şcolii;
Îmbogăţirea şi reactualizarea fondului de carte a bibliotecii, în special cu literatură de
specialitate.
2.2.4. DOMENIUL FUNCȚIONAL - RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE
LOCALĂ. PARTENERIATE ŞI COLABORARE. Şcoala colaboreaza cu agenţii economici din judeţul Neamț pentru:
Desfăşurarea instruirii practice a elevilor în baza unor convenții de colaborare încheiate
între școală şi agenții economici.
Susţinerea financiară a unor activităţi extracurriculare care au vizat sărbătorirea unor
evenimente importante din viaţa şcolii şi a elevilor.
Premierea elevilor care au obţinut premii la olimpiadele şcolare şi concursurile pe meserii.
Derularea unor programe de formare profesională continuă a personalului din comerţ,
hoteluri şi restaurante în cadrul unor proiecte Phare – Dezvoltarea Resurselor Umane, POS
DRU
Elaborarea CDL
Inserţia socio-profesională a absolvenţilor – în fiecare an şcolar agenţii economici din
domeniul serviciilor sunt invitaţi să participe la desfăşurarea probei practice din cadrul
examenului de absolvire a şcolii profesionale şi a examenului pentru obţinerea certificatului
de competenţe profesionale de către elevii claselor a XII – a, prilej cu care îşi recrutează
viitoarea forţă de muncă dintre absolvenţii şcolii.
Desfăşurarea instruirii practice a elevilor claselor a XI- a, liceu tehnologic, după modelul de
învăţare “firma de exerciţiu”- fiecare firmă de exerciţiu are o firmă – mamă dintre agenţii
economici din jud. Neamț.
1. Cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi locale
(Prefectura, Consilii Locale, Primărie etc.)
Şcoala colaboreza cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Munca Neamț pentru
desfăşurarea unor acţiuni comune de informare a elevilor în legătură cu locurile de muncă
disponibile în domeniul serviciilor şi condiţiile cerute pentru ocuparea acestora.
53
2. Scoala desfăşoara parteneriate active pentru educaţie şi pentru administrarea
unităţii şcolare si cu autorităţile locale: Primăria, Poliţia, Oficiul pentru Protecţia
Consumatorilor, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional,
Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea
Profesională, Direcţia de Sănătate Publică Neamț, Direcţia Judeţeană pentru
Protecţia Drepturilor Copilului.
3. Cu patronate, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri
4. Cu instituţii de învăţământ preuniversitar – reţele de şcoli, cu instituţii de
învăţământ superior şi cercetare
Şcoala desfăşoara, anual, un parteneriat activ cu Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi,
Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Istorie/Geografie şi Facultatea de Ingineria
Mediului.
Continua parteneriatul cu CCD Neamț privind activitatea de formare a
personalului didactic din jud. Neamț
Desfăşoara parteneriate pentru formarea profesională cu alte şcoli din ţară din
domeniul serviciilor
Harta parteneriatelor
PUNCTE TARI:
Există un program pentru diminuarea absenteismului, eliminarea abandonului şcolar şi
combaterea violenţei şi agresivităţii în şcoală;
Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii importante de a veni în sprijinul şcolii
(Primăria, Jandarmeria, Poliţia, ONG-uri etc) ;
Periodic se realizează acţiuni de consiliere şi informare a părinţilor pentru evitarea
abandonului, absenteismului şi insuccesului şcolar.
Cu sprijinul Primăriei Neamț s-au desfăşurat lucrări de întreţinere şi reparaţii a spaţiilor de
învăţământ;
Interesul agenţilor economici pentru formarea prin învăţământul profesional şi tehnic.
PUNCTE SLABE
În majoritatea cazurilor familiile elevilor nu colaborează cu şcoala decât în cazuri extreme;
Problemele privind frecvenţa şi nivelul de pregătire al elevilor sunt lăsate în grija şcolii;
Caracterul conjunctural şi instabilitatea unor relaţii de parteneriat cu instituţiile locale,
pierderea pe parcurs a unor relaţii de cooperare;
Nu există un parteneriat real cu părinţii.
MĂSURI
Implicarea unui număr mai mare de părinţi in activităţile şcolii, în vederea scăderii
absenteismului şi prevenirii abandonului şcolar.
54
2.3. ANALIZA ŞI DIAGNOZA SWOT
Pentru realizarea unei analize corecte, obiective și pertinente a diagnozei SWOT s-a
realizat o analiza de nevoi pe grupuri de interese la nivelul Liceului Tehnologic Economic
Administrativ Piatra Neamț, care a scos în evidenţă următoarele aspecte:
Grupul de interese - părinţi
Pentru a avea o imagine clară asupra nevoilor şi dorinţelor părinţilor, care sunt
beneficiarii indirecţi ai serviciilor educaţionale oferite de Liceul Tehnologic Economic -
Administrativ Piatra Neamţ, au fost aplicate chestionare unui număr de 50 părinţi. Pe baza
răspunsurilor date de aceştia putem concluziona următoarele:
Colaborarea dintre şcoală şi părinţi este bună (68%) şi foarte bună (23%), ceea ce
reprezintă un atu pentru şcoala noastră, însă nu trebui să ne rezumăm doar la suprafaţa
constatărilor ci să consolidăm relaţiile formate.
Colaborarea dintre şcoală şi părinţi
32%
68%
Foarte buna
Buna
Un alt punct forte subliniat de părinţi este colaborarea acestora cu profesorii/diriginţii,
care din perspectiva lor este de asemenea bună (73%) şi foarte bună (20%).
Colaborarea părinţilor cu profesorii/diriginţii
27%
73%
Foarte buna
Buna
55
Părinţii chestionaţi şi-au manifestat dorinţa să se implice în acţiunile şcolii într-o pondere
ridicată (65%) prin sprijin material, lucrări de tâmplărie, activităţi extraşcolare şi şcolare.
Implicarea părinţilor
35%
65%
Foarte buna
Buna
Din răspunsurile părinţilor rezultă că aceştia sunt relativ mulţumiţi de condiţiile
materiale oferite de şcoală, însă cei care nu au răspuns sau s-au declarat nemulţumiţi au
însumat un procent de 35%, desul de ridicat, ceea ce înseamnă că şcoala mai are de lucrat în
acest domeniu.
Din perspectiva părinţilor nevoile şcolii în raport cu gradul de importanţă sunt
următoarele:
Foarte importante Securitatea, baza didactică, laboratoarele de specialitate, mobilierul,
manualele, profesorii
Importante Frecvenţa la cursuri, fondurile financiare, seriozitatea profesorilor, ROI,
amplasarea clasei, renovarea claselor şi a laboratoarelor, separarea
băilor, sala de sport
Mai puţin importante Ţinute elevilor, iluminare coridoare, tablele
Necesare Cazarea, colaborarea cu familia, modernizarea grupurilor sanitare şi a
sălilor de clasă, dotarea, frecvenţa la cursuri, accesul la bibliotecă
De un real folos pentru conducerea şcolii sunt propunerile părinţilor pentru
îmbunătăţirea colaborării cu şcoala, dintre soluţiile amintite enumerăm:
- concordanţa dintre cerinţele şcolii şi al familiei;
- prezenţa copilului la şedinţele cu părinţii;
- şedinţe mai dese;
- comunicarea (catalog pe internet);
- implicarea elevilor în activităţile şcolii;
- cercuri de limbi străine;
- flexibilitate mai mare din partea profesorilor;
56
- ore de pregătire suplimentară pentru bacalaureat;
- creşterea responsabilităţii părinţilor;
Grupul de interese - elevi
În perioada 20-29 mai 2013 au fost chestionaţi un număr de 300 de elevi din cadrul
şcolii, în legătură cu motivele alegerii făcute, nevoile şcolii, relaţia profesor-elev si dotarea
scolii.
In urma prelucrării chestionarelor au rezultat următoarele concluzii:
- 59 % dintre elevi optează pentru Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra
Neamţ datorita calificărilor/ profesiilor pe care le obţin după terminarea liceului, 16% dintre
elevi vin datorita renumelui liceului, 13% datorita informaţiilor de la prieteni, colegi mai mari,
10% datorita părinţilor si 2% alte motive.
Factori care au influenţat optiunea elevilor în alegerea şcolii
59%16%
13%
10% 2%
calificarile scolii
renumele scolii
informatii externe
influenta părintilor
alte motive
La intrebarea „Ce cunostinte /competente doriti sa aveti la finalul studiilor in cadrul
Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra Neamţ, 38%dintre elevii chestionati vor sa
dobandeasca cunostintele necesare obtinerii unei profesii cautate pe piata muncii, 25% dintre
elevii doresc sa obtina cunostinte pentru a-si deschide propria afacere, 14% dintre elevi sa tina
evidenta contabila la o firma, 23% -alte motive.
Factori care au influenţat optiunea elevilor în alegerea şcolii
38%
25%
14%
23%
profesie căutată pe piaţa
muncii
deschiderea propriei afaceri
evidenţa contabilă a firmei
alte motive
57
In ceea ce priveşte aprecierea calităţii procesului educativ din scoală, 39% dintre elevi
considera foarte importanta combinarea teoriei cu practica, 22% dintre elevi au in vedere
activităţile educative deosebite si atractive, 20% se refera la formarea profesionala la nivel
european.
Calitatea procesului educativ
39%
22%
20%
19%
combinarea teoriei cu
practica
activităţile educative
formarea profesională
alte motive
De remarcat faptul ca, 59% dintre elevii liceului au in vedere calitatea formarii
profesionale in domeniile de pregătire pe care le oferă şcoala, ceea ce dovedeşte ca şcoala este
apreciata in primul rând datorita profilului său.
Referitor la procesul instructiv-educativ, abordările / metodele care pot contribui la
progresul elevilor sunt: dezbateri dintre elevi si profesori (38% dintre elevi), aplicarea practica
a tuturor noţiunilor teoretice (30% dintre elevi), discursul profesorului (12%), introducerea
noutăţilor (11% dintre elevi).
Metodele care pot contribui la progresul elevilor
38%
30%
12%
11%
9%
dezbateri profesor-elev
aplicaţii practice
discursul profesorului
introducerea noutăţilor
alte motive
Principiile care trebuie sa stea la baza relaţiei profesor-elev, in viziunea elevilor sunt:
înţelegerea, schimbul reciproc de idei, ajutor pentru toţi elevii, toleranta, pregătirea
profesionala temeinica, exigenta
58
Grupul de interese – cadre didactice
In vederea cunoaşterii tuturor nevoilor din scoală, sondajul realizat in perioada 20 – 29
septembrie 2013, a inclus in eşantion si un număr de 30 cadre didactice .
