plan urbanistic general comuna corod, judetul galati … galati/avize... · demersul s-a bazat pe...

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA COROD,

JUDETUL GALATI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Corod, Judeţul Galaţi

Autor: SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor Atestat emis la 10.06.2010 valabil pana la 10.06.2015

ianuarie 2013

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Corod, Judeţul Galaţi

Consiliul Local Comuna Corod, Judeţul Galaţi 2

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………... 4 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului

sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante ………………………………………………………………………

7

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 7 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General ………………………………. 8 1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relevante …………………. 12 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic general propus ………………………………………………………………

13

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ……………………… 14 2.1.1. Apa …………………………………………………………………………….. 14 2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….. 16 2.1.3. Solul si subsolul ……………………………………………………………. 17 2.1.4. Biodiversitate, flora si fauna …………………………………………….. 18 2.1.5. Relieful ……………………………………………………………………….. 18 2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………………………… 21 2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 26 2.1.8. Cai de comunicatie si transport ………………………………………… 26 2.1.9. Managementul deseurilor ………………………………………………… 26 2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUG …….. 27 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ ………………………………………………………………….. 31

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 31 3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 32 3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 32 3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 33 3.5. Mediul social si economic ………………………………………………... 33 3.6. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 34 3.7. Peisajul ……………………………………………………………………….. 34 4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG ……….. 34 5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national

relevante pentru PUG ……………………………………………………… 34

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international ………………………………………………

34

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……… 36 6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 41 6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG …………………………….. 41 6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUG …………. 42 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUG

asupra obiectivelor de mediu relevante ………………………………. 48



7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera ……………………………………..

51

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG ………………………………………………………….

51

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa ………………….. 51 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer ………………….. . 53 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …………………... 53 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate …….. 54 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic …………………………………………………………. 54

8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic …………………...

55

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime …………………………………………………………………………

56

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ………………….

58

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………. 60 12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 62 13. Bibliografie …………………………………………………………………... 63 Anexe



INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe , hotarare ce a fost de mai multe ori modificata de la aparitia ei si pana in prezent. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Corod şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal: metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi

indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului , dar

şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.



Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 1. Titularul planului Consiliul Local al Comunei Corod, Judeţul Galaţi, Telefon: 0236/ 864006, fax: 0236/864002; e-mail: [email protected] Persoana de contact: Primar com Corod – Vasile Carjeu 2. Autorul atestat al raportului de mediu

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180 - Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor. 3. Denumirea planului Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Corod, Judeţul Galaţi 4. Aşezare geografică şi administrativă Comuna Corod este situata in partea nord a judetului Galati, la o distanta de cca. 72 km de municipiul Galati si cca. 20 km de municipiul Tecuci. Coordonatele geografice ale comunei Corod sunt:

450 9' latitudine şi

270 62' longitudine. Teritoriul administrativ al comunei Corod are urmatoarele vecinatati:

la nord - est - teritoriul administrativ al comunei Certesti;

la nord – vest - teritoriul administrativ al comunei Draguseni;

la est - teritoriul administrativ al comunelor Negrilesti si Munteni

la vest - teritoriul administrativ al comunelor Draguseni si Valea Marului

la sud - teritoriul administrativ al comunelor Matca si Valea Marului. Comuna Corod este formata din 4 sate si anume:

mailto:[email protected]



- Corod - resedinta de comuna - Blanzi - Bratulesti - Carapcesti.

Fig. 1: Incadrarea Comunei Corod în teritoriul Judeţului Galaţi Comuna Corod este traversată de drumurile judetene DJ251A, DJ 251B, DJ 251H, şi drumurile cumunale DC81 si 82, care asigura legătura intercomunala si interzonala Suprafaţa administrativă a comunei este de 10.559 ha: din care 9.605,02 ha reprezintă teren agricol şi 953,98 ha teren neagricol. Conform recensamantului din anul 2011, comuna Corod are o populaţie de 7.414 locuitori. Suprafaţa agricolă care revine pe un locuitor este de 1,29 ha, iar cea arabilă de 1,11 ha, valorile fiind mai mari faţă de mediile pe judeţ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha).



1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

1.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Corod, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. PUG a fost elaborat in scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor si anume :



a stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi a condiţii lor de conformare şi realizare a construcţiilor;

stabilirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

stabilirii şi delimitarii teritoriului intravilan;

evidenţierii deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a terenurilor;

delimitarii suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate publică;

2. Stabiliri zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitat i geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

3. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edilitare; 4. Stabilirii şi delimitarii zonelor protejate; 5. Optimizarii relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean; 6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; 7. Asigurarii suportului necesar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Corod se doreste stabilirea directiilor de dezvoltare ale comunei, in corelare cu potentialul economic, uman, social si cultural al populatiei. In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

1. Extinderea intravilanului comunei Corod cu 99,52ha; 2. Modernizari ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor interioare; refacere şi

modernizare poduri 3. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi

drumurile agricole de exploataţie, situate în fondul funciar agricol 4. Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă in sistem centralizat 5. Infiintarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii

apelor uzate menajere si a celor pluviale 6. Construire sala sport 7. Regularizarea albiei Paraului Corozel 8. Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie 9. Construire centru de zi pentru batrani in satul Carapcesti 10. Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (spatiu verde aferent zonei

centrale, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie) 11. Infiintare muzeu satesc 12. Amplasare piata agroalimentara 13. Amenajare lacuri cu destinatia de exploatare piscicola si de agrement 14. Retea de alimentare cu gaze naturale



BILANT TERITORIAL - Total comuna Corod

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Zona locuinte si functiuni complementare

