RECOLTAREA SI PASTRAREA STRUGURILOR

CUPRINS

ARGUMENTSTRUGURELEPLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MICI,MIJLOCI SI MARIPLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MICIPLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MIJLOCIIPLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MARI

PLANTATIILE VITICOLE PE TERASE,PE NISIPURI SI PE TERENURI DECOPERTATE

EXPLOATATIILE COMERCIALE INDUSTRIALE MIXTE,FAMILIALE SI DIDACTICEEXPLOATATIILE VITICOLE DE TIP COMERCIALEXPLOATATIILE VITICOLE DE TIP MIXTEXPLOATATIILE VITICOLE PENTRU CONSUM FAMILIALPLANTATIILE VITCOLE PILOT PENTRU SCOP EXPERIMENTAL

STRUGURELE

Strugurele este unul dintre cele mai energizante fructe.

Strugurele contine de 72 kcal/100 g, la fel ca smochinele proaspete, dar mai scazuta decat la banane. Bogatia sa in hidrati de carbon este foarte bine utilizata de catre organism prin prezena intensiva de vitamine B, care contribuie la absorbtie de hidrati de carbon si de asemenea la functionarea mai eficace a sistemului nervos si a celui muscular. Strugurii sunt un furnizor major de tonus, ce participa in dieta copiilor si a sportivilor. Strugurii au de asemenea avantajul de a fi bogati in pigmenti, aceste substante care ii confera frumoasa culoare (mai ales atunci cand este negru), dar, mai important, au o actiune de protectie pe vasele de sange. Mai mult decat atat, el contine polifenoli, substante cu efecte antioxidante si efect de reglare a procentului de colesterol. Studii recente au demonstrat efectul benefic al consumului regulat de suc de struguri cu privire la prevenirea bolilor cardiovasculare si formarea de cheaguri.Strugurele este de asemenea un fruct care ajuta la digestie. Bogat in apa si minerale (mai ales potasiu), poseda virtuti diuretice recunoscute. Este de asemenea un laxativ prin continutul sau interesant de fibre (0,3 g/100 g), prezente in primul rand in coaja si seminte. Reuseste prin bogatia sa de acizi organici sa procure o senzatie de racorire prin reechilibrarea mediului intern. Nu e de mirare atunci ca de multe ori se recomanda cure pentru dezintoxicarea organismului. Cu atat mai mult cu cat aceste frumoase fructe ajung la intoarcerea verii, in momentul bunelor rezolutii ale reinceperii din toamna!Alegeti ciorchini nu prea desi. Boabele trebuie sa fie tari si fara pete, nici moi, dar nici cu riduri. Pelicula albicioasa de la suprafata este produsa de boabe pentru a se proteja de soare si este o dovada a maturitatii. Coada trebuie sa fie verde, supla, dar sa nu fie uscata.Strugurii trebuie pastrati pana la 5 zile in sertarul de legume al frigiderului, inchisi intr-o punga de plastic. Daca este uscat, poate fi pastrat mai multe luni intr-un recipient inchis ermetic. Consumati-l ca fruct de masa sau in orice moment al zilei pentru a recastiga energie racoritoare. Singura precautie care trebuie luata este sa fie spalat cu apa deoarece de multe ori este tratat cu diferite substante. Frumoasele lui forme permit formarea deserturilor: tarte sau diferite prajituri de fructe. Se pot pune si in orez cu lapte. Fara coaja sau nu, se poate pune in salate de fructe, dar si in salate verzi mai ales daca adaugati nuci si jambon crud. Nu ezitati sa puneti un strugure pe platoul cu branza.Strugurele poate fi de asemenea copt. Fara coaja, el poate acompania vitelul, rata si vantaul cu pene. Este de asemenea foarte bun cu foie gras, dar poate fi si o garnitura savuroasa pentru carnea alba, inclusiv pentru peste. Ca bautura, poate fi transformat in suc (must) foarte racoritor si este la baza numeroaselor tipuri de alcool (vin, armagnac, cognac, porto si sampania). Strugurii uscati se folosesc in patiserie, in checuri, etc.

Clasificarea plantatiilor viticole Plantatiilor viticole se clasifica in functie de orografia terenului, fertilitatea solurilor, vigoarea soiurilor si directiile de productie.Plantatiile viticole cu distante mici, mijlocii si mari.Plantatiile viticole cu distante mici sunt putin extinse. Ele s-au folosit in unele centre viticole din Banat (Teremia, Tomnatic) si se vor extinde. Distantele de plantare utilizate sunt de 1,1-1,2 m intre randuri revenind 8.000-10.000 vite/ha. La infiintarea lor se recomanda a se planta soiuri cu vigoare mica sau mijlocie si cu posibilitati de diferentiere a mugurilor in conditii de lumina suboptimala. Forma de conducere utilizata este cea caracteristica culturii protejate, cu elemente de rod scurte (cepi sau cordite de rod) i ncrcturi de muguri reduse (8-16 muguri/m2). Produciile obinute (cantitativ ridicate) nu pot asigura un nivel calitativ deosebit. Mecanizarea lucrrilor se efectueaz cu tractorul nclector i sistema de maini corespunztoare.Plantatiile viticole cu distante mijlocii (obisnuite) se infiinteaza pe terenurile cu panta moderata (sub 15%). Distantele de plantare folosite sunt la 1,6-2,2 m intre randuri, revenind 3000-6000 vite/ha. Astfel de plantatii se realizeaza pe soluri cu fertilitate mijlocie, utilizand soiuri cu vigoare mare sau mijlocie (de mas sau vin) la care se aloca incarcaturi de muguri moderate. La executarea lucrarilor se foloseste tractorul V-445. De la aceste tipuri de plantatii, in functie de soi si conditiile ecologice de realizare a productiei, se pot obtine vinuri de calitate si struguri pentru consum in stare proaspata.Plantatiile viticole cu distante mari se infiinteaza pe terenurile cu panta sub 8%. Distantele recomandate la plantare sunt de 3,0-3,6 m intre randuri, revenind 1500-3000 plante/ha). La infiintarea acestora se recomanda alegerea solurilor fertile, soiurilor viguroase si a formelor de conducere inalte sau semiinalte. Mecanizarea lucrarilor se executa cu tractorul U-650 si sistema de masini corespunzatoare.

Plantatii viticole pe terase, pe nisipuri si pe terenuri decopertate.Plantatiile viticole pe terase. Amplasamentul viticol al acestora se localizeaza in arealele favorabile. Respectarea cerintelor de favorabilitate au condus la existenta viticulturii pe teritorii precis delimitate, pe terenuri cu fertilitate scazuta si panta mai mare de 12%. In aceste conditii protectia impotriva eroziunii impune o amenajare corespunzatoare a terenului prin terasare. Distantele de plantare practicate sunt de 2,0-2,2 m intre randuri pentru a se asigura mecanizarea lucrarilor, si de 1,0-1,2 m intre vite pe rand. Soiurile alese pentru plantare sunt cele care asigura obtinerea vinurilor de calitate (indiferent de vigoare). Formele de conducere folosite sunt cele joase sau cele semiinalte.Plantatiile viticole pe nisipuri se infiinteaza pentru a fixa si a valorifica profitabil terenurile nisipoase. Pe nisipuri nu poate trai filoxera (Phyloxera vastatrix). De aceea, nu este obligatorie folosirea la plantare a materialului saditor viticol altoit. Infiintarea si exploatarea plantatiilor viticole prezinta particularitati determinate de caracteristicile nisipurilor. Distantele de plantare intre randuri sunt mai mari (2,2-2,5 m) pentru a se folosi tractorul cu dubla tractiune V-445 DT. La infiintarea plantatiilor viticole se recoman-da alegerea de soiuri cu vigoare mijlocie care isi mentin aciditatea (pentru vinuri albe, roze si rosii). Formele de conducere practicate sunt cele joase, semiinalte si inalte, in functie de cerintele modului de iernare.Plantatiile viticole pe terenuri degradate. Acestea se infiinteaza in perimetrele miniere pentru extragerea la suprafata a carbunelui, pe terenuri decopertate. Suprafetele cele mai mari se intalnesc in zona sucursalelor miniere din Oltenia. Terenurile se formeaza prin depunerea materialelor geologice in carierele de unde carbunele a fost extras si prezinta variatii mari. Potentialul productiv al acestor terenuri, lipsite de un sol adecvat, este redus si foarte diferit, in functie de caracteristicile fizice si chimice ale materialului depus.Alte tipuri de terenuri degradate sunt cele ocupate cu halde de cenusa rezultata de la termocentralele pe carbune. Ele se pot cultiva cu vita de vie ca variant activa de protecie a mediului. In ambele cazuri este obligatorie imbunatatirea substratului de cultura prin utilizarea unor cantitati ridicate de ingrasaminte organice, prin folosirea ingrasamintelor verzi si a celor chimice. Distantele de plantare recomandate sunt de 2,2 m intre randuri si 1,0 m pe rand. Formele de conducere alese sunt determinate de modul de iernare al viei de vie.

Exploatatiile comercial industriale, mixte, familiale, didactice.Exploatatiile viticole de tip comercial se infiinteaza in zonele viticole cu favorabilitate ecologica, respectiv in arealele delimitate pentru cultivarea a vitei de vie. Ele au suprafete de marimea unei ferme si apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari, prin asociere. In asemenea exploatatii se practica tehnologii moderne iar productia se comercializeaza.Exploatatiile viticole de tip mixt sunt destinate obtinerii de productie marfa in principal si, pentru satisfacerea nevoilor de consum familial, in secundar. Ele provin din reconstituirea dreptului de proprietate. Aceste tipuri de plantatii sunt amplasate si infiintate in areale delimitate, cu respectarea directiei de productie si a structurii sortimentelor de soiuri altoi, portaltoi, in sisteme de cultura moderne. La infiintarea unor asemenea plantatii trebuie avut in vedere eventualele posibilitati de asociere pentru executarea in comun a lucrarilor de organizare a teritoriului, a celor de prevenire si combatere a eroziunii solului, de alimentare cu apa, a lucrarilor de intretinere si exploatare a plantatiilor vizand, in special, tratamentele fitosanitare, fertilizarea, lucrarile solului si, eventual, completarea deficitului de apa prin irigare, acolo unde se practica.Exploatatiile viticole pentru consum familial sunt destinate obtinerii de productii menite sa satisfaca nevoile proprii. Ele se amplaseaza si se infiinteaza in imediata apropiere a localitatilor si in gradina de langa casa. In asemenea plantatii se folosesc sortimentul recomandat si sistemul de cultivare accesibil proprietarului.Plantatiile viticole pilot pentru scop experimental se realizeaza in societati care au ca obiectiv cercetarea stiintifica. Astfel de plantatii se pot infiinta si in unitati de productie viticole, acolo unde se urmareste promovarea in productie a rezultatelor cercetarii stiintifice, in societatile comerciale specializate (cum ar fi cele de la Vaslui, Jidvei, Panciu) .Plantatiile viticole pilot cu scop didactic se realizeaza in societati cu specific in formarea si instruirea specialistilor (scoli profesionale, licee de specialitate, colegii si universitati de stiinte agricole).

Exploatatii specializate integrate, neintegrate, mixte, nespecializate.Exploatatiile viticole specializate integrate au ca specific de activitate numai cultivarea vitei de vie, realizarea si valorificarea integrala a productiei de struguri (de exemplu societatile comerciale Vie-Vin Murfatlar S.A., Rovil Valea Calugareasc S.A. .a.).Exploatatiile viticole specializate neintegrate au ca specific productia viticola, iar productia este prelucrata in unitati "service". Exploatatiile viticole mixte integrate sunt acelea care in principal obtin productia de struguri, o prelucreaza si valorifica integral (inclusiv imbutelierea si desfacerea vinului).Exploatatiile viticole mixte neintegrate sunt acelea n care principala activitate o reprezinta obtinerea productiei de struguri. Ele valorifica productia de struguri in unitatile "service" pentru producerea, imbutelierea si desfacerea vinului.Exploatatiile viticole nespecializate sunt acelea in care activitatile viticole sunt complementare si au pondere redusa in activitatea societatii, cu sau fara implicare de "service" in prelucrarea strugurilor.

Recoltarea strugurilor

Recoltarea si valorificarea strugurilor reprezinta ultima faza in realizarea obiectivelor urmarite prin cultura vitei de vie.

strugurii pentru masa se culeg esalonat, pe soiuri si, numai pe masura ce ajung la faza respectiva. Culesul si valorificarea strugurilor de masa presupun o serie de masuri organizatorice si tehnice desfasurate intr-o succesiune bine definita, dupa cum urmeaza: evaluarea productiei, asigurarea conditiilor materiale necesare, stabilirea momentului declansarii culesului diferentiat pe soiuri sau grupe de soiuri, recoltarea si conditionarea prin sortare, cizelare si ambalare, pastrare temporara, transportul, eventual conservarea si pastrarea acestora pe timp mai indelungat.Culesul strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica care difera in functie de tipul de vin care urmeaza a se obtine. Intre parametrii specifici In baza carora se stabileste momentul culesului, importanta au continutul strugurilor in zahar, aciditate, antociani, compusi de aroma s.a. Pentru stabilirea datei de cules se utilizeaza momentul maturarii (coacerii) depline a strugurilor. Dupa maturarea deplina strugurii parcurg perioada de supramaturare (supracoacere).Pentru obtinerea vinurilor pentru consum curent recoltarea strugurilor incepe atunci cand continutul in zahar depasete 136-140 g/l Pentru vinuri superioare (VS), recoltarea strugurilor incepe atunci cand continutul in zahar este la 160-170 g/l. Pentru vinurile superioare cu denumire de origine (VDOC), recoltarea strugurilor incepe atunci cand continutul in zahar este de peste 190 g/l. Pentru vinurile superioare cu denumire de origine si trepte de calitate, recoltarea are loc diferentiat pe soiuri si epoci de supramaturare, respectiv VDOCC III la 220 g/l; la VDOCC II la 240 g/l si VDOCC I la 260 g/l. Recoltarea strugurilor pentru vin are loc intr-o singura etapa, cu esalonare pe o perioada de timp cat mai scurta. Ca regula generala recoltatul strugurilor de vin se face pe soiuri cu pastrarea integritatii strugurilor, intr-un ritm corelat cu capacitatea de prelucrare la crama si in conditii adecvate de igiena. Recoltarea se face manual, semimecanizat si mecanizat.Pastrarea strugurilor cu ciorchinele uscatPastrarea strugurilor cu ciorchinele uscat nu cere instalatii costisitoare. Strugurii se pot pastra in incaperi pe rafturi, plase, in podul casei, magazii, soproane, fanare etc, fiind pusi la pastrare vor fi astfel asezati incat sa nu se atinga unul de altul. Recoltarea strugurilor se face fara coarda, sau cu o portiune mica de coarda (5- 10 cm) in partea inferioara, astfel incat aceasta sa formeze cu axul ciorchinelui un carlig.In cazul pastrarii strugurilor cu ciorchinele uscat, care au fost recoltati cu portiune de coarda, se fac cadre de lemn lungi de 3 m, inalte de 2,5 m si late de 30 cm. Pe aceste cadre se intind vertical sarme galvanizate, puse la o distanta de 15 cm una de alta. Pe toata lungimea, sarmele sunt prevazute cu ochiuri distantate la circa 15 cm unul de altul. Portiunea de coarda, care are rolul de carlig, se agata de ochiurile sarmelor verticale sau de ochiurile sarmelor orizontale. In cazul recoltarii strugurilor fara portiunea de coarda (carlig), acestia se prind de sarme cu ajutorul unor carlige in forma de clame sau in forma de S.Pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului, o data pe saptamana se afuma, timp de 2-3 ore, camera sau depozitul, cu fum de sulf (3-5 g floare de sulf, la mc spatiu). Dupa dezinfectare, incaperile se aerisesc prin deschiderea usilor, ferestrelor sau folosind ventilatoare.

Pastrarea strugurilor cu ciorchinele verdePastrarea strugurilor cu ciorchinele verde se poate face folosind unul din urmatoarele procedee:strugurii se culeg cu o portiune de coarda (10-15 cm), taieturile se ung cu ceara sau parafina, dupa care strugurii se atarna in cuie;strugurii se culeg cu o portiune de coarda in capatul careia se pune un cartof, morcov, sfecla;strugurii se culeg cu o portiune de coarda, unul din capetele corzii se unge cu ceara sau parafina, iar celalalt se pune intr-un borcan cu apa; se poate ca ambele sa se inveleasca cu vata uda, dupa care se leaga cu pergament sau scoci.Apa trebuie sa fie in prealabil sterilizata (prin fierbere sau prin adaugare de SO2 solutie 2%). In fiecare saptamana se completeaza apa din vase si se face controlul strugurilor pusi la pastrare, inclusiv afumatul permanent al spatiului cu SO2 sub forma de sare de metabisulfit, care se pune in saculete de panza sau pungi de hartie perforate din loc in loc, pe stelaje sau in carlige, ca din ele sa se degaje mereu SO2 necesar dezinfectarii spatiului si evitarii mucegaiului.

Pentru pastrare, strugurii se recolteaza toamna, la maturitatea de consum, sau cu cel mult 2- 3 zile inainte, adica atunci cnd bobitele au capatat culoarea, gustul si aroma caracteristice soiurilor de masa, sunt destul de tari si crocante (adica troznesc cnd sunt mncate).Recoltarea se face pe timp uscat si racoros, dupa ce s-a ridicat roua, sau la 1-2 zile dupa ploaie.Daca strugurii se culeg pe timp ploios, sau foarte calduros, se pastreaza mai greu si cu pierderi mari. Precizam ca se pot pastra struguri din soiurile de masa cu coacere mai trzie si cu pielita bobitelor groasa, miezul carnos, procentul de seminte mic. Astfel de struguri rezista mai bine la pastrare, spre exemplu Afuz Ali, Coarna neagra, Italia, Muscat de Adda, Bicane, Greaca etc.Pentru recoltare si pastrare sunt necesare foarfeci sau cosoare de recoltat, forfecute pentru cizelatul strugurilor (indepartarea boabelor verzi, stricate, crapate, muiate, necoapte).

NORME DE PROTECTIA MUNCII PENTRU PASTRAREA SI RECOLTAREA STRUGURILORArt.60. in timpul transportului strugurilor in vrac cu ajutorul mijloacelor de transport cu descarcare prin basculare sunt interzise stationarea pe incarcatura si accesul in zona de manevrare.Art.61. inainte de descarcarea strugurilor in buncare sau linuri se verifica sa nu existe persoane in acestea.Art.62. Toate echipamentele tehnice folosite in activitatea de vinificatie vor fi puse in functiune numai dupa controlul starii tehnice care sa asigure functionarea in conditii de securitate.Art.63. Distribuirea strugurilor in zona de alimentare a zdrobitoarelor si preselor se va face numai cu dispozitive destinate in acest scop si care au fost verificate in prealabil.Art.64. incaperile in care sunt instalate recipientele de fermentare a mustului vor fi in permanenta ventilate mecanic.Art.65. Accesul in incaperile in care sunt posibile degajari de bioxid de carbon este permis numai dupa verificarea concentratiei care trebuie sa fie sub limitele maxime admise.Art.66. Este interzisa stationarea persoanelor in spatiile de fermentare a mustului, drojdiei, marcurilor de fructe, borhoturilor si tescovinei.Art.67. Intrarea in recipientele in care au fermentat mustul, drojdia, tescovina sau marcul se face numai dupa golirea completa a acestora, aerisirea si controlul lipsei bioxidului de carbon.Art.68. Recipientele cu must in fermentare se vor astupa numai cu palnii de fermentare prin care sa se asigure evacuarea bioxidului de carbon.Art.69. Luarea probelor si urmarirea procesului de fermentatie se fac numai de catre personalul cuatributii in acest scop, asigurandu-se dispozitivele necesare de protectie in zonele de circulatie si acces Art.70. Transportul mustului in fermentare se face numai cu recipiente prevazute cu orificii care sa permita evacuarea bioxidului de carbon.Art.71. in mijloacele de transport utilizate se vor lua masuri pentru a se asigura stabilitatea recipientelor. Transportul lucratorilor impreuna cu recipientele este interzis.Art.72. La bazinele de captare a borhotului rezultati de la distilarea vinului, drojdiei sau tescovinei se val asigura acoperirea acestora. Art.73. Periodic se va verifica starea izolatiei termice si etanseitatea la conductele de abur, de borhot si a coloanelor de distilare.Art.74. Este interzis a se utiliza agitatoarele mecanice, folosite la fabricarea de vin spumos si vin spumant atunci cand dispozitivele de protectie lipsesc sau nu sunt in stare corespunzatoare.Art.75. Se va verifica etanseitatea instalatiilor de distilare luandu-se masuri de oprire a acestora in. toate situatiile in care se constata scapari de vapori de alcool.

NORME DE PR

Bibiografiehttp://www.gazetadeagricultura.info/struguri-vita-de-vie/1957-strugurii-un-produs-de-sezon.htmlwww.agro-alimentar.portal-romania.ro