Informaţiile obţinute in urma prelucrării chestionarelor sunt:
- 53% dintre profesori considera foarte buna relaţia cu şcoala, iar 44% o
considera buna; un procent mic (3%) o considera mai puţin buna.
Gradul de satisfacţie al profesorilor în relaţia cu şcoala
47%
38%
15%
foarte bună
buna
mai putin buna
Un număr mare de profesori ( 86% ) sunt mulţumiţi de condiţiile pe care le oferă şcoala,
11% dintre profesori nu sunt mulţumiţi.
PUNCTE TARI
- Atragerea de resurse materiale şi financiare din surse externe:
- Valorizarea rezultatelor/produselor finale ale activităţilor/proiectelor prin utilizarea
acestora în activitățile curriculare și extracurriculare (portofoliile pentru elevi – în orele de limbi
străine, educație antreprenorială, studiul calității produselor şi serviciilor.
- Dotare didactico – materială bună în domeniul ITC şi pentru formarea profesională –
dotări Phare şi MEC (cabinete şi laboratoare funcţionale: informatică, multimedia, fizică şi
chimie, biologie, limba română, geografie, limbi străine, cabinet pentru activitatea firmelor de
exerciţiu, tehnologie culinară şi cofetărie-patiserie, tehnica servirii consumatorilor, tehnica
vânzării mărfurilor, agenţie de turism, tehnologie hotelieră)
- Bibliotecă şcolară cu un bogat fond de carte
- Spaţii proprii optime pentru desfăşurarea instruirii practice în domeniul „Turism şi
alimentaţie” reabilitate din fonduri Phare;
- Mobilier nou în majoritatea sălilor de clasă
- Conectare la Internet 24 ore/zi cu 3 furnizori;
- Cabinet de orientare şi consiliere psiho-pedagogică şi profesională;
PUNCTE SLABE
- Spaţiu şcolar insuficient comparativ cu atractivitatea domeniului de pregătire – numărul
mic al sălilor de clasă nu permite utilizarea cabinetelor şi laboratoarelor conform destinaţiei;
59
- Existenţa unor săli de clasă care oferă condiţii de învăţare nesatisfăcătoare, acestea
fiind amenajate prin recompartimentarea unor săli de clasă.
Sală de sport de dimensiuni necorespunzătoare desfăşurării activităţii de educaţie fizică
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Încadrarea cu cadre didactice calificate, în
majoritate cu gradele didactice I şi II (iar 5 cu
studii doctorale)
Realizarea permanentă 100% a planului de
şcolarizare propus în fiecare an.
Personal didactic competent şi implicat în
realizarea performanţei şcolare: autori de
auxiliare curriculare şi publicaţii, membri în
comisii judeţene şi naţionale la examene,
olimpiade şi concursuri şcolare, membri în
consiliile consultative ISJ Neamț, mentori etc.
Experiență în desfăşurarea programelor,
proiectelor şi parteneriatelor europene, naţionale
şi locale
Ofertă educaţională adaptată nevoilor societăţii şi
pieţei muncii
Preocupare pentru promovarea imaginii şcolii şi a
planului de şcolarizare
Elaborarea curriculum-ului la decizia şcolii şi a
celui de dezvoltare locală, din perspectiva
particularizării actului învăţării
Preocupare pentru modernizarea infrastructurii
din resurse proprii şi de la bugetul local
Colaborare eficientă cu autorităţile locale
Iniţierea şi derularea de parteneriate
educaţionale cu şcoli gimnaziale, licee, colegii
tehnice, ong-uri, AFOFM, universităţi etc
Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea şi
dezvoltarea profesională
Resursele materiale existente în şcoală sunt
integrate de către cadrele didactice în lecţii în
proporţie sporită
Organizarea unor activităţi de pregătire a elevilor
pentru examenele naţionale, certificarea
calificărilor profesionale, olimpiade şi concursuri
şcolare etc.
Interes crescut al elevilor de a participa la acţiuni
curriculare şi extracurriculare
Rezultate foarte bune obţinute de elevi la
examenele de certificare a calificărilor
profesionale, nivel 3, nivel 4 şi nivel 5
Rezultate bune ale elevilor la olimpiade şi
concursuri şcolare şi extrașcolare
Promovarea 100% a examenelor de certificare a
calificrilor profesionale nivel 3, 4, 5
Interesul absolvenţilor pentru inserţia pe piaţa
muncii sau continuarea studiilor în învăţământul
postliceal sau superior
Management educaţional performant şi
competitive
Colaborare foarte bună cu autoriţăţile locale
Aplicarea de către un număr
relativ mic de cadre didactice a
învăţării centrate pe elev şi
rigiditate în demersul didactic
Număr redus de angajaţi (personal
didactic auxiliar şi nedidactic
Imposibilitatea școlii de a asigura
materiile prime pentru practica.
Comunicarea uneori ineficientă
între părinţi şi şcoală, implicarea
insuficientă a comitetelor
reprezentative ale părinţilor în viaţa
şcolii
Motivarea scăzută a agenţilor
economici pentru susţinerea
segmentelor corespunzătoare de
formare.
Stimularea şi recompensarea
insuficientă a performanţelor
Rata absenteismului în creştere şi
abandonul şcolar datorită faptului
că o pondere mare a elevilor provin
din familii cu venituri mici sau ai
căror părinţi lucrează în străinătate
Sistem legislativ instabil
Preluarea tensiunilor societăţii în
mediul şcolar
60
Oportunităţi Factori de risc
Accesul la informaţie, Programul SEI
C.D.Ş şi CDL din perspectiva
particularizării actului învăţării
Posibilitatea accesării de fonduri prin
programe comunitare ANPCDEFP, fonduri
structurale etc. și existența politicilor de
finanţare pe bază de programe europene.
Parteneriat activ cu sindicatele din
învăţământ
Oferta variată de programe de formare a
cadrelor didactice propuse de MENCŞ,
C.C.D., ISJ etc
Colaborarea cu mass-media în vederea
diseminării rezultatelor elevilor, a planului
de şcolarizare şi promovarea imaginii
unităţii noastre
Existenţa mijloacelor moderne de
comunicare şi informare (Internet, fax,
multifuncţionale, site-ul şcolii,
calculatoare, laptopuri, telefonie fixă şi
mobilă, VP-uri etc)
Valorificarea valenţelor parteneriatelor
locale şi naţionale cu Primăria, Poliţia,
ONG-uri, şcoli gimnaziale, licee,
universităţi, diferiţi agenţi economici,
Jandarmeria Judeţului Neamț, ITM
Neamț, Biblioteca Județeană, etc
Existența sprijinului financiar ,,Bani de
liceu” și a burselor de studiu/sociale/
profesionale/de boală
Scăderea ponderii unor domenii de
activitate.
Inconsecvenţa legislativă în domeniul
educaţiei
Instabilitate economică, creşterea ratei
şomajului.
Starea materială precară a părinţilor şi
dezinteresul manifestat de majoritatea faţă
de şcoală.
Slaba motivare financiară a cadrelor
didactice prin politicile salariale existente și
orientarea acestora spre domenii mai bine
remunerate
Diminuarea interesului şi capacităţii familiei
de a susţine pregătirea şcolară a copiilor
Numărul tot mai mare de elevi rămaşi
singuri sau în grija bunicilor sau a altor
rude, deoarece părinţii sunt plecaţi la
muncă în străinătate
Sporul demografic negativ cu implicaţii în
dimensionarea reţelei şcolare (scăderea
populaţiei şcolare) şi a încadrării
personalului didactic
Necunoaşterea sau neînţelegerea corectă a
legislaţiei
Lipsa resurselor financiare pentru
susţinerea programelor de investiţii
specifice şcolii şi pentru susţinerea şi
recompensarea elevilor şi cadrelor didactice
performante
Nivel scăzut al pregătirii iniţiale a elevilor
Motivaţie scăzută pentru studiu şi pregătire
în meserie, dezinteres faţă de şcoală şi
învăţământ, în general
Programe şcolare încărcate sau
neactualizate
DIRECŢII DE ACŢIUNE
Implementarea curriculum-ului şcolar bazat pe competenţele cheie ale U.E.
Asigurarea egalității de șanse și acces nediscriminatoriu la educaţie
Adaptarea și diversificarea ofertei școlii în funcție de evoluția și cerințele pieței muncii
concomitent cu găsirea celor mai eficiente modalități pentru promovarea acesteia
Reducerea abandonului şcolar și a absenteismului
Susţinerea elevilor capabili de performanţă
Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă
psihopedagogică;
Asigurarea educaţiei complementare educaţiei pentru sănătate, educaţie civică, educaţie
antreprenorială şi tehnologică
Susţinerea formării continue a resurselor umane
61
Implicarea în activități de cooperare europeană și dezvoltare de parteneriate comunitare la
standarde europene
Implicarea activă a părinților, autorităților locale și a agenților economici în formarea
profesională a elevilor și inserția pe piața muncii
Menţinerea şi extinderea parteneriatelor educaţionale interinstituţionale la nivel local,
judeţean, naţional şi internaţional în vederea diversificării ofertei de programe şi activităţi
complementare şi alternative de învăţare și pentru promovarea ofertei școlii
PRIORITĂŢI
1. Utilizarea/găsirea oportunităților de finanțare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în
infrastructură şcolară şi asigurarea dotărilor corespunzătoare desfăşurării procesului de
învăţământ.
2. Fundamentarea planului de şcolarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei de
nevoi educaţionale ale elevilor şi intereselor părinţilor acestora, a cerințelor și evoluţiei
pieţei muncii, în conformitate cu PRAI-PLAI-P.A.S.
3. Stimularea învățării pe tot parcursul vieții prin susținerea formării continue a resurselor
umane.
2.4. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE, ÎN CONTEXTUL POLITIC, SOCIAL, ECONOMIC ŞI TEHNOLOGIC (Analiza PEST) a. Contextul politic
Politica educaţională şi generală la nivel local, judeţean şi naţional favorizează
dezvoltarea învăţământului în judeţul Neamț. LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC
ADMINISTRATIV PIATRA NEAMT a beneficiat în anul şcolar 2014-2015 de sume alocate de
la bugetul local pentru reparaţii, dar sumele nu au permis finalizarea tuturor lucrărilor
proiectate. Programele comunitare contribuie la creşterea calităţii, eficienţei si echitaţii
sistemului public de educaţie prin creşterea gradului de autonomie şi a capacităţii de elaborare
şi gestionare a proiectelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar.
FACTORI FAVORABILI FACTORI NEFAVORABILI
Contextul politic intern şi internaţional în
domeniul educaţiei;
Progresul politicilor educaţionale la nivel local,
judeţean şi naţional în ceea ce priveşte reforma
din învăţământ;
Direcţiile strategice la nivel naţional şi european
stabilite prin:
- Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011
- Pactul Naţional pentru Educaţie, 2008
- Programul de Guvernare, cap.5 – Politica în
domeniul educaţiei
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-
2013
- Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă a României
- Strategia de la Lisabona, Comisia Europeană,
2001 (Educaţie şi formare profesională,
2010)
Insuficienta valorificare a
oportunităţilor oferite de
programele comunitare POSDRU;
Insuficienta implicare a
comunităţilor locale în rezolvarea
problemelor şcolii;
Măsurile de reducere a
cheltuielilor guvernamentale, prin
reducerea numărului de posturi,
mai ales în sectorul administrativ
şi diminuarea salariilor
personalului angajat în educaţie.
62
- Declaraţia de la Copenhaga, 2002
- Programul de Educaţie şi Formare pe
Parcursul Întregii Vieţi, 2014-2020 Erasmus
Plus;
Demararea procesului de descentralizare, prin
întărirea rolului şcolilor în ceea ce priveşte
selecţia şi alocarea resurselor.
b. Contextul economic
Procesul Bologna şi Procesul Lisabona configurează spaţiul european al educaţiei şi
asigurarea calităţii în educaţie. Consiliul European de la Lisabona a stabilit ca Europa să devină
cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere şi capabilă să
susţină o creştere economică rapidă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune.
Variabilele economice relevante pentru judeţul Neamț vizează mediul de afaceri local,
creşterea nivelului investiţilor şi programele de finanţare în derulare.
FACTORI FAVORABILI FACTORI NEFAVORABILI
Strategia de la Lisabona şi Strategia
Guvernamentală privind economia;
Încheierea unor parteneriate cu
întreprinderi, instituţii şi agenţi
economici în beneficiul şcolilor;
Extinderea în judeţ a reţelelor de
agroturism şi turism montan;
Dezvoltarea în judeţ a unor unităţi cu
profil de industrie alimentară (lapte,
pâine, carne), agricol şi de prelucrare
a lemnului;
Posibilitatea obţinerii unor resurse
financiare extrabugetare din programe
de finanţare realizate prin derularea
unor proiecte în parteneriat.
Nivelul mediu al veniturilor pe familie sub
nivelul mediu al veniturilor din U.E.;
Structură industrială slabă şi nivel scăzut al
investiţiilor străine directe;
Insuficienta dezvoltare a sectorului privat, a
industriilor mici şi mijlocii, precum şi a
parteneriatelor cultural-economice de
anvergură;
Menţinerea diferenţelor de nivel al dezvoltării
economice în diferite zone ale judeţului;
Migraţia internaţională a forţei de muncă cu
risc major de abandon/eşec şcolar al copiilor
rămaşi fără supraveghere parentală;
Implicarea redusă a mediului de afaceri în
şcolarizarea unor elevi în meserii care
înregistrează deficit de personal angajat.
c. Contextul social
Judeţul Neamț este caracterizat printr-un grad scăzut de urbanizare, iar populaţia activă
ocupată în industrie şi servicii are o pondere mică.
FACTORI FAVORABILI FACTORI NEFAVORABILI
Existenţa programelor
guvernamentale de sprijinire
socială a elevilor care provin
din familii cu venituri reduse;
Acordarea de burse şcolare;
Extinderea pentru grupurile
vulnerabile a ofertelor de
educaţie de tip ,,A doua
şansă”;
Programe speciale de
asigurarea accesului la
educaţie a populaţiei de etnie
rromă.
Situaţia materială precară a familiilor multor elevi (cu
precădere în mediul rural) determină abandonul
şcolar de către aceştia şi migraţia în comunitatea
europeană pentru ocuparea unui loc de muncă;
Şanse destul de mici de integrare în rândul forţei de
muncă ocupate a populaţiei cu studii medii întrucât
oferta existentă nu acoperă forţa de muncă
disponibilă;
Discrepanţe accentuate între condiţia socială a
populaţiei rurale, comparativ cu cea urbană şi cu
disparităţi de nivel mediu între diferitele categorii
sociale;
Costurile relativ ridicate ale şcolarizării pentru
continuarea studiilor în învăţământul liceal
(transport, cazare, masă, rechizite) cu efecte
negative asupra participării la educaţie, de la
dezinteres până la absenteism şi chiar abandon
şcolar.
63
d. Contextul tehnologic
Contextul postaderării necesită globalizarea informaţiilor şi generalizarea tehnologilor
avansate. Programul M.E.C.S. - S.E.I. şi proiectele Phare TVET de dotare cu reţele de
calculatoare şi programe AEL prezintă avantaje indiscutabile pentru modernizarea procesului de
învăţământ în judeţul Neamț.
Utilizarea SIIIR permite gestionarea eficientă a tuturor resurselor umane și materiale, a
proiectelor şi programelor derulate la nivelul instituţiei, prin crearea unei baze naționale de
date.
Planul strategic de acţiune eEurope are ca obiectiv central inducerea de schimbări în
educaţie şi formare pentru a putea trăi şi munci într-o societate bazată pe cunoaştere; prin
platforma eLearning facilitează interacţiunea şi comunicarea între oameni, între aceştia şi
instituţie, implică schimburi interinstituţionale şi acoperă o plajă foarte variată de medii de
învăţare, care combină textul, imagini, sunete, prezentate prin modalităţi diverse: pe Web, pe
CD-ROM, înregistrări audio şi video.
FACTORI FAVORABILI FACTORI NEFAVORABILI
Creşterea rolului tehnologiilor informatice şi de
comunicare în toate domeniile
Crearea şi utilizarea unei baze naţionale de date
referitoare la educaţie (SIIIR)
80% dintre familiile din judeţ au acces la
televiziune şi telefonie mobilă
Posibilitatea folosirea tehnologiilor multimedia şi a
Internetului pentru a îmbunătăţi calitatea învăţării;
Alinierea sistemului educaţional românesc la
domeniile de competenţă cheie agreate în context
european
Tehnologia eLearning - resursă pentru educaţie,
aducând problemele vieţii reale în şcoală,
permiţând deopotrivă informarea elevilor şi
formarea priceperilor lor în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiei
Existenţa Ofertei de formare în vederea obţinerii
Permisului European pentru Conducerea
Calculatorului – ECDL.
Insuficienta pregătire a
populaţiei pentru utilizarea
programelor de calculator, chiar
a celor mai uzuale (Microsoft
Office, PPT);
Utilizarea computerelor şi
mediilor virtuale de către adulţi
pentru distracţie şi comunicare
și mai puțin pentru învățare și
cercetare.
2.5. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ
DEZVOLTARE Direcţiile de acţiune urmare a analizei SWOT( PLAI 2012-2020):
Nr.
crt. Recomandare
Nivel de
competenţă
1. Selecţia elevilor pe baza aptitudinilor la intrarea în traseului de
formare IPT
Naţional
2.
Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi
creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de
pregătire/calificare
Local
64
3.
Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei
şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă,
la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.
Local
4.
Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în
formarea iniţială prin acordarea de burse de către agenţii
economici şi subvenţii la transport pentru elevii din medii
defavorizate.
Local
5. Formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în
vederea asigurării calităţii în formare
Regional/
local
6. Restructurarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea
asigurării calităţii în IPT Local
7.
Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze
parteneriatul şcoală – întreprindere, necesar asigurării calităţii
în IPT
Naţional
Obiectiv:
Adaptarea ofertei TVET la cerinţele pieţei muncii şi nevoilor elevilor.
Ţinta:
Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor în 2018 cu 25% faţă de anul 2014
Obiectiv:
Implicarea activă a agenţilor economici, în formarea profesională prin participarea la asigurarea
condiţiilor optime de instruire a elevilor şi prin urmărirea integrării absolvenţilor.
Ţinta:
Toţi elevi vor efectua instruirea practică la un agent economic.
30% dintre absolvenţi îşi vor continua activitatea, ca angajat, la agentul economic la care au
efectuat instruirea practică.
Obiectiv:
Implementarea sistemului naţional de asigurare a calităţii în unitatea noastră şcolară.
Ţinta:
100% dintre elevi studiază abilităţile cheie şi sunt evaluaţi. Procentul de promovare ajunge în
2014 la 95%.
Obiectiv:
Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera.
Ţinta:
Realizarea integrală a cifrei de şcolarizare propusă prin Planul de şcolarizare.
Reducerea abandonului şcolar cu 5%.
90% din absolvenţii nivelului 2 de calificare vor urma nivelul 3 şi 4 de calificare.
Obiectiv:
Iniţierea şi derularea de proiecte educaţionale în parteneriat european.
Ţinta:
20% din elevii şcolii vor fi implicaţi în derularea proiectelor europene ERASMUS.
65
PARTEA A 3-A STRATEGIA ȘCOLII ȘI
OPERAȚIONALIZAREA EI PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017
3.1. ETAPELE STRATEGIEI:
identificarea problemelor
elaborarea de proiecte şi planuri de acţiune
identificarea resurselor umane, financiare, materiale şi de timp
aplicarea strategiei
monitorizarea modului de aplicare a strategiei
evaluarea rezultatelor şi formularea concluziilor
3.2.ȚINTELE STRATEGICE ALE ȘCOLII PENTRU PERIOADA 2015-2019 1. Realizarea unui sistem de învăţământ economic compatibil cu
Uniunea Europeană
2. Asigurarea profesionalizării la un nivel calitativ înalt
3. Şanse egale la educaţie
4. Eficientizarea activităţii resurselor umane
5. Asigurarea condiţiilor de studiu
6. Implicarea şcolii în acţiuni de cooperare la nivel local, national și
european
MOTIVAREA ALEGERII ŢINTELOR:
1. ţintele stabilite respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale, regionale şi
locale ;
2. sunt realizabile cu resursele existente şi previzibile ;
3. folosesc mai eficient resursele disponibile ale organizaţiei ;
4. conduc la creşterea calităţii educaţiei în învăţământul nemțean;
5. conduc la formarea unui spirit de echipă în vederea realizării obiectivelor propuse ;
6. contribuie la menţinerea şi consolidarea prestigiului organizaţiei.
66
DEFINIREA OPŢIUNILOR STRATEGICE PE DOMENII FUNCȚIONALE
D.F. Ținta Resurse Termene de
aplicare
Rezultate
asteptate
D.
F.
I
1.Realizarea unui sistem de
învățământ economic
compatibil cu Uniunea
Europeană
2.Asigurarea
profesionalizării la un nivel
calitativ înalt
3.Șanse egale la educație
Resurse umane
Resurse
materiale și
financiare
2016-2019
100%
promovabilitate
la examenul de
certificare a
competențelor
profesionale
80%
promovabilitate
la examenul de
bacalaureat
D.
F.
II
Eficientizarea activității
resurselor umane
Resurse umane
Resurse
financiare
2016-2018
95% dintre
cadrele
didactice să
acumuleze 90
de credite
D.
F.
III
Asigurarea condițiilor de
studiu
Resurse
materiale și
financiare
2016-2017
Amenajarea și
dotarea a 3
cabinete
școlare cu
mobilier nou și
materiale
didactice
D.
F.
IV
Implicarea școlii în acțiuni
de cooperare la nivel local,
național și european
Resurse umane
Resurse
materiale și
financiare
2016-2019
Implementarea
a 2 proiecte
europene
Erasmus +
3.3. FINANŢAREA PLANULUI
Surse de finanţare :
NIVEL NAȚIONAL – MENCS;
NIVEL LOCAL - Primăria Municipiului PIATRA NEAMT;
Surse proprii extrabugetare
Finanţari nerambursabile
67
3.4. PLAN OPERAȚIONAL
PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017
68
PARTEA A 4-A – CONSULTARE, MONITORIZARE
ŞI EVALUARE
CONSULTAREA
1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.
2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare
3. Culegerea informaţiilor prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii,
inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în
formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în
formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local (CJRAE Neamț).
Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi
PLAI.
4. Colaborarea cu celelalte şcoli TVET (Technical Vocational Education and Training) din judeţul
Neamț pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.
5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare
personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor
şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor
sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.
7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea
obiectivelor priorităţilor.
8. Elaborarea planurilor operaţionale.
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
Implementarea proiectului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare prin:
întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie,
ale Consiliului profesoral, ale comisiilor metodice și funcționale;
prezentarea de rapoarte semestriale și anuale în cadrul Consiliului profesoral şi al
Consiliului de Administraţie;
revizuire, îmbunătățire periodică şi corecţii.
69
Programul activităţii de monitorizare şi evaluare
Nr.
crt Tipul activităţii
Frecvenţa
monitorizării
Datele întâlnirilor de
analiză
1 Întocmirea seturilor de date care să sprijine
monitorizarea ţintelor
lunar decembrie,
martie,
2 Monitorizarea periodică a implementării
acţiunilor individuale
trimestrial decembrie
aprilie
3 Comunicarea acţiunilor corective în lumina
rezultatelor obţinute
trimestrial decembrie
aprilie
4 Analiza informaţiilor privind progresul
realizat în atingerea ţintelor
anual Iunie
5
Stabilirea metodologiei de evaluare, a
indicatorilor de evaluare şi a impactului
asupra comunităţii
anual Septembrie
6 Prezentarea generală a progresului realizat
în atingerea ţintelor
anual Iunie
7
Evaluarea progresului în atingerea ţintelor.
Actualizarea acţiunilor din PAS în lumina
evaluării
anual Iunie
SURSE DE INFORMAŢII:
Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei
diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care
atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare)
Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului
de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte
compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)
Documente de prezentare şi promovare a şcolii
Site-uri de prezentare a judeţului NEAMŢ
PRAI Nord-Est 2010-2014
PLAI 2012-2020 NEAMŢ
http://www.isjneamt.ro/fisiere/comunicari/discipline_tehnice/NT_PLAI_2012-2020.pd
Date statistice - AJOFM NEAMŢ
Chestionare, discuţii, interviuri
Rapoarte scrise ale ISJ şi MENCS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală
Pagina de Internet a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului www.edu.ro
Pagina de Internet a Institutului Naţional de Statistică www.insse.ro
Pagina de internet LTEA P. Neamț https://lteant.wordpress.com/
70
PLAN OPERAȚIONAL
PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017
Nr.
crt.
ȚINTELE STRATEGICE ALE ȘCOLII
PENTRU PERIOADA 2015-2019
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1. Realizarea unui sistem de învățământ
economic compatibil cu Uniunea
Europeană
1. Aplicarea sistemului calității în Liceului Tehnologic Economic –
Administrativ Piatra-Neamț
2. Adaptarea planului de școlarizare la realitățile economice și sociale
3. Asigurarea unui management performant
4. Dezvoltarea parteneriatului școală – comunitate locală.
2. Asigurarea profesionalizării la un nivel
calitativ înalt
1. Organizarea formării profesionale astfel încât să răspundă solicitărilor
de pe piața muncii
2. Asigurarea dobândirii cunoștințelor teoretice și de specialitate pentru
participarea cu succes la examenele de bacalaureat și eficientizarea
instruirii prin laboratorul tehnologic și practică comasată
INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI NEAMT
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC – ADMINISTRATIV 610089 Piatra Neamt, str. Al. Lapusneanu nr.16
http://lteant.wordpress.com/
e-maill: [email protected]
tel. +040233.211552, fax. +040233.212328
71
3. Șanse egale la educație 1. Sporirea accesului și participării la educație, în special pentru copiii
proveniți din familii dezorganizate, fără supraveghere, cu posibilități
financiare reduse.
2. Integrarea elevilor rromi în colectivele în care au fost repartizați
3. Organizarea de Programe de educație remedială.
4. Eficientizarea activității resurselor
umane
1. Organizarea și coordonarea eficientă a întregii activități desfășurate în
școală
2. Programarea activității școlare
3. Programarea și consilierea managerială
5. Asigurarea condițiilor de studiu 1. Modernizarea școlii prin reabilitare și investiții noi
6. Implicarea școlii în acțiuni de cooperare
la nivel local, național și european
1. Stabilirea de parteneriate școală-comunitate locală
2. Stabilirea de parteneriate cu agenți economici în vederea efectuării
instruirii practice
3. Stabilirea de parteneriate cu alte scoli/schimburi de bune practici
4. Accesarea programelor și proiectelor de cooperare europeană
72
I. DOMENIUL FUNCȚIONAL - CURRICULUM
1. Obiectiv strategic: Realizarea unui sistem de învățământ economic compatibil cu Uniunea Europeană
Obiectiv operațional: 1. Aplicarea sistemului calității în Liceului Tehnologic Economic - Administrativ, Piatra-
Neamț Context: În contextul Legii calității, care face parte din prioritățile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, ne propunem continuarea
aplicării sistemului calității.
Resurse umane – profesori ai liceului, elevi, părinți, agenți economici, reprezentanți ai comunității locale
Resurse materiale – consumabile birou
Resurse financiare – taxă de evaluare suportată proiect MENCS
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate
așteptate Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare
Alegerea Comisiei pentru
asigurarea calității
Validarea în Consiliul de administrație,
Consiliul profesoral Comisia de Asigurare a
Calității
Septembrie
2016
Directori
Consiliu Profesoral
Emiterea deciziilor de
numire în cadrul comisiei și
înregistrarea lor în anexa
la fișa postului
Întocmirea planificării activității Întocmirea Planului de activitate al comisiei
cu respectarea strictă a prevederilor legale
Octombrie
2016
Directori
Comisia pentru
asigurarea calității
Prezentarea în Consiliul de
Administrație și Consiliul
Profesoral
Întocmirea Raportului de
autoevaluare a unității
Întocmirea Raportului de autoevaluare a
unității pe anul școlar anterior în
conformitate cu cerințele legale
Octombrie
2016
Directori
Comisia pentru
asigurarea calității
Afișarea raportului
Aprobarea și raportarea sa
Realizarea evaluării periodice
externe ARACIP Întocmirea Raportului de evaluare externă
Noiembrie
2016
Directori
Comisia de
asigurarea calității
Indicatorii de evaluare
periodică
Plan de măsuri supus
aprobării Consiliului de
Administrație si Consiliului
Profesoral
Încărcarea pe platforma ARACIP
și publicarea pe site-ul liceului a
raportului de evaluare și a
Planului de măsuri
Obținerea calificativelor maxime Decembrie
2016
Comisiei pentru
asigurarea calității
Administrator site
Indicatorii de evaluare
periodică
73
Obiectiv operațional: 2. Adaptarea planului de școlarizare la realitățile economice și sociale Context: În contextul evoluției economice și sociale a județului se impune respectarea unor criterii obiective în proiectarea planului de școlarizare.
Aceste criterii presupun consultarea la proiectarea și aprobarea proiectului planului de școlarizare a următorilor factori: dimensiunile populației școlare
din teritoriu; PRAI, PLAI, PAS.
Resurse umane – Personal didactic, Serviciul secretariat , elevi absolvenți ai clasei a VIII-a.
Resurse materiale – PRAI, PLAI, precum și PAS, chestionare/sondaje aplicate elevilor; potențialul de pregătire al liceului (număr de săli de clasă,
specificul laboratoarelor și atelierelor care asigură pregătirea tehnologică).
Resurse financiare – venituri extrabugetare
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate așteptate Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Consultarea Consiliului
Local, a PRAI, PLAI, a
strategiei de dezvoltare a
școlii
Realizarea unei analize pe termen mediu cu privire la
strategiile de urmat în vederea integrării liceului între
unitățile de referință în pregătirea forței de muncă
Septembrie
2016
Directori
Responsabili
comisii metodice
Verificarea
documentelor
statistice
Întocmirea realistă a
planului de școlarizare
pe domenii de
calificare și
specializări
Analiza premiselor de
fundamentare a planului de
școlarizare pentru anul
școlar următor
Realizarea planului de școlarizare Septembrie
2016
Directori
Membrii CA Constituirea claselor
Punerea în discuția
Consiliului Profesoral și
aprobarea în Consiliul de
Administrație a proiectului
planului de școlarizare
pentru anul școlar următor
Avizarea în Consiliul Profesoral și aprobarea în Consiliul de
Administrație a proiectului planului de școlarizare pentru
anul școlar următor
Noiembrie
2016
Directori
Membrii CA
Membrii CP
Obținerea vizei
reprezentanților
Comitetului Local de
Dezvoltare a
Parteneriatului Social
(CLDPS) Neamț
Transmiterea la ISJ Neamț,
spre aprobare, a proiectului
planului de școlarizare.
Aprobarea planului de școlarizare
Aprilie 2017
Directori
Serviciul
secretariat
Informare în Consiliul
Profesoral și Consiliul
Administrație
Acțiuni de popularizare a
planului de școlarizare
Publicarea pe site-ul liceului, editarea de pliante, „Târgul
ofertelor educaționale”, promovarea ofertei școlare in
școlile generale din județ.
Participarea la acțiunile de informarea a absolvenților cls
VIII-a cu privire la oferta de școlarizare pentru
învățământul profesional
Aprilie–Mai
2017
Directori
Serviciul
secretariat
Membrii CA
Cadre didactice
Elevi
Analiza realizării cifrei
de școlarizare anual
74
Utilizarea de noi canale de
comunicare cu beneficiarii
serviciilor educaționale prin
implicarea în acțiunile
organizate de școală în
vederea realizării planului
de școlarizare
Modernizarea activității instructiv educative la standardele
de pregătire profesională în concordanță cu curriculum și
nevoile locale/regionale/naționale, (abordarea în cadrul
temelor din curriculum a noilor tehnologii din domeniu ca
răspuns la solicitările de pregătire profesională a agenților
economici)
Abordarea cu seriozitate și responsabilitate a demersului
didactic în scopul creșterii reputației individuale și
colective.
Implicarea în acțiunile de diseminare a ofertei școlii.
Participarea a 25 de clase cu elevi de clasa a VIII-a la
activitățile școlii care au ca obiectiv realizarea planului de
școlarizare (“Ziua porților deschise”).
Permanent
Directori
Serviciul
secretariat
Membrii CA
Cadre didactice
Analiza realizării cifrei
de școlarizare de la
începutul anului școlar
Analiza Raportului de
autoevaluare a
unității
Respectarea planului de
școlarizare propus și
aprobat
Realizarea cifrei de școlarizare propusă prin planul de
școlarizare Iulie 2017
Directori
Serviciul
secretariat
Membrii CA
Analiza realizării cifrei
de școlarizare de la
începutul anului școlar
Obiectiv operaţional: 3. Asigurarea unui management performant
Context: În contextul prevederilor Legii descentralizării creşte responsabilitatea directorului ca manager, a fiecărui şef de comisie metodică, de
compartiment a unităţii şcolare. Alinierea la UE impune un management profesional cu cerințe și standarde noi.
Resurse umane – Directori, responsabilii comisiilor metodice și funcționale, șefi departamente, inspectori coordonatori management ISJ Neamț
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri extrabugetare
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate așteptate Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Organizarea activității în
școală la nivelul cerințelor
Realizarea documentelor de proiectare managerială
(Plan operațional 2016-2017, Planul managerial anual și
semestrial, planul CA și CP)
Septembrie
2016 Directori
Avizarea și aprobarea
documentelor
proiective de către CP
și CA
Organizarea bazelor de date pentru cadre didactice și
elevi
Septembrie –
Octombrie
2016
Directori
Secretariat;
Informatician
Diriginți
Verificarea
completării corecte și
la timp a SIIIR
Stabilirea fluxurilor verticale și orizontale de circulație a
sarcinilor de lucru și a informațiilor
Permanent
Directori
Verificarea îndeplinirii
atribuțiilor și
sarcinilor conform
75
fisei postului
Realizarea procedurilor operaționale pentru toate
activitățile desfășurate în școală.
Procesarea informațiilor M.E.N.C.S., ale ISJ Neamț,
circulare, scrisori metodice, note, petiții, reclamații,
arhivarea documentelor, programul de lucru în unitate,
lucrul cu publicul, concedii, etc.
Permanent
Directori
CEAC
Responsabili
comisii metodice și
funcționale
CA
Secretariat
Verificarea și
avizarea
documentelor
realizate
Formare directori
Participarea la cercurile cu directorii
Dezvoltarea profesională prin participarea la cursuri de
management educațional
Permanent Directorii Adeverințe Certificate
de absolvire
Formare responsabililor
comisiilor metodice și
funcționale
Dezvoltarea profesională prin participarea la cursurile
de formare profesională avizate de MENCS
Valorificarea competențelor dobândite
Participarea la cercurile metodice județene
Permanent
Directori
Responsabil
comisia pentru
curriculum
Responsabil
comisia pentru
perfecționare și
formare continuă
Adeverințe Certificate
de absolvire
Monitorizarea și evaluarea
personalului școlii
Numărul de asistențe la ore
Numărul de procese verbale de verificare
Numărul de calificative maxime obținute
Permanent
Directori
Membrii CA
CEAC
Calificativele obținute
conform fiselor de
evaluare
Obiectiv operaţional: 4. Dezvoltarea parteneriatului școală – comunitate locală .
Context: În contextul descentralizării, a asigurării calității și a integrării în Uniunea Europeană, se impune strângerea conexiunilor dintre școală și
comunitatea locală
Resurse umane – Directori, cadre didactice, personal didactic-auxiliar, părinți, Primărie, Consiliul Local, Consiliul Județean, agenți economici, ONG-
uri.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate așteptate Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Asigurarea în Consiliul de Participarea la 90% din ședințele ordinare ale Consiliului Lunar 2016 - Directori Constituirea Consiliul
76
Administrație al școlii și în
CEAC a reprezentanților
comunităţii locale, ai
părinţilor, ai partenerilor
economici
de Administratie a reprezentanţilor comunităţii locale, ai
părinţilor, ai partenerilor economici
2017 de Administrație
conform legii
Constituirea CEAC
conform legii
Realizarea parteneriatelor pe
bază de acorduri și contracte
Numărul de acorduri și contracte încheiate cu autoritatea
locală (Primărie, Consiliul Local), agenți economici, ONG-
uri, instituții de cultură
Permanent Directori
Consilier educativ
Aprobarea
parteneriatelor
Colaborarea cu Asociația
părinților din școală
Numărul de proiecte pentru îmbunătățirea bazei
materiale
Numărul de premii oferite elevilor cu performanțe
școlare
semestrial
2016-2017
Directori
Consilier educativ
Președintele
Asociației părinților
din școală
Auditarea proiectelor
și activităților
Asociației părinților
Încheierea contractelor de
pregătire practică pentru
realizarea Standardelor de
pregătire profesională
Numărul de contracte de pregătire practică semnate Octombrie
2016
Directori
Responsabili de
practică de
specialitate
Avizarea contractelor
77
Obiectiv operațional: 1. Organizarea formării profesionale astfel încât să răspundă solicitărilor de pe piața muncii Context - Susținerea unei dinamici de dezvoltare flexibilă, realistă și conformă cu solicitările mediului social și economic, regional și național, ținând
cont de resursele umane și materiale ale Liceului Tehnologic Economic- Administrativ, Piatra-Neamț
Resurse umane – Directori, cadre didactice, elevi, psiholog, părinți, agenți economici, ONG-uri.
Resurse materiale – PRAI, PLAI, chestionare, baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/
Rezultate așteptate Termen Responsabilități
Monitorizare /
evaluare
Analizarea documentelor de diagnoză de la nivel
regional și local (PRAI, PLAI) pentru stabilirea
nevoii de calificare pe domenii și specializări pe
piața muncii și în concordanță cu interesele
elevilor și părinților
Stabilirea ofertei de școlarizare
Concordanța dintre cererea de
forță de muncă și oferta școlii Noiembrie
2016
Directori
Consilier școlar
Reprezentantul
agenților
economici
Aprobarea planului
de școlarizare
Activități de informare a diriginților claselor de
liceu și de scoală profesională asupra modalităților
de orientare școlară și profesională Gradul de cunoaștere a
oportunităților de pregătire
profesională în meserii flexibile
pentru piața muncii.
Mai 2017
Directori,
Consilier educativ
Cadre didactice
Agenți economici
Procese verbale ale
acțiunilor
desfășurate
Activități de informare a elevilor privind cariera
(prezentarea ofertelor universitare, vizite la agenții
economici,) Organizarea activităților : “Meserie,
artă, imaginație – ediția a II-a” “Ziua modelelor de
succes”
Rapoarte de
activitate și procese
verbale
2. Obiectiv strategic: Asigurarea profesionalizării la un nivel calitativ înalt
Obiectiv operaţional: 2. Asigurarea dobândirii cunoștințelor teoretice și de specialitate pentru participarea cu
succes la examenele de bacalaureat și eficientizarea instruirii prin laboratorul tehnologic și practică comasată Context -Obiectivul principal al reformei. „realizarea unei formări profesionale la nivelul celei din ţările UE, adaptată unei societăţi democratice, ale
unei economiei de piaţă, în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România, în vederea facilitării restructurării economice”. Definirea (pentru fiecare
calificare / specializare) a standardului de pregătire profesională, care să evidenţieze competenţele de cunoaştere, competenţele de execuţie,
competenţele de dezvoltare socială. Realizarea (pentru fiecare calificare / specializare) a curriculum-ului care să asigure: o pregătire de bază cât mai
largă a elevilor, modularizarea curriculum-ului, adaptarea continuă la cerinţele de formare identificare ca urmare a schimburilor din economie,
organizarea procesului de învățare pe bază de obiective, centrarea pe elev a procesului de învățare/formare, modernizarea sistemului de evaluare.
Curriculumul de dezvoltare locală se derulează într-un cadru de parteneriat între școală și comunitate și are în vedere: resursele locale pentru instruire
(baza materială a școlilor, cadrul de colaborare cu agenți economici); cerințele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
78
activităților economice desfășurate în zonă.
Resurse umane – Directori, elevi, cadre didactice, agenți economici.
Resurse materiale – baza materială a școlii, resurse ale agenților economici
Resurse financiare –venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/
Rezultate așteptate Termen Responsabilități
Monitorizare /
evaluare
Parcurgerea integrală a curriculumului
Creșterea cu 5% a procentului de
promovabilitate la bacalaureat față
de anul școlar anterior (76%)
Permanent Directori
Cadre didactice
CEAC
Graficul de
monitorizare și
control
Raport simulare
Plan remedial
Organizarea simulării examenului de bacalaureat Martie 2017
Încheierea Contractelor de practică cu agenții
economici în vederea desfășurării practicii Numărul de contracte de practică Octombrie 2016
Directori
Comisie metodică
de specialitate
Graficul de
monitorizare și
control
Verificarea efectuării instruirii practice în baza de
practică proprie și la agenții economici
Procentul de promovare la
disciplinele de specialitate semestrial
Directori
Graficul de
monitorizare și
control
Participarea “Firmelor de exercițiu” la târgurile
naționale și internaționale
Numărul de premii și mențiuni
obținute Conform
calendarului
Coordonatorii
“Firmelor de
exercițiu”
Raport de
activitate
79
3. Obiectiv strategic: Șanse egale la educație
Obiectiv operațional: 1. Sporirea accesului și participării la educație, în special pentru copiii proveniți din familii dezorganizate, fără supraveghere, cu posibilități financiare reduse. Context - Unitatea școlară pregătește în procent de 65% elevii proveniți din grupul menționat
Resurse umane – Directori, cadre didactice, diriginți, elevi, personal didactic-auxiliar, părinți, Primării, Consilii Locale, Consiliul Județean, agenți
economici, ONG-uri.
Resurse materiale – consumabile
Resurse financiare – venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate
așteptate Termen Responsabilități
Monitorizare /
evaluare
Depunerea dosarelor de
solicitare a ajutorului bănesc
“Bani de liceu”
Procent de acordare (dosare acceptate/ dosare
depuse x 100)
Septembrie –
Octombrie
2016
Consilier educativ
Comisia de acordare a
burselor si ajutoarelor
Verificarea
legalității
documentației
Depunerea dosarelor pentru
burse și alte ajutoare
materiale și financiare
Acordarea burselor și ajutoarelor conform criteriilor
legale
Septembrie –
Octombrie
2016
Consilier educativ
Comisia de acordare a
burselor si ajutoarelor
Verificarea
legalității
documentației
Identificarea surselor
suplimentare de acordare a
unor ajutoare materiale și
financiare
Cantitatea sau nivelul ajutoarelor obținute
Permanent
Directori
Consilier educativ
Diriginți
Monitorizarea
acordării
ajutoarelor
Obiectiv operaţional: 2. Integrarea elevilor rromi în colectivele în care au fost repartizați
Context – Existența în școală a 16 elevi de etnie rromă
Resurse umane – Directori, cadre didactice, diriginți, părinți, Primării, Consilii Locale, Consiliul Județean, agenți economici, ONG-uri.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate
așteptate Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare
Realizarea de activități
extracurriculare în vederea
cunoașterii si înțelegerii etniei
Gradul de integrare a elevilor de etnie rromă în
colectivele claselor Permanent
Directori
Consilier educativ
Diriginți
Analiza situațiilor statistice
cu privire la promovabilitate
80
rromilor, a trecutului și tradițiilor
acestora.
Integrarea în programele
demarate de asociații și
organizații specifice, ISJ Neamț,
Consiliul Local Piatra Neamț
Număr de elevi de etnie rromă incluși în
programe și proiecte Permanent
Directori
Consilier educativ
Diriginți
Analiza gradului de
participare în programe și
proiecte
Obiectiv operațional: 3. Organizarea de programe de educație remedială Context -Studiul are ca finalitate dezvoltarea unui set specific de competente-cheie pentru toți elevii. Diferența specifică a setului de competențe-cheie
dezvoltate este prezentă în principal în cunoștințele și deprinderile/abilitățile care trebuie dobândite de elevi. În scopul dezvoltării acestor competențe-
cheie au fost selectate conținuturi și stabilite sarcini de învățare care să răspundă simultan următoarelor cerințe. Să fie atractive, motivante și
accesibile pentru toți elevii. Să permită o abordare flexibilă astfel încât să fie posibilă atât educația remediată cât și susținerea performanței școlare de
excepție.
Resurse umane – Directori, elevi, cadre didactice, psiholog.
Resurse materiale – consumabile
Resurse financiare –venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate așteptate Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare
Realizarea de programe de
educație remedială
Creșterea procentului de promovabilitate la
activitatea școlară curentă și la examenele de
absolvire.
Lunar 2016-
2017 Cadre didactice
Analiza situațiilor statistice
semestriale și anuale
Procentul de
promovabilitate a
absolvenților
Realizarea de activități în
cadrul programului "șanse
egale pentru viață"
Reducerea cu 20% a numărului de absențe Lunar 2016-
2017
Diriginți
Consilierul școlar
Verificarea aplicării
procedurii operaționale
privind combaterea
absenteismului
Stimularea participării la
educație extrașcolară a
elevilor din medii
defavorizate
Numărul de elevi implicați în activitățile organizate
de școală
Numărul de apariții în media
Semestrial
2016-2017
Consilier educativ
Cadre didactice
Rapoarte de activitate și
procese verbale
81
II. DOMENIUL FUNCȚIONAL - RESURSE UMANE
4. Obiectiv strategic: Eficientizarea activității resurselor umane
Obiectiv operațional: 1. Organizarea și coordonarea eficientă a întregii activități desfășurată în școală
Context - Descentralizarea în educație presupune redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale și a răspunderii publice pentru funcții
educaționale specifice, de la nivel central. Descentralizarea învățământului preuniversitar reprezintă transferul de autoritate, responsabilitate și
resurse în privința luării deciziilor și a managementului general și financiar către unitățile de învățământ și comunitatea locală.
Resurse umane – Directori, cadre didactice, diriginți, elevi, personal didactic-auxiliar, părinți, Primărie, Consiliul Local, Consiliul Județean, agenți
economici.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare –venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări
Acțiunea Indicatori de performanță/
Rezultate așteptate Termen Responsabilități
Monitorizare /
evaluare
Asigurarea încadrării cu personal didactic
calificat
Creșterea cu 5% a performanțelor
școlare comparativ cu anul școlar
trecut
Septembrie 2016 Directori
CA
Analiza situațiilor
statistice semestriale
și anuale
Procentul de
promovabilitate a
absolvenților
Organizarea Consiliul de Administrație, a
consiliului profesoral, a comisiilor metodice
și funcționale conform ROFUIP (OMENCS
5079/2016)
Emiterea deciziilor
Completarea fișelor posturilor
Completarea deciziilor și a fișelor
posturilor conform legii
Septembrie 2016
Directori
CA
Responsabili
comisii metodice
Responsabili
comisii funcționale
Analiza documentelor
Organizarea activității comisiilor
metodice și funcționale
Comisia pentru curriculum
Întocmirea raportului de activitate
pentru anul școlar anterior,
repartizarea atribuțiilor, realizarea
planului managerial și a
programului de activități
Octombrie 2016
Responsabili
comisii metodice
Responsabili
comisii funcționale
Analiza rapoartelor
periodice CEAC
Comisia pentru perfecționare și
formare continuă
82
Comisia de securitate și sănătate în
muncă și pentru situații de urgență
Comisia pentru controlul managerial
intern
Comisia pentru prevenirea și
eliminarea violenței și discriminării și
promovarea interculturalității
Comisia pentru programe și proiecte
educative
Constituirea claselor de început și semnarea
Contractelor educaționale în ședințele cu
părinții
Responsabilizarea tuturor actorilor
implicați în educație – școală, elevi,
părinți.
Septembrie 2016 Directori
Diriginți Analiza documentelor
Întocmirea și înregistrarea planificărilor
calendaristice anuale și semestriale și a
proiectelor didactice
Întocmirea corectă și la timp a
documentelor Septembrie 2016
Directorii
Responsabili
Comisii metodice
Toate cadrele
didactice
Graficul de
monitorizare și
control
Completarea cataloagelor școlare Completarea corectă documentelor Septembrie 2016 Diriginții
Graficul de
monitorizare și
control
Repartizarea sălilor de clasă și preluarea
acestora de către diriginți, a cabinetelor si
laboratoarelor de instruire practică, pe bază
de proces-verbal
Grafice de repartizare
Grafice de utilizare a laboratoarelor
Procese verbale de primire de către
diriginți a inventarelor claselor
Septembrie 2016
Directori
Diriginți
Administrator
Procese verbale de
predare / primire a
gestiunii
Organizarea serviciului pe școală conform
ROFUIP Grafic de serviciu Septembrie 2016
Directorii
Responsabil orar și
serviciu pe școală
Graficul de
monitorizare și
control
Efectuarea demersurilor necesare în vederea
actualizării tuturor autorizațiilor și avizelor
necesare funcționării
Autorizații și avize Septembrie 2016 Directori
Administrator
Graficul de
monitorizare și
control
Elaborarea programului de activități al
psihologului școlar
Program de activitate în colaborare
cu CJRAE Septembrie 2016
Director
Psiholog școlar
Fișa de evaluare a
activității
Efectuarea examenului medical obligatoriu a
personalului didactic, didactic auxiliar și
nedidactic conform prevederilor legale
Efectuarea triajului medical al elevilor de
către personalul dispensarului medical
Rezultatele examenului medical
Septembrie –
octombrie 2016
Personalul angajat
al școlii
Personal medical
Diriginţi
Analiza documentelor
83
Stabilirea componenței Asociației părinților Susținerea proiectelor și
programelor școlii Octombrie 2016
Directori
Consilier educativ
Părinți
Analiza rapoartelor
de activitate a
Asociației
Obiectiv operaţional: 2. Programarea activității școlare
Context – Învățământul tehnologic prezintă particularități care impun organizarea activităților resurselor umane ținând cont de planurile cadru,
planurile de învățământ și programele școlare și în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar
2016.
Resurse umane – Directori, departamente funcționale
Resurse materiale – consumabile birou, laborator informatică
Resurse financiare – venituri extrabugetare
Acțiunea Indicatori de performanță/
Rezultate așteptate Termen Responsabilități
Monitorizare /
evaluare
Elaborarea programului de activitate
orarului școlii și a celui de pregătire
practică (curentă / comasată), a
laboratoarelor tehnologice Întocmirea programelor de activitate
pentru anul școlar în curs
Septembrie
2016
Directori
CA
Analiza și afișarea
documentelor secretariat
contabilitate
administrație
bibliotecă
laboratoare informatică
Elaborarea programului de pregătire
suplimentară a examenului de bacalaureat.
Întocmirea programelor de activitate
pentru anul școlar în curs pe discipline
de examen și profesori
Octombrie
2016
Directori
Responsabili
comisii metodice
Afișarea
documentelor
Organizarea examenelor de certificare a
competențelor profesionale conform
Metodologiei MENCS
Stabilirea comisiilor și a tematicilor de
examen
Decembrie
2016
Directori
Responsabili
comisii metodice
de specialitate
Afișarea
documentelor
Elaborarea programului de pregătire
suplimentară a elevilor pentru performanță
(olimpiadele și concursurilor școlare).
Grafice de pregătire
perioada 2015-
2019
Directori
Comisia de
examene și
concursuri
Afișarea
documentelor
84
Obiectiv operaţional: 3. Programarea și consilierea managerială
Context – Managementul resurselor umane impune organizarea și monitorizarea activităților desfășurate în școală, cu respectarea prevederilor
Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar 2016.
Resurse umane – Directori, responsabili comisii, șefi departamente
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare și venituri extrabugetare
Acțiunea
Indicatori de
performanță/ Rezultate
așteptate
Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Stabilirea tematicii și a programului CA și CP Gradul de soluționare a
problemelor curente
Septembrie
2016
Directori
Analiza documentelor
Urmărirea parcurgerii programelor școlare și a
evaluării ritmice
Elaborarea graficului de
monitorizare și control permanent
Directori
CEAC
Grafic monitorizare și
control
Monitorizarea desfășurării instruirii practice în școală
și la agenții economici
Creșterea gradului de
profesionalizare a elevilor prin
activitățile practice
permanent Directori
CEAC
Grafic monitorizare și
control
Verificarea corectitudinii întocmirii documentelor
școlare
Respectarea procedurilor
operaționale de completare a
documentelor școlare
permanent Directori
Grafic monitorizare și
control
Monitorizarea dezvoltării profesionale prin
perfecționare a personalului
Ponderea personalului
perfecționat în total personal permanent
Directori
Responsabil
Comisiei pentru
perfecționare
Portofoliul
profesorului
Dosare personale
85
III. DOMENIUL FUNCȚIONAL RESURSE MATERIALE
5. Obiectiv strategic: Asigurarea condițiilor de studiu
Obiectiv operaţional: 1 . Modernizarea școlii prin reabilitare și investiții noi
Context - Asigurarea unui mediu școlar corespunzător dezvoltării personale și profesionale presupune crearea condițiilor și resurselor pentru
servicii educaționale de calitate într-un climat de siguranță fizică și psihică a întregului personal.
Resurse umane – Directori, responsabili comisii, șefi departamente – administrație, contabilitate, personalul administrativ, Primăria Piatra Neamț,
Consiliul local, agenți economici.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare și venituri extrabugetare
Acțiunea
Indicatori de
performanță/ Rezultate
așteptate
Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare
Amenajarea si întreținerea spațiilor în
care se desfășoară procesul instructiv-
educativ
Igienizarea în proporție de
100% a spațiilor
Decembrie
2016
Directorii
Contabil Șef
Administratorul
Conform Grafic
monitorizare și control
Asigurarea confortului termic și a
igienei și respectarea normelor de
protecție a muncii
Actualizarea avizelor
sanitare și de protecția
muncii
permanent
Directorii;
Administratorul
Responsabil Comisia de
securitate și sănătate în
muncă și pentru situații de
urgență
Conform Grafic
monitorizare și control
Gestionarea utilizării bazei materiale a
școlii
Utilizarea eficientă și
rațională a bazei materiale permanent
Directori
Administrator
Grafic monitorizare și
control
Completarea mobilierului școlar și a
altor dotări pentru optimizarea
activității pe cabinete
Amenajarea și dotarea a 3
cabinete școlare cu mobilier
nou și materiale didactice
Aprilie 2017
Directorii
Contabil șef
Administratorul
Conform Grafic
monitorizare și control
Dotarea școlii cu materiale și mijloace
didactice noi
cărți pentru bibliotecă
echipament sportiv
planșe, harți, mulaje
Grad înalt de modernizare Februarie
2017
Directorii
Contabil șef
Administratorul
Plan de achiziții
86
programe informatice dedicate
Urmărirea execuției bugetare (investiții,
achiziții, plăți curente) și diversificarea
surselor de venituri extrabugetare
Respectarea Legii nr.
98/2016 privind achizițiile
publice în execuția bugetară
a școlii
permanent
Directori
Contabil șef
Administratorul
Conform Grafic
monitorizare și control
Reabilitarea corpului B prin proiectul
Primăriei Piatra Neamț Axa prioritară
10: Îmbunătățirea infrastructurii
educaționale - "Investițiile în
educație, competențe și învățare pe
tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și
formare"
Modernizarea laboratoarelor
de instruire practică pentru
toate specializările
Conform
proiectului
Directorii
Contabil șef
Administratorul
Conform proiectului
Elaborarea proiectului de buget pentru
anul financiar următor și a proiectului
de achiziție pentru unitatea școlară;
Obținerea de fonduri
suplimentare necesare
modernizării școlii în
vederea realizării unei scoli
competitive în UE
Decembrie
2016
Directorii
Contabil șef
Analiza în Consiliul de
Administrație
87
IV. DOMENIUL FUNCȚIONAL - RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE
6. Obiectiv strategic: Implicarea școlii în acțiuni de cooperare la nivel local, național, european
Obiectiv operaţional: 1.Stabilirea de parteneriate școală-comunitate locală
Context - În contextul descentralizării, a asigurării calității și a integrării în Uniunea Europeană, se impune strângerea conexiunilor dintre școală și
comunitatea locală
Resurse umane – Directori, responsabili comisii, șefi departamente, Asociația de părinți, Primăria Piatra Neamț, Consiliul local, agenți economici.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare și venituri extrabugetare
Acțiunea
Indicatori de
performanță/ Rezultate
așteptate
Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Realizarea acțiunilor vizând corelarea ofertei
educaționale a școlii cu specificul comunitar
(întâlniri cu oameni de afaceri, reprezentanți ai
Primăriei Piatra Neamț și consiliului Local, CLDPS,
ISJ, etc.).
Număr parteneriate
încheiate
Semestrial 2016-
2017
Directori
Consilier educativ
Diriginți
Conform Grafic
monitorizare și
control
Extinderea relaţiilor cu comunitatea locală și alte
instituţii – CJRAE, Poliție, Biblioteca Județeană,
teatrul Tineretului Piatra Neamț, Direcția Generală
de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț,
DSP, DSV, etc.
Număr acorduri și
parteneriate Permanent
Directori
Consilier educativ
Diriginți
Conform Grafic
monitorizare și
control
Atragerea de sponsori în vederea dotării bazei
materiale pentru desfășurarea în condiții optime a
întregii activități.
Număr contracte de
sponsorizare, Permanent Directori
Aprobare in Consiliul
de Administrație
Obiectiv operațional: 2. Stabilirea de parteneriate cu agenți economici în vederea efectuării instruirii practice
Context - În contextul descentralizării, a asigurării calității și a integrării în Uniunea Europeană, se impune strângerea conexiunilor dintre școală și
agenții economici locali.
Resurse umane – Directori, responsabili comisii de specialitate, agenți economici.
88
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri bugetare și venituri extrabugetare
Acțiunea
Indicatori de
performanță/ Rezultate
așteptate
Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Încheierea Contractelor de pregătire practică cu
agenții economici în vederea desfășurării instruirii
practice la liceu și școală profesională
Număr contracte de
pregătire practică Octombrie 2016
Directori
Responsabili practică
Conform Grafic
monitorizare și
control
Realizarea Curriculumului în dezvoltare locală
(CDL) în parteneriat cu agenții economici
Programe de CDL avizate
de CDLPS Aprilie 2017
Directori
Responsabili comisii
de specialitate
Responsabili practică
Conform Grafic
monitorizare și
control
Obiectiv operaţional: 3.Stabilirea de parteneriate cu alte scoli/schimburi de bune practici
Context - În contextul asigurării calității în educație și a integrării în Uniunea Europeană, se impune realizarea unor conexiuni între unitățile școlare
pentru valorizarea si afirmarea identității scolii
Resurse umane – Directori, responsabili comisii, consilier educativ, școli partenere.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri extrabugetare
Acțiunea
Indicatori de
performanță/ Rezultate
așteptate
Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Realizarea schimbului de experiență cu alte
instituții școlare din tara prin exemple de bune
practici, simpozioane, concursuri, manifestări
culturale, etc.
Număr parteneriate
Număr de activități
realizate
Număr de premii obținute
Permanent
Directori, Responsabili
comisii,
Consilier educativ,
Școli partenere
Rapoarte de
activitate, procese
verbale
Desfășurarea programului de educație economică
“JUNIOR ACHIEVEMENT “ ROMÂNIA
Număr de elevi participanți
la J.A.
Septembrie 2016 –
Mai 2017
Directori,
Responsabili comisii,
Consilier educativ,
Școli partenere
Rapoarte de
activitate, procese
verbale
Participarea elevilor la competițiile naționale cu
teme economice (competiția Business plan) Număr de elevi participanți Aprilie 2017
Directori,
Responsabili comisii
de specialitate,
Școli partenere
ISJ Neamț
Rapoarte de
activitate, procese
verbale
89
Obiectiv operațional: 4. Accesarea programelor și proiectelor de cooperare europeană
Context - Integrarea în Uniunea Europeană a făcut posibilă accesarea fondurilor destinate dezvoltării accentuate a țărilor membre. Ca urmare,
unitățile școlare pot să deruleze proiecte și programe pe diverse domenii – formare profesională, mobilități, reabilitarea spațiilor școlare, dotări, șa.
Resurse umane – Directori, Responsabil Comisia pentru programe și proiecte educative, responsabili comisii, elevi, cadre didactice, instituții
partenere, ADR Nord-Est, ANPCDEFP.
Resurse materiale – baza materială a școlii
Resurse financiare – venituri extrabugetare, fonduri europene
Acțiunea
Indicatori de
performanță/ Rezultate
așteptate
Termen Responsabilități Monitorizare /
evaluare
Identificare de parteneri pentru realizarea
contactelor necesare derulării proiectelor și
parteneriatelor
Număr proiecte inițiate Octombrie 2016-
Ianuarie 2017
Directori,
Responsabil Comisia
pentru programe și
proiecte educative
Documentația
proiectelor și parteneriatelor
Scrierea de proiecte pentru
Formarea personalului didactic
Mobilitate profesori
Mobilitate elevi
Dezvoltarea abilităților antreprenoriale
Dezvoltarea bazei materiale a școlii
Număr proiecte aprobate
Conform
calendarului de
depunere
Directori,
Responsabil Comisia
pentru programe și
proiecte educative
Conform
documentației
proiectului
Participarea la activități de cooperare europeană
și internațională Număr de participări Permanent
Directori,
Responsabil Comisia
pentru programe și
proiecte educative
Rapoarte de
activitate, procese
verbale
90
MINISTERUL EDUCATIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
DIRECTOR
DIRECTOR ADJUNCT
CONSILIUL DE
ADMINISTRATIE
AD
MIN
IS
TR
AȚIE
CONSILIUL ELEVILOR
COMISIA PENTRU EVALUAREA ȘI
ASIGURAREA CALITĂȚII
CONSILIUL
PROFESORAL
PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR
COORDONATOR PROIECTE ȘI
PROGRAME EDUCATIVE
PSIHOLOG ȘCOLAR
RESPONSABILI COMISII
METODICE
(ARII CURRICULAR
E)
RESPONSABILI COMISII
FUNCȚIONALE
CO
NTA
BILITA
TE
SEC
RETA
RIA
T
BIBLIOTECAR
INFORMATICIAN
LABORANT
TEHNICIAN
ASOCIAȚIA PĂRINȚILOR
CO
NS
ILIER
E Ș
I
OR
IEN
TA
RE
LIM
BĂ
ȘI C
OM
UN
IC
AR
E
MA
TEM
ATIC
Ă Ș
I Ș
TIIN
ȚE
OM
ȘI S
OC
IETA
TE
DIS
CIP
LIN
E E
CO
NO
MIC
E
LIM
BI M
OD
ER
NE
COMISIA PENTRU
CURRICULUM
COMISIA PENTRU
PERFECȚIONARE ȘI
FORMARE CONTINUĂ
COMISIA DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
COMISIA PENTRU CONTROLUL MANAGERIAL
INTERN
COMISIA PENTRU PREVENIREA ȘI ELIMINAREA VIOLENȚEI
ȘI DISCRIMINĂRII ȘI PROMOVAREA
INTERCULTURALITĂȚII
COMISIA PENTRU PROGRAME ȘI PROIECTE EDUCATIVE
PERSONAL NEDIDACTIC
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN NEAMȚ
91
Harta parteneriatelor profesionale pentru realizarea practicii LTEA Piatra Neamț
JUDETUL NEAMȚ
HARTA PARTENERIATELOR ÎN ÎPT - anul școlar 2014-2015 - ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI
Unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamţ
Localitate, adresa, tel, fax,
e-mail Piatra Neamţ, str. Alexandru Lăpuşneanu, nr, 16 Tel: 0233211552, Fax: 0233212328 e-mail:[email protected] website: https.//lteant.wordpress.com
Director - tel, e-mail Gheorghiu Doina - Georgeta, tel: 0744790505 E-mail:[email protected]
Director adj - tel, mail Berza Ana-Maria, tel: 0745201447 E-mail: [email protected]
DOMENIUL de formare
profesională1)
CLASA / AN DE STUDII INVATAMANT
DE ZI 2)
Calificarea3) Număr de
elevi şcolarizaţi4)
Denumirea completă a partenerului de practică cu care
esteîncheiată convenţie de practică5)
Nr. de elevi repartizați în
practică 6)
conform convențiilor cu
agentul economic /
Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră
Observaţii 9) Adresă, tel, fax, e-mail, website
Reprezentant legal/persoană de
contact (Nume și prenume)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
economic / comerţ
a IX-a 101 Cabinet şcoală 101 str. Al. Lăpuşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a X-a
102
SC KAUFLAND ROMÂNIA SC
40 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Gheorghiu Alexandru
SC NISTOR TRANS SRL 22 str. Al. Lăpuşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ ,0754314777 Nistor Maria
SC "Billa România " SRL 40 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 16, Găina Manuela
a XI -a
Tehnician în activităţi economice
73 Cabinet şcoală 73 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Tehnician în achiziţii şi contractări
19
SC KAUFLAND ROMÂNIA SC
8 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Nicolae Gabriel
SC "Billa România " SRL 11 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 16, Găina Manuela
Tehnician în activităţi de comerţ
25 SC KAUFLAND ROMÂNIA SC
25 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Nicolae Gabriel
a XII -a
Tehnician în activităţi economice
97 Cabinet şcoală 97 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Tehnician în achiziţii şi contractări
23
SC KAUFLAND ROMÂNIA SC
12 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Nicolae Gabriel
SC "Billa România " SRL 11 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 16, Găina Manuela
Tehnician în activităţi de comerţ
20 SC KAUFLAND ROMÂNIA SC
10 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Nicolae Gabriel
92
SC "Billa România " SRL 10 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 16, Găina Manuela
turism şi alimentaţie
a IX-a 142 Baza de practică a şcolii 142 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a X-a
135
SC "GRAND HOTEL CEAHLĂU" SA
13 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 2, 0233219990 Toncu Gabriel
SC ROCOM CENTRAL SA
15 Piata Petrodava, nr. 1-3, 0233219990 Răuţă Cristina
RESTAURANT NEFERTITI
10 str. Petru Movilă, Piatra Neamț, 0233218899 Tamara Katamani
SC UNION 10 Bd. Traian, Piatra Neamț, 0233218591 Aursulesei George
SC COZLA SRL 10 str. Stefan cel Mare 31, Piatra Neamț Brânzei Dinela
SC MINERVA CERCUL GOSPODINELOR 10
Parc Cozla, 0233 223 845 Păduraru Dorina
SC ADOLESCENŢA SRL 11 Cartier Central, Piatra Neamț, 0233 219 663 Nicoară Daniel
SC LAGUNA SRL 10 B-dul Decebal, Nr. 80, Piatra-Neamț, 0233232121 Caramatescu Elena
SC NISTOR TRANS SRL 9 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ Nistor Marioara
SC CLEM DIVERT 8 Cartier Central, Piatra Neamț, 0751415792 Husanu Elena
Baza de practică a şcolii 29 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a XI -a
Tehnician în turism 50 Baza de practică a şcolii - laboratoare
28 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Tehnician în gastronomie 28
SC ROCOM CENTRAL SA
6 Piata Petrodava, nr. 1-3, 0233219990 Răuţă Cristina
RESTAURANT NEFERTITI
2 str. Petru Movilă, Piatra Neamț, 0233218899 Tamara Katamani
SC UNION 2 Bd. Traian, Piatra Neamț, 0233218591 Aursulesei George
SC COZLA SRL 2 str. Stefan cel Mare 31, Piatra Neamț Brânzei Dinela
SC MINERVA CERCUL GOSPODINELOR 2
Parc Cozla, 0233 223 845 Păduraru Dorina
SC LAGUNA SRL 3 B-dul Decebal, Nr. 80, Piatra-Neamț, 0233232121 Caramatescu Elena
SC CLEM DIVERT 2 Cartier Central, Piatra Neamț, 0751415792 Husanu Elena
Baza de practică a şcolii 9 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Organizator banqueting 29
SC ROCOM CENTRAL SA
5 Piata Petrodava, nr. 1-3, 0233219990 Răuţă Cristina
RESTAURANT NEFERTITI
5 str. Petru Movilă, Piatra Neamț, 0233218899 Tamara Katamani
SC UNION 5 Bd. Traian, Piatra Neamț, 0233218591 Aursulesei George
SC COZLA SRL 5 str. Stefan cel Mare 31, Piatra Neamț Brânzei Dinela
SC LAGUNA SRL 5 B-dul Decebal, Nr. 80, Piatra-Neamț, 0233232121 Caramatescu Elena
SC CLEM DIVERT 4 Cartier Central, Piatra Neamț, 0751415792 Husanu Elena
93
a XII -a
Tehnician în turism 30 Baza de practică a şcolii - laboratoare
30 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Tehnician în hotelărie 27 Baza de practică a şcolii - laboratoare
27 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Organizator banqueting 23 Baza de practică a şcolii - laboratoare
23 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Tehnician în gastronomie 49 Baza de practică a şcolii - laboratoare
49 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a IX-a şcoala profesională
Cofetar patiser 15 Baza de practică a şcolii - laboratoare
15 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
Ospătar (chelner) vînzător în unităţi de
alimentaţie 15
Baza de practică a şcolii - laboratoare
15 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a X-a şcoala profesională
Cofetar patiser 15
SC ROCOM CENTRAL SA
11 Piata Petrodava, nr. 1-3, 0233219990 Răuţă Cristina
Baza de practică a şcolii - laboratoare
4 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a XI-a şcoala profesională
Bucătar 18
SC ROCOM CENTRAL SA
12 Piata Petrodava, nr. 1-3, 0233219990 Răuţă Cristina
Baza de practică a şcolii - laboratoare
6 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
estetica şi igiena corpului omenesc
a IX-a 31 Baza de practică a şcolii - cabinete estetică
31 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ
a X-a
27
SC DANI & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
SC CMM VIITORUL SRL 5 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara
SC LORIMAX SRL 5 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel
SC LOLASERV SRL 5 bd. Traian, nr. 2, 0745766580 Barbu Elena
SC MILENA SRL 3 str. Petru Rares, 0233234247 Rotariu Doina
SC CLEOPATRA SRL 4 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
a XI -a Coafor stilist 28
SC DENY & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
SC MILENA SRL 5 str. Petru Rares, 0233234247 Rotariu Doina
SC CMM VIITORUL SRL 5 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara
SC DENY & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
SC LORIMAX SRL 4 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel
SC LOLASERV SRL 4 bd. Traian, nr. 2, 0745766580 Barbu Elena
a XII-a Coafor stilist 27
SC DENY & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
SC CMM VIITORUL SRL 6 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara
PFA IFTIMIE ANA 6 bd. Traian, nr. 5 Piatra Neamț, 0233222120 Iftimie Ana
SC LOLASERV SRL 5 bd. Traian, nr. 2, 0745766580 Barbu Elena
94
SC LORIMAX SRL 5 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel
anul I şcoala postliceală
Stilist 24
SC DENY & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
SC CMM VIITORUL SRL 5 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara
PFA IFTIMIE ANA 5 bd. Traian, nr. 5 Piatra Neamț, 0233222120 Iftimie Ana
SC LOLASERV SRL 5 bd. Traian, nr. 2, 0745766580 Barbu Elena
SC LORIMAX SRL 4 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel
anul II şcoala postliceală
Cosmetician 25
SC LORIMAX SRL 7 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel
SC CMM VIITORUL SRL 6 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara
PFA IFTIMIE ANA 6 bd. Traian, nr. 5 Piatra Neamț, 0233222120 Iftimie Ana
SC DENY & BEA SRL 6 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
anul II şcoala postliceală
Stilist 24
SC LORIMAX SRL 9 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel
SC CMM VIITORUL SRL 9 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara
SC DENY & BEA SRL 6 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia
Provenienta populatiei scolare din Judetul Neamt la nivelul Liceului Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamt
Piatra Neamt
Bodesti
Borlesti
Cheahlau
Dumbrava Rosie
Girov
Hangu
Piatra Soimului
Podoleni
Pangarati
Roznov
Rediu
Savinesti
Viisoara
Zanesti
Garcina