plan sectorial–ader 2020 - guvernul romaniei · naţional şi regional pentru evaluarea...

PLAN SECTORIAL– ADER 2020Contractor: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru

Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului București, INCDPAPM-ICPA București

Obiectivul general (acronim):

Numărul / codul proiectului: ADER 12.2.1. Contract: 12.2.1/2015

Anul începerii: 01.10.2015 Anul finalizării: 12.12.2018 Durata: (luni) 39

Denumirea proiectului: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO‐LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice

Denumire: Etapa 2 „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit prin luarea în considerare a datelor privind acoperirea terenurilor”

Persoana de contact: Dr. VRÎNCEANU ANDREI

Date de contact: Tel: 021/3184458/252, Fax: 021/3184348, e-mail: [email protected] B-dul Mărăşti nr. 61, sect. 1, Bucureşti

Obiectivul Proiectului: Conservarea și valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor resurselor de sol

Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 2/2016


Obiectivele etapei:

elaborarea metodologiei de agregare a informaţiilor geo-referenţiate de sol cu informaţii din alte surse;dezvoltarea SIGSTAR200+, al resurselor de sol 1:200.000 actualizat cu informaţii din alte surse;cuplarea datelor georeferenţiate din SIGSTAR200+ cu datele din blocurile fizice delimitate în sistem IACS;dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru resursele de sol la nivel de UAT la scări mari SIGSTAR10K, SIGSTAR5K;diseminarea rezultatelor

Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 2/2016Rezultatele scontate pentru atingerea obiectivelor:Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol și teren asociatblocurilor fizice din sistemul IACS;Îmbunătățirea acurateții informației din hărțile de sol 1: 200 000 prinluarea în considerare a datelor privind utilizarea terenului;Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol și teren pentru scărimari (1: 5 000 și 1: 10 000) pe baza materialul cartografic elaborat deOJSPA în Programul național de monitorizare sol-teren pentruagricultură;Valorificarea cercetărilor anterioare în contextul fundamentării șiimplementării noilor politici agricole comunitare, dar și a PNDR 2015-2020;Crearea unor baze de date georeferențiate pentru elaborarea,implementarea și gestionarea politicilor de dezvoltare a sectoareloragriculturii românești și a dezvoltării rurale, în conformitate cu strategiaeuropeană în domeniul PAC precum și cu cerințele impuse demodificările climatice.


Faza 2/2016 – Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit prin luarea în considerare a datelor privind acoperirea terenurilor


Au fost derulate 6 activităţi, conform planului de realizare:•Activitatea II.1 Realizarea SIG al resurselor de sol conform metodologiei elaborate în cadrul Activității I.3;•Activitatea II.2 Actualizarea indicatorilor ecopedologici utilizați în metodologia elaborării studiilor pedologice și armonizarea cu metodologiile internaționale;•Activitatea II.3 Elaborarea metodologiei pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG realizat în Activitatea II.1 cu datele din blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS);•Activitatea II.4 Elaborarea metodologiei unitare la nivelul țării de transpunere în format digital a hărților de sol scara 1:10 000 (1:5 000) realizate de oficiile județene pentru pedologie și agrochimie (OSPA) pentru terenurile agricole la nivel de unitate administrativ teritorială (UAT);•Activitatea II.5 Elaborarea criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se vor realiza transpunerea din suport letric în suport digital a hărților de sol scara 1: 10 000 (1:5 000);•Activitatea II.6 Diseminarea rezultatelor.


•Activitatea II.1 Realizarea SIG al resurselor de sol conform metodologiei elaborate în cadrul Activității I.3;

•Obiectivul principal a fost de a furniza seturi de geodate îmbunătățite prin cuplarea celor două baze de date în vederea elaborării de hărţi și materiale cartografiate în format digital la scară mică pentru întregul teritoriu al ţării, care să poată fi utilizate la adoptarea deciziilor la nivel naţional şi regional pentru evaluarea terenurilor agricole, stabilirea intensităţii şi extinderii diferitelor procese de degradare a solului şi de deşertificare, promovarea în practica agricolă a unor componente din cadrul sistemelor tehnologice în acord cu specificul local, dezvoltarea unei agriculturi durabile.

Pentru a realiza acest obiectiv central, s-a urmărit: corelarea şi actualizarea diferitelor hărţi existente şi a diferitelor baze de date, realizându-se astfel o

hartă unitară care să includă întreaga informaţie accesibilă, precum şi a informaţiei (atributelor) existente pentru aceste hărţi; elaborarea şi validarea de funcţii de pedotransfer pentru estimarea unor atribute absente şi introducerea

în harta unificată a caracteristicilor astfel estimate; elaborarea unor hărţi şi evidenţe de suprafeţe privind acoperirea terenurilor agricole și non-agricole,

zonare pentru diferite folosinţe agricole, corelarea acestei informaţii cu sisteme suport de decizie.


II.1.1 Materiale și metodaMaterialele utilizate pentru a realiza sistemul informatic geografic al resurselor de sol SIGSTAR200cu sistemul informatic privind acoperirea terenurilor FAO –LCCS au fost următoarele:•harta de soluri scara 1:200 000 din SIGSTAR200;•harta privind acoperirea terenurilor FAO-LCCS.

Pe lângă aceste două baze de date s-au mai folosit:•harta unităţilor administrative la nivel de comună, oraş, municipiu – NUTS5;•modelul digital al terenului SRTM90.Metodologia utilizată a fost dezvoltată în primul an de execuție a proiectului, respectiv în cadrulactivității I.3 și a urmărit în primul rând o descriere complexă şi unitară a resurselor de sol pentrufiecare poligon cuprins în baza de date. Pentru a realiza acest lucru, s-au urmat paşii descrişi încontinuare:•s-a realizat o bază de date centralizată cu toate hărţile necesare;•s-a decupat conturul conform hărții administrative a României;•cu ajutorul suitei de programe ArcGIS și a funcțiilor în meniul ArcView Geoproccesing (funcţiacrop), s-a decupat teritoriul țării în parte de pe hărţile (temele) luate în considerare: harta de soluriscara 1:200 000 din SIGSTAR200 şi harta privind acoperirea terenurilor FAO-LCCS.


• în urma suprapunerii stratului georeferenţiat al resurselor de sol cu stratul cuprinzândacoperirea terenurilor, fiecărui poligon i-a fost atribuit unul sau mai multe tipuri de sol.Atribuirea a fost făcută standardizat, cu excepţia cazurilor în care un tip de sol sesuprapunea integral peste limitele poligonului din harta FAO-LCSS. Acolo unde a fostcazul, prin raţionamente de tip expert, prin care se atribuie poligon unui tip de sol luând înconsiderare utilizarea principală a terenurilor, tipurile de sol dominante din poligon, precumşi informațiile date de modelul digital al terenului SRTM90.

• în cazul în care unui poligon nu i-a putut fi atribuit un singur tip de sol, unităţii cartograficerespective i-au fost atribuite mai multe tipuri de sol în funcţie de procentul pe care acesteaîl ocupă în poligonul respectiv.

• sunt comparate distribuţia utilizării terenului evaluată prin metodologia FAO-LCCS corelatăcu harta resurselor de sol scara 1:200 000.

Se corelează cele două baze de date georeferenţiate şi se asociază unul sau mai multe tipuri (asociaţii) de sol unui poliogon al hărții privind acoperirea terenului.



II.1.2 Rezultate și discuții

Figura nr. II.1.1. Rularea bazei de date SIGSTAR200 în suita de programe ArcGIS


Figura nr. II.1.2. Atributele bazei de date SIGSTAR200


Figura nr. II.1.3. Rularea bazei de date privind acoperirea terenurilor FAO-LCCS în suita de programe ArcGIS


Figura nr. II.1.4. Atributele bazei de date privind acoperirea terenurilor FAO-LCSS


Figura nr. II.1.5. Realizarea și rularea SIG al resurselor de sol cuplat cu acoperirea terenurilor FAO-LCCS în suita de programe


Figura nr. II.1.6. Atributele bazei de date a sistemului informatic geografic realizat în urma cuplării


Activitatea II.2 Actualizarea indicatorilor ecopedologiciutilizați în metodologia elaborării studiilor pedologice șiarmonizarea cu metodologiile internaționale

Importanța tot mai crescută de transformare a metodologiilor existente în instrumente încadrul sistemelor de suport – decizie (SSD) în vederea analizării de către specialiști și furnizareade informații cu un nivel de acurațe ridicată administrațiilor județene și naționale, crează premiseleunui amplu proces de completare și actualizare a indicatorilor ecopedologici din Metodologiapentru Elaborarea Studiilor Pedologice, care poate fi concretizat la sfârșitul actualului proiect decercetare într-un act normativ asumat de către ministerele de resort, in speță Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale și probabil Ministerul Mediului. De aceea, va trebui să se țină cont deresursele existente în evaluarea terenurilor, acestea fiind tot mai multe și tot mai diverse, cum ar fi:

- baze de date pentru diferite scopuri, diferite scări de detaliere, diferite metodologii, sisteme informatice (GIS), ortofotoplanuri, modele digitale de teren (DEM), sisteme de cartografiere digitală a solului (DSM), date de teledetecție (inclusiv cele dinamice);

- indicatori, modele și metode de evalure deja existente/elaborate;- instrumente informatice existente care funcționează deja în evaluare terenurilor;- standarde implicate în evaluare terenurilor: standardele ISO, reglementări, directive,

recomandări, rezultate preluate din metodologiile rulate in cadrul altor proiecte internaționale (ex. Directiva INSPIRE, Directiva Cadru Apă, Strategia Tematică pentru Protecția Solului, Proiectul MEDALUS sau ENVASSO etc.)

II.2.1 Indicatori privind structurarea spațială a datelor:

Prin Directiva INSPIRE se dorește creșterea gradului de accesibilitate la date și informații spațiale a potențialilor utilizatori sau părți interesate, de aceea este deosebit de importantă introducerea unor indicatori care să crească gradul de acuratețe a fiecărui element, aceștia putând fi identificați prin referire la poziția georeferențiată. Aceasta poate fi facută cu ajutorul unui receptor GNSS (cunoscute mai mult ca GPS-uri) în sistem geografic cum este cazul proiecției WGS84, sau numeric utilizîndu-se in cazul acesta proiecția STEREO 1970.

In vederea stocării în viitor a hărților de sol-teren sub formă digitală în structuri de tipul sistemelor informatice georgafice (SIG), pe toate hărțile de sol-teren vor fi evidențiate un număr minimum de patru puncte fixe identificabile pe teren, pentru cre se vor preciza coordonatele lor, corespunzătoare scării de lucru (scara1:5 000 sau 1:10 000). De asemenea, este de dorit ca atât în cazul grid-urilor standardizate sau randomizate utilizate în efectuarea studiilor și cartărilor agrochimice, precum și cele pentru diferite scopuri și folosințe, să fie realizate în sisteme de coordonate.


II.2.2 Indicatori privind informațiile fizico-geografice despre teritoriu/amplasament


Tabel nr. II.1. Categorii de relief după panta generală (regională) a teritoriului (SOTER –1993)

Cod Simb. Valoarepantă

Denumire Corelarecu unități

1 W 0-2% Tabular/umed (flat, wet) (50-90% acoperitpermanent cu apă)

L

2 F 0-2% tabular (flat) C,T, L3 G 2-5% Slab ondulat (gently undulating) C, P4 U 5-10% Ondulat (undulating) P5 R 10-15% Vălurit (rolling) P, D6 S 15-30% Moderat accidentat (moderately steep) D7 T 30-60% Accidentat (steep) D, M8 V >60% Foarte accidentat (very steep) M

Tabel nr. II.2. Intensitatea fragmentării reliefului (SOTER, 1993)

Cod Caracteristici Denumire

1 < 10 km/km2 Slab fragmentat

2 10-25 km/ km2 Fragmentat

3 25 km/ km2 Puternic fragmentat

II.2.3 Indicatori privind scurgerea de suprafață


Tabel nr. II.3. Tipuri de scurgere la suprafaţă – (FAO, 1994)

Cod Simb. Denumire

1 A Areic (sit de recepţie şi reţinere)

2 N Nici recepţie din lateral nici evacuare (teren plan, orizontal, pante0,5%)

3 S Scurgere slabă (pante 0,5-2%)

4 M Scurgere moderată – rapidă (pante 2-10 %)

5 R Scurgere rapidă (pante10%)

II.2.4 Indicatori privind apa freatică prin care se pot estima mineralizarea si calitatea acesteia, conform:


Tabel nr. II.4.Calitatea apei freatice (FAO – 1994)

Cod Simb. Denumire Cod Simb. Denumire 1 D Dulce 4 P Poluată 2 M Salmastră 5 O Oxigenată 3 S Sărată 6 R Stagnantă (redusă)

II.2.5 Indicatori privind natura materialul parental


Tabel nr. II.5. Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)x) sau materiale parentale pentru sol (M (rezultate prin alterare, rămase in situ şi/sau transportate şi redepozitate, în genere în holocen, cu

excepţia loessului, depozitelor loessoide şi a unor nisipuri de dune) (SRTS-2003, indicator 21a)Simbol Cod Denumire S 100 Materiale de dezagregare-alterare in situ sau puţin transportate Sr 110 Materiale reziduale (de regulă preholocene) (bauxite, terra rossa) Ss 120 Materiale de dezagregare-alterare in situ (materiale eluviale) (de regulă pe

culmi, creste, platouri) 121 carbonatice 122 necarbonatice

Sp 130 Materiale de dezagregare-alterare de pantă (materiale deluviale-coluviale) 131 de pantă carbonatice 132 de pantă necarbonatice 133 coluviale carbonatice 134 coluviale necarbonatice

So 140 Materiale organice (turbe) formate in situ T 200 Materiale transportate şi redepozitate Tf 210 Depozite fluviatile, proluviale şi fluviolacustre

211 Materiale fluviatile carbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi, argile)

212 Materiale fluviatile necarbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi, argile)

213 Materiale lacustre carbonatice 214 Materiale lacustre necarbonatice 215 Materiale lacustre calcaroase (cu peste 40 % CO3Ca)

Tm 220 Depozite marine şi lagunare 221 Materiale marine carbonatice (include nisipuri, luturi, argile) 222 Materiale marine necarbonatice (include nisipuri, luturi, argile) 223 Materiale lagunare carbonatice 224 Materiale lagunare necarbonatice 225 Materiale lagunare calcaroase (cu peste 40 % CO3Ca)

Te 230 Depozite eoliene 231 Loessuri şi depozite loessoide carbonatice 232 Loessuri şi depozite loessoide necarbonatice 233 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) carbonatice 234 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) necarbonatice

Tg 240 Depozite glaciare Ta 250 Depozite antropice

251 Materiale (roci) sedimentare remaniate carbonatice 252 Materiale (roci) sedimentare remaniate necarbonatice 253 Materiale pământoase remaniate (mixice) carbonatice 254 Materiale pământoase remaniate (mixice) necarbonatice 255 Halde de steril, gangă, zgură, cenuşi etc. (Materiale spolice) 256 Deşeuri urbane (moloz, resturi domestice etc.) (Materiale urbice) 257 Deşeuri organice, umpluturi predominant cu materiale organice

(Materiale garbice)

II. 2.6 Indicatori privind tipurile de eroziune în funcție de agent și mecanism


Tabel nr. II.6. Tipurile de eroziune după agent şi mecanism (FAO, 1994; SSM, 1993)Cod Simb. Denumire Caracteristici 10 EA Eroziune prin apă Îndepărtarea particolelor de sol de către apele de

suprafaţă 11 EAS Eroziune de

suprafaţă (în pânză) Solul este mai mult sau mai puţin uniform îndepărtat fără o dezvoltare evidentă de rigole şi şanţuri. Apar şiroiri subţiri şi întortocheate excesiv de numeroase şi instabile. Ele se lărgesc şi capătă alură rectilinie pe măsură ce creşte volumul scurgerii. Eroziunea de suprafaţă este mai puţin aparentă în primele stadii decât alte tipuri de eroziune. Ea poate fi serioasă chiar pe pantele care au un gradient al pantei de numai 1 sau 2 procente; totuşi ea creşte în intensitate odată cu accentuarea pantei.

12 EAR Eroziune de şiroire (în rigole)

Îndepărtarea solului are loc prin formarea de numeroase rigole mici dar evidente pe care se concentrează scurgerea. Eroziunea prin rigole este intermediară între cea de suprafaţă şi cea de adâncime (de ravenare). Rigolele sunt destul de puţin adânci încât pot fi uşor nivelate prin arătură

13 EAA Eroziunea de adâncime (în ravene)

Îndepărtarea solului are loc prin formarea de ogaşe şi ravene de-a lungul liniilor de concentrare a scurgerii. În contrast cu rigolele acestea nu pot fi nivelate prin arătură obişnuită. Ravenele adânci nu pot fi trecute cu tipurile obişnuite de echipamente agricole.

14 EAT Eroziunea subterană sau prin tunelare

Acest tip de eroziune rezultă prin circulaţia subterană a apei şi apare în solurile cu orizonturi sau strate de subsuprafaţă care sunt mai susceptibile la îndepărtare decât orizonturile sau stratele de la suprafaţă. Rezultatul este formarea de “tunele” care se lărgesc şi se unesc, determinând prăbuşirea solului de deasupra şi formarea de “pâlnii” sau adâncituri (sufoziuni)

20 EV Eroziune prin vânt Îndepărtarea prin spulberare (deflaţie) a particulelor de sol în perioadele uscate ale anului. Materialul este depus în locurile adăpostite de vânt. Areale mai mici cu soluri în care orizontul superior a fost îndepărtat pot fi asociate în mod complicat cu zone de depuneri încât nu pot fi redate separat pe hartă. Eroziunea prin vânt este caracteristică climatelor calde, secetoase şi afectează în special solurile nisipoase. În condiţii extreme peisajul caracteristic este cel de nisipuri mişcătoare.

30 EL Eroziunea prin alunecări

Acest termen se referă la deplasările în masă a solului. Se disting două tipuri principale: alunecări şi curgeri. Deplasările de teren prin alunecări sunt categorisite în slab şi puternic

II.2.7 Indicatori privind gradul de eroziune a solului


Tabel nr. II.7. Grade generale de eroziune (FAO – 1994)

Cod Simb. Denumire Criterii 1 N Nulă Absenţa eroziunii observabile 2 S Slabă Este evidentă o anumită îndepărtare parţială a orizontului de

suprafaţă. Funcţiile biotice originale ale solului sunt practic intacte

3 M Moderată Se constată o pierdere evidentă a orizonturilor de suprafaţă. Funcţiile biotice originale sunt parţial afectate.

4 P Puternică Orizonturile de suprafaţă sunt îndepărtate în întregime şi sunt aduse la zi orizonturile subiacente. Funcţiile biotice originale sunt intens afectate

5 E Extremă Dispariţia şi a orizonturilor subsuperficiale mai profunde (badland). Funcţiile biotice originale sunt complet distruse.

II.2.8 Indicatori privind caracteristicile de suprafață ale solului


Tabel nr. II.8. Grosimea crustei (FAO, 1994)

Tabel nr. II.9. Consistenţa crustei (F.B.-1998)

Cod Simbol Descrierea Valoare 1 A Absentă - 2 S Subţire 2 mm 3 M Mijlocie 2 – 5 mm 4 G Groasă 5 – 20 mm 5 E F. groasă 20 mm

Cod Simbol Descriere 1 S Uşor dură 2 H Dură 3 V Foarte dură 4 E Extrem de dură

II.2.9 Indicatori privind gradul de alterare a fragmentelor de roca


Tabel nr. II.10. Gradul de alterare a fragmentelor de rocă (scheletului) (FAO, 2006)

Simbol Cod Denumire Criterii SA 1 Nealterat sau slab alterat Fragmentele nu prezintă alterare sau sunt slab alteraAP 2 Alterat parţial O decolorare şi o pierdere a formei cristalelor în zone

externe ale fragmentelor, în timp ce centrul rămânrelativ proaspăt şi fragmentele nu au pierdut decât mică parte din rezistenţă.

PA 3 Puternic alterat Toate mineralele chiar şi cele mai rezistente sualterate, puternic decolorate chiar în interiorfragmentelor care tind să se dezagrege chiar şi la presiune moderată.

II.2.10. Indicatori privind cimentarea solului


Tabel nr. II.11. Continuitatea cimentării/compactării (FAO 2006)

Tabel nr. II.12. Structura (organizarea) stratelor cimentate (FAO 2006)

Simbol Cod Denumire Caracteristici F 1 Fragmentară Stratul este cimentat sau compact în proporţie de

<50% şi prezintă o configuraţie neregulată D 2 Discontinuă Stratul este cimentat sau compact în proporţie de 50-

90% şi prezintă o configuraţie relativ regulată C 3 Continuă Stratul este cimentat sau compactat>90% şi este doar

local întrerupt de crăpături

Simbol Cod Denumire Caracteristici L 1 Lamelară Părţile cimentate sau compactate sunt lamelare şi

au o orientare orizontală sau suborizontală V 2 Veziculară Stratul prezintă goluri echidimensionale care pot fi

umplute cu material necimentat P 3 Pisolitică Stratul este constituit predominant din noduli

sferici N 4 Nodulară Stratul este constituit predominant din noduli sau

concreţiuni cimentate.


Tabel nr. II.13. Natura agentului de cimentare, compactare (FAO 2006)

Tabel nr. II.14. Clase de cimentare (FAO 2006)

Simbol Cod Denumire Cod Denumire K 1 Carbonaţi C 8 Argilă Q 2 Silice Gs 9 Gips KQ 3 Carbonaţi-silice Cs 10 Argila-sesquoioxizi F 4 Fier (oxizi) M 11 Mecanic FM 5 Fier –Mangan

(sesquioxizi) P 12 Arătură (plug)

FO 6 Material ferohumic Nc 13 Necunoscut G 7 Silicaţi

Simbol Cod Denumire Descriere N 1 Necimentat Nu se observă cimentare sau

compactare Y 2 Compact dar necimentat Masa compactată este semnificativ mai

tare sau mai sfărâmicioasă decât alte materiale de sol (se dispersează în apă)

W 3 Slab cimentat Masa cimentată este sfărâmicioasă şi tare dar poate fi sfârâmată în mâini

M 4 Moderat cimentat Masa cimentată nu poate fi sfărâmată în mâini dar este discontinuă (<90% din masa solului)

C 5 Cimentat Masa cimentată nu poate fi sfărâmată în mâini şi este continuă (>90% din masa solului).

I 6 Întărit (indurat) Masa cimentată este continuă (>90% şi nu poate fi sfărâmată prin greutatea corpului (75 Kg pedolog standard)

II.2.11 Indicatori privind densitatea de împachetare


Tabel nr. II.15. Clase privind densitatea de împachetare

Simbol Cod Clasă Valoare PD (g/cm-3) L 1 Mică <1.40 M 2 Medie 1.40 – 1.75 H 3 Mare >1.75

PD = DA + 0,009*Argila unde: PD - densitatea de împachetare (g/cm-3) DA - densitatea aparentă (g/cm-3)

Argila - conţinutul de argilă<0,002 mm (%)

II.2.12 Indicatori privind susceptibilitatea la compactare


Tabel nr. II.16. Clase privind susceptibilitatea la compactare

Simbol clasă texturală Cod

Valoare PD (g/cm-3) mică medie mare <1.40 1.40 – 1.75 >1.75

NG NM NF UG UM UF 1 Foarte mare Mare Medie1

SG SM SF SS SP 2 Mare Medie Medie LN LL LP 3 Medie ( mare) Medie Mică2

TN TT TP 4 Medie3 Mică4 Mică AL AP AA AF 5 Medie Mică Mică

O 6 Foarte mare Mare 1 Cu excepţia solurilor nisipoase compactate natural sau cimentate pentru care susceptibilitatea

la compactare este foarte mică 2 Aceste soluri sunt deja compactate 3 Aceste valori pentru densitatea de împachetare se găsesc în solurile aluviale recente cu

densităţi aparente cuprinse între 0.8 – 1 g/cm-3 sau în straturile de la suprafata solurilor cu >

5% carbon organic

4 Solurile aluviale din această categorie au susceptibilitatea la compactare medie

II.2.13. Indicatori privind stresul de precompresie


Tabel nr. II.17. Clase privind stresul de precompresie

Cod Simbol Clase Interval de valori (kPa) 1 VL Foarte mic <30 2 L Mic 30 - 60 3 M Mediu 60 - 90 4 H Mare 90 - 120 5 VH Foarte mare 120 - 150 6 EH Extrem de mare >150

II.2.14. Indicatori biofizici privind numărul de zile de creştere


Tabel nr. II.18. Clase privind numărul de zile de creștere

Tabel nr. II.19. Clasele diferentiate ale regimului de umiditate

II.2.15. Indicatori privind caracterizarea intensității secetei și deșertificăriI

Cod Simbol Clase de interpretare Numărul de zile de creștere 1 VS Constrângeri foarte severe ≤ 60 2 S Constrângeri severe >60 şi ≤ 75

Cod P / ETP0 Clasa regimului de umiditate 1 0.0002 – 0.03 Desert 2 0.031 – 0.2 Arid 3 0.201 – 0.5 Semi-arid 4 0.501 – 0.65 Uscat Sub-umed 5 0.651 – 0.75 Sub-umed 6 0.751 – 1.25 Umed 7 1.251 – 2.5 Foarte umed 8 2.51 - 6 Extrem de umed

II.2.16 Indicele de ariditate ombrotermic Bagnouls-Gaussen (BGI)


Tabel nr. II.20. Clase privind indicele de ariditate ombrotermic Bagnouls-Gaussen (BGI)

Cod Domeniu BGI Indice aridizare 1 < 50 neafectat 2 50 – 75 slaba 3 75 - 100 medie 4 100 - 125 mare 5 125 – 150 foarte mare 6 > 150 critica

II.2.17 Indicele sensibilitatii ecosistemelor fata de procesele de desertificare (Environmentally Sensitive Area to Desertification Index)


ESAI este folosit la nivelul UE ca un indicator complex pentru caracterizarea sensibilității fata de deșertificare a ecosistemelor. In functie de valorile acestui indicator se disting urmatoarele stadii privind degradarea terenului si riscul de desertificare:•critic: arii care sunt deja degradate ca urmare a utilizarii defectuase din trecut. Aceste arii reprezinta un pericol pentru regiunile invecinate. Exemple pot fi zone cu eroziune puternica in care scurgerile si pierderile de sol pot fi considerabile•fragil: suprafete in care orice modificari in echilibrul delicat dintre procesele naturale si cele induse de activitatea umana pot conduce la procese de desertificare. In aceste zone secetele pot conduce la procese de desertificare in cazul unui management necorespunzator al terenului. Spre exemplu, ca urmare a schimbarilor climatice sau a variabilitatii fenomeneleor meteorologice este posibila reducerea potentialului de crestere a biomasei in mod deosebit in zonele sensibile la seceta cu implicatii asupra cresterii eroziunii solului si trecerea zonelor respective in categoria « critica ». In mod similar modificarea folosintei terenului sau a structurii de culturi poate conduce la cresterea scurgerilor si a eroziunii cu consecinte legate de cresterea pierderilor fertilizantilor pe pante.•potential: suprafete amenintate de desertificare in cazul unor schimbari climatice semnificative si/sau in cazul unor structuri specifice a folosintei terenului. In aceasta categorie pot fi incluse si terenurile abandonate sau cele care nu sunt gestionate corespunzator. Pentru aceste suprafete este necesara o planificare corespunzatoare a activitatilor agricole.

II.2.18 Indicatori privind activitatea biologică a solului


Tabel nr. II.21. Intensitatea activităţii biologice(FAO, 1994)

II.2.19. Indicatori privind evaluarea stării de calitate a solului din punct de vedere biologic

Tabel nr. II.22. Indicatori biologici propuși privind evaluarea stării de calitate a solului

Simb. Cod Apreciere % din masa orizontului

A 1 absentă <5 S 2 mică 5-25 C 3 mijlocie 25-50 I 4 mare >50

Scop Parametrul ecologic al solului

Indicator microbian propus

Calitatea solului

Biomasa Biomasa microbiană: Metode indirecte (SIR, CFE)

Circuitul carbonului Descompunerea materiei organice Circuitul azotului Mineralizarea azotului Specii indicatoare Micorize, Soluri supresive

II.2.20 Indicatori privind rolul solului în cadrul ecosistemelor biologice terestre și acvatice


Tabel nr. II.23. Indicatori propuși privind rolul solului in cadrul ecosistemelor

Categorii de servicii asigurate de sol Ecosisteme Indicatori

Reglare și întreţinere Lacuri Depozite de nutrienţi /

Bioremediere realizată de microorganisme, alge, plante și animale Râuri


Filtrare, sechestrare, stocare sau acumulare de ecosisteme Râuri


Filtrare, sechestrare, stocare sau acumulare de plante și animale Râuri

Reglare și întreţinere Zone umede Capacitatea de stocare a apei în sol

Reglare și întreţinere Zone umede

Stocarea carbonului pe unitatea de suprafaţă / Bioremediere realizată de microorganisme, alge, plante și animale


Mineralizare potenţială sau descompunere / Bioremediere realizată de microorganisme, alge, plante și animale


Stocarea carbonului pe unitatea de suprafaţă / Filtrare, sechestrare, stocare sau acumulare de ecosisteme


Mineralizare potenţială sau descompunere / Filtrare, sechestrare, stocare sau acumulare de ecosisteme


Stocarea carbonului pe unitatea de suprafaţă / Filtrare, sechestrare, stocare sau acumulare de plante și animale

Activitatea II.3 Elaborarea metodologiei pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG realizat în Activitatea II.1 cu datele din blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS)


Scopul acestei activități prevăzute în planul de realizare a proiectului ADER 12.2.1 l-a constituitelaborarea unei metodologii de cuplare a datelor georeferențiate din sistemul informatic geografic(SIG) al unităților de sol din SIGSTAR 200 care în activitatea II.1 au fost agragate cu informațiileprivind acoperirea terenurilor furnizate de baza de date FAO-LCCS, la care s-au adăugat informațiilefurnizate din baza de date a blocurilor fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control(IACS)

II.3.1 Materiale utilizate şi metoda de cuplare a datelor


Materialele constituite din bazele de date ale sistemelor informatice care s-au utilizat pentru atingerea obiectivului în vederea realizării metodologiei propuse au fost următoarele:•harta de soluri 1:200 000 din SIGSTAR200;•harta privind datele din blocurilor fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS);•harta folosinţei terenului FAO-LCCS.•harta unităţilor administrative la nivel de comună, oraş, municipiu – NUTS5;•modelul digital al terenului DTM100;

Pașii prin care s-a realiza acest lucru sunt descriși în continuare, și anume:realizarea unei baze de date georeferențiate centralizată cu toate hărţile necesare în vederea cuplării informațiilor cuprinse de acestea;cu ajutorul extensiei Geoproccesing și a funcției Clip s-au decupat conturul fiecărei comune analizate din harta administrativă a României la nivel de comună, oraş, municipiu – NUTS5;cu ajutorul funcţiilor prevăzute de suita de programe informatice furnizate de ArcGIS 10.1 (funcţia crop), s-au decupat teritoritoriile aferente unităților administrativ - teritoriale în parte din cadrul fiecărui shape al hărţilor folosite in vederea cuplării datelor: harta de sol, harta privind acoperirea terenului (FAO-LCCS). şi harta blocurilor fizice în sistemul IACS;


în urma suprapunerii stratelor georeferenţiate, în funcție de mărimea și amplasarea conformunităților de relief – informații furnizate de către stratul DEM100, fiecărui bloc fizic i-au fostatribuite prin corespondență cu amplasamentul unul sau mai multe tipuri de sol.

în cazul în care datorită unor inadvertențe în timpul procesului de cuplare a datelor, unui bloc fizicnu i s-a atribuit un singur tip de sol, în funcţie de procentul pe care acestea îl ocupă în cadrulblocului fizic, prin analiză de tip expert unităţii cartografice respective i-au fost atribuite mai multetipuri de sol.

pe parcursul rulării aplicației metodologice s-a avut în vedere prin comparare distribuţia utilizăriiterenului evaluată prin metodologia FAO-LCCS şi datele georeferențiate privind folosinţa primară,dar uneori și cea secundară acolo unde existau suspiciuni, a terenurilor din blocurile fizicedelimitate în sistemul IACS, cu referire la acelaşi parametru – acoperirea terenului.

s-au corelat cele două baze de date georeferenţiate principale, respectiv sistemul informatic realizatprin cuplarea informațiilor de sol din SIGSTAR 200 cu datele din Sistemul Integrat deAdministrație și Control, prin acest procedeu asociindu-i-se fiecărui bloc fizic în parte unul saumai multe tipuri de sol, iar acolo unde a fost cazul asociații de soluri.

II.3.2 Rezultate şi discuţii


Figura nr. II.3.1. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000


Figura nr. II.3.2. Harta solurilor com. Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 – detaliu


Figura nr. II.3.5. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS


Figura nr. II.3.6. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS – detaliu


Figura nr. II.3.7. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS – detaliu


Figura nr. II.3.8. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS - detaliu


Figura nr. II.3.9. Analiză comparativă privind distribuţia utilizării terenului conform metodologiei FAO-LCCS şi cea atribuită blocurilor fizice IACS, comuna Arefu – judeţul Argeş


Figura nr. II.3.10. Analiză comparativă privind distribuţia utilizării terenului conform metodologiei FAO-LCCS şi cea atribuită blocurilor fizice IACS, comuna Arefu – detaliu


Figura nr. II.3.11. Analiză comparativă privind distribuţia utilizării terenului conform metodologiei FAO-LCCS şi cea atribuită blocurilor fizice IACS, comuna Arefu – detaliu


Activitatea II.4 Elaborarea metodologiei unitare la nivelul țării de transpunere în format digital a hărților de sol scara 1:10 000 (1:5 000) realizate de oficiile județene pentru pedologie și agrochimie (OSPA) pentru terenurile agricole la nivel de unitate

administrativ teritorială (UAT)Principala caracteristică a metodologiei este dată de achiziţia (sau introducerea) datelor,

prin care se înţelege procesul de obţinere a datelor de la o sursă externă, în cazul nostru hărțile de

sol în format letric şi de transformare a acestora într-un format compatibil exigenţelor informatice

ale SIG (format digital).

Ca prim pas în derularea unui nou proiect SIG, achiziţionarea datelor este:

- una din cele mai importante faze ale unui proces SIG (de calitatea şi cantitatea lor depinde

tipul de analiză care se poate realiza)

- faza cea mai mare consumatoare de timp (aproximativ 80% din totalul timpului)

- şi de bani, mai ales dacă se referă la locuri greu accesibile sau la tehnici de observare şi

măsurare de la distanţă.

Datele cartografice care vor fi prelucrate cu ajutorul sistemelor informatice (SIG) sunt:

- date grafice

- date tip atribut

Fiecare din aceste două tipuri de date va fi preluat în format digital în mod diferit.

Pentru datele (geo)grafice, achiziţionarea datelor se poate realiza prin:

- digitizare,

- baleiere automată (scanare),

- transfer electronic de date


Un alt pas important în cadrul metodologiei de lucru pentru

transpunere în format digital al hărților de sol 1:10 000 (1:5 000), va fi

trecerea acestora printr-un proces de a fi georeferenţiate.

Datele non-grafice (datele atribut – cele provenite din legenda hărții,

materiale de lucru etc.) sunt tratate în acelaşi mod în care sunt tratate de

orice sistem informatic obişnuit de baze de date, adică de SGBD-urile

clasice. Ele vor putea fi preluate din:

baze de date deja existente pe calculator;

pot fi introduse direct de la tastatură.;În cazul în care sunt preluate din alte proiecte, trebuie transformate

într-un format compatibil cu cel al programului SIG utilizat.

II.4.1 Metode de achiziționare a datelor grafice


In cadrul metodologiei de lucru este importantă precizarea obiectivului proiectului SIG şi

tipurile de rezultate care vor fi transmise către beneficiar, respectiv în cazul acesta, în instrumente

ale sistemelor de suport decizie - SSD.

Foarte importantă este conceptualizarea modelului şi la definirea factorilor naturali şi

umani care intervin în zona de studiu.

Conceptualizarea modelului presupune elaborarea unui algoritm care să cuprindă

proceduri, tipuri de analize şi fazele care vor trebui urmărite pas cu pas.

Metodologia și procedura de lucru va ține cont totuși de faptul că pentru specificarea

datelor necesare în realizarea proiectului SIG, vor exista 2 tendinţe contrare foarte des întâlnite:

- restrângerea datelor la strictul necesar pentru a economisi timp şi bani; sau - definirea unui evantai mai larg de date necesare deoarece există posibilitatea de a fi utilizate

şi către alte aplicaţii.

Principalele surse de date pentru SIG vor fi:

- hărţile şi planurile deja existente elaborate de către OJSPA;

la care se vor putea adăuga:

- imagini din satelit şi aerofotograme;

- rapoarte statistice;

- baze de date existente;

relevee şi ridicări de planuri.


II.4.2 Organizarea informației Geodatele aferente unui perimetru terestru (foaie de plan) vor putea fi organizate (pe

verticală) tematic, pe strate (coverages în ARC/INFO). Fiecare strat va conţine un anumit tip de

obiecte geografice, deci va fi un strat de tip punct, linie sau poligon. În plus, zonele mai largi (care

nu pot încăpea pe digitizor sau scaner) vor putea fi împărţite pentru lucru pe zone mai înguste care,

ulterior, vor fi alipite pentru a obţine întreaga arie de studiu.

Stratele ARC/INFO. Fiecare strat va conţine:

- un anumit tip de obiecte geografice – deci este un strat de tip punct, linie sau poligon;

- datele descriptive asociate;

un număr de puncte de control de registraţie (tic-uri) şi de puncte de etichete (label point).

Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 2/2016II.4.3 Procedeele de prelucrare a datelor/informațiilor geografice în format digital Procedeele de preluare a datelor geografice în format digital în cadrul metodologiei de

lucru vor fi:

- digitizarea,

- scanarea,

- transferul de date digitale din alte formate în formatul cerut de programul SIG utilizat.

II.4.3.1 Digitizarea datelor cartografice

Prin digitizare se introduce geometria obiectelor, obţinând date grafice (spaţiale), care se

vor lega ulterior de atributele non-grafice. Prin digitizare se achiziţionează date de pe:

- hărţi, planuri, diverse materilae cartografice în format letric;

la care se pot adăuga:

- aerofotograme,

- schiţe,

- documente desenate în teren,

- profile cartografice,

- grafice.

În cadrul procedurii de lucru se dorește posibilitatea efectuării metodei de digitizare directă

pe ecranul (monitorul) calculatorului – digitizarea on screen. Pentru aceasta se vor executa

următoarele operaţiuni:

- harta se va scana iniţial, cu ajutorul unui scaner cartografic de precizie şi se va obţine un fişier

imagine.

- acesta va fi afişat pe ecran ca fundal (background)

- în loc de digitizor, se va utiliza un program care permite realizarea elementelor vector cu

ajutorul mouse-ului urmând imaginea afişată în fundal pe monitor.


II.4.3.2 Scanarea hărților sau a materialelor cartografice O altă procedură in cadrul metodologiei de lucru în vederea transpunerii în format digital

va fi procesul de scanare este adeseori mai rapid decât cel de digitizare - mai ales pentru hărţile cu

multe arce.

Scanerul este un instrument de transformare a fluxului luminos în imagine foarte sensibil

şi de aceea pregătirea hărţii este mult mai importantă decât în cazul digitizării – de aceea vor trebui

eliminate orice linie, marcaj sau text care nu fac parte din strat, şi acest lucru poate consuma tot

atâta timp cât procesul de digitizare, mai ales în cazul hărților vechi la care întâlnim un procent

ridicat de degradare fizică a suportului (hârtia), dar și chimică a culorii.

În cazul în care programul dedicat proiectului lucrează cu date grafice în format vector,

operaţia de scanare trebuie urmată fie de o operaţie de digitizare on screen, fie de o operaţie de

vectorizare, adică de trecere de la un mod de reprezentare raster a datelor digitale la modul vector.

Există posibilitatea utilizării programe care permit vectorizarea semi-automată, caz în care

procesul de vectorizare poate fi urmărit şi corijat în anumite momente de către operator.


II.4.3.3Transferul de date din alte formate în formatul cerut de programul SIGutilizat. Conform procedurii de lucru metodologia prevede că decizia privind modul de capturare a

datelor grafice aparţine programatorului şi expertului proiectului SIG respectiv şi va ţine cont de

nevoile speciale ale programului.

Pentru compararea diferitele căi de capturare a datelor, va trebui să se ţină cont de

următoarele lucruri:

- cât de mult timp necesită pregătirea datelor;

- cât de mult timp necesită introducerea datelor;

- în ce mod afectează acurateţea datelor capturate procesele ulterioare de editare şi procesare.

Totuți este posibil ca pe parcursul derulării procedurii să apară probleme cauzate de:

- coruperea datelor prin deteriorarea suportului lor;

- incompatibilitatea care există între hardware, software şi sistemul de codificare (formatul de

transfer).

Activitatea II.5 Elaborarea criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se vor realiza transpunerea din suport letric în suport digital a hărților de sol

scara 1: 10 000 (1:5 000)


Figura nr. II.5.1. Schema de transpunere și realizare a hărților de sol

II.5.1 Criterii privind complexitatea informațiilor din punct de vedere geografic și

pedologic

Criteriile care vor fi utilizate sunt:

- complexitate din punct de vedere al unităților de relief (câmpie, deal, munte);

- complexitatea învelișului de sol;

- amplasarea selecției de UAT-uri într-un singur bazin hidrografic (de regulă de ordinul I);

- situarea UAT-urilor în zone cu condiții contrastante din punct de vedere al fragmentării

reliefului. Este de dorit prezența unor UAT-uri în zone cu energie de relief mare, urmărindu-se

prin aceasta variabilitatea unităților de sol în areale mici.


II.5.2 Criterii privind existența și calitatea informațiilor pedologice în bazele de dateexistente

Proiectarea, realizarea, dezvoltarea și întreținerea unui sistem informatic este

indispensabilă fără existența informației specifice într-o formă care să o facă să fie transformată,

transpusă și accesată într-o formă arhivată sau cât mai apropiată de acest mod de păstrare. Se

urmărește acest lucru deoarece o mare cantitate de timp, între 20 – 50% din timpul alocat

dezvoltării unui SIG este direcționat spre identificarea a cât mai multor informații care să crească

gradul de acuratețe a produsului. Din acest punct de vedere în procesul de selecție a UAT-urilor

se va tine cont de următoarele criterii:

- existența a cât mai multor informații în baza de date a unităților sol – teren (BDUST);

- existența studiilor pedologice și agrochimice cu hărțile aferente acestora în cadrul Oficiilor

Județene pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OJSPA);

- calitatea suportului pe care este pusă informația pedologică;

- actualitatea datelor (vechimea studiului);

- accesibilitatea operatorului sistemului informatic la informație.


II.5.3 Alte criterii și informații auxiliare Acest set de criterii face referire mai mult la scopul rezidual pentru care vom realiza

sistemul informatic geografic pentru hărțile de sol la scară 1: 10 000 (1:5 000). Totodată criteriile

desemnate, pe lângă tipurile de informații care le definesc (cu privire la pondere, utilizare etc.), va

ține cont totuși și de utilizarea ulterioară a datelor furnizate, in așa fel in care zona pentru care au

fost selectate UAT-urile să poată avea un set de informații concrete și cu un grad de acuratețe

ridicat, care să servească admnistrațiilor locale, județene și poate chiar regionale.

Criteriile luate în considerare sunt:

- diversitatea utilizării terenurilor din cadrul UAT;

- folosința terenurilor din cadrul UAT;

- suprafața agricolă la nivel de UAT;

- existența unor interese speciale – necesitatea unor studii locale care să confirme o regulă

generală – desemnarea zonelor afectate de constrângeri naturale, a zonelor vulnerabile la

poluarea cu nitrați – desemnarea unor arii de interes special – delimitarea și definirea unor

zone contaminate din diferite surse de poluanți etc.


Activitatea II.6 Diseminarea rezultatelor

În perioada 19-22.04.2016, la sediul Oficiului Județean pentru Pedologie și AgrochimieSatu Mare , și între 30.05-1.06..2016 la sediul Direcției de Agricultură a județului Maramuresau avut loc întâlniri cu pedologi dar și agrochimiști din cadrul oficiilor mai sus amintite, deasemenea, la întâlniri au participat și specialiști din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură ajudețelor Satu Mare și Maramures.

La cele două întâlniri avute au fost făcute prezentări ale proiectului ADER 12.2.1“Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic alutilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice”, în cares-au arătat gradul de noutate pentru România, scopul proiectului privitor la furnizarea de e-servicii către autoritățile locale, județene și într-un context mai larg a tuturor părților interesate.

În data de 7 – 8.10.2016 am fost invitat de către Asociația geo-spațial.org care împreună cuOSGeo România au organizat un seminar cu titlu “Soluții libere open source pentruprelucrarea și prezentarea datelor geospațiale”. În cadrul întâlnirii au fost discutate cuparticipanții la întâlnire o serie de domenii care sunt deosebit de importante în dezvoltareaaplicabilității sistemelor informatice geografice, dintre care se pot enumera: analiza șimanipularea datelor spațiale, geoprocesare, servicii cartografice WEB, cartografie, teledetecție,standardizarea informației în domeniul spațial, date deschise.


plan sectorial–ader 2020 - guvernul romaniei · naţional şi regional pentru evaluarea...

Documents