212,00 22,59 235,49 22,69

Institutii publice si servicii 5,54 0,59 18.04 1,74

Zona unitati industriale si depozitare

11,40 1,22 12,20 1,18

Zona spatii verzi, sport, turistice si agrement

11,85 1,26 27,05 2,61

Zona unitati agricole 5,70 0,61 7,20 0,69

Zona gospodarie comunala, cimitire

4,55 0,48 4,55 0,43

Zona echipare edilitara si constructii aferente

2,53 0,27 5,16 0,50

Zona destinatie speciala 0,08 0,01 0,08 0,01

Zona forestiera - canton 0,11 0,01 0,11 0,01

Zona cai de comunicatie rutiera 55,70 5,94 63,90 6,16

Terenuri nefunctionale 3,20 0,34 1,00 0,10

Terenuri ce necesita masuri de protectie + cursuri de apa

30,80 3,28 30,80 2,97

Terenuri agricole in intravilan 594,93 63,40 632,33 60,91

TOTAL INTRAVILAN 938,39 100,00 1.037,91 100,00

BILANT TERITORIAL – satul Corod

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan


136,00 25,00 147,41 24,82

Institutii publice si servicii 3,50 0,64 9,50 1,6


6,80 1,25 7,00 1,18


6,87 1,08 14,87 2,32

Zona unitati agricole 5,70 1,05 6,00 1,01


1,60 0,29 1,60 0,27


2,35 0,22 2,35 0,37



Zona destinatie speciala 0,08 0,01 0,08 0,01

Zona forestiera - canton - - - -




11,70 2,15 11,70 1,97


TOTAL INTRAVILAN 545,09 100,00 595,10 100,00

BILANT TERITORIAL – satul Blanzi

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan


31,00 17,74 39,60 18,45



4,06 2,63 5,20 2,42


1,48 0,85 7,48 3,48

Zona unitati agricole - - 1,20 0,56


0,50 0,29 0,50 0,23


1,18 0,40 2,58 1,02

Zona destinatie speciala - - - -

Zona forestiera - canton 0,11 0,06 0,11 0,06




6,50 3,72 6,50 3,03


TOTAL INTRAVILAN 175,14 100,00 214,64 100,00



BILANT TERITORIAL – satul Bratulesti

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan


20,00 19,41 21,48 20,56



- - - -


2,00 1,94 2,00 1,91

Zona unitati agricole - - - -


0,60 0,59 0,60 0,57


- - - -




Terenuri nefunctionale - - - -


5,00 4,85 5,00 4,78


TOTAL INTRAVILAN 103,02 100,00 104,50 100

BILANT TERITORIAL – satul Carapcesti

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan


25,00 21,71 27,00 21,90



- - - -


1,50 1,30 2,70 2,19

Zona unitati agricole - - - -

Zona gospodarie comunala, cimitire 1,85 1,61 1,85 1,50


- - 0,23 0,19






Terenuri nefunctionale - - - -


7,60 6,60 7,60 6,16


TOTAL INTRAVILAN 115,14 100 123,27 100

Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică la 1.037,91 ha pe total comună, rezultând o suprafaţă de 99,52 ha ce se adaugă la cele 938,39 ha existente în intravilan. Teritoriul intravilan propus a fost împărţit într-un numar de 29 unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R.). Suprafaţa introdusă în intravilan de 99.52 ha, va fi repartizată în cea mai mare parte zonei pentru locuinţe, dotări de interes comunitar, spaţii verzi amenajate, sport, agrement, astfel: Pentru satul resedinta de comuna Corod:

S1 = 13,7142 ha (T52/1a + T83),

S2 = 18,3353 ha (T55),

S3 = 2,6791 ha (T62+T63),

S4 = 4,2067 ha (T61),

S5 = 3,9798 ha (T61),

S6 = 3,8582 ha (T 81/1),

S7 = 0,7028 ha (T82/1a),

S8 = 2,5335 ha (T82/1a),

Pentru satul Blanzi:

S9 = 32,0239 ha (T22/1; T19; T24)

S10 = 2,7571 ha (T24)

S11 = 5,1172 ha (T36/1) Pentru satul Bratulesti:

S12 = 1,4830 ha (T28) Pentru satul Carapcesti:

S13 = 4,2125 ha (T5; T6/1)

S14 = 0,9505 ha (T3/1a)

S15 = 0,3685 ha ( T2/1a)

S16 = 2,5980 ha (T1/1a) 1.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu -se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice.



La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii:

cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi)

planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate concesionării

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, prioritătile şi măsurile incluse în Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum si in Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentiilor de Dezvoltare Regionala (A.D.R.). Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de SC CIA Roxana Maria Gheorghiu, a rezultat că pentru întocmirea documentatiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati-Brăila-Tulcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al comunei Corod elaborat de SC Urban Proiect SA Bucureşti. In P.U.G comuna Corod sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/ aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare



pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1 Apa Apele de suprafaţă sunt reprezentate de râul Bârlad şi afluenţii săi. În Podişul Bârladului fenomenul scurgerii este foarte redus, fapt ilustrat şi de raportul dintre suprafaţa mare a bazinului Bârladului (6644 km2) şi debitul său foarte mic (6 m3/s). În această unitate predomină tipul de alimentare pluvială moderată, care imprimă reţelei hidrografice un regim de scurgere de tip torenţial. Scurgerea cea mai accentuată se înregistrează primăvara (peste 50%), iar vara se produc viituri frecvente şi inundaţii, care alternează cu perioade de secare. Debitul solid al râurilor este foarte ridicat (7,6 kg/s în medie) şi turbiditatea mare (1960 g/m3 în medie). Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona comunei Corod il constituie paraul Corozel care strabate comuna de la nord la sud. Reţeaua hidrografică din zonă este tributara paraului Corozel. - Bazinul Hidrografic Siret : cod cadastral : XII.01.00.00.00.00.0 - Subbazinul Hidrografic BÂRLAD, cod cadastral XII-01.078. Curs de apa : raul Corozel , cod cadastral XII.01.078.42.00.00.0 Deasemeni pe teritoriul administrativ al comunei exista si 3 balti:

balta Corod cu S=40 ha,

balta Carapcesti cu S= 7200 ha si

balta Blînzi cu S= 1,7 ha. Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada 2003 – 2011 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele:

S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la ionii generali de salinitate şi nutrienţi.

Gradul de poluare este mai pronunţat în lunile de varǎ când substanţele organice reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice.

Desi in anii 2006 si 2007 evolutia calitativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in anii 2008 - 2009 s-a constatat o stare mai puţin bună a calităţii apei râului, datorita viiturilor care s-au inregistrat in perioada aprilie-septembrie 2008, care au contribuit la incarcarea cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din sedimentele depuse.

Apele subterane: Resursele de apă sunt relativ mici. Apele freatice şi cele captive ascendente au debite reduse. Conform raportului INHGA pentru anul 2011, corpul de apa subterana cu indicativul GW ROPR03 (Lunca si terasele râului Bârlad si a afluentilor acestuia) este dezvoltat în lunca si terasele râului Bârlad si a afluentilor acestuia si este de tip poros permeabil.



Evaluarea starii chimice a corpului de apa. Evaluarea corpurilor de apa subterana pentru anul 2011 s-a facut conform metodologiei preliminare de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape subterane elaborata de INHGA, astfel: - s-au calculat pentru fiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valorile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - daca s-a constatat ca exista depasiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel putin un element, s-a considerat ca respectivul punct de monitorizare este poluat. In anul 2011 monitorizarea starii calitative a acestui corp de apa subterana s-a realizat prin 24 de foraje din care: 23 foraje de observatie si o fântâna pentru control al poluarii cu nutrienti. Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009 sunt: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd si Pb si valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. Pe baza datelor obtinute, valorile medii anuale s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si HG nr.53/2009. Concluzii: S-au semnalat depasiri fata de valorile de prag/ standardele de calitate în 8 din punctele monitorizate, care reprezinta 33,33 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat ca exista depasiri la indicatorii pentru care exista valori de prag si anume: SO4 în 3 puncte, cloruri în doua puncte si NO3 in 6 puncte (25% din totalul punctelor monitorizate). Deci, corpul de apa ROPR03 se situeaza în stare chimica slaba.



2.1.2 Aer Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Corod aparţine sectorului de climă temperat continentală, atât datorită poziţiei geografice estice în cadrul ţării, cât şi datorită predominării influenţei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică. Acestea sunt:



uscate şi reci, - iarna cu o durată medie a intervalului de îngheţ cuprins între 160 - 200 zile şi cu temperatura medie a lunii ianuarie de aproximativ – 6 ÷ - 4º C;

calde sau foarte calde şi uscate – vara, cu temperatura medie a lunii iulie de 20 –21 ºC.

. Precipitatiile medii anuale sunt situate intre 400 - 550mm/an, iar repartiţia lor este foarte neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord – vest si nord purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor de teren pe frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie. În ceea ce priveşte radiaţia solară, aceasta este cuprinsă între 117 şi 125 kcal/cm 2/an, iar durata de strălucire a soarelui între 2000-2150 ore/an In comuna Corod mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu. 2.1.3 Solul şi subsolul In perimetrul comunei Corod cele mai extinse si caracteristice soluri sunt cernoziomurile cambice. Cernoziomurile cu subtipurile lor de evolutie (slab, moderat si puternic levigate), ocupa in mare masura culmile largi interfluviale si versantii slab inclinati. Pe versantii inclinati, erodati, aceste soluri se asociaza cu cernoziomurile in evolutie (semicarbonatice si carbonatice) local chiar cu mici zone de soluri intrazonale halomorfe si hidromorfe

Harta geologică a Judeţului Galati

Corod



2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună În mod natural, teritoriul administrativ al comunei Corod aparţine în principal etajului de vegetaţie stepică si intr-o mai mica masura etajului de vegetatie silvostepica. Flora si fauna apartin biotopului stepei (neghina, rapita, palamida, etc.) si de silvostepa (maces, porumbar, stejar, etc.) Dintre pasari, cele mai raspandite sunt: ciocarliile, vrabia, cioara, cotofana. Animalele salbatice sunt reprezentate de : vulpi, dihor, iepuri, soarecele de camp, etc. Pe teritoriul administrativ al comunei Corod, nu se regăseşte nicio zona protejata declarată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea III – zone protejate Suprafaţa ocupată de păduri este de 363,00 ha., iar suprafata ocupata de vii si livezi este de 453,00 ha. 2.1.5. Relieful Relieful din comuna Corod este direct influenţat de aşezarea sa in Podisului Bârladului, pe Colinele Tutovei.



Unitatea geografică majoră care se regăseşte pe întreg teritoriul administrativ al comunei Corod este Câmpia Română reprezentată prin extremitatea nord-estică a acesteia - Câmpia (de terase) tabulară a Tecuciului, parte integranta a Podisului Moldovenesc, brazdat in aceasta zona de raul Barlad. Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a Podişului Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est. Altitudinile maxime pe care le atinge relieful în arealul comunei coboară sub 45,00 m, iar trăsătura esenţială a zonei o constituie predominarea câmpurilor largi şi puţin înclinate spre vest în zona satului Corod, respectiv spre est în extremitatea nord-vestică a satului Podoleni - în zona propusă pentru extinderea acestuia. Relieful actual al teritoriului comunei Corod reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre pliocen-cuaternare originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul reţelei hidrografice dovedesc că apele şi-au păstrat direcţia de curgere din pliocen şi datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar, care au afectat şi teritoriul comunei Corod. Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent. Lunca Bârladului este şesul care însoţeşte valea Bârladului şi reprezintă cel mai tânăr relief fluviatil - holocen, fiind constituit prin eroziunea, transportul şi depunerea materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea este şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, cu mici pante longitudinale. Colinele Tutovei sunt situate în partea de est a ţării, constituind o unitate fizico-geografică cu trăsături distincte. Subunitate a Podişului Bârladului, această regiune este delimitată clar spre vest şi spre est de văile largi ale Siretului şi, respectiv, ale Bârladului, în timp ce limita nordică este marcată de coasta Racovei şi valea Morii (tributară Siretului), iar cea sudică apare mai degrabă ca o arie de interferenţă pe linia

localităţilor Mălureni, Nicoreşti şi Țepu, până la confluenţa Berheciului cu Bârladul (Hârjoabă, 1968). Între aceste limite, Colinele Tutovei ocupă o suprafaţă de 3603 km2, întinzându-se pe direcţia NS pe o distanţă maximă de cca. 94 km, între 46º45’40’’ lat. N şi 45º 55’10’’ lat. N, iar pe direcţia VE pe o distanţă maximă de cca. 66 km, între 26º57’30’’long. E şi 27º50’00’’long. E. În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaţiile căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecărilor sau reactivarea unora mai vechi, concomitent cu inundaţiile. Alunecările de teren sunt categoria cea mai importantă a deplasărilor de teren. Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele din precipitatii Procesele geomorfologice actuale in Podişul Bârladului sunt foarte active, dar există deosebiri între nord şi sud:

în nord sunt frecvente alunecările de teren masive, profunde, cu alternanţe de sectoare active şi sectoare stabilizate, pe depozitele sarmaţiene predominant argiloase de aici;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_B%C3%A2rladului

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C3%A2rlad

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Racova,_B%C3%A2rlad

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_Morii,_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83lureni,_Gala%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicore%C8%99ti,_Gala%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aepu,_Gala%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Berheci



în sud, pe depozitele mai nisipoase ale pliocenului, este larg răspândită eroziunea torenţială, iar alunecările de teren sunt mai puţin răspândite.

Procesele de versant sunt favorizate de:

formaţiunile geologice de suprafaţă constituite dintr-o cuvertură de pământuri loessoide - roci moi, permeabile şi mai puţin permeabile şi apoi un complex de prafuri argiloase şi argile cu alternanţe de nisip;

se mai adaugă şi condiţiile de climă, precum şi activitatea oamenilor. Eroziunea din teritoriul comunei Corod în funcţie de pante, se împarte astfel:

< 30 - neapreciabilă;

30 - 50 - slabă. Eroziunea areolară - provocată de scurgerile de apă de pe suprafeţele cele mai proeminente, este accentuată de cea eoliană (cu rol mai modest), care acţionează în perioada uscată a anului. Deflaţia (spulberarea) este prezentă de asemenea şi se poate observa iarna când pe stratul de zăpadă se depune în zonele adăpostite - material eolian, uneori aceste depuneri depăşind 1cm grosime

Harta unităţilor de relief

În vederea stabilirii naturii terenului de fundare şi a principalelor caracteristici fizice ale acestuia, în diferite puncte ale comunei cercetate, au fost executate manual cca. 28 de foraje geotehnice până la adâncimi variabile cuprinse intre 6,00 si 10,0 m. Succesiunea litologică a terenul de fundare din zona este următoarea:

Corod



a) Pentru albiile minore ale paraurilor si zona de lunca a paraului Corozel - la suprafaţă se întâlneste un strat de aluviuni/deluvii recente, negre –

cenusii, umede. - în continuare pana la adâncimea executarii forajelor se intalneste un orizont

(complex) aluvionar constituit din prafuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase, nisipuri prafoase si nisipuri, cenusii, cenusii-brune, galbene-cenusii, local malite, umede – saturate.

Nivelul hidrostatic al pânzei de apă subterană se gaseste in astfel de zone la adancimi mici, incepand cu 2,00m. Acest nivel este ascensional, variabil pe verticala, sezonier fiind influenţat si de debitul de apa a pârâului din apropiere.

b) Pentru zonele de fosta albie majora si baza versantilor - la suprafaţă se întâlneste un strat de umplutura ori caratura, pamant negru

si brun. - in continuare pana la adâncimea executarii forajelor se intalneste un orizont

(complex) in mare parte loessoid, uscat la partea superioara umezit spre si in baza, de grupa A, cu tasari suplimentare la umezire mai mici de 5 cm.

Nivelul hidrostatic al pânzei de apă subterană se gasesta in astfel de zone la adancimi medii, incepand cu 5,00 – 6,00m. Acest nivel este ascensional, variabil pe verticala, sezonier fiind influenţat si de debitul de apa a pârâului din apropiere.

c) Pentru zonele de versanti - la suprafaţă se întâlneste un strat de umplutura pamant negru si brun. - in continuare pana la adâncimea executarii forajelor se intalneste un orizont

(complex) eolian loessoid, sensibil la umezire, uscat pe toata grosimea sa, de grupa B, cu tasari suplimentare la umezire mai mari de 5 cm.

Nivelul hidrostatic al pânzei de apă subterană, nu a fost interceptat in forajele executate, acesta gasindu-se in astfel de zone la adancimi mari, incepand cu 13,00 – 15,00m.

Seismic, teritoriul administrativ al comunei se încadrează în zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s. Acesta este afectat de mişcările - cutremurele moldavice, ale căror două focare sunt tributare zonei Vrancea:

- în interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentri la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km;

- la exterior, în zona Focşani – Mărăşeşti - Tecuci, cu hipocentri mai puţin adânci, 60 km.

2.1.6. Populaţia si sanatatea umana Conform recensamantului din anul 2011 (date partiale), populaţia totală a comunei Corod număra 7.414 locuitori, din care 3.706 bărbaţi (49,99%) şi 3.708 femei (50,01 %). În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Corod dispune de 70,21 loc/km2.



Gruparea unităţilor teritoriale în judeţul Galaţi după densitatea populaţiei

Comuna Corod face parte din rândul comunelor cu un profil industrial – agrar, deoarece peste 70 % din populaţia ocupată are locul de muncă în activităţi industriale şi agricole . In agricultura comunei, unde lucreaza ponderea fortei de munca, sunt folosite un numar de 144 tractoare, 9 combine, 46 semanatori, 33 grape cu discuri, 24 cultivatoare, 5 masini de imprastiat ingrasaminte, 31 remorci, precum si alte utilaje, apartinand persoanelor fizice ori SC Agromec SA Corod.



În comună funcţionează şi trei brutarii, doua mori de porumb si una de grau, trei prese de ulei, societati comerciale, etc. Resursele de muncă şi populaţia ocupată Emigrările masive de populaţie tânără din comună au condus inevitabil la diminuarea contingentului fertil şi în consecinţă la reducerea fertilităţii şi a natalităţii, concomitent cu creşterea indicatorilor mortalităţii. In ceea ce priveşte locurile de muncă în localitatea Corod, acestea sunt cu preponderenţă în agricultură şi în sfera serviciilor.

Starea de sănătate a populaţiei Starea de sănătate a populaţiei comunei Corod este monitorizată în cadrul a unui dispensar uman cu 2 medici de famili si, a unui cabinet stomatologic. Asistenta sanitar-veterinara este asigurata intr-un cabinet veterinar si o farmacie veterinara.

Activităţi economice Comuna Corod face parte din rândul comunelor cu activităţi preponderent agricole si legumicole. Funcţia agricolă a comunei Corod se materializează în producţia vegetală, producţia animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de valorificare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute. a) Agricultura Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 82,05% din suprafaţa totală a comunei. Din acesta 71,30 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor.



O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Corod faţă de întregul judeţ, în anul 2011, este prezentată în tabelul de mai jos:

Culturi agricole principale

Comuna Corod Judeţul Galaţi % faţă de judeţ

Grâu si secara, kg/ha 3.114 2.641 132,05

Porumb, kg/ha 3.147 1.828 98,81

Floarea soarelui, kg/ha 1.300 821 63,15

Se observă că producţiile agricole (dominante pe teritoriul agricol) sunt mult mai mari fata de cele ale judeţului, ceea ce confirmă valoarea agricolă a solurilor comunei ca fiind foarte bună. Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale). Morile de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui. Producţia animalieră

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2011 se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul de mai jos.

Efective de animale (nr.) 2011

bovine 1.020

porcine 2.070

păsări 44.200

ovine şi caprine 6.100

b) Industria

Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică, numărul mediu al salariaţilor în anul 2011, din totalul comunei a fost următorul:

Comuna Corod 2011

Administraţie publică 22

Industrie 99

Constructii 57

Comerţ 42

Transport 57

Învăţământ 80

Activitati financiar bancare si de asigurari 145

Sănătate şi asistenţă socială 32

TOTAL 434



Resursele de muncă ale comunei (15 - 64 ani) însumează 5.118 persoane (69,03 % din totalul populaţiei) din care 2.560 sunt barbati si 2.558 sunt femei. Ca pondere, resursele de muncă sunt mai ridicate, comparativ cu media pe judeţ (62 %). Raportul de dependenţă, respectiv raportul între populaţia sub 14 ani şi peste 64 de ani şi populaţia adultă de 15-64 ani, exprimă numărul mediu de dependenţi minori sau vârstnici ce revin la 1.000 persoane. În comparaţie cu alte comune ale judeţului în comuna Corod în anul 2011, valoarea acestui indicator este de 22 de persoane. Dotările existente în cadrul comunei Corod sunt următoarele: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

- Primarie si Consiliu Local; - 6 Scoli; - 1 Gradinita; - 8 Biserici si 6 troite; - Camin cultural; - 1 Dispensar uman; - 1 cabinete stomatologic - Farmacie;

SPATII PLANTATE, SPORT SI AGREMENT

- teren de sport - stadion - baza sportiva

GOSPODARIE COMUNALA

4 Cimitire;



DESTINATIE SPECIALA Politie;

2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Teritoriul actual al comunei Corod a fost, în secolele III-IV, inclus în zona strategică, probabil al goţilor aflaţi sub conducerea lui Atanaric, prin construcţia unei fortificaţii de apărare, a unui val de pământ. Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea, goţii se stabilesc în spaţiul de la nord de Marea Neagră, ocupând un teritoriu cuprins în linii mari între Don şi limesul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare a goţilor, a încercat din răsputeri să se opună hunilor, care veneau ca un tăvălug, determinând mişcarea mai multor triburi pe care le împing în faţa lor. Astfel, printr-un efort extraordinar, ar fi construit acest val de apărare, a cărui şanţ se află în partea de sud al acestuia. Valul de apărare a fost cercetat încă din 1885, profesorul Radu Vulpe efectuând cercetări mai ample în 1948-1949, iar profesorul Mihalache Brudiu, definitivând munca predecesorului său în jurul anilor 1970-1980. Deoarece face parte din valurile antice de apărare şi se întinde pe o lungime de 90 de km, străbătând judeţul Galaţi de la Stoicani, pe malul Prutului, până la Ploscuţeni pe Siret, a fost clasat în 1992, ca monument istoric de importanţă naţională şi internaţională, astăzi apărând în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-A-02975. Este singurul monument istoric pe care îl deţine comuna Corod. Astăzi se poate observa o fâşie lată de pământ, de circa 6 metri, care se diferenţiază prin culoare de restul pământului din jur. Acest val are o direcţie în diagonală NV- SE, aproape de limita administrativă a comunelor Corod şi Matca.. Dotările cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecţie. 2.1.8. Căi de comunicaţie şi transport Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Corod sunt: Rutiere:

Drumul judetean DJ215A cu traseul Matca – Corod – Blanzi – Bratulesti – Nicopole – DJ 242 (Draguseni)

Drumul judetean DJ251B cu traseul Blanzi – Certesti – Cotoroaia – Ciuresti – Ciurestii Noi - Balasesti

Drumul Judetean DJ251H cu traseul Corod – Valea Marului

Drumul comunal DC 81 cu traseul Corod (DJ 251 H) – Mandresti (DJ 251C)

Drumul comunal DC 82 cu traseul Bratulesti (DJ 251°) – Carapcesti (DJ 251B)

2.1.9. Managementul deseurilor Conform prevederilor HG nr. 349/ 2005, spatiile de depozitare din mediul rural aveau termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de



eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 2008. Pana la 16.07.2009 locuitorii comunei transportau deseurile din gospodarii la cele 5 platforme de gunoi neconforme din comuna., si anume:

2 platforme neconforme de gunoi din satul Corod ce aveau o suprafata estimata de 0, 5 ha fiecare,

1 platforma neconforma de gunoi din satul Bratulesti ce avea o suprafata estimata de 0,28 ha.

1 platforma neconforma de gunoi din satul Blanzi ce avea o suprafata estimata de 0, 5 ha,

1 platforma neconforma de gunoi din satul Carapcesti ce avea o suprafata estimata de 0,5 ha.

La sfarsitul lunii iunie 2009, Consiliul local a reusit reabilitarea celor cinci platforme conform prevederilor legale, urmand o procedura simplificata: compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant. 2.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanist ic

General Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit. In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Corod.



Evoluţia factorilor de mediu in situaţia neimplementării masurilor din Planul Urbanistic General

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerilor

Apa Neacoperirea cu servicii de utilitate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga comuna Lipsa sistem de canalizare si staţie de epurare Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea celor existente

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţa si adâncime, in proces continuu de degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare/ tratare ape uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si necesităti gospodăresti Lipsa spatii verzi amenajate

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului Alimentarea cu gaze naturale a satelor din comuna

Gradul de degradare a drumurilor va creste; Relaţiile de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai restrânse Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera Nemulţumirea populaţiei si creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata la nivelul intregii comnue

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii solului, având in vedere ca in prezent se confrunta cu probleme privind lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere, alunecărilor de teren

Managementul Colectarea deseurilor de la Realizarea managementului deseului de Degradarea solului si a apei,



deseurilor populatie se realizeaza in sistem centralizat

namol rezultat de la statia de epurare ce va deservi locuitorii comunei Corod

neindeplinirea obiectivelor prevazute in PJGD privind gestionarea deseurilor

Sănătatea populaţiei

Sistem alimentare cu apa subdimensionat, lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata menajera Lipsa spatii verzi amenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurandu-se in acest fel necesarul de apa pentru intreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate prevazut cu statie de epurare, pentru intreaga comuna Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având in vedere lipsa dotărilor de utilitate publica (alimentare cu apa, reţea de canalizare si staţie de epurare, spatii verzi si agrement)

Riscuri naturale

Alunecari de teren Executia de lucrari pentru stabilirea zonelor cu alunecari de teren. Delimitarea zonei cu riscuri naturale Se instituie “interdictie de construire “ in zonele cu risc

Neimplementarea PUG va conduce la mărirea suprafeţelor afectate de fenomenele de alunecare de teren.

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului.

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului deoarece spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism local

Zonare teritoriala

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localitătii.

Introducerea in intravilan a unei suprafete de 99,52 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare, spatii verzi

Se va construi fără a respecta regulamentul de urbanism local



Mediul social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Neacoperirea cu servicii de utilitate publica Introducerea in intravilan a unei suprafete de 62,25 ha

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna

Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea in continuare a standardului de viata al cetăţenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor publice

Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comune i, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi.



3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUG se apreciaza ca impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare se va resimti numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datoreaza atat lucrărilor de construcţii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, cat si amplasarii noilor cladiri fata de cele existente. Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor de mediu, si anume:

Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii, excesului de umiditate, sărături, etc.

Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

Necesitatea crearii unor noi drumuri de acces

Lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de -a lungul căilor de comunicaţie cu trafic intens (DJ, DC );

Slaba echipare edilitarea 3.1. Apa a) Alimentare cu apă potabilă În prezent în comuna Corod există sistem centralizat de alimentare cu apă, astfel:

1) In satul Corod: - sursa de alimentare cu apă o constituie pânza de apă subterană captată

prin intermediul a 3 (trei) puţuri forate cu H = 100m - bazin de inmagazinare din beton armat cu V = 500 mc - statie de clorinare - retea de distributie

2) In satele Blanzi, Bratulesti si Carapcesti nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa:

In comuna se mai folosesc ca sursa de apa si fantanile de tip rural, care nu au asigurata o zona de protectie sanitara, iar apa nu este verificata din punct de vedere al potabilitatii. b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea

Cele patru sate nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant.



3.2. Aer Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:

numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor

emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd. Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie. Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Corod, din judeţul Galaţi a fost încadrată astfel:

1. lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru dioxide de sulf (SO2);

sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

3.3. Sol Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si inchiderea celor cinci platforme de deseuri neconforme din punct de vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor acestora.



Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, comuna Corod este nominalizată. In comuna Corod, colectarea deseurilor menajere este realizata prin Serviciul Local de Salubrizare, conform HCL nr 54/2010 privind infiintarea si organizarea functionarii serviciului public de salubrizare. Activitatea de colectare a deseurilor a fost autorizata de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului prin autorizatia de mediu nr. 123/ 10.07.2012. Dotarile specifice pentru colectarea deseurilor in comuna Corod sunt urmatoarele :

cosuri stradale -150 buc ;

pubele de 240 l – 600 buc ;

pubele de 120 l - 1800 buc ;

containere de 1.100l – 26 buc (sta Corod – 18 containere, sat Blanzi – 4 containere, sat Bratulesti – 2 containere, sat Carapcesti – 2 containere)

1 autogunoiera cu masa compactoare de 180mc ;

1 container de plastic de 1.100 l si o pubela de 240 l pentru deseuri periculoase

4 containere pentru deseuri de ambalaje

6 containere de 1.100 l pentru colectare deseuri reciclabile i Deseurile de origine animala, cadavre de animale sunt depozitate temporar in lada frigorifica si predate catre o societate autorizata pe baza de contract, in vederea eliminarii acestora. Deseurile municipale amestecate sunt colectate in pubele amplasate in spatii special amenajate, de unde sunt preluate si transportate in vederea eliminarii la depozitul Rates Tecuci. Deseurile valorificabile ( sticla, plastic, hartie – carton) sunt colectate in containere speciale in 5 puncte de colectare , urmand a fi preluate de firme specializate, pe baza de contract, in vederea valorificarii acestora. Deseurile din constructiii si demolari sunt utilizate la amenajarea terenului ca umplutura. DEEE –urile sunt colectate intr-un container securizat amplasat in curtea primariei de unde sunt preluate pe baza de contract de firme specializate in vederea valorificarii acestora Deseurile vegetale si gunoiul de grajd sunt colectate in fiecare gospodarie in vederea utilizarii ca ingrasamant natural pentru terenurile agricole 3.4. Biodiversitate Pe teritoriul comunei Corod nu sunt intalnite zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI). 3.5. Mediul social şi economic Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Corod, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor;



- circulaţia pe drumurile publice locale; - redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; - managementul defectuos al deşeurilor; - zonele de protecţie sanitară.

3.6. Zgomot şi vibraţii Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile judetene si comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile. 3.7. Peisajul Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autoritatile publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 26 m2/locuitor pana la data de 31 decembrie 2013. Până la sfârşitul anului 2013, la o populaţie de 7.414 locuitori, suprafaţa de spaţiu verde a comunei Corod trebuie să ajungă la 192.764 m2 (19,28 ha). Acest lucru poate fi realizat deaorece prin PUG se propune ca suprafaţa ocupată de spaţiile verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Corod sa fie de 27,05 ha, adica 2,61 % din teritoriu. Spaţiile verzi existente sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzilor.

Avand in vedere ca prin PUG se vor amenaja 27,05 ha si tinand cont de faptul ca exista o populatie de 7.414 locuitori, rezulta ca fiecarui locuitor ii va reveni o suprafata de spatiu verde de cca. 36,48mp.

4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei Corod este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan. Pe teritoriul comunei Corod nu sunt întâlnite arii de protectie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importantă comunitară (SCI).

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic General

5.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice



Obiective la nivel local si national Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.



Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei Corod sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

extinderea teritoriului intravilan al comunei Corod cu 99,52 ha;

extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă la nivelul intregii comune;

infiintarea sistemului centralizat de canalizare ce va fi prevazut cu statie de epurare

modernizarea drumurilor comunale

infiintare muzeu satesc

infiintare piata agroalimentara

extinderea retelei de energie electrică si telefonie;

introducerea retelei de alimentare cu gaze naturale;

realizarea complex turistic si de agrement

Construire centru de zi pentru batrani (sat carapcesti)

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

regularizare albie parau Corozel Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E



5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora Reactualizare Plan Urbanistic General – comuna Corod, ce face obiectul prezentei evaluări poate avea un impact semnificativ asupra mediului



Tabelul : Obiective, tinte si indicatori

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

- Realizarea reţelelor de canalizare; - Realizarea de rigole şi şanţuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natura; - Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, etc.).

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Legea nr. 104/2010 privind calitatea aerului)

Emisii poluanţi : - NOx, - SOx, - Pulberi - CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG 1403/2007

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002



eliminarea/ valorificarea deseurilor

poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Legea nr. 211/2011, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

Zgomot şi vibraţii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraţii;

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate satele comunei; Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinţelor comunei; Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăţi autorizate specializate;

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;



Biodiversitate si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor



6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate atât în funcţie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenţialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe să funcţioneze obiectivele proiectate. PUG –ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Corod, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de reglementarile de protectie a mediului inconjurator. 6.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planul Urbanistic General Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizand urmatorul tabel:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ

Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv nesemnificativ

Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General

Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Corod asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:

extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă la nivelul intregii comune;

sistem centralizat de canalizare ce va fi prevazut cu statie de epurare

Modernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale

extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

extinderea intravilanului cu 99,52 ha din teritoriul administrativ al comunei Corod

propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale

Realizare complex turistic si de agrement

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

regularizare albie parau Corozel Obiectivul nr. 1 - extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă la nivelul intregii comune

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Niciun efect

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Niciun efect

Sănătatea Populaţiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

0 Niciun efect

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Niciun efect

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 5



Obiectivul nr. 2 - sistem centralizat de canalizare ce va fi prevazut cu statie de epurare

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact




+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin : - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant;

- încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staţia de epurare conform legislatiei în vigoare;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate

- desfiinţarea bazinelor tip absorbant.


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaţii. +1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Niciun efect


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 8



Obiectivul nr. 3 - Modernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2

Impact pozitiv semnificativ datorat: - lucrărilor de modernizare

şi asfaltare a drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

- amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.


+1

Crearea de santuri dalate si evacuarea apelor pluviale in

system centralizat de canalizare

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.



populatiei. +1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Niciun efect


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

+1

Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Conservarea resurselor; +2

Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă.

Total 8

Obiectivul nr. 4 - extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

Factor de mediu





0 Niciun efect

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin înlocuirea transformatoarelor cu ulei



cu transformatoare tip uscat.



populatiei. 0 Niciun efect

Riscuri naturale




cultural




0 Niciun efect




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatorilor cu energie electrică şi comunicaţii.

Total 3

Obiectivul nr. 5 - extinderea intravilanului cu 99,52 ha din teritoriul administrativ al comunei Corod

Factor de mediu a





0 Niciun efect

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1

Impact negativ datorat: - schimbarii categoriei de

folosinţă a terenului; - dezvoltarii economice a

comunei in viitor;



populatiei. 0 Niciun efect.

Riscuri naturale



Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari, etc.).


cultural




0 Niciun efect




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 2



Obiectivul nr. 6 – propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale

Factor de mediu a




Impact pozitiv datorita reducerii emisiilor de gaze arse provenite prin arderea

combustibililor solizi


0 Niciu efect




populatiei. +2

Impact pozitiv datorat cresterii gradului de confort

al populatiei

Riscuri naturale




cultural




0 Niciun efect





Total 6

Obiectivul nr. 7 - Realizare complex turistic si de agrement

Factor de mediu a

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact



Impact pozitiv datorat amenajarii de spatii verzi ce

vor avea ca effect reducerea emisiilor de gaze

cu effect de sera


0 Niciun efect

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Niciun efect.



populatiei. + 2

Impact pozitiv datorat crearii unui cadru adecvat de relaxare si recreere in

timpul liber

Riscuri naturale




cultural



+1

Impact pozitiv asupra zonei prin crearea unui habitat

propice dezvoltarii ulterioare a ecosistemelor terestre si




acvatice





Total 7

Obiectivul nr. 8 – Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

Factor de mediu a



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2 Impact pozitiv datorita

reducerii emisiilor de gaze cu effect de sera


0 Niciun efect




populatiei. +2

Impact pozitiv datorat cresterii gradului de confort

al populatiei

Riscuri naturale



Impact pozitiv datorita reducerii fenomenelor privind alunecarile de

teren, inundatiile


cultural




0 Niciun efect




Impact pozitiv semnificativ datorita imbunatatirii peisajului

Total 7

Obiectivul nr. 9 –Regularizare albie parau Corozel

Factor de mediu a





+ 2

Impact pozitiv semnificativ prin reducerea traficului prin

albia raului si astfel eliminarea poluarii apelor




populatiei. +1

Impact pozitiv prin cresterea sigurantei populatiei si

eliminarea pericolelor cu privire la aparitia inundatiilor

Riscuri Diminuarea/eliminarea +1 Impact pozitiv prin



naturale efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

eliminarea pericolelor cu privire la aparitia inundatiilor


cultural




0 Niciu efect.



Conservarea resurselor; +0 Niciun efect

Total 4

6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului

Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectiv relevant

1

Obiectiv relevant

2

Obiectiv relevant

3

Obiectiv relevant

4

Obiectiv relevant

5

Obiectiv relevant

6

Obiectiv relevant

7 Total

Obiectiv nr. 1

- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă la nivelul intregii comune

0 +2 0 +2 0 0 +1 5

Obiectivul nr. 2 -realizarea reţelei de canalizare

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8

Obiectivul nr. 3 -

modernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale

+2 +1 +1 +1 0 +1 +2 8

Obiectivul nr. 4

- extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 5

extinderea 0 0 -1 0 +1 0 +2 2



intravilanului cu 99,52 ha din teritoriul administrativ al comunei Corod Obiectivul nr. 6

- propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale

+2 0 0 +2 0 0 +2 6

Obiectivul nr. 7

- Realizare complex turistic si de agrement

+2 0 0 + 2 0 +1 + 2 7

Obiectivul nr. 8

- Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

+2 0 0 + 2 +1 0 + 2 7

Obiectivul nr. 9

- regularizare albie parau Corozel

0 + 2 0 +1 +1 0 0 4

Total 8 7 3 12 4 2 14

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Corod rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentat in figura de mai jos:



Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG – ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Singurul obiectiv de mediu relevant care a înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăţirea calităţii solului. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel se poate concluziona ca implementarea PUG va contribui la :

- limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; - la îmbunătăţirea calităţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.



7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste o imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Corod. De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism general al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier datorita:

- amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită; - lipsei unor activitati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Propunerile P.U.G. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a comunei Corod. Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Corod se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa Planul Urbanistic General al comunei Corod prevede urmatoarele măsuri de asigurare a protectiei surselor de apa:

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate; - Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in

prealabil, mentinandu-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apa; - Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri

potabile, in favoarea utilizarii apei din straturile subterane de mare adancime. - Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre

versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului. Masuri prevazute prin PUG cu privire la alimentarea cu apa Prin prezentul PUG se propun urmatoarele:

1. pentru satul Corod:

realizarea a 2 puturi forate de mare adancime pentru asigurarea necesarulu i de apa

marirea capacitatii de inmagazinare de la 500 mc la 1000mc

extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toate zonele propuse pentru a fi introduse in intravilan

2. pentru satele Blanzi, Carapcesti si Bratulesti :



realizarea a 3 puturi forate de mare adancime pentru asigurarea necesarului de apa

inmagazinarea apei se va realiza in 2 rezervoare: unul de 200mc si unul de 300 mc

statie de tratare a apei

retea de alimentare cu apa potabila pentru toate zonele propuse pentru a fi introduse in intravilan

Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din extinderile de intravilan propuse se va realiza din reţeaua de apă potabilă a comunei. Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederile din plan, astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabila intreaga comuna, inclusiv noile lotizari. Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă se impun următoarele măsuri:

se vor respecta zonele de protectie aferent fiecărui put forat;

se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zilnice si sezoniere ale necesarului de apă;

imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul persoanelor neautorizate si al animalelor;

se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile;

se vor intretine si igieniza bazinele de depozitare a apei potabile extrase din puturile forate, ori de cate ori este nevoie;

procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic;

Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru comuna Corod apele menajere vor preluate prin intermediul unei retele de canalizare si vor fi evacuate la statia de epurare tip mecano - biologica care va fi amplasata pe teritoriul satului Corod, latura de sud. Reţeaua de canalizare propusă va fi realizata în sistem separativ şi cuprinde si va cuprinde colectoarele principale, colectoarele secundare, statii de pompare ape uzate şi căminele de vizitare. Colectoarele principale vor prelua apele uzate şi le vor deversa în statia de epurare, iar colectoarele secundare preiau apele uzate de la racordurile individuale de canalizare şi le distribuie în colectoarele principale. Pe reţeaua de canalizare se vor amplasa tehnologic cămine de vizitare, iar acolo unde configuraţia terenului o impune, se vor amplasa cămine de spălare, pentru a asigura viteza de autocurăţire. Executia retelelor de canalizare necesare pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţ iei de epurare a apelor uzate;



- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer In PUG sunt prevazute masuri ale caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad urmatoarele:

- In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate cu plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite

- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, conform prevederilor legislative. Serviciul Local de Salubritate va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru a se evita descompunerea deşeurilor, generarea de noxe sau mirosuri;

- adoptarea unor sisteme de incalzire care sa produca un minim de gaze arse, eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliana;

- in cadrul procesului de avizare a amplasarii unor activitati economice este necesara impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

- demararea lucrarilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune

- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate a solului

- realizarea sistemelor de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol

Cele cinci platforme de deşeuri menajere neconforme din comuna s-au închis conform prevederilor legale, urmându-se o procedură simplificată. Reabilitarea acestora s-a realizat prin compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant , iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 120/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare . Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 344//2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului si în special a solurilor,



atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, sau se va valorifica/ elimina prin firme autorizate. Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole si a Codului bunelor practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005. Deseurile de animale moarte vor fi depozitate intr-o ladă frigorifică si eliminate de o firmă specializată/autorizată.

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate Implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Planul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. Obiectivele prevazute in plan nu presupun modificarea/ distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, modificari ale resurselor speciilor de p lante cu importanta economica. Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri de conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în protecţia mediului :

- interzicerea tăierii ilegale de arbori; - interzicerea păşunatului; - continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu

respectarea severă a amenajamentelor; - extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de

categoria (zona) în care se impun aceste lucrări; - supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic; - eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor

forestieri; - asigurarea pazei permanente a fondului forestier.

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic

Masurile prevazute in PUG menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitorilor comunei Corod sunt:

- reabilitarea /asfaltarea drumurilor comunale, judeţene acolo unde se impune; - refacerea parapetilor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc - dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie,

realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circu laţia pietonilor; - se vor efectua lucrari de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune

prin impadurirea zonelor expuse - pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din

studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale - sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor - fara sa se afecteze proprietatile învecinate



- extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare

- se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare;

- mentinerea si protectia padurilor si plantatiilor forestiere din extravilan si intravilan, având în vedere rolul lor de protectie.

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intentioneaza sa fie utilizata forţa de muncă disponibilă la nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul de siguranţă al circulaţiei. Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună ; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai. În relansarea dezvoltării localităţilor comunei Corod pot contribui următorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă. - Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare

de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaţie.

- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reutilizarea/ rentabilizarea spaţiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităţii locale. Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).

8.6. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul cultural,

arheologic şi arhitectonic Valul de apărare a fost cercetat încă din 1885, profesorul Radu Vulpe efectuând cercetări mai ample în 1948-1949, iar profesorul Mihalache Brudiu, definitivând munca predecesorului său în jurul anilor 1970-1980. Deoarece face parte din valurile antice de apărare si se întinde pe o lungime de 90 de km, străbătând judeţul Galaţi de la Stoicani, pe malul Prutului, până la Ploscuţeni pe Siret, a fost clasat în 1992, ca monument istoric de importanţă naţională si internaţională, astăzi apărând în Lista monumentelor istorice cu codul GL -I-s-A-02975. Este singurul monument istoric pe care îl deţine comuna Corod. Trebuie precizat că din localitatea Plevna (com. Rediu) şi până la Matca, în zona Tecuciului , valul este mai puţin cunoscut de localnici. Acest lucru se datorează, probabil, şi stării precare de conservare, care este cu mult mai rea decât în 1949, când a fost cercetat de prof. R.Vulpe. Astăzi se poate observa o fâşie lată de pământ, de circa 6 metri, care se diferenţiază prin culoare de restul pământului din jur. Acest val are o direcţie în diagonală NV - SE, aproape de limita administrativă a comunelor Corod şi Matca. (Anexa 5) . Acest monument istoric face obiectul unui studiu istoric separat, el fiind clasat în Lista monumentelor istorice încă din 1992, cu codul GL-I-m-A-02975.04, grupa A semnificând importanţa naţională şi internaţională a monumentului.



Măsuri pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in:

interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală;

Instituirea zonei de protecţie pentru Valul lui Atanaric

elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidentă valoarea acestora;

constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe " editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 1.



Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă) Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa

Nu au fost stabilite sisteme de captare/ epurare ape uzate menajere

Realizare sistem canalizare si evacuarea apelor menajere uzate in statia de epurare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost:

- realizarea sistemului de captare/epurare ape uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu

- realizarea de bransamente individuale la reteaua de canalizare este o solutie economică suportabilă de populatie;

Depozitarea deşeurilor

Deşeurile municipale colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci Au fost stabilite puncte de colectare selectiva a deseurilor

Deşeurile municipale colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci Au fost stabilite puncte de colectare selectiva a deseurilor

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor.

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 99,92 ha.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti.

Lipsa zonelor de protectie a obiectivelor de interes local si national

Nu există alternativă

Instituirea zonelor de protectie. Măsuri si reguli privind constructia in zonele de protecte.

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislatiei in domeniu privind protejarea patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea sa.



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.P.M Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de constructie ce se vor executa ulterior. La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative



Nr. Crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa

monitorizarii Autoritatea

responsabilă Prevederi legislative

1. Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferici specifici: pulberi, noxe, miros

Anual În cazul unor

reclamaţii

Primaria Corod APM Galati

Operatori economici

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerul înconjurător Ord 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

2. Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va respecta frecventa

impusa prin autorizatiile de gospodarire a apelor (daca este cazul)

Primaria Corod (daca este cazul)

SGA Galati DSP Galati

HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005 Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare HG 974/ 2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

3. Protectia solului Parametri de calitate a solului

anual Primaria Corod

APM Galati Ordinul MAPM nr. 756/1997

4. Gestionarea deseurilor

Cantitati de deseuri colectate si predate

lunar Primaria Corod Operatorul de

salubritate

H.G. nr. 856/16.08. privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare

5.

Protectia populatiei pentru diminuarea / eliminarea efectelor alunecarilor de teren

Suprafata de teren stabilizat

anual Primaria Corod -

6. Zonare teritoriala Numar de certificate de urbanism si autorizatii de construire eliberate

anual Primaria Corod Conform prevederilor legislative specifice

7. Spaţii verzi Suprafata efectiva de spatii verzi

anual Primaria Corod Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata - Registrul naţional al spaţiilor verzi



11. Rezumat fără caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Corod a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Comuna Corod este situată în partea de nord-vest a Judeţului Galaţi si se compune din doua sate si anume: Corod si Bucesti. Suprafaţa administrativa a comunei este de 10.559 ha. Faţă de situaţia existentă înaintea promovării PUG – ului, se propune extinderea intravilanului cu o suprafaţă de 99,52 ha, de la un total existent pe comună de 938,39 ha la un total propus de 1.037,91 ha. Activitatatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majoritatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale. Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Corod pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. Prin Planul Urbanistic General al comunei Corod se propun pentru următorii ani urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

1. Extinderea intravilanului comunei Corod cu 99,52ha; 2. Modernizari ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor interioare; refacere şi

modernizare poduri 3. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi

drumurile agricole de exploataţie, situate în fondul funciar agricol 4. Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă in sistem centralizat 5. Infiintarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii

apelor uzate menajere si a celor pluviale 6. Construire sala sport 7. Regularizarea albiei Paraului Corozel 8. Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie 9. Construire centru de zi pentru batrani in satul Carapcesti 10. Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (spatiu verde aferent zonei

centrale, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie) 11. Infiintare muzeu satesc 12. Amplasare piata agroalimentara 13. Amenajare lacuri cu destinatia de exploatare piscicola si de agrement 14. Retea de alimentare cu gaze naturale.

Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietatea Consiliului Local Corod si au ca destinaţie zone pentru locuinte, spatii verzi amenajate, sport si agrement. Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de



implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei. Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUG care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. In urma evaluarii de mediu a PUG Corod s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

- Realizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va imbunatati starea de igiena a locuitorilor;

- Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

- Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

- Mentinerea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- In situatia implementarii PUG calitatea solului se va imbunatati, vor scadea riscurile de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii prin indiguiri, si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport.

- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin consolidari, plantatii, inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii.

CONCLUZII

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Corod va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătilor pe termen mediu si lung. Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu.



12. GLOSAR DE TERMENI Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.



13. Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi; 2. CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu – PUG – Actualizare PUG Comuna Corod, 2012; 3. Institutul National de Statistica 4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor 5. Dimitrie Oancea, Cazimir Swizenwski – judetul Galati, Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti, 1979. 6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ; 8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti, 2002; 9. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995; 10. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura

Medicală, Bucureşti, 1978; 11. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 12. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982); 13. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor din gospodăriile individuale asupra calităţii ape i de alimentare din zonele rurale;

14. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

ANEXE Anexa 1 – Avizul Consiliul Judeţului Galaţi ; Anexa 2 – Avizul SC FDEEE Electrica – SD Galaţi ; Anexa 3 – Avizul MIRA – ISU Galaţi ; Anexa 4 – Avizul MIRA DGMLA ; Anexa 5 – Avizul S.C. Romtelecom S.A. ; Anexa 6 – Avizul Ministerul Sănătăţii - AJSP Galaţi; Anexa 7 – Avizul Ministerul Apărării – Statul Major General; Anexa 8 – Avizul SRI – UM 0362 Bucureşti ;

plan urbanistic general comuna corod, judetul galati … galati/avize... · demersul s-a bazat pe...

Documents