sinteza obiecюiilor єi propunerilor la proiectul ... · extinderii sau restrîngerii imunităţii...

1

Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul de Lege pentru aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2015

No Autorul obiecţiei (recomandării)

Cuprinsul obiecţiei, recomandării Decizia privind acceptarea sau respingerea (redacţia nouă)

1. Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor

Nu au obiecţii

2. Ministerul Sănătăţii Nu are obiecţii şi propuneri

3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Construcţiilor

Nu are obiecţii

4. Ministerul Educaţiei

5. Ministerul Mediului Nu are obiecţii şi propuneri

6. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Nu are obiecţii şi propuneri

7. Ministerul Tineretului şi Sportului


8. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi

Familiei


9. Serviciul Grăniceri Nu are obiecţii şi propuneri

10. Agenţia Turismului Nu are obiecţii şi propuneri

11. Agenţia Rezerve Materiale


12. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru


13. Biroul Relaţii Interetnice


14. Curtea de Apel Bălţi Reieşind din volumul mare al proiectului şi din faptul că 70% din judecători şi colaboratori se află în concediu ordinar, nu a reuşit studierea şi înaintarea avizului asupra proiectului

2

15. Judecătoria Cimişlia Nu are obiecţii şi propuneri

16. Curtea de Apel Chişinău


17. Biroul Naţional de Statistică

1. Propune revizuirea proiectului sub aspect redacţional 1. Se acceptă.

18. Serviciul de Informaţii şi Securitate

2. La subpct. 1.2.8 nu este clară necesitatea şi oportunitatea includerii acestui obiectiv, în condiţiile în care Parlamentul recent a adoptat proiectul Legii prin care se urmăreşte lichidarea instanţelor specializate. Specializarea judecătorilor poate fi realizată şi fără a crea sistemul de instanţe administrative, iar aceasta la rîndul său se cuprinde în subpct.1.2.6.

2. Se acceptă parţial. Pentru a evita includerea unor puncte separate în calitate de domenii de intervenţie specifică care au acelaşi scop poziţia legată de examinarea oportunităţii creării instanţelor administrative a fost inclusă la pct. 1.2.8.

3. La subpunctul 1.2.9 se consideră oportună substituirea Institutului Naţional al Justiţiei cu Curtea Supremă de Justiţie în calitate de instituţie responsabilă

3. Nu se acceptă. Rolul Curţii Supreme de Justiţie se limitează la examinarea cauzelor ce sunt atribuite de legislaţia procesuală în competenţa sa, precum şi unificarea practicii judiciare. Însă aceasta nu are rol coordonator a procesului de examinare a cauzelor de alte instanţe judecătoreşti. Din aceste considerente nu se consideră oportună includerea Curţii Supreme de Justiţie în calitate de instituţie responsabilă.

4. Subpunctul 1.3.8. nu prezintă exact direcţia de intervenţie în statutul instituţiei imunităţii judecătorilor. Or pentru a oferi predictibilitate acţiunilor de implementare se consideră necesar de a indica orientarea reformelor propuse în sensul extinderii sau restrîngerii imunităţii judecătorilor

4. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică a fost redenumit „Reformarea instituţiei imunităţii judecătorului în vederea asigurării exclusive a imunităţii funcţionale”.

5. La subpct. 2.1.1. şi 2.1.2., necesitatea plasării Ministerului Justiţiei în calitate de instituţie responsabilă pentru consolidarea instituţională a Ministerului Afacerilor Interne, precum şi pentru revizuirea statutului CCCEC, poartă un caracter echivoc. Se consideră oportun ca procesul de reformare a MAI şi CCCEC să se realizeze sub egida Cancelariei de Stat, dar nu a Ministerului Justiţiei.

5. Nu se acceptă. Menţinerea Ministerului justiţiei în calitate de instituţie responsabilă se fundamentează pe de o parte pe faptul că Ministerul Afacerilor Interne nu poate fi echidistant în procesul de realizarea a propriei reforme, pe de altă parte Ministerul Justiţiei va avea rolul de coordonator al implementării întregii reforme. În ce priveşte Cancelaria de Stat nu are competenţele necesare pentru a fi coordonator al reformei MAI.

6. La subpct. 2.1.3 se propune de a substitui cuvintele „ale apărării” prin cuvintele „ale altor organe care desfăşoară

6. Se acceptă parţial. Din redacţia Domeniului de intervenţie specifică 2.1.3 cuvintele

3

activitate operativă de investigaţii”. Totodată se consideră oportun de a include la rubrica „Instituţia responsabilă” şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Grăniceri şi Serviciul Protecţiei şi Pază de Stat şi alte autorităţi competente. Această propunere este valabilă şi pentru subpct.2.1.4.

„,precum şi ale apărării” au fost excluse. Din considerentul excluderii cuvintelor „precum şi ale apărării” nu mai este necesară includerea Serviciului Protecţiei şi Pază de Stat în rubrica instituţii responsabile. Totodată, conform art. 253 din Codul de procedură penală al RM Serviciul de Informaţii şi Securitate nu este un organ de urmărire penală, de aceea nu poate fi inclus la rubrica instituţii responsabile a acestui domeniu de intervenţie specifică.

7. La subpct. 2.2.7. se propune includerea Ministerului Justiţiei în calitate de instituţie responsabilă.

7. Se acceptă.

8. La subpct. 2.3.2. se propune includerea şi a Procuraturii Generale ca instituţie responsabilă

8. Se acceptă.

9. La subpct. 2.3.3. este necesar de a indica la rubrica „Institutia responsabilă” Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Serviciul de Informaţii şi Securitate

9. Se acceptă.

10. La subpct. 3.2. a se include în text mediatorii 10. Se acceptă.

11. La subpct. 4.1.5. obiectivul este cuprins de obiectivul subpct. 1.2.5.

11. Se acceptă.

12. La subpct. 4.1.6. se consideră că indicatorul 2 va lăsa loc de abuzuri. Este necesar crearea unui mecanism care să excludă arbitrariul.

12. Se acceptă. Indicatorul 2 a fost revizuit şi are următorul cuprins: „Mecanism eficient de interceptare instituit, cu informarea prealabilă a actorilor relevanţi”.

13. La subpct. 6.3. a include şi Centrul pentru Drepturile Omului ca instituţie responsabilă

13. Se acceptă.

14. La subpct. 6.4.1. este necesară includerea şi a Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii,Protecţiei Sociale şi a Familiei, Ministerului Educaţiei

14. Se acceptă.

15. A schimba ordinea punctelor la subpct. 7.1., astfel încît 7.1.3. să fie primul.

15. Se acceptă.

16. La 7.2.1. se propune completarea listei instituţiilor responsabile cu Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Institutul Naţional al Justiţiei.

16. Se acceptă.

19. Procuratura Generală 17. Pilonul I „Sistemul judecătoresc” să fie întitulat 17. Nu se acceptă.

4

„Autoritatea judecătorească” Strategia este structurată nu în dependenţă de instituţii, ci în baza problemelor care există în sectorul justiţiei, fapt ce va permite abordarea sistemică a acestora( Vezi Partea 4)

18. P.2.2 să fie inclus în Pilonul I 18. Nu se acceptă. Vezi comentariile de la pct.17.

19. La p. 2.1. se propune completarea cu subpct. 2.1.3. cu două propoziţii: „Revizuirea conceptuală a locului şi rolului organelor de urmărire penală în perspectiva preluării lor administrative în cadrul instituţiei procuraturii şi trecerea atribuţiilor privind cariera profesională în competenţa Procurorului General”

19. Nu se acceptă. Acţiunile propuse au un caracter mult prea concret şi special pentru a fi incluse în acest domeniu de intervenţie specifică, acestea putînd a fi incluse în Planurile de acţiuni, care vor conţine acţiuni concrete privind implementarea Strategiei.

20. La subpct. 2.1.5 se propune completarea cu „Implementarea în procedura penală a instituţiei acuzării private şi subsidiare în perspectiva consolidării drepturilor victimei”

20. Nu se acceptă. A se vedea pct. 19. Mai mult ca atît, această acţiune vizează mai mult de revizuirea procedurii penale şi nu reformarea în sine a procuraturii.

21. Completarea 2.2. „Consolidarea profesionalismului şi independenţei procurorului” cu un nou punct cu următorul cuprins: „Crearea unui mecanism adecvat, consecvent şi durabil de finanţare a organelor procuraturii prin majorarea finanţării acestora”

21. Se acceptă.

22. La p.2.2.4. se pune la dubii oportunitatea revizuirii rolului procurorilor în procedura civilă

22. De fapt, Domeniul de intervenţie specifică 2.2.4. prevede „Definirea clară a competenţelor organelor procuraturii”, nespecificîndu-se în acest caz modalitatea în care va fi realizat acest lucru. Astfel, redacţia acestui domeniu de intervenţie specifică nu prevede revizuirea rolului procurorilor în procedura civilă.

23. La p.2.2.5. urmează a fi revăzute propunerile privind lichidarea procuraturilor specializate

23. Se acceptă.

24. La p. 2.3 „Consolidarea capacităţilor profesionale individuale şi instituţionale de investigare a infracţiunilor” se propune înlocuirea cuvintelor „tehnologii informaţionale” cu cuvintele „Crearea Centrului Naţional de Investigare a Crimelor Cibernetice”, iar indicatorii nivelului de implementare de completat cu pct. 3 cu următorul cuprins: ”3. Elaborarea cadrului normativ privind crearea şi

24. Nu se acceptă. Vezi comentariile de la pct. 19.

5

activitatea Centrului de Investigare a Crimelor Cibernetice”.

25. La p. 2.4. „Modernizarea sistemului de colectare a datelor statistice şi a celui de evaluare a performanţelor profesionale la nivel individual şi instituţional” se propune să fie completat la final subpct. 2.4.2 cu propoziţia „Modernizarea şi unificarea cu implementarea la nivel naţional a sistemului informaţional automatizat de evidenţă, analiză şi statistică a tuturor categoriilor de cauze în format electronic”, iar Indicatorii de implementare de completat cu „3. Ajustarea cadrului normativ”

25. Nu se acceptă. A se vedea comentariile expuse la pct. 219.

26. La general, se propune includerea în Strategie a prevederii privind încheierea unui Pact al puterilor privind justiţia care va semnifica obligaţiile puterilor în stat de a nu interveni în sfera atribuţiilor constituţionale şi legale ale autorităţii judecătoreşti, precum şi colaborarea lor transparentă în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, a statului de drept şi pentru asigurarea ordinii constituţionale.

26. Nu se acceptă Aceasta nu ţine de domeniul unei Strategii, dar mai mult este o declaraţie la nivel politic şi eventual, ar putea fi adoptată printr-o hotărîre de Parlament, ulterior adoptării Strategiei.

20. Ministerul Afacerilor Interne

Departamentul urmărire penală

27. La pilonul 2 „Justiţia penală”, pct. 2.1.3 urmează a fi expus în următoarea redacţie: „Clarificarea rolului şi stabilirea competenţelor exacte ale organelor procuraturii, organelor de urmărire penală, organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii şi au funcţia de constatare a infracţiunilor, precum şi ale apărării”, în vederea modificării depline a cadrului normativ corespunzător, identificarea exactă a competenţelor, stabilirea, după caz, a statutului procesual concret a fiecărui dintre actorii menţionaţi. În aceeaşi ordine de idei ca instituţii responsabile necesita a fi incluse şi organele de urmărire penală şi cele care exercită activitatea operativă de investigaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, CCCEC şi Serviciului Vamal.

27. Se acceptă.

28. Pilonul II, pct. 2.1.4, compartimentul „Instituţia responsabilă” de asemenea ar fi necesar de completat cu

28. Se acceptă.

6

aceleaşi instituţii – MAI, CCCEC, SV, după caz, şi alte organe care exercită activitatea operativă de investigaţii

29. Referitor la acţiunea prevăzută la pct. 2.2.8, menţionăm că nici în prezent nu sunt permise instrucţiuni ilegale, dar dacă prin realizarea acestei acţiuni se intenţionează a fi excluse instrucţiuni (indicaţii) legale şi scrise, atunci considerăm că aceasta este o viziune greşită. Nu trebuie să ne ferim de indicaţiile scrise, pentru ele persoana care le-a dat, fiind, de regulă, cu o experienţă mai bogată şi ierarhic superioară, poartă responsabilitate. De fapt necesită a fi excluse orice alte forme de influenţă, indicaţii verbale, telefonice şi totodată să stabilim obligaţia procurorului (şi nu doar, despre aceasta ne-am putea referi la toate categoriile de funcţionari, inclusiv ofiţeri de urmărire penală) să sesizeze organele abilitate, în scopul înregistrării şi cercetării fiecărui caz de influenţă ilegală. Totodată de stabilit că în cazul care procurorul/funcţionarul nu a sesizat despre orice încercare în acest sens, el să fie pasibil de răspundere disciplinară pentru neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu.

29. Se acceptă.

30. Punctele 2.4.1, pilonul II şi pct. 4.1.5, pilonul IV (referitor la distribuirea electronică a sesizărilor şi cauzelor penale), avem anumite reţineri referitor la necesitatea şi, respectiv, posibilitatea implementării acestora, întrucât spre deosebire de sistemul judecătoresc în care se pune în aplicare un astfel de model de distribuire a cauzelor, în care totuşi judecătorii se prezintă ca specialişti cu o înaltă calificare şi experienţă, deţinând anterior funcţii similare în alte organe judiciare, în organele de urmărire penală, ofiţerii se încearcă a fi specializaţi, iar în cazul unui ofiţer de urmărire penală nou numit în funcţie distribuirea electronică a unei sesizări sau cauze penale cu un grad ridicat de complexitate nu ar avea eficienţa urmărită.

30. Se acceptă parţial. Domeniul de intervenţie specifică 2.4.1. a fost reformulat astfel: „Asigurarea înregistrării şi examinarea oportunităţii distribuirii electronice a sesizărilor cu privire la comiterea infracţiunilor”. În ce priveşte domeniul de intervenţie specifică 4.1.5. ţinem să precizăm că acesta a fost exclus.

31. La pct. 4.1.4 şi 4.1.6, pilonul IV, stabilirea ca instituţie responsabilă, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne.

31. Se acceptă.

7

Totodată în viziunea noastră pilonul IV al Strategiei poate fi completat cu o acţiune care să reglementeze, stabilirea prin lege a posibilităţii verificării candidaţilor şi funcţionarilor publici vis-a-vis de vulnerabilitatea coruptibilă prin anumite provocări şi analiza reacţiilor la acestea. Astfel încât orice provocare şi acceptare formală din partea funcţionarului public să fie interpretată ca o încălcare a eticii de serviciu şi în cazul repetării acestora, acceptarea sau comportarea coruptibilă ar putea servi temei pentru desfacerea contractului de muncă la iniţiativa angajatorului, destituirea din funcţie, pentru motive de necorespundere anumitor cerinţe. De asemenea se impune necesitatea creării unei structuri independente de Procurorul General, de instituţia procuraturii şi alte organe de drept, un fel de Comitet naţional anticorupţie, care să nu fie organ de urmărire penală, dar care să asigure cercetarea efectivă a comunicărilor procurorilor, dar şi altor funcţionari despre încercările de corupere. Ceea ce avem astăzi este o batjocură, întrucât toate informaţiile se concentrează în organele procuraturii şi depinde de voinţa Procurorului General.

32. Trebuie stabilită o transparenţă şi o responsabilitate a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru eschivarea de la soluţionarea obiectivă a abaterilor disciplinare ale judecătorilor şi pentru alte încălcări care au condus la imposibilitatea sancţionării judecătorului. De văzut posibilitatea creării unui sistem de responsabilitate publică, sub forma de organ (camera publică), care să examineze abaterile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii care în exercitarea atribuţiilor sale de “inspectori judiciari”, au dus la imposibilitatea sancţionării judecătorilor, prin examinarea superficială, tărăgănarea termenului de examinare pentru ca să expire termenul în care poate fi

32. Nu se acceptă. Mecanismele respective sunt prevăzute în Pilonul I, Direcţia strategică 1.3., iar acţiunile, care au un caracter mai specific urmează a face obiectul Planului de acţiuni care vor fi elaborate în vederea implementării Strategiei, precum şi a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează reforma judecătorească.

8

aplicată sancţiunea.

33. Trebuie de delimitat şi o răspundere diferită, inclusiv reglementate şi proceduri distincte ale examinării şi aplicării acesteia, pentru abaterile procesuale admise la înfăptuirea justiţiei şi alte abateri sub forma de încălcare a normelor de etică, disciplină nelegată nemijlocit de înfăptuirea justiţiei.

33. Nu se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică 1.3.7. prevede de fapt revizuirea procedurii disciplinare şi în partea aspectelor propuse, din aceste considerente nu este necesară includerea unui domeniu de intervenţie specifică separat.

34. Decizia CSM referitor la abaterea procesuală nu ar trebui să fie pasibilă de contestare în instanţa de judecată, pentru că CSM este însăşi instituţia ierarhică judiciară, care asigură independenţa şi profesionalismul sistemului şi pentru că este cel puţin paradoxală o contestaţie a deciziei la o instanţă de judecată inferioară.

34. Nu se acceptă. Mecanismele respective sunt prevăzute în Pilonul I, Direcţia strategică 1.1. (Domeniul de intervenţie specifică 1.1.11.) şi 1.3 (Domeniul de intervenţie specifică 1.3.7.) iar acţiunile, care au un caracter mai specific urmează a face obiectul Planului de acţiuni care vor fi elaborate în vederea implementării Strategiei, precum şi a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează reforma judecătorească.

21. Ministerul Justiţiei al României

Direcţia Afaceri Europene

35. Pilonul III – „Accesul la justiţie şi executarea hotărârilor judecătoreşti”, direcţia strategică 3.3. – „Executarea efectivă şi oportună a hotărârilor judecătoreşti”: Sugerăm reformularea direcţiei strategice 3.3. şi eliminarea adjectivului „oportună”, deoarece executarea hotărârilor judecătoreşti constituie o obligaţie (nu se poate evalua oportunitatea executării unei hotărâri judecătoreşti; din momentul în care aceasta este definitivă şi irevocabilă trebuie pusă în aplicare).

35. Se acceptă.

36. Domeniul de intervenţie specific 1.1.4., indicatorul de implementare 3 – „Bugetele instanţelor unificate”:

Apreciem ca oportună clarificarea conceptului de „unificare a bugetului instanţelor”, deoarece sensul acestuia nu rezultă din măsura 1.1.4.

Pentru asigurarea caracterului „consecvent şi durabil” al finanţării sistemului judiciar (la care se face trimitere în domeniul de intervenţie 1.1.4.), sugerăm examinarea posibilităţii de a cupla măsura alocării unui procent minim din PIB pentru bugetul

36. Se acceptă parţial.

9

instanţelor cu măsura stabilirii unui cadru bugetar multianual pentru domeniul justiţiei (perspectivă financiar-bugetară pe o perioadă de 3 sau 5 ani).

37. Domeniul de intervenţie specific 1.1.5, indicatorul de implementare 2 – „Capacităţile instanţelor judecătoreşti în materie de management şi analiză strategică fortificate” + domeniul de intervenţie specific 1.1.6:

Propunem fuziunea celor două domenii de intervenţie, deoarece vizează acelaşi aspect, urmând ca indicatorii de implementare aferenţi domeniului 1.1.6. să fie preluaţi alături de indicatorii aferenţi domeniului 1.1.5. (indicatorii fiind complementari).

Apreciem ca oportună reformularea indicatorului de implementare 2, deoarece noţiunea „fortificate” nu este cuantificabilă. Eventual, se poate face o trimitere la calitatea execuţiei bugetare, deoarece sporirea eficienţei managementului şi analizei strategice în materie bugetară trebuie în mod normal să se reflecte într-o mai bună alocare şi utilizare a resurselor disponibile, deci într-o execuţie bugetară mai performantă.

37. Se acceptă.

38. Domeniul de intervenţie specific 1.1.9.:

Apreciem drept oportună clarificarea sensului noţiunii de „degrevare” în relaţie cu detaşarea şi transferul şi precizarea dacă aceasta (degrevarea) se referă la delegare.

38. Nu se acceptă. Noţiunea de „degrevare” este utilizată în Legea cu privire la statutul judecătorului.

39. Domeniul de intervenţie specific 1.1.12 – Asigurarea egalităţii părţilor în cadrul procedurii penale:

Apreciem că acest domeniu trebuie transferat la pilonul 2 – Justiţia penală, deoarece nu intră în domeniul de aplicare al pilonului 1 – Sistemul judecătoresc, direcţia strategică 1.1. – Asigurarea accesibilităţii şi independenţei.

39. Acest domeniu de intervenţie specifică a fost exclus din proiectul Strategiei.

10

40. Domeniul de intervenţie specific 1.2.1. – „Sporirea transparenţei mecanismelor şi instituţiilor autorităţii autoadministrării judecătoreşti”:

Solicităm clarificări privind conţinutul expresiei „instituţiile autorităţii autoadministrării judecătoreşti.”

40. Nu se acceptă. Este vorba de noţiuni care sunt folosite pe larg în legislaţie a Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

41. Domeniul de intervenţie specific 1.2.6. – „Asigurarea respectării principiului securităţii raporturilor juridice”:

Considerăm că formularea acestui domeniu de intervenţie este prea largă pentru o măsură punctuală, iar indicatorii nivelului de performanţă nu sunt suficienţi prin raportare la domeniul de aplicare foarte extins al măsurii.

41. Se acceptă parţial. Acest domeniu de intervenţie specifică a fost unificat cu domeniul de intervenţie specifică 1.2.4. care vizează unificarea practicii judiciare.

42. Domeniile de intervenţie specifice 1.2.9. şi 1.2.11.:

Apreciem ca oportună clarificarea obiectivului urmărit în cadrul acestui proces de specializare – se doreşte crearea de instanţe, secţii sau complete specializate; sunt avute în vedere anumite domenii de specializare (civil, comercial, administrativ, penal etc.) sau se intenţionează crearea de instanţe specializate doar în materie administrativă.

Formularea „încurajarea specializării judecătorilor pe cauzele specifice” este prea vagă pentru o măsură a cărei implementare va trebui monitorizată şi cuantificată. Ar fi oportun să se facă trimitere expresă fie la crearea instanţelor/ secţiilor/ completelor specializate (în funcţie de obiectivul concret urmărit), fie la consolidarea formării continue a judecătorilor, în funcţie de domeniul/ materia în care activează.

42. Se acceptă.

43. Domeniul de intervenţie specific 1.2.13. – „Instituirea şedinţelor de judecată consecutive la examinarea cauzelor, pentru a asigura principiul continuităţii şi celeritatea procesului de judecată”, indicatorul de implementare –

43. Acest Domeniu de intervenţie specifică a fost exclus din Strategie.

11

„Instruirea judecătorilor privind judecarea consecutivă a cauzelor”:

Considerăm oportună clarificarea noţiunii de „judecare consecutivă a cauzelor”, precum şi a materiilor în care se va aplica aceasta.

Recomandăm examinarea oportunităţii reformulării acestui indicator, deoarece nu este adecvat măsurii căreia îi este ataşat (nu acoperă în totalitate realizarea acestei măsuri). Astfel, în afară de pregătirea profesională a judecătorilor, sunt necesare şi modificări ale legislaţiei procesuale pentru a asigura că această instituţie de drept este aplicată în mod constant şi că îşi va produce efectele în practică.

În ipoteza în care au fost operate deja modificările normative în materie procedurală sus-menţionate, considerăm că acestea ar trebui totuşi să figureze la indicatorul de implementare, urmând să fie trecute ca „îndeplinite/realizate” când va începe procesul de monitorizare a implementării Strategiei

44. Domeniul de intervenţie specific 1.3.7. – „Reformarea instituţiei imunităţii judecătorilor (excluderea imunităţii contravenţionale)”:

Apreciem ca necesară o clarificare privind actualul conţinut al noţiunii de „imunitate a judecătorilor” în legislaţia Republicii Moldova (inclusiv cu privire la faptul dacă imunitatea judecătorilor are şi o consacrare constituţională).

În ipoteza în care imunitatea judecătorilor acoperă şi alte componente în afar imunităţii contravenţionale, considerăm că este oportună eliminarea tuturor acestora, astfel încât să se asigure integritatea magistraţilor şi creşterea responsabilităţii acestora. A se vedea în acest sens şi domeniul de intervenţie

44. Se acceptă.

12

specific 2.2.9. (pag. 23), unde se face referire la excluderea imunităţii generale a procurorilor.

De asemenea, se impune examinarea exhaustivă a standardelor europene şi internaţionale privind statutul magistraţilor şi adaptarea legislaţiei din Republica Moldova la exigenţele acestora, nu numai în ceea ce priveşte imunităţile.

45. Domeniul de intervenţie specific 2.2.4: Dorim clarificarea măsurii de excludere a

procurorului din cadrul procedurii civile – dacă este vorba despre excluderea totală sau despre introducerea caracterului facultativ al participării. Considerăm că trebuie avut în vedere faptul că, în anumite situaţii, dacă se consideră necesar, procurorul poate să participe la procedura civilă (de exemplu, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor).

45. Menţiunea despre excluderea procurorului din procedura civilă a fost exclusă din acest domeniu de intervenţie.


Considerăm oportună efectuarea unei analize prealabile măsurilor indicate la acest domeniu de intervenţie pentru a evalua amploarea anumitor tipuri specifice de fenomene infracţionale şi a stabili astfel dacă se justifică sau nu menţinerea unor unităţi de parchet specializate.

46. Se acceptă.

47. Domeniul de intervenţie specific 2.2.7. – „Demilitarizarea instituţiei procuratorii (elaborarea design-ului mantiei pentru procurori)”:

Apreciem ca oportună clarificarea conţinutului noţiunii de „demilitarizare”. Considerăm că precizarea din paranteză are o semnificaţie prea restrânsă pentru a asigura modificarea atât de amplă a statutului unei instituţii în sensul demilitarizării acesteia.

47. Se acceptă.

48. Domeniile de intervenţie specifice 2.3.1., 2.3.2., 2.3.4., 48. Nu se acceptă.

13

indicatorii nivelului de implementare referitori la training-uri şi cursuri de specializare (precizare valabilă pentru toate domeniile de intervenţie care au indicatori de acest gen):

Având în vedere că se impune monitorizarea gradului de implementare a acestor măsuri, propunem reformularea indicatorilor menţionaţi în sensul indicării numărului de training-uri care vor fi organizate, respectiv a numărului de participanţi la aceste evenimente.

Indicatorii respectivi vor fi reflectaţi în planurile de acţiuni concrete pentru implementarea Strategiei.

49. Domeniul de intervenţie specific 2.5.1. – „Liberalizarea continuă a politicilor penale prin utilizarea sancţiunilor şi măsurilor preventive ne-custodiale”:

Apreciem că formularea acestui domeniu de intervenţie este prea largă. Propunem examinarea posibilităţii de circumstanţiere a acestuia prin indicarea categoriilor de infracţiuni (de exemplu, în funcţie de tipul infracţiunii, gravitatea acesteia etc.) cărora li se vor putea aplica sancţiuni ne-custodiale şi a condiţiilor a căror îndeplinire este necesară (de exemplu, lipsa recidivei, a concursului de infracţiuni, a anumitor circumstanţe agravante).

49. Se acceptă.

50. Domeniul de intervenţie specific 2.5.2. – „Dezincriminarea legii penale”:

Apreciem că sunt necesare clarificări privind conţinutul acestui domeniu de intervenţie.

50. Acest Domeniu de intervenţie specifică a fost exclus.

51. Domeniul de intervenţie specific 2.5.3. – „Crearea condiţiilor pentru aplicarea mai largă a procedurilor simplificate”:

Apreciem că formularea acestui domeniu de intervenţie este prea largă. Propunem examinarea posibilităţii de circumstanţiere a acestuia prin indicarea categoriilor de infracţiuni (de exemplu, în funcţie de tipul infracţiunii, gravitatea acesteia etc.) şi a condiţiilor a căror îndeplinire este necesară

51. Nu se acceptă. Acţiunile propuse au un caracter mult prea concret şi special pentru a fi incluse în acest domeniu de intervenţie specifică, acestea putînd a fi incluse în Planurile de acţiuni, care vor conţine acţiuni concrete privind implementarea Strategiei.

14

pentru aplicarea procedurilor simplificate.

52. Domeniile de intervenţie specifice 3.1.2. şi 3.1.3.:

Apreciem că există o suprapunere între cele două domenii de intervenţie specifice, deoarece asigurarea calităţii şi accesibilităţii asistenţei juridice garantate de stat include şi îmbunătăţirea calităţii acestor servicii.

În egală măsură, apreciem că indicatorul de performanţă 1 de la domeniul de intervenţie 3.1.2. şi indicatorul de performanţă corespunzător domeniului de intervenţie 3.1.3. trebuie reformulaţi, deoarece, în versiunea actuală, sunt prea vagi şi necuantificabili.

52. Se acceptă. Vezi redacţia modificată a Domeniilor de intervenţie specifică 3.1.2. şi 3.1.3.

53. Domeniul de intervenţie specific 3.1.5., indicatorul nivelului de implementare – „Diverse mecanisme de promovare a culturii juridice implementate”:

Apreciem ca necesară circumstanţierea tipurilor de mecanisme care se intenţionează a fi utilizate, deoarece, în caz contrar, indicatorul ar fi prea vag şi necuantificabil.

53. Se acceptă.

54. Domeniul de intervenţie specific 3.2.1:

Apreciem drept utilă clarificarea noţiunii de „capacitate de lidersim”.

54. Noţiunea „capacitatea de liderism” a fost înlocuită cu cuvintele „capacitate de management”.

55. Domeniul de intervenţie specific 4.1.6. – „Includerea posibilităţii de interceptare a telefoanelor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală şi a angajaţilor MAI şi funcţionarilor publici”, indicatorul nivelului de implementare – „Instituirea unui mecanism eficient de interceptare fără autorizare a convorbirilor”:

Propunem eliminarea acestui domeniu de intervenţie, deoarece încalcă principiul statului de drept, precum şi exigenţele Convenţiei europene privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale

55. Se acceptă parţial. Măsura de interceptare a convorbirilor telefonice nu este o măsură de activitate operativă de investigaţie care ar necesita o autorizaţie, ci este o măsură de profilaxie şi protecţie a actorilor din sectorul justiţiei orientată spre diminuarea riscurilor „justiţiei telefonice”, precum şi la sporirea responsabilităţii acestora în procesul de exercitare a atribuţiilor funcţionale. Mai mult ca atît, interceptarea convorbirilor telefonice urmează a fi realizată cu informarea acestora ceea ce exclude riscul încălcării exigenţelor din domeniul drepturilor omului.

15

şi ale Cartei drepturilor fundamentale ale UE.

Orice interceptare a convorbirilor, indiferent de calitatea persoanei, trebuie efectuată cu mandat, emis de regulă de către un judecător şi, numai în cazuri excepţionale şi pentru o perioadă limitată de timp, de către procuror. Măsura trebuie însoţită de garanţii procesuale adecvate în vederea protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

De asemenea, măsura interceptării se aplică de regulă pentru infracţiuni de o anumită gravitate, iar acest aspect trebuie prevăzut în legislaţia penală.

56. Domeniile de intervenţie specifice 4.1.7., 4.3.2., 4.3.3. – mecanismul de verificare la detectorul comportamentului simulat:

Extinderea acestui tip de testare atât pentru candidaţii la funcţia de judecător, procuror, ofiţer de urmărire penală, cât şi periodic pentru promovarea în funcţie aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie. Testul cu detectorul comportamentului simulat se utilizează de regulă numai atunci când există date sau indicii temeinice privind săvârşirea unei infracţiuni şi apreciem că nu este oportună folosirea sa în mod regulat şi in extenso, chiar şi pentru acordarea unui punctaj suplimentar în vederea promovării (dacă testarea este acceptată benevol). De asemenea, există numeroase analize ştiinţifice în

sensul faptului că acest test nu este 100% sigur şi nu poate fi utilizat ca mijloc de probă în cadrul procesului penal.

56. Nu se acceptă. Legislaţia Republicii Moldova şi anume Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, prevede deja posibilitatea verificării la detectorul comportamentului simulat în raport cu candidaţii la funcţia publică.


Apreciem drept necesară circumstanţierea acestei măsuri prin indicarea mai precisă a mecanismelor avute în vedere pentru implicarea membrilor societăţii civile în supravegherea eticii profesionale a actorilor din sectorul justiţiei. În egală măsură,

57. Nu se acceptă. Acţiunile propuse au un caracter mult prea concret şi special pentru a fi incluse în acest domeniu de intervenţie specifică, acestea putînd a fi incluse în Planul de acţiuni, care vor conţine acţiuni concrete privind implementarea Strategiei.

16

considerăm că se impune detalierea indicatorilor nivelului de performanţă aferenţi acestei măsuri, astfel încât aceştia să fie cuantificabili.


Subliniem necesitatea anonimizării datelor cu caracter personal din cadrul oricăror hotărâri judecătoreşti.

58. Mecanismului actual de publicare a hotărîrilor judecătoreşti implică depersonalizarea datelor cu caracter personal din hotărîri, iar acest fapt urmează a fi aplicat şi în raport cu hotărîrile judecătoreşti de condamnare a actorilor din sectorul justiţiei. Mai mult ca atît, pentru atingerea scopului propus este suficient ca societatea să fie informată vizavi de existenţa cazurilor de condamnare a actorilor din sectorul justiţiei, ceea ce va permite sporirea gradului de încredere a societăţii în organele care instrumentează infracţiunile de corupţie, precum şi sistemul judecătoresc în general.


Considerăm că acest domeniu ar trebui mutat la direcţia strategică 1.2. – „Sporirea transparenţei, eficienţei şi eficacităţii.”

59. Domeniul de intervenţie specifică 5.1.1. a fost exclus, drept urmare a realizării parţiale a acestuia, o dată ce proiectul de Lege privind lichidarea instanţelor economice a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova.

60. Domeniul de intervenţie specific 7.1.3. – „Consolidarea rolului Consiliului coordonator pentru reforma organelor de drept în vederea asigurării dialogului eficient dintre actorii sectorului justiţiei”, indicatorul nivelului de implementare – „Reuniunile periodice ale Consiliului coordonator pentru reforma organelor de drept organizate şi desfăşurate”:

Propunem reformularea indicatorului nivelului de implementare, deoarece acesta nu relevă decât derularea activităţii curente a Consiliului, fără a demonstra o consolidare a rolului acestuia.

60. Se acceptă.

61. Domeniul de intervenţie specific 7.3.2. – „Crearea unui cadru de schimb de informaţii între sectorul neguvernamental şi actorii sectorului justiţiei în vederea implementării Strategiei”:

Acest domeniu de intervenţie nu are legătură cu direcţia strategică la care este încadrat, şi anume „Coordonarea asistenţei donatorilor externi”.


17

Propunem mutarea acestui domeniu de intervenţie la direcţia strategică 7.1. – „Coordonarea activităţilor actorilor sectorului justiţiei; planificarea strategică şi dezvoltarea politicilor.”

22. Academia „Ştefan cel Mare”

62. La Pilonul 2 compartimentul „2.5 Umanizarea politicii penale şi consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor. Eficientizarea justiţiei pentru minori” propune efectuarea unui studiu aprofundat al situaţiei existente în domeniul vizat şi o expertizare a impactului implementării unor astfel de măsuri ca decriminalizarea legii penale şi liberalizarea continuă a politicilor penale prin utilizarea sancţiunilor şi măsurilor preventive ne-custodiale deoarece practica judiciară a dovedit că nu întotdeauna o asemenea abordare ar contribui la prevenirea şi combaterea criminalităţii în RM

62. În ce priveşte efectuarea expertizării impactului implementării unor astfel de măsuri ca liberalizarea continuă a politicilor penale, deja Domeniul specific de intervenţie 2.5 prevede în calitate de indicator de evaluare a implementării efectuarea unui studiu cu privire la pedepsele penale aplicate. Totodată, se cere a fi precizat că Domeniul de intervenţie specifică 2.5.2. care prevedea „decriminalizarea legii penale” a fost exclus.

63. La Pilonul 4 compartimentul 4.1 , pct. 4.1.6. care prezumă instituirea unui mecanism eficient de interceptare fără autorizaţie a convorbirilor. Acceptarea şi utilizarea unui astfel de mecanism poate duce la abuzuri, care s-ar solda cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.

63. Nu se acceptă. Vezi comentariile de la pct. 55.

23.

Judecătoria Bălţi 64. Este necesară evidenţierea unor acţiuni care urmează a fi întreprinse întru eficientizarea reformei judiciare: - finanţarea suficientă a organelor judiciare - îmbunătăţirea instruirii, în special problematica drepturilor omului şi cooperării judiciare, a judecătorilor, procurorilor şi funcţionarilor din sistemul judecătoresc - iniţierea unui program de formare a eticii profesionale a magistraţilor - asigurarea transparenţei justiţiei pentru a da încredere cetăţenilor în justiţie - aplicarea unor măsuri eficiente întru executarea hotărîrilor judecătoreşti

64. Se acceptă. Toate acţiunile propuse deja sunt incluse în calitate de domenii de intervenţie specifică în Pilonul I al Strategiei.

65. Se impune asigurarea selecţionării de cadre calificate 65. Se acceptă.

18

pentru funcţiile de judecător, procuror, avocat, notar, grefier etc. şi ridicarea nivelului de competenţă profesională şi instruirea continuă a acestora.

Propunerile respective deja au fost incluse în calitate de Domenii specifice de intervenţie în Pilonul I, II şi III din Strategie.

66. Un alt aspect care trebuie abordat se referă la imposibilitatea instruirii unor măsuri orientate spre facilitarea soluţionării litigiului sau spre încurajarea concilierii părţilor pe cale amiabilă înainte de începerea procedurii în instanţa de judecată sau chiar pe parcursul procesului. Astfel, se impune dezvoltarea şi aplicarea în continuare a căilor alternative de soluţionare a litigiilor.

66. Se acceptă. Propunerile respective deja au fost incluse în calitate de Domenii specifice de intervenţie în Pilonul V din Strategie.

67. O problemă discutabilă o constituie asigurarea financiară şi tehnico – materială a instanţelor judecătoreşti. Din cauza lipsei unei baze materiale adecvate şi accesului la tehnologiile informaţionale performante nu se reuşeşte sporirea operativităţii examinării cauzelor în instanţe şi nu se asigură accesul liber al persoanei la justiţiei.

67. Se acceptă. Propunerile respective deja au fost incluse în calitate de Domenii specifice de intervenţie în Pilonul I din Strategie.

24. Institutul Naţional al Justiţiei

68. Institutul Naţional al Justiţiei este de asemenea unul din pilonii de bază a sistemului judecătoresc. În acest context în vederea consolidării capacităţilor instituţionale, manageriale şi didactico-ştiinţifice, este necesar de a include INJ separat în SRSJ după cum urmează. În partea a IV a Strategiei este oportun de include drept unul din obiectivele strategice Eficientizarea procesului de instruire a judecătorilor şi procurorilor. Acest obiectiv este în strînsă legătură cu realizarea obiectivului de integrare europeană propus de Guvernul Republicii Moldova în Programul de activitate al Guvernului Integrare Europeană: libertate, democraţie, bunăstare pentru 2011-2014.

68. Nu se acceptă. Pilonii SRSJ au fost construiţi în jurul problemelor din sectorul justiţiei, însă nu a instituţiilor acestui sector. Prin urmare, soluţionarea acestor probleme presupune nu doar modificări instituţionale, dar şi eficientizarea procesului de instruire şi sporirea capacităţilor profesionale ale actorilor din sector. Aşa fiind, este mult mai raţional ca activităţile de instruire să fie incluse la fiecare pilon, fără a fi necesară stabilirea unei direcţii strategice aparte.

69. În această ordine de idei se propun următoarele direcţii strategice :

- Consolidarea capacităţilor instituţionale ale INJ - Extinderea rolului INJ prin crearea unui Centru unic care ar asigura instruirea iniţială şi continuă a reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului judecătoresc: avocaţi,

69. Nu se acceptă. A se vedea comentariile la p.65 din prezentul tabel. În plus, direcţia strategică 1.3 se referă în mod nemijlocit la consolidarea INJ, iar marea parte din domeniile specifice de intervenţie vizează INJ în calitate de instituţie responsabilă.

19

mediatori, executori judecătoreşti, notari, etc. - modificarea procesului de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere la instruirea iniţială - extinderea instruirii iniţiale şi în privinţa candidaţilor la funcţia de judecător şi procuror care au o vechime în profesia juridică mai mare de 5 ani (recomandarea CoE) - mărirea duratei instruirii iniţiale de la 18 luni la 2 ani, ceea ce va contribui la sporirea calităţii formării iniţiale, mărirea numărului de discipline etc. - optimizarea procesului de formare iniţială şi continuă, inclusiv dezvoltarea şi implementarea unor metode de predare interactive, precum şi de instruire la distanţă. - crearea unui Centru de Documentare şi Resurse Juridice pentru toate cadrele din sfera justiţiei etc. - consolidarea statutului audienţilor şi formatorilor INJ.

70. Pentru implementarea acestor obiective în partea a V Domenii specifice de intervenţie propune : revizuirea bugetului INJ şi includerea unor investiţii capitale pentru finalizarea reparaţiei capitale a clădirii INJ (proiectul de reconstrucţie este elaborat); realizarea proiectului de construcţie a unui cămin cu cantină, pentru cazarea audienţilor în perioada instruirii; dotarea spaţiilor cu mobilier şi echipament tehnic necesar pentru studii etc.

70. Se acceptă parţial. La domeniul de intervenţie specifică 1.3.1. a fost inclus un nou indicator de implementare privind revizuirea modului de formare a bugetului INJ, iar restul acţiunilor propuse ţin de planul de acţiuni concrete şi care vor fi examinate în procesul de elaborare a acestora.

25. Asociaţia obştească „Liga Naţională a

Notarilor”

71. În realizarea obiectivelor propuse, Strategiei îi lipsesc chestiuni de detaliu în cadrul fiecărui domeniu de intervenţie, elemente necesare care urmează a fi luate în consideraţie de instituţiile desemnate în implementarea reformei. Citind SRSJ nu putem identifica finalitatea măsurilor şi acţiunilor preconizate. Astfel, în cazul neidentificării la etapa incipientă a reformei, a măsurilor concrete de rigoare ce urmează a fi luate în consideraţie de instituţiile responsabile, persistă riscul neatingerii rezultatelor scontate sau denaturării scopurilor fixate.

71. Nu se acceptă. SRSJ este un document strategic, care se referă la obiective pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi domenii în care se propune de a interveni pentru soluţionarea unor probleme sistemice. Inserarea unor detalii concrete va fi făcută în planul de acţiune, elaborat întru realizarea SRSJ.

72. Urmează a fi analizată cu o implicaţie mai mare starea 72. Nu se acceptă.

20

de lucru în teren, pentru a putea impune aplicarea normelor de drept existente. Deşi transparenţa decizională ca idee, inclusiv la nivel legislativ a fost lansată, sistemul informaţional creat, totuşi o mai mare parte din deciziile instanţelor publice. De ce? Putem afirma cu certitudine că transparenţa decizională a instanţelor de judecată nu poate fi atinsă fără obligativitatea de a pune în practică publicarea în format electronic a întregii jurisprudenţe şi de a lua măsuri pentru a asigura ca hotărîrile judecătoreşti să fie făcute publice în conformitate cu legea, fără întîrzieri. Moldova nu dispune încă de o jurisprudenţă publicată în format electronic complet, iar motivările instanţelor sunt frecvent publicate cu o întîrziere considerabilă după pronunţarea lor sau nu sunt publicate. Dacă cunoaştem cauzele, atunci Strategia trebuie să vină cu propuneri clare.

Unul din obiectivele SRSJ este de a contribui la sporirea transparenţei sectorului justiţiei, ceea ce implicit presupune şi publicitatea hotărîrilor judecătoreşti. Potrivit SRSJ se preconizează realizarea a multiple studii şi evaluări pentru a „testa situaţia în teren”. Prin urmare, şi activităţile care vor fi organizate pentru asigurarea publicării hotărîrilor judecătoreşti, la fel va fi precedată şi de un studiu detaliat la acest capitol. SRSJ, la fel prevede şi modul de monitorizare a implementării obiectivelor, direcţiilor strategice SRSJ.

73. SRSJ va fi susţinută de un plan de acţiune. Dar pentru buna implementare a Strategiei va fi necesar un buget adecvat (care trebuie identificat şi acceptat la etapa discutării strategiei, ori problema finanţelor va fi unul din principalele obstacole întîlnite la realizarea reformei), precum şi un grup de monitorizare care să funcţioneze în perioada de implementare în comun cu societatea civilă. Coordonarea unui efort de anvergură în scopul unei reforme substanţiale trebuie realizată de un organism independent, care să stimuleze şi să ordoneze participarea celorlalte puteri ale statului la procesul de reformă, să solicite implicarea societăţii civile, să urmărească permanent şi independent modul practic de realizare a reformei şi să se exprime critici întemeiate ale societăţii civile şi mass media.

73. Se acceptă. Partea 7 din SRSJ a fost completată cu prevederi, potrivit cărora se propune organizarea unei conferinţe anuale de către Consiliul naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, în comun cu Ministerul Justiţiei, în cadrul căreia va fi pus în dezbatere progresul de implementare a SRSJ, dificultăţile întîmpinate, formularea unor soluţii pentru depăşirea acestor probleme. Conferinţele anuale vor fi organizate cu larga participare a actorilor din sectorul justiţiei şi reprezentanţii mediului neguvernamental, urmînd ca lucrările acesteia să fie pe larg mediatizate şi să fie diseminate, inclusiv prin plasarea rezultatelor pe paginile web ale instituţiilor implicate.

26. Uniunea Naţională a Executorilor

Judecătoreşti

74. Pornind de la faptul că pînă în prezent nu este definitivat regimul fiscal al executorilor judecătoreşti, avocaţilor, notarilor şi mediatorilor, consideră oportună suplimentarea proiectului SRSJ cu prevederi referitoare la elaborarea şi

74. Se acceptă. Direcţia strategică 3.2 a fost completată cu un nou domeniu specific de intervenţie 3.2.9. cu următorul cuprins: „Stabilirea unui regim uniformizat fiscal, de asigurări sociale şi medicale pentru

21

implementarea reglementărilor referitoare la regimul fiscal al reprezentanţilor profesiilor conexe justiţiei. Or, în lipsa acestora, sporirea eficienţei activităţii profesiilor enumerate este dificilă. Nefiind determinat regimul fiscal al acestor profesii rămîne incertă situaţia meterială a executorilor, iar legea – lipsită de transparenţă şi previzibilitate.

reprezentanţii profesiilor juridice conexe sistemului de justiţie”.

75. La p.3.2.3 este indicat în calitate de instituţie responsabilă pentru stabilirea mecanismelor privind criteriile şi modul de calculare a plăţilor pentru serviciile prestate de reprezentanţii profesiilor conexe Ministerului Finanţelor. Conform p.2 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, acesta este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica unică a statului în domeniul bugetar-fiscal. Includerea Ministerului Finanţelor între actorii implicaţi la stabilirea mecanismelor privind criteriile şi modul de calculare a plăţilor pentru serviciile prestate de reprezentanţii profesiilor conexe depăşeşte cadrul competenţelor şi atribuţiilor acestuia.

75. Nu se acceptă. Ministerul Finanţelor este autoritatea responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul bugetar-fiscal, prin urmare implicarea reprezentanţilor la elaborarea Metodologiei de calcul este inerentă pentru acest proces.

76. Termenul indicat pentru realizarea acţiunii de la p.3.2.5 (instruirea reprezentanţilor profesiilor conexe) pare a fi unul extins din moment ce obligaţia asigurării instruirii (cel puţin pentru executorii judecătoreşti) este una existentă de mai bine de un an deja (în virtutea prevederilor art. 51 al Legii privind executorii judecătoreti).

76. Nu se acceptă. Instruirea are un caracter continuu şi nu este vorba doar de instruirea iniţială, prin urmare obiecţia nu poate fi luată în considerare.

77. Referitor la acţiunea indicată la p.3.2.6 menţionăm că indicatorul de performanţă „standarde/Coduri etice elaborate” este realizat deja pentru profesia de executor judecătoresc, Codul deontologic fiind adoptat prin decizia Consiliului UNEJ nr. 4 din 27 octombrie 2010 validată prin hotarîrea Congresului din 26.02.2011.

77. Nu se acceptă. Domeniul se referă nu doar la executorii judecătoreşti, dar şi la alte profesiuni. În plus nu este suficientă doar adoptarea Codurilor de etică, dar şi elaborarea şi implementarea efectivă a acestor Coduri.

78. Se solicită includerea UNEJ , cît şi reprezentanţilor societăţii civile în calitate de instituţie responsabilă pentru realizarea p. 3.3.1. ce ţine de evaluarea impactului cadrului

78. Se acceptă. UNEJ este prevăzută în calitate de instituţie responsabilă. SRSJ nu poate obliga societatea civilă să evalueze impactul implementării

22

normativ actual şi a mecanismului de implementare în domeniul executării hotărîrilor judecătoreşti, din motiv că conform prevederilor art. 40 al Legii privind executorii judecătoreşti UNEJ efectuează atît supravegherea practicii de executare, cît şi generalizarea practicii de executare, lucruri care ar fi indispensabile în contextul monitorizării implementării Codului de executare şi a Legii privind executorii judecătoreşti.

legii, această activitate fiind la latitudinea reprezentanţilor mediului neguvernamental.

79. Consideră că termenul stabilit la acţiunea din p. 3.3.3. este prea extins, normele legale ce reglementează accesul la informaţiile privind patrimoniul debitorului existînd deja.

79. Se acceptă.

80. La pct.3.2.2. în calitate de indicator de performanţă se indică organele de autoadministrare a executorilor judecătoreşti create şi consolidate. Organele de autoadministrare menţionate sunt create deja, respectiv indicatorul urmează a fi reformulat, prin excluderea cuvîntului create. Ar fi oportun a se concretiza în ce sens se intenţionează modificarea cadrului normativ în vederea consolidării instituţionale a sistemului de executare.

80. Se acceptă.

27. Consiliul Naţional pentru Asistenţa

Juridică Garantată de Stat

81. În lista abevierilor pag. 3 urmează a rectifica CNAJGS ca fiind Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat.

81. Se acceptă.

82. La Scopul Strategiei pag. 9 se propune pentru o mai bună claritate următoarea succesiune a elementelor definitorii: „...sistem de justiţie accesibil, profesionist, eficient, independent, transparent şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.”.

82. Se acceptă.

83. Similar la Scopul Reformei Sectorului Justiţiei pag. 10 se propune pentru o mai bună claritate următoarea succesiune a elementelor definitorii: „edificarea unui sistem de justiţie accesibil, profesionist, eficient, independent, transparent şi responsabil faţă de societate care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi

83. Nu se acceptă. Direcţiile strategice ale SRSJ au fost prioritizate în raport cu problemele identificate în Raportul de evaluare al echipei de experţi a Uniunii Europene. Modificarea propusă ar genera restructurarea conceptuală şi structurală a întregii SRSJ, iar rezultatul scontat practic va fi acelaşi („schimbarea termenilor nu va produce şi schimbarea

23

respectarea drepturilor omului”. Corespunzător, ar interveni şi alte modificări în text (ex. Pag. 11, 12). În această ordine de idei, rearanjarea terminologică a direcţiilor strategice ar oferi o mai mare claritate. În consecinţă Pilonul I ar avea următoarele direcţii strategice:

1.1. Asigurarea accesibilităţii 1.2. Ridicarea profesionalismului şi eficienţei 1.3. Consolidarea independenţei, transparenţei şi

responsabilităţii.

sumei”).

84. La domeniul de intervenţie specifică 2.4.3. pag. 27 Modificarea indicatorilor de performanţă a organelor implicate în înfăptuirea justiţiei penale şi colaboratorilor acestora în vederea asigurării respectării drepturilor omului, urmează a fi fixat la indicatorii nivelului de implementare „Sistemul nou de indicatori de performanţă a instituţiilor din sectorul justiţiei corelat şi unitar elaborat, testat şi aplicat la nivel individual şi instituţional”. Este important nu doar de a avea un sistem de indicatori individuali şi per instituţie, dar şi ca sistemul de indicatori să reflecte interesele sectorului de justiţie în ansamblu şi nu doar cele departamentale

84. Se acceptă.

85. La descrierea problemei 2.5 Umanizarea politicii penale şi consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor. Eficientizarea justiţiei pentru minori pag. 28 alin. 4 se constată că, „la fel nu există instituţii specializate: complete specializate de judecători, procurori sau avocaţi care ar fi specializaţi în cauzele care implică minorii”. Deoarece în mun. Chişinău există un număr de avocaţi specializaţi care acordă asistenţă juridică garantată de stat în cauzele cu implicarea copiilor în conflict cu legea se propune următoarea redacţie a acestei constatări „... la fel nu există instituţii specializate, complete specializate de judecători, procurori sau un număr suficient de avocaţi care ar fi specializaţi în cauzele care implică minorii”.

85. Se acceptă.

24

86. La domeniul de intervenţie specifică 2.5.1 pag. 28 urmează a fi fixat la indicatorii nivelului de implementare „Studiu cu privire la pedepsele penale şi măsurile preventive aplicate elaborat”; „Codul Penal şi de Procedură Penală şi alte acte normativ-juridice modificate, conform recomandărilor şi modificările adoptate”.

86. Se acceptă.

87. La domeniul de intervenţie specifică 2.5.2. pag. 28 urmează a fi indicat: „Decriminalizarea unor fapte prevăzute de legea penală”.

87. Domeniul de intervenţie specifică respectiv a fost exclus.

88. La domeniul de intervenţie specifică 2.5.5 pag. 29 urmează a fi fixat la indicatorul nivelului de implementare: „Cursuri integrate pentru judecători, procurori, avocaţi şi consilierii de probaţiune desfăşurate”; „Metodologia privind examinarea cauzelor cu implicarea copiilor victime, martori şi suportul/asistenţa acestora în cadrul procesului penal elaborată şi implementată”.

88. Se acceptă.

89. La Rezultate scontate 2.5 a substitui „Consolidarea unui sistem de justiţie adecvat cu minori” cu „Asigurarea în sistemul de justiţie a procedurilor prietenoase copiilor”.

89. Se acceptă.

90. La domeniul de intervenţie specifică 3.1.5 pag. 31 urmează a fi indicat „Promovarea culturii şi a accesului la informaţia cu caracter juridic şi reducerea nihilismului juridic”.

90. Se acceptă.

91. La domeniul de intervenţie specifică 3.2.8. pag. 33 urmează a fi fixat la indicatorii nivelului de implementare : „Mecanisme de tragere la răspundere disciplinară funcţionale pentru fiecare profesie”.

91. Se acceptă.

92. La domeniile de intervenţie specifice 4.2.3-4.2.5 pag. 39 la instituţia responsabilă urmează a fi indicat şi „Uniunile profesiilor conexe sistemului de justiţie”.

92. Se acceptă.

93. La domeniul de intervenţie specifică 6.3.3. pag. 51 urmează a fi suplinit la indicatorii nivelului de implementare „Nr. de persoane din instituţiile responsabile de locurile de detenţie instruite; nr. de sancţiuni aplicate în privinţa

93. Nu se acceptă. Indicatorii respectivi vor fi incluşi în planul de acţiuni concrete pentru realizarea SRSJ.

25

angajaţilor acestor instituţii pentru fapte de tortură şi alte rele tratamente”.

94. La domeniul de intervenţie specifică 6.3.5. pag. 51 urmează a fi suplinit la indicatorii nivelului de implementare „Campanii de informare privind interdicţia absolută a torturii desfăşurate”; „Persoane atrase la răspundere penală pentru fapte de tortură şi alte rele tratamente”.


95. La domeniul de intervenţie specifică 6.3.5 pag. 51 urmează a fi stabilit la indicatorii nivelului de implementare „fond pentru reabilitarea victimelor creat şi alocate resursele necesare”.

95. Se acceptă.

96. La descrierea problemei 6.4 pag. 52 a substitui ofiţer de probaţiune cu „consilier de probaţiune”; lipsa reglementărilor legale în ceea ce priveşte serviciile de post-asistenţă cu „reglementări legale lacunare în ceea ce priveşte serviciile de post-asistenţă”.

96. Se acceptă.

97. La domeniul specific de intervenţie 6.4.1 se propune o următoare redacţie „Introducerea unui concept modern de probaţiune care să contribuie la siguranţa comunităţii prin reabilitarea efectivă în societate a delicvenţilor” nu se exclud reciproc. Tot aici, urmează a fi suplinit la indicatorii nivelului de implementare: „ Sistem de indicatori de performanţă corelat cu noul sistem de indicatori de performanţă ai instituţiilor din sectorul justiţiei”.

97. Se acceptă.

98. La domeniul de intervenţie specifică 6.4.3. se propune o următoare redacţie: „Asigurarea continuităţii procesului de probaţiune individualizat începînd cu etapa presentenţială şi terminînd cu serviciile de asistenţă post-detenţie”. Tot aici, la indicatorii nivelului de implementare urmează a fi indicat: „Programele şi mecanismul de tratament individualizat a beneficiarilor de probaţiune elaborate şi implementate”, „Consilieri de probaţiune, procurori şi judecători instruiţi”; suplinind cu următorul indicator „Numărul de beneficiari ai programelor individualizate de probaţiune”.

98. Se acceptă.

26

99. La domeniul de intervenţie specifică 6.4.8 se propune o următoare redacţie: „Dezvoltarea şi implementarea politicilor de reabilitare şi integrare socială, inclusiv prin planificarea individuală a executării pedepsei, participarea deţinuţilor la programe cognitiv-comportamentale şi crearea unui regim avansat progresiv de deţinere”. Tot aici, la indicatorii nivelului de implementare urmează a fi suplinit cu „Diversificarea programelor cognitiv-comportamentale de reorientare a personalităţii implementate şi numărul de beneficiari ai acestor programe”; „securitatea personală a deţinuţilor în raport cu alţi deţinuţi”, una din problemele majore fiind violenţa între deţinuţi


100. La rezultate scontate 6.4 „capacitatea sporită a Institutului Naţional al Justiţiei în domeniul instruirii continue a consilierilor de probaţiune” urmează a fi substituit „instruirii continue” cu „instruirii iniţiale şi continue”, or sistemul de probaţiune nu are altă alternativă de instruire iniţială a consilierilor de probaţiune din surse bugetare.

100. Se acceptă.

28. Partidul Popular Creştin Democrat

101. Pentru a fortifica independenţa Justiţiei se impune restabilirea modelului adoptat la 22 iulie 2005, mărirea numărului de judecători, care să aibă de administrat un număr mai redus de dosare, crearea de condiţii de muncă magistraţilor prin oferirea de edificii adecvate pentru sediile instanţelor şi dotarea tehnică a acestora.

101. Se acceptă. În ce priveşte mărirea numărului judecătorilor, urmează a se vedea Pilonul I „Sistemul Judecătoresc, ”, Direcţia strategică 1.1. „Asigurarea accesibilităţii şi independenţei”, Domeniul de intervenţie specifică 1.1.1 prevede optimizarea numărului de judecători, cît şi asigurarea folosirii cît mai eficiente a resurselor disponibile. În vederea creării condiţiilor adecvate de muncă pentru magistraţi, precum şi pentru asigurarea financiară adecvată a sistemului judecătoresc În acelaşi Pilon I, Direcţia strategică 1.1, Domeniul de intervenţie specifică 1.1.4 se prevede „Crearea unui mecanism adecvat,consecvent şi durabil de finanţare a sistemului judecătoresc prin majorarea finanţării acestuia şi unificarea procesului de bugetare al sistemului judecătoresc”.

27

De asemenea, Domeniul de intervenţie specifică 1.1.13 se prevede „Consolidarea capacităţilor instituţionale ale instanţelor judecătoreşti, inclusiv prin examinarea oportunităţii edificării unui sediu comun pentru toate instanţele judecătoreşti la nivelul municipiului Chişinău”.

102. Pentru a combate corupţia în justiţie se impune şi eficientizarea activităţii MAI, a CCCEC şi a Procuraturii şi în nici un caz lichidarea şi reducerea imunităţii judecătorilor.

102. Nu se acceptă. De fapt, eficientizarea activităţii MAI, CCCEC şi a procuraturii nu va avea rezultatele scontate în momentul în care aceste instituţii nu vor avea posibilităţi reale de întreprindere a unor acţiuni în vederea tragerii la răspundere a judecătorilor în cazul în care aceştia se fac vinovaţi de săvîrşirea unor infracţiuni sau contravenţii administrative. Desigur nu se neagă importanţa menţinerii unor garanţii pentru judecători pentru a asigura respectarea independenţei judecătorilor, însă acest fapt nu înseamnă că este necesară menţinerea unui statut special judecătorului care îl plasează deasupra legii şi care îi permite acestuia să nu fie pedepsit în cazul în care încalcă legea. Astfel, conform unor instrumente internaţionale la care şi Republica Moldova este parte (de exemplu Convenţia ONU împotriva corupţiei) prevăd obligaţia menţinerii pentru agenţii publici, inclusiv pentru judecătoria imunităţii funcţionale, adică oferirea protecţiei pentru actele întreprinse în virtutea funcţiei pe care o exercită şi care sub nici o formă nu implică săvîrşirea unei infracţiuni sau a unei contravenţii administrative. Luînd în calcul că, Republica Moldova şi-a asumat anumite obligaţii internaţionale, este necesară reexaminarea conceptului imunităţii judecătorului.

103. Ca măsură de identificare a judecătorilor susceptibili de a fi corupţi se impune aplicarea următoarelor măsuri: - să fie operate modificări în legislaţia privind declararea averilor de către demnitari, stabilindu-se sancţiuni de ordin financiar, iar după caz şi iniţierea unor anchete penale sau de serviciu. Este necesară şi verificarea averii rudelor

103. De fapt, Domeniul de intervenţie specifică 4.1.1. stabileşte întreprinderea acţiunilor în vederea fortificării mecanismului de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţiilor de interese personale a actorilor din sectorul justiţiei.

28

acestora. - Toţi magistraţii să-şi declare repetat averile, pe proprie răspundere, iar cei care nu vor putea justifica bunurile ce le aparţin, pot fi supuşi unor sancţiuni disciplinare de către CSJ, inclusiv lipsirea de statut de magistrat. - La iniţiativa Parlamentului sau a Guvernului în colaborarea cu CSJ, CCCEC şi MAI urmează să se formeze un grup mixt care să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere ale judecătorilor şi să prezinte informaţia completă instituţiilor respective. Informaţia în cauză prezentînd un interes public major urmează să fie dată publicităţii. Orice referire la principiul protecţie datelor cu caracter personal nu are nici o relevanţă în acest caz. Pentru a asigura reuşita acestei acţiuni fără precedent, de o importanţă vitală pentru însănătoşirea organismului statal este necesară realizarea unui parteneriat cu partidele politice, mass-media şi ONG-urile specializate în combaterea corupţiei.

Dacă, examinăm primul indicator al acestui domeniu de intervenţie specifică este evident că urmează ca proiectul de modificare a cadrului normativ cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţii să fie elaborat, adoptat şi implementat. La 28 iulie curent, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea 181) care prevede că persoanele care exercită funcţii de demnitate publică, judecătorii, procurorii, persoanele cu funcţii de răspundere şi funcţionarii publici urmează să depună anual pînă la data de 31 martie declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, care vor fi depuse pe propria răspundere, iar în cazul în care aceştia nu depun declaraţiile în termen, pe de o parte li se va aplica răspunderea contravenţională, pe de altă parte Comisia Naţională de Integritate va avea dreptul de a începe din oficiu controlul declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate a acestor persoane. Deja, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 28 iulie curent, Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate, instituţie responsabilă de verificarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate a tuturor persoanelor care exercită o funcţie de demnitate publică, procurorilor, persoanelor cu funcţie de răspundere şi funcţionarilor publici, inclusiv şi a judecătorilor. Această Comisie va avea o activitate permanentă şi cel mai important este că va fi un organ independent în raport cu toate autorităţile şi instituţiile publice, ceea ce îi va permite să realizeze un control mai obiectiv al acestor declaraţii. În acest context, nu mai este necesară crearea unor grupuri separate pentru verificarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate a judecătorilor. În ce priveşte transparenţa declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, este necesar să se precizeze că conform Legii cu privire la Comisia Naţională de Integritate precum şi Legea 181 adoptată la 29 iulie curent privind modificarea şi completarea unor acte legislative

29

toate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate vor fi publice şi vor fi publicate pe site-ul oficial al Comisiei. Totuşi, reieşind din standardele privitoare la protecţia datelor cu caracter personal nu vor fi publice datele din declaraţii referitoare la numărul de identificare al declarantului şi membrilor familiei sale, numărul de înmatriculare a bunurilor mobile, precum şi locul amplasării bunurilor imobile etc.

104. Pentru reformarea Procuraturii se impune modificarea Constituţiei şi adoptarea unei legi noi. Procurorii urmează să devină magistraţi. Tot aici se impune şi reformarea CSJ.

104. Se acceptă parţial Urmează a se vedea Pilonul II, Direcţia strategică „Consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii”, Domeniul de intervenţie 2.2.7., care prevede examinarea oportunităţii acordării statutului de magistrat procurorilor.

105. În vederea combaterii corupţiei în sistemul Procuraturii se impune aplicarea aceloraşi măsuri propuse pentru judecători: declararea repetată a averilor şi eliminarea din sistem a persoanelor asupra cărora planează suspiciunea de a fi corupţi.

105. Se acceptă. Conform Pilonului IV, Direcţia strategică „Lupta eficientă cu corupţia din sistemul de justiţie”, Domeniul de intervenţie specifică „Fortificarea mecanismului de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a declaraţiilor de interese personale a actorilor din sectorul de justiţie”, indicatorul nivelului de implementare nr. 1 urmează a fi elaborat, adoptat şi implementat proiectul de modificare a cadrului normativ cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţii. După cum s-a precizat deja anterior în cazul propunerilor formulate pentru judecători, noul sistem de declarare şi control a veniturilor şi proprietăţii urmează să fie aplicat şi faţă de procurori.

106. Reforma în MAI este parte a angajamentelor RM faţă de forurile europene. Pentru a extirpa corupţia din MAI se impune aplicarea unor măsuri în raport cu ofiţerii superiori din minister, comisarii şi vice-comisarii, ca şi cele propuse pentru judecători şi procurori.

106. Se acceptă. Vezicomentariileexpuse la pct. 105.

107. Este oportun a fi studiată necesitatea păstrării CCCEC -ului. În scopul verificării ofiţerilor CCCEC se impune aplicarea măsurilor propuse pentru demnitarii din justiţie, procuratură şi poliţie.

107. Se acceptă. În Pilonul II, Direcţia strategică 2.1. „Revizuirea conceptului şi procedurii fazei judiciare”, Domeniul specific de intervenţie 2.1.2. prevede revizuirea statutului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

30

În ce priveşte verificarea ofiţerilor CCCEC, prevederile noului mecanism de declarare şi control a declaraţiilor se va aplica şi faţă de ofiţerii CCCEC.

108. Este necesară revizuirea şi perfecţionarea legislaţiei în domeniul administraţiei publice locale.

108. Nu se acceptă. Scopul Strategiei este „edificarea unui sistem de justiţie accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea dreptului omului”. În acest context, revizuirea şi perfecţionarea legislaţiei în domeniul administraţiei publice locale depăşeşte scopul stabilit de SRSJ.

29. Centrul de guvernare electronică

109. Strategia ar trebui să acorde o atenţie mai sporită aspectului utilizării tehnologiilor informaţionale în înfăptuirea actului de justiţie. Este cunoscut faptul că un element important în urgentarea înfăptuirii justiţiei, inclusiv prevenirea actelor de corupţie, este excluderea cît posibil a factorului uman (tete-a-tete), iar o modalitate ar fi prestarea serviciilor electronice în justiţie şi achitarea taxelor on-line (cum ar fi depunerea cererii de chemare în judecată a altor demersuri, achitarea taxei de stat, instituirea unui sistem de circulaţie a documentelor electronice în justiţie, acordarea hotărîrii judecătoreşti în format electronic etc.)

109. Se acceptă. A se vedea redacţia nouă a domeniului de intervenţie specifică de la 1.2.2. a SRSJ.

110. La Pilonul V consideră că accentul nu trebuie pus doar pe contribuirea justiţiei la creşterea economică. Dar în acelaşi timp şi la bunăstarea şi siguranţa populaţiei.

110. Nu se acceptă. Obiectivul declarat al Pilonului V este creşterea economică, ceea ce presupune implicit şi creştere bunăstării populaţiei. Cît priveşte siguranţa persoanei, aceasta este asigurată prin includerea unor domenii specifice de intervenţie în alte direcţii strategice din SRSJ.

111. Ar putea fi dezvoltate p. 1.1.3 (Crearea structurilor şi sistemelor de interacţiune cu publicul) din Partea 5 Domenii specifice de intervenţie (pag. 12 din Strategie), iar la p. 1.2.2 poate chiar evidenţierea unor compartimente aparte cum ar fi: prestarea serviciilor electronice în justiţie, sistemul integrat de circulaţie a documentelor electronice în justiţie.

111. Nu se acceptă. Măsurile propuse au un caracter prea detaliat şi vor fi incluse în Planul de acţiuni concrete pentru realizarea SRSJ.

30. Asociaţia notarilor din 112. Privitor la p.3.2. din Strategie practic lipsesc prevederi 112. Se acceptă parţial.

31

Moldova „NOTA” şi scopuri (sarcini) concrete care ar urma să fie soluţionate în cadrul edificării unor sisteme juridice preventive, temelia cărora o reprezintă notariatul. Propunem următoarele prevederi cheie privind sistemul notariatului şi care urmează a fi incluse în strategie:

Includerea în legislaţie a normelor conform cărora sistemul notariatului este justiţie necontencioasă (justiţia preventivă);

Elaborarea şi implementarea unui mecanism unitar de interacţiune dintre notari şi colaboratorii organelor de drept, în cadrul examinării cauzelor civile, penale şi contravenţionale. Stabilirea unor reguli precise şi unitare pentru fiecare participant al acestui mecanism;

Fortificarea acţiunilor de asigurare a unei practici notariale uniforme şi excluderea unor interpretări ambigui şi individuale de către notari a normelor legislaţiei;

Elaborarea şi implementarea Legii privind liberii profesionişti, care ar reglementa întregul spectru al relaţiilor dintre notari, avocaţi, mediatori, executorii judecătoreşti cu terţii şi statul, în domeniul social, fiscal, civil şi alte domenii – în vederea lichidării multiplelor lacune şi contradicţii din acest domeniu;

Lărgirea reală a posibilităţilor sistemului notarial de a obţine informaţii din registrele informaţionale de stat (organele cadastrale, registrul populaţiei, mijloacelor de transport etc.) şi neadmiterea instituirii unor raporturi pe baze comerciale în acest domeniu.

Majoritatea propunerilor au fost incluse în direcţia strategică 3.2. din SRSJ.

31. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

113. Se propune includerea în capitolul dedicat drepturilor omului:

Măsuri care să creeze mecanisme cu privire la

113. Se acceptă. Scopul SRSJ este „edificarea unui sistem de justiţie accesibil, profesionist, eficient, independent, transparent şi responsabil faţă de societate care să corespundă standardelor europene, să asigure

32

cerinţele identificate de dreptul internaţional şi european care ar putea necesita reforme juridice sau de altă natură la nivel naţional;

supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului”.

114. Se propune includerea măsurilor care să consolideze capacitatea judecătorilor şi procurorilor de a aplica gama completă a legislaţiei europene şi internaţionale în domeniul drepturilor omului în cadrul jurisprudenţei interne

114. Se acceptă.

115. Avînd în vedere importanţa expertizei medico-legale pentru justiţie, ar fi important ca acest domeniu să se bucure de o atenţie sporită şi recomandăm includerea unor prevederi specifice în strategia de reformare a justiţiei

115. Se acceptă. Reformarea centrelor de expertiză medico-legale a fost inclusă ca domeniu de intervenţie specifică în pilonul II, domeniul de intervenţie specifică 2.3.3.

116. Proiectul Strategiei abordează chestiuni legate de justiţia pentru copii într-un mod limitat. Există un domeniu larg care să stabilească în aceste cadre cum şi în ce mod va fi reformat sistemul de justiţie pentru a răspunde mai bine nevoilor specifice ale copiilor care intră în contact cu legea.

116. Se acceptă. Aspectele legate de reforma justiţiei pentru minori, au fost transferate la Pilonul VI din SRSJ, beneficiind de o reglementare mai detaliată.

32. NORLAM 117. La 1.1.11: Am sugera ca în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii să fie incluşi reprezentanţii proeminenţi ai societăţii civile.

117. Se acceptă. A se vedea p.1.1.10 din SRSJ. Modificarea respectivă, însă, poate fi examinată doar pin prisma operării amendamentelor de rigoare la Constituţia Republicii Moldova.

118. La 2.2.3.: Recomandăm să nu fie unite organele de autoadministrare pentru judecători şi procurori. Tot în acest context, nu susţinem ideea reorganizării Consiliului Superior al Magistraturii în vederea creării unui organ bicameral (pentru judecători şi pentru procurori).

118. Se acceptă parţial. Atribuirea statutului de magistrat procurorilor este o opţiune care urmează a fi examinată suplimentar.

119. La 2.4.1.: Sugerăm elaborarea unui sistem electronic de gestionare a dosarelor penale.

119. Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 2.4.1.

120. La 6.4.5.: O politică de angajare ar trebui să existe şi în serviciul de probaţiune, mai mult, considerăm că autoritatea de angajare trebuie să fie delegată Oficiului Central de Probaţiune. Suplimentar, credem că ar trebui făcută o

120. Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specific 6.4.1.

33

evaluare pentru a stabili dacă angajaţii în probaţiune dispun de competenţa adecvată acestui serviciu, şi dacă Oficiul Central este capabil să motiveze angajaţii să rămînă în serviciu, dacă nivelul fluxului de cadre nu este prea ridicat, şi eventual, evaluarea nivelului de salarizare.

121. Cu referire la sistemul penitenciar, dorim să facem cîteva comentarii generale şi/sau propuneri de măsuri ce nu sunt menţionate în Strategie, după cum urmează:

1 Decentralizarea sistemului penitenciar 2 Schimbarea infrastructurii instituţiilor penitenciare

din camere mari (dormitoare) în celule sau camere de maxim 8 persoane

3 Misiunea NORLAM recomandă o creştere generală a numărului de angajaţi, în special a celor care lucrează direct cu deţinuţii.

4 Reorganizarea personalului şi revizuirea serviciilor. 5 Demilitarizarea comprehensivă a sistemului

penitenciar trebuie introdusă în Strategie ca un domeniu de intervenţie aparte (6.4.9., de exemplu)

6 Crearea unui regim progresiv de deţinere

121. Se acceptă parţial. Majoritatea propunerilor au fost incluse în direcţia strategică 6.3. din SRSJ.

33. Holger Hembach, Consultant al

Procurorului General

122. Asigurarea egalităţii armelor (punctul 1.1.12) Punctul 1.1.12 stabileşte obiectul de: Asigurare a egalităţii armelor în procedura penală. Dacă aceasta se referă doar la cauzele penale, după cum reiese din formulare, nu este clar de ce acest punct este inclus în pilonul unu, care ţine de sistemul judiciar, şi nu este inclus în pilonul doi care ţine de reforma sistemului de justiţie penală. Pe de altă parte, asigurare egalităţii armelor nu urmează să fie limitată cauzelor penale. Articolul 6 al CEDO conţine şi dreptul la un proces echitabil în cauze civile. Odată ce egalitatea armelor este unul din elementele unui proces echitabil, acesta urmează a fi asigurat în cauzele civile. În continuare, nu înţeleg de ce egalitatea armelor este

122. Domeniul specific de intervenţie respectiv a fost exclus.

34

expres prevăzută în calitate de principiu pentru a fi implementat şi alte principii sunt omise. Egalitatea armelor este fără îndoială un element fundamental al unui proces echitabil, dar în aceiaşi măsură este şi dreptul la contradictorialitatea procesului sau dreptul la participarea nemijlocită în proces. Astfel, urmează a fi considerată opţiunea de a include acest obiectiv într-o manieră care ar îngloba toate principiile. Nici unul dintre rezultatele scontate din secţiunea 1.2 nu reflectă obiectivul asigurării egalităţii armelor.

123. Revizuirea activităţii judecătorului de instrucţie (punctul 1.2.10) Punctul 1.2.10 prevede următoarele: Revizuirea activităţii judecătorului de instrucţie în vederea includerii judecătorului de instrucţie în cadrul instanţelor de drept comun drept judecători specializaţi pentru respectivul domeniu. Ar putea fi o problemă de traducere, însă eu nu înţeleg ce înseamnă aceasta. Se recomandă reformularea acestui punct.

123. Se acceptă.

124. Imunitatea judecătorilor (Punctul 1.3.7) Acest punct prevede: Reforma instituţiei imunităţii judecătorului (excluderea imunităţii pentru contravenţii) . Fraza din paranteze presupune că doar imunitatea faţă de contravenţii va fi eliminată, în timp ce alte forme de imunitate urmează a fi menţinute. Aceasta ar putea limita lupta contra corupţiei şi ar putea să nu fie în concordanţă cu alte modalităţi de luptă contra corupţiei care sunt menţionate în strategie. Combaterea corupţiei poate avea succes doar dacă autorităţile relevante dispun de competenţe necesare pentru a cerceta şi pedepsi pentru infracţiunile comise în acest domeniu. De aceea, întregul sistem de imunităţi – pentru judecători, procurori şi alţi funcţionari – trebuie revizuit în contextul standardelor Europene ce ţine de eliminarea privilegiilor nejustificate şi

124. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică a fost redenumit „Reformarea instituţiei imunităţii judecătorului în vederea asigurării exclusive a imunităţii funcţionale”.

35

obstacolelor în calea investigării eficiente a infracţiunilor. Aceasta pare să fie în corespundere cu punctul 31 al Planului de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, care prevede următoarele: Reformarea instituţiei imunităţii judecătorilor pentru a se asigura exclusiv imunitatea funcţională (substituirea sistemului de autorizare cu cel de notificare, prin excluderea acordului Consiliului Superior al Magistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, al Parlamentului la pornirea acţiunilor penale împotriva judecătorilor), revizuirea mecanismului acţiunii în regres a statului împotriva judecătorului prin instituirea unor proceduri care să ţină cont de necesitatea asigurării independenţei interne şi externe a judecătorului. În acest context a se vedea de asemenea punctul 127 din Planul de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014 De asemenea, monitorizarea pe scară largă a convorbirilor telefonice ale funcţionarilor din justiţie, care este prevăzută în strategie este incompatibilă cu asigurarea şi menţinerea imunităţilor pentru judecători (Notă: Aceasta fără a se discuta faptul că eu nu sunt de acord cu sugestia monitorizării convorbirilor telefonice ale liniilor telefonice de serviciu ale oficialilor în bază permanentă. Acest argument ţine doar de consistenţă).

125. Clarificarea rolului Procuraturii (punctul 2.1.3) Punctul 2.1.3. prevede următoarele: Clarificarea rolului şi competenţelor organelor procuraturii şi celorlalte organe de urmărire penală, precum şi ale apărării (cadrul legal şi instituţional) Atunci cînd se revede procedura prejudiciară urmează a fi examinate cu atenţie două aspecte:

Procurorii trebuie să fie investiţi cu posibilitatea să exercită control efectiv asupra investigaţiilor, ceea ce deseori nu este valabil la momentul actual chiar dacă cadrul legal prevede aceasta


36

1 Stephen P. Sennett, Evaluarea Capacităţilor şi Necesităţilor Consiliului Superior al Procurorilor şi ale Colegiului de Calificare şi Colegiului Disciplinar, aprilie 2010

Structura internă a Ministerului Afacerilor Interne trebuie revizuită cu scopul de a consolida caracterul efectiv al investigaţiilor şi al cooperării cu procuratura.

126. Profesionalismul şi independenţa procuraturii (punctul 2.2) Punctul 2.2. presupune „Consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii”. „Domeniile de intervenţie specifice” care se conţin în cadrul acestui punct abordează subiecte importante. Cu toate acestea unele aspecte din punctul meu de vedere trebuie adăugate sau formulate mai clar. Consiliul Superior al Procurorilor este esenţial pentru independenţa procurorilor. Consolidarea rolului acestuia şi a capacităţilor sale ar trebui să fie elementul central al Strategiei de Reformare a Justiţiei. Acesta este în principiu confirmat de punctul 2.2.3. al strategiei, care prevede: Fortificarea capacităţilor Consiliului Superior al Procurorilor în vederea asigurării administrării eficiente a instituţiei procuraturii. Rolul şi actuala structură a Consiliului Superior al Procurorilor au fost recent menţionate în „Raportul de Evaluare al Consiliului Superior al Procurorilor”, efectuată de ODIHR/OSCE şi publicată în februarie 2011 într-un raport elaborat de Ambasada USA1. În esenţă, rapoartele conţin aceleaşi concluzii:

Pentru a-şi putea îndeplini funcţiile, Consiliul Superior al Procurorilor are nevoie de un buget suficient, care trebuie să fie separat de bugetul Procuraturii Generale;

Urmează să dispună de un sediu, echipament şi personal tehnic adecvat;

Membrii acestuia trebuie să fie detaşaţi de la alte funcţii

126. Se acceptă.

37

pentru a le putea permite să se concentreze asupra funcţiilor care le revin în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. În continuare, trebuie implementate mecanisme care ar permite ca membrii Consiliului care reprezintă societatea civilă să-şi îndeplinească funcţiile corespunzător, spre exemplu prin achitarea unor diurne. În acelaşi timp, Consiliul trebuie să dispună de competenţe pentru a reacţiona în cazurile cînd membrii săi nu corespund cerinţelor din cadrul instituţiei (spre exemplu în cazul unor absenţe nemotivate la şedinţe). În timp ce „indicatorii nivelului de implementare” pentru punctul 2.2.3. se referă la un buget adecvat pentru Consiliul Superior al Procurorilor, obiectivele menţionate mai sus trebuie din punctul meu de vedere să fie accentuate mai bine în cadrul „domeniilor de intervenţie specifice”. Intervenţiile necesare pentru Consiliul Superior al Procurorilor ar putea fi descrise spre exemplu ca „Crearea unui Consiliu Superior al Procurorilor independent” sau „lărgirea independenţei Consiliului Superior al Procurorilor”. Aspectele menţionate mai sus ce ţin de buget, sediu şi membri detaşaţi ar putea fi incluşi în calitate de „indicatori ai nivelului de implementare”. Oferirea unui buget adecvat şi a unui sediu, echipament şi personal sunt cerinţe necesare pentru buna funcţionare a Consiliului Superior la Procurorilor. Cu toate acestea, ele nu sunt suficiente. După cum s-a atenţionat în rapoartele menţionate mai sus, membrii Consiliului Superior al Procurorilor trebuie să deţină capacităţi adecvate pentru a-şi putea îndeplini funcţiile. Aceasta presupune că capacităţile lor ce ţin de administrare, organizare, petrecerea evaluărilor etc. urmează a fi consolidate. Acest obiectiv este tratat de punctul 2.2.3. şi alte puncte din strategie. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, acesta urmează să fie menţionat separat în calitate de punct

38

separat. O formulare adecvată ar putea fi spre exemplu: „Capacităţile profesionale ale membrilor Consiliului Suprem al Procurorilor ce ţin de rolul respectiv sunt consolidate”. Indicatorii posibili pentru nivelul de implementare ar putea fi spre exemplu organizarea de instruiri legate de evaluări, proceduri disciplinare sau organizarea unor întruniri eficiente. Rolul Consiliului Superior al Procurorilor şi independenţa procurorilor sunt stîns legate de procedurile legate de evaluarea şi promovarea procurorilor pe de o parte şi a procedurilor disciplinare şi posibilitatea de sancţionare a procurorilor pe de alta. Evaluările performanţelor şi procedurile disciplinare sunt menţionate în diverse puncte (spre exemplu punctul 2.2.2. pentru promovarea procurorilor, 1.3.3. pentru performanţa actorilor din sectorul justiţiei). Din punctul meu de vedere ar fi preferabil de menţionat evaluările procurorilor şi procedurile disciplinare într-o legătură clară cu Consiliul Superior al Procurorilor în calitate de organ care este responsabil de aceste proceduri. Procedurile disciplinare trebuie pe de o parte să protejeze societatea contra abuzului de putere din partea procurorilor, iar pe de alta, procedurile trebuie să asigure că aceste cauze nu pot fi însăşi obiectului unui abuz pentru a exercita presiuni nepotrivite asupra procurorilor. Acesta urmează să reiasă clar din strategie. Un paragraf pertinent ar putea fi formulat în felul următor: Cadrul legal privind abaterile şi procedurile disciplinare sunt ajustate la Standardele Europene. Indicatori posibili ar putea fi: evaluările Organizaţiilor Internaţionale cum este Consiliul Europei sau OSCE. În aceeaşi ordine de idei, un paragraf ar trebui să fie rezervat pentru evaluări, inclusiv ale performanţelor.

127. Stabilirea unor competenţe clare pentru organele Procuraturii (punctul 2.2.4)


39

2 Claude Cahn, Consultantul PNUD pe Drepturile Omului, a oferit acest exemplu

Punctul 2.2.4. prevede următoarele: Definirea clară a competenţelor organelor Procuraturii (excluderea participării procurorului în procese civile şi examinarea petiţiilor). Din punctul meu de vedere acest punct urmează a fi reformulat. Competenţele serviciilor procuraturii nu sunt clare; ele sunt prea largi şi trebuie să fie limitate la procese penale şi posibil la procese contravenţionale. Din expresia în paranteze se poate face concluzia că anume aceasta se doreşte să se atingă prin implementarea acestui punct. Totuşi, aceasta urmează să fie formulat clar în însăşi conţinutul paragrafului. În continuare, intervenţia nu ar urma să se oprească aici. Dacă competenţele organelor procuraturii sunt limitate la procesele penale, trebuie luate măsuri pentru a asigura că nu vor avea loc careva „viduri legislative, adică faptul că obligaţiile incluse în domeniul de intervenţie al procuraturii în afara dreptului penal sunt preluate de alte organe sau instituţii. Spre exemplu: Articolul 15 al Codului Civil oferă procurorilor puterea de a ataca deciziile privind internarea forţată într-o instituţie psihiatrică. Dacă această prevede va fi abrogată atunci ar deveni urgentă necesitatea modificării Codului Civil pentru a exclude posibilitatea unei tutele plenare sau depline, aşa după cum aceasta este posibil în prezent şi este utilizat cu regularitate. Excluderea acestor competenţe ar însemna că nu vor exista careva verificări ale tutelei abuzive, odată ce o persoană aflată sub tutelă nu dispune de dreptul de a participa în calitate de parte în proces (în cadrul actualului sistem extrem de abuziv), şi procurorului nu va mai putea participa în calitate de apelant al actelor care sunt de mărimea unei detenţii2.

40

Persoanele care pînă în prezent s-au bazat pe procuratură pentru a le reprezenta interesele ar trebui să fie capabile să acceseze alte resurse. Aceasta urmează să fie soluţionat prin includerea unui paragraf aparte. O legătură clară ar putea fi făcută între punctele examinate în capitolul 3.1. Consolidarea Sistemului de Asistenţă Juridică Garantată de Stat (SAJGS). În continuare, trebuie elaborată o strategie de comunicare pentru a pregăti terenul şi a susţine procurorii (care şi-ar putea face griji că îşi vor pierde locurile de muncă) atunci cînd competenţele procurorilor vor fi transferate, precum şi cetăţenii, mulţi dintre care consideră procuratura responsabilă de protecţia intereselor publice. Acest subiect urmează de asemenea să fie tratat într-un paragraf separat.

128. Lichidarea Procuraturilor Specializate (punctul 2.2.5) Punctul 2.2.5. prevede următoarele: 2.2.5. Examinarea oportunităţii lichidării procuraturilor specializate (militare, transport, anticorupţie, precum şi procuraturile de nivelul Curţilor de Apel şi procuratura municipală din Chişinău) Activitatea diferă de majoritatea altor activităţi ce se conţin în Strategie întrucît nu prevede un rezultat, ci considerarea unui proces. Din momentul ce existenţa procuraturilor specializate este pusă la îndoială, aş dori să menţionez paragraful 8 al Recomandării Consiliului Europei (2000) 19 care prevede următoarele: Pentru a acţiona mai eficient contra diverselor forme de criminalitate, în special contra crimei organizate, specializarea ar urma să fie privită drept o prioritate, în partea ce ţine de organizarea procuraturilor, precum şi în partea ce ţine de instruire şi dezvoltarea carierei. Utilizarea echipelor de specialişti, inclusiv a echipelor multidisciplinare, create pentru a ajuta procurorii în îndeplinirea funcţiilor lor trebuie de asemenea să fie dezvoltate. Aceasta nu înseamnă neapărat faptul că trebuie să existe

128. Se acceptă.

41

oficii specializate sub forma în care acestea există la moment. Totuşi acest punct arată că specializarea este un element al standardelor internaţionale. Acest subiect urmează a fi dezvoltat în punctul 2.3.4. al Strategiei. De asemenea, pare a fi inoportun de pus la îndoială existenţa oficiului specializate pe combaterea corupţiei atunci cînd paralel lupta contra corupţiei este o prioritate în strategie.

129. Demilitarizarea instituţiei Procuraturii (punctul 2.2.7) Punctul 2.2.7 prevede următoarele: Demilitarizarea instituţiei procuraturii (elaborarea designului robei procurorului) Expresia din paranteze indică asupra faptului că demilitarizarea serviciilor procuraturii echivalează cu eliminarea uniformelor procurorilor. Demilitarizarea merge mai departe decît această acţiune. Aceasta presupune, necătînd la natura neclară a formulării, o schimbare în mentalitate în cadrul procuraturii în privinţa relaţiilor dintre procurori şi superiorii lor, precum şi în privinţa poziţiei procurorului în societate. Expresia din paranteze trebuie exclusă pentru a evita impresia că demilitarizarea este limitată doar la schimbarea uniformelor cu robele. Primul indicator al gradului de implementare care este „modificări la cadrul regulator elaborate şi adoptate” trebuie reformulat, întrucît nu este clar în ce formă cadrul regulator urmează să fie modificat. De asemenea, este neclar cum o modificare poate fi şi „proiect” şi „adoptat” în acelaşi timp.

129. Se acceptă.

130. Asigurarea independenţei interne a procurorilor (punctul 2.2.8) Punctul 2.2.8 prevede următoarele: Asigurarea independenţei interne a procurorilor, prin excluderea posibilităţii unor instrucţiuni ilegale, inclusiv orale, de către procurorii ierarhic superiori şi reexaminarea procedurii de autorizare a acţiunilor procurorilor ierarhic inferiori de către

130. Se acceptă.

42

procurorii ierarhic superiori (regulament privind contestarea instrucţiunilor ilegale a procurorilor ierarhic superiori către procurorii ierarhic inferiori) Sunt de acord cu obiectivul. Însă, după părerea mea acest obiectiv trebuie reformulat. Instrucţiunile ilegale nu pot fi excluse – tot aşa cum furturile sau erorile justiţiei nu pot fi excluse. Concentrarea poate fi pe dezvoltarea mecanismelor de evitare a lor care să fie cît de efective posibil. Astfel, formularea din punctul 50 al Planului de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014 pare a fi mai oportună.

131. Oferirea statutului de magistrat procurorilor Planul de Acţiuni al Guvernului prevede că procurorii trebuie să deţină statutul de magistraţi. Din cîte înţeleg, acest lucru nu este reflectat în Strategie. În aceleaşi timp, acest subiect este reflectat în punctul 45 al Planului de Acţiuni al Guvernului. Trebuie revăzut dacă Planul de Acţiuni şi Strategia sunt corelate. În cazul cînd oferirea statutului de magistraţi procurorilor este reflectată în strategie, urmează să fie clarificat ce exact presupune statutul de magistrat sau ce va însemna aceasta pentru procurori.

131. Se acceptă.

132. Promovarea culturii juridice şi reducerea nihilismului juridic (punctul 3.1.5) Iarăşi, ar putea fi o problemă de traducere, dar eu nu înţeleg ce înseamnă reducerea nihilismului juridic. Termenul de cultură juridică pe de altă parte este susceptibil multor interpretări diverse şi prea larg pentru a fi inclus în calitate de obiectiv în cadrul strategiei. Cîteva dintre obiectivele şi măsurile menţionate în strategie, aşa cum este organizarea instruirilor ar putea în final să contribuie la consolidarea culturii juridice. Cu toate acestea, termenul propriu zis nu îşi găseşte locul în strategie. Utilizarea „diverse mecanisme de promovare a culturii juridice implementate” în calitate de indicator al gradului de implementare, aşa după cum se vede în actualul proiect, nu

132. Nu se acceptă. Scopul acestui domeniu de intervenţie specifică este ridicarea nivelului culturii juridice în rîndul populaţiei, dar nu a actorilor din sectorul justiţiei. Prin urmare am putea admite că e o deficienţă de traducere.

43

3 BGH, decizia din 23 iunie 2003, Az.: 6 ZR 327/02

aduce clarificări pentru a explica ce doreşte prin respectivul obiectiv şi cum poate fi măsurat succesul sau realizările în acest domeniu. Din aceste considerente sugerez eliminarea întregului paragraf din strategie.

133. Utilizarea testului poligrafic (punctele 4.1.7., 4.3.2., 4.3.3.) Proiect strategiei conţine o serie de prevederi legate de utilizarea poligrafului: 4.1.7. Implementarea mecanismului de verificare la detectorul comportamentului simulat a candidaţilor la funcţia de judecător, procuror şi ofiţer de urmărire penală 4.3.2. Încurajarea testării benevole periodice la detectorul comportamentului simulat (în special de către factorii de decizie din sistemul justiţiei) 4.3.3. Acordarea unui punctaj suplimentar pentru judecători şi procurori la promovarea în funcţie şi evaluarea periodică a acestora în cazul testării benevole la detectorul comportamentului simulat Poligraful nu este un mijloc sigur de probă. În cauza Scheffler vs. SUA, Curtea Supremă de Justiţiei a stabilit că „Nu există un careva consens asupra faptului că probele obţinute de pe urma poligrafului sunt sigure. Pînă în prezent comunitatea ştiinţifică rămîne extrem de polarizată privind caracterul sigur al tehnicilor de poligraf”. Curtea Federală Germană de Justiţie a reiterat în decizia sa din 23 iunie 2003 că testele de poligraf sunt măsuri de probă totalmente inadecvate3. Odată ce caracterul sigur al testelor de poligraf nu este recunoscută la general, deciziile importante cu privire la accederea la anumite profesii şi promovări urmează să nu fie făcute în baza unor astfel de teste. În eventualitatea utilizării lor ar putea de asemenea să apară probleme în cazurile cînd

133. Nu se acceptă. Legislaţia Republicii Moldova şi anume Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, prevede deja posibilitatea verificării la detectorul comportamentului simulat în raport cu candidaţii la funcţia publică. Mai mult ca atît acesta nu este o măsură obligatorie ci de încurajare.

44

judecătorii vor ataca deciziile legate de cariera lor, care au fost luate în baza unor rezultate ale testului de poligraf. Instanţele de judecată vor fi forţate fie să considere testele de poligraf drept mijloc de probă – fapt ce va fi în contradicţie cu practicile ţărilor din Europa – sau să le refuze, în ultimul caz fiind fără sens utilizarea testelor din prima. Respect, eu sugerez excluderea oricăror referinţe la testele de poligraf din conţinutul strategiei.

134. Standardele deontologice (item 4.2.1) Punctul 4.2.1 sugerează „Standardizarea şi detalierea standardelor tehnice pentru toţi actorii din justiţie”. Termenul de „standardizare” pare a presupune faptul că acelaşi set de reguli deontologice se vor aplica pentru toţi actorii din justiţie sau faptul că un singur cod deontologic se va elabora pentru întreg cadrul justiţiei. Sunt de acord cu faptul că nişte reguli deontologice bine elaborate sunt esenţiale pentru sectorul justiţiei. Sunt de asemenea de acord cu faptul că multe reguli deontologice vor fi valabile pentru toţi actorii din justiţie în acelaşi mod. Cu toate acestea, după părerea mea, ar urma să fie coduri deontologice diferite pentru diferiţi actori din sectorul justiţiei. În timp ce unele valori de bază cum ar fi angajamentul faţă de drepturile omului şi respectarea principiilor unui proces echitabil vor fi similare tuturor membrilor profesiunilor juridice, alte standarde etice sunt diferite. Procurorii nu se pot bucura de acelaşi grad de independenţă pe care îl au judecătorii; în consecinţă regulile ce ţin de independenţa lor vor fi diferite. Procurorii şi judecătorii trebuie să fie imparţiali, în timp ce avocaţii sunt obligaţi să acţioneze în cele mai bune interese ale clientului. Există diferenţe dintre profesiunile juridice care vor rezulta în diferite reguli care urmează a fi reflectate în coduri deontologice separate. Acest fapt este de asemenea confirmat de faptul că au fost

134. Ideea de bază a acestui domeniu de intervenţie specifică este nu elaborarea şi aplicarea unui cod deontologic valabil pentru toţi actorii din sectorul justiţiei, ci perfecţionarea codului fiecărui actor din sectorul justiţiei, iar noţiunea de uniformizare implică faptul asigurării aplicării faţă de actorii din sectorul justiţiei a unor standarde etice similare, bazate însă pe specificul activităţii fiecăruia din ei.

45

formulate recomandări separate pentru regulile deontologice pentru profesiuni juridice la nivel internaţional (spre exemplu „Recomandările de la Budapesta” pentru regulile deontologice pentru procurori, care au fost formulate la Conferinţa Procurorilor Generali din Europa, organizată de Consiliul Europei).


135. Pilonul 2, comartimentul 2.5. se propune efectuarea unui studiu în domeniul aprofundat al situaţiei existente în domeniul vizat şi o expertizare a impactului implimentării unor astfel de măsuri ca decriminalizarea legii penale şi liberalizarea că nu continuă a politicilor penale prin utilizarea sancţiunilor şi măsurilor preventive ne-custodiale deoarece practica judiciară a dovedit că nu întotdeauna o asemenea abordare ar contribui la prevenirea şi combaterea criminalităţii în RM.

135. Se acceptă.

136. Pilonul 4, compartimentul 4.1.6 acceptarea şi utilizarea unui astfel de mecanism poate duce la abuzuri, care s-ar solda cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.

136. Nu se acceptă. A se vedea comentariile la pct. 130..

35. Universitatea de Stat „Alecu Russo”

137. Pilonul 1, compartimentul 1.2.5. crearea unui mecanism care ar garanta uniformizarea practicii judiciare – este o chestiune extrem de necesară, dar poate ar fi cazul să se meargă şi pînă la aplicarea precedentului judiciar, ca în alte sisteme de drept.

137. Nu se acceptă. Republica Moldova aplică sistemul de drept romano-germanic, ceea ce implică imposibilitatea aplicării precedentului judiciar, drept modalitate de uniformizare a practicii judiciare.

138. Pilonul 1, compartimentul 1.2.9. încurajarea specializării judecătoriilor pe cauze specifice - chiar dacă se lichidează instanţele specializate, credem că ar fi cazul să existe cel puţin complete specializate în cadrul judecătoriilor (ex. domeniul litigiilor familiale –pensia alimentară, încredinţarea copiilor, tutela, curatela, adopţia, lipsirea de drepturile părinteşti, etc; domeniul litigiilor comerciale; delicvenţei juvenile, etc. )

138. Se acceptă.

139. Pilonul 1, comaprtimentul 1.3.1. asigurarea unei pregătiri adecvate a judecătorilor, procurorilor şi altor actori

139. Se acceptă.

46

din sectorul justiţiei, inclusiv prin reformarea şi eficientizarea activităţii INJ- se propune compatibilizarea planurilor studii dar şi a curiculelor materiilor predate cel puţin la nivelul Licenţă, în toate instituţiile de învăţămînt superior care pregătesc specialişti la domeniul de formare profesională 381 Drept. Se propune necesară intervenţia Ministerului Educaţie şi a Ministerului Justiţiei în vederea reglementării procesului de promovare a practicilor de către studenţii facultăţii de drept, pe modelul celor de la specialităţile pedagogice sau medicină. Se propune stabilirea punctuală a profesiilor pe care le pot îmbrăţişa absolvenţii Ciclului I Licenţă sau Ciclului II Masterat.

140. Pilonul 3, compartimentul 3.2.5. asigurarea instruirii iniţiale şi continue a reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului de justiţie, inclusiv prin extinderea rolului INJ în acest proces. Se propune implicarea şi instituţiilor de învăţămînt superior prin specializările la masterat, nu doar INJ

140. Nu se acceptă. Nu este vorba de instruire academică stricto senso, ci de o instruire specializată cu implicarea practicienilor care activeaza în diferite domenii ale sectorului justiţiei.

141. Pilonul 7, compartimentul 7.1.1. se propune implicarea facultăţilor de drept şi în comisiile de elaborare a diferitor acte normative.

141. Nu se acceptă. Chestiunea dată nu ţine de domeniul SRSJ, dar ţine de procedura legislativă reglementată de Legea privind actele legislative şi Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale autorităţilor administraţie publice centrale.

142. Pilonul 7, compartimentul 7.2.1. se propune colaborarea mai strînsă cu instituţiile de învăţămînt superior din statele UE (ex. crearea programelor comune de studii, invitarea profesorilor, efectuarea stagiilor, organizarea de masterate în cotutelă, organizarea de conferinţe, şcoli de vară, etc) în cadrul cărora să poată fi preluate bunele practici ale acestor instituţii.

142. Nu se acceptă. Acţiunile propuse au un caracter mult prea concret şi special pentru a fi incluse în acest domeniu de intervenţie specifică, acestea putînd a fi incluse în Planului de acţiuni, care va conţine acţiuni concrete privind implementarea Strategiei.

143. În Pilonul 7, compartimentul 7.2.4. se propune o revizuire a legislaţiei în vigoare care este în contradicţie cu valorile şi normele europene.

143. Nu se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 7.2.4.

36. United Nations 144. Se propune includerea Justiţiei pentru copii ca şi pilon 144. Se acceptă.

47

Children’s Fund

separat sau cel puţin ca şi direcţie strategică distinctă. Consolidarea sistemului de justiţie pentru copii Domenii de intervenţie specifice

1. Avansarea specializării sistemului de justiţie pentru copii.

Termeni limită: 60 luni Instituţii responsabile: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat, Consiliul de Mediere, Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, donatorii externi. Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

1. Numărul de judecători specializaţi şi complete de judecată în cauze cu specializate în cauze cu implicarea copiilor martori, victime şi în conflict cu legea;

2. Numărul de procurori şi avocaţi specializaţi în examinarea cauzelor cu implicarea copiilor;

3. Numărul de specialişti implicaţi în sistemul de justiţie pentru copii instruiţi (judecători, judecători de instrucţie, procurori, consilieri de probaţiune, inspectori pentru minori, ofiţeri de urmărire penală, personal al instituţiilor unde se deţin copii, avocaţi, mediatori, psihologi şi pedagogi. );

4. Procesul de gestionare şi distribuire a dosarelor cu implicarea copiilor adus în conformitate cu necesitatea specializării judecătorilor;

5. Numărul de cauze cu implicarea copiilor examinate cu prioritate;

A se vedea Direcţia strategică 6.3. din SRSJ.

48

6. Numărul de instanţe de judecată, procuraturii, secţii de poliţie şi birouri de probaţiune care posedă spaţii destinate audierii în mod prietenos copilului;

7. Ponderea copiilor ale căror cauze au fost examinate de profesionişti specializaţi în cauze cu copii;

8. Cadrul legal şi procedurile privind copiii sub vîrsta răspunderii penale modificate;

9. Ponderea copiilor sub vîrsta răspunderii penale care au comis infracţiuni şi care au avut parte de proceduri prietenoase fiind în contact cu organele de poliţie.

2. Protecţia copiilor victime şi martori ale

infracţiunilor în procesul penal Termene limită: 60 luni Instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei , Ministerul Sănătăţii, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat;

2. Metodologie privind examinarea cauzelor cu implicarea copiilor victime şi suportul / asistenţa acestora în cadrul procesului penal elaborată şi implementată;

3. Copiii victime şi martori beneficiază de asistenţă juridică garantată de stat, servicii de suport şi consiliere din partea psihologului şi pedagogului în procesul penal;

49

4. Expertizele în cazurile cu privire la copii sunt adaptate necesităţilor copiilor victime şi martori.

3. Dezvoltarea şi promovarea măsurilor extrajudiciare de soluţionare a cauzelor cu implicarea copiilor

Termene limită: 60 luni Instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Consiliul de Mediere, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

1. Studiu privind implementarea medierii în cauzele civile şi penale cu implicarea copiilor şi recomandări pentru îmbunătăţirea implementării legii cu privire la mediere nr. 134 din 14 iunie 2007 în acest tip de cauze;

2. Cadrul normativ privind măsurile de constrîngere cu caracter educativ şi împăcarea părţilor modificat;

3. Numărul anual de copii condamnaţi raportat la numărul de copii în conflict cu legea;

4. Interacţiunea dintre instanţa de judecată, procuratură, biroul de probaţiune şi serviciile pentru copiii din comunitate asigurată.

4. Consolidarea sistemului de probaţiune juvenilă

Termene limită: 60 luni Instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii Institutul Naţional al Justiţiei,Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor. Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

50

1. Sistemul de management de caz de către consilierii de probaţiune consolidat, referirea beneficiarilor la servicii specializate în comunitate funcţională;

2. Programe probaţionale psihosociale pentru copii elaborate şi implementate;

3. Îmbunătăţirea sistemului de recrutare, instruire iniţială şi continuă şi de monitorizare a performanţei consilierilor de probaţiune juvenilă (fişele de post aprobate, Regulamentul de calculare a volumului de muncă elaborat şi adoptat, Criteriile de evaluare a performanţelor elaborate şi implementate);

4. Ponderea mărită a consilierilor de probaţiune juvenilă cu studii psihologice şi de asistenţă socială;

5. Numărul de consilieri de probaţiune juvenilă pus în concordanţă cu numărul de beneficiari;

6. Numărul de copii beneficiari ale programelor probaţionale psihosociale;

7. Ponderea cauzelor penale examinate de către instanţa de judecată cu participarea consilierului de probaţiune care a întocmit referatul de evaluare psihosocială a personalităţii copilului;

8. Resursele financiare acordate corespunzător necesitaţilor reale.

5. Asigurarea respectării drepturilor copiilor aflaţi în detenţie

Termene limită: 60 luni Instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

51

1. Sistemul de sancţiuni disciplinare şi de stimulare a copiilor aflaţi în detenţie reformat şi sancţiunea disciplinară a încarcerării copiilor exclusă din legislaţia în vigoare;

2. Mecanismul de plîngeri a copiilor în detenţie revizuit şi îmbunătăţit conform standardelor internaţionale în domeniul drepturilor copiilor;

3. Sistemul de monitorizare a duratei detenţiei preventive a copiilor în conflict cu legea creat şi funcţional;

4. Programe de reabilitare a copiilor în detenţie pentru diminuarea recidivei elaborate;

5. Copiii în detenţie preventivă şi care îşi execută pedeapsa privativă de libertate sunt deţinuţi într-o instituţie penitenciară separată de adulţi;

6. Ponderea recidivei în rîndul copiilor beneficiari ale programelor de reabilitare.

6. Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor cu privire la copii în contact cu sistemul de justiţie

Termene limită: 60 luni Instituţii responsabile: Ministerul Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor. Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

1. Procesul de colectare şi analiză a datelor statistice privind copiii în conflict cu legea modificat în

52

conformitate cu Sistemul indicatorilor internaţionali de justiţie juvenilă;

2. Organ de stat/ unitate specializată care compilează şi analizează datele statistice privind copiii în contact cu sistemul de justiţie, inclusiv agresori, victime şi martori;

3. Datele privind justiţia juvenilă publicate anual şi utilizate pentru elaborarea de noi politici şi evaluarea şi monitorizarea celor existente;

4. Numărul de persoane instruite în cadrul instituţiilor publice privind colectarea şi analiza datelor statistice în conformitate cu indicatorii internaţionali de justiţie juvenilă.

7. Consolidarea în comunitate a capacităţilor în

domeniul prevenirii delicvenţei juvenile şi a abuzurilor faţă de copii

Termene limită: 60 luni Instituţii responsabile: Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei , Ministerul Educaţiei, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului , Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Finanţelor, ONG. Indicatorii nivelului de implementare şi impact:

1. Sistemul multidisciplinar de identificare, evaluare, referire, intervenţie şi monitorizare a cazurilor privind copiii în conflict cu legea consolidat prin o mai bună coordonare între instituţiile sistemului de justiţie, de interne, de protecţie socială, de educaţie şi sănătate;

53

2. Număr de servicii sociale pentru reabilitarea şi suportul copiilor cu vîrsta răspunderii penale/sub vîrsta răspunderii penale care au comis infracţiuni şi copii victime ale abuzului înfiinţate în comunitate (în raioane);

3. Numărul de profesionişti prestatori de servicii sociale pentru reabilitarea şi suportul copiilor cu vîrsta răspunderii penale/sub vîrsta răspunderii penale care au comis infracţiuni şi copiii victime ale abuzului instruiţi (în raioane);

4. Numărul de programe/măsuri de prevenire a criminalităţii juvenile implementate în instituţiile de învăţămînt;

5. Numărul de publicaţii destinate copiilor şi părinţilor în domeniul prevenirii delicvenţei juvenile şi a abuzurilor faţă de copii (în raioane);

6. Numărul anual de copii care au comis infracţiuni pentru prima dată şi numărul anual de copii care au recidivat (în raioane);

37.

Centrul de Analiză şi Prevenirea Corupţiei

145. Se propune intitularea direcţiei strategice in 1.1 din cadrul Pilonului 1 în felul următor „Sporirea acesibilităţii şi independenţei ”, iar a direcţiei strategice 1.2. „Asigurarea transparenţei şi eficienţei”.

145. Nu se acceptă. Direcţiile strategice ale SRSJ au fost prioritizate în raport cu problemele identificate în Raportul de evaluare al echipei de experţi a Uniunii Europene. Modificarea propusă ar genera restructurarea conceptuală şi structurală a întregii SRSJ, iar rezultatul scontat practic va fi acelaşi („schimbarea termenilor nu va produce şi schimbarea sumei”).

146. Se propune ca în partea 1 şi partea 3 a SRSJ să se indice expres sensul justiţiei – ansamblul instituţiilor prin mijlocirea cărora funcţia judiciară se poate exercita: instanţele, judecătoriile, reprezentanţii profesiilor conexe sistemului de justiţie. Domeniile de intervenţie specifice 1.2.3 şi 1.2.9. par să

146. Se acceptă.

54

exprime acelaşi lucru (ca finalitate şi conţinut). Se propune ca domeniul de intervenţie 1.2.9. să se refere la organizarea activităţii de judecător (probleme de soluţionat: neînceperea la timp a şedinţelor de judecată, neinformarea la timp a părţilor în proces despre data examinării cauzei, expedierea citaţiei de către una din părţi, activitatea nesatisfăcătoare (neprietenoasă) a cancelariei judecătoriei, etc. ).

147. Se propune includerea în cadrul direcţiei strategice 1.3. a unui domeniu specific de intervenţie referitor la managementul eficient al INJ.

147. Se acceptă.

148. Se propune includerea la indicatorii 3.1.5. „3. Emisiuni televizate şi radio organizate; 4. Trening-uri, mese rotunde, conferinţe, seminare organizate.”


149. Se propune la domeniul de intervenţie 4.1.2. excluderea cuvintelor „şi sancţionării mai severe a infracţiunilor legate de corupţie, în scopul sporirii eficacităţii constrîngerii judiciare”.

149. Se acceptă.

150. Se propune includerea la p.4.2. a unui domeniu de intervenţie specifică, care să prevadă evaluarea (sau autoevaluarea) periodică a riscurilor în cadrul tuturor instituţiilor din sectorul justiţiei.

150. Nu se acceptă. În vederea dublării prevederilor din documentele strategice, nu se considera oportună includerea acestei acţiuni în calitate de domeniu de intervenţie specifică, deoarece acesta este inclus deja în Strategia de prevenire şi combatere a corupţiei.

151. La pilonul 5 referinţa la „sistemul financiar-bancar” este inutilă.

151. Se acceptă. Au fost operate modificările de rigoare.

152. Eliminarea din p. 5.1. a părţii marcate „Agenţii economici, în particular, precum şi justiţiabilii, în general, au un acces limitat la modalităţile de soluţionare alternativă a disputelor, astfel încît să le permită evitarea consumării timpului şi costurilor în cadrul unor procese de judecată ”.


153. În p. 5.1. propoziţia „Această stare a lucrurilor afectează considerabil activitatea micilor întreprinzători, care nu-şi pot permite suportarea unor cheltuieli considerabile la etapa iniţierii unui proces de judecată sau, o dată iniţiat, îl pot aduce în pragul unei stări de


55

insolvabilitate.” Fraza marcată este eronată.

154. În p.5.1 propoziţia „Această stare a lucrurilor afectează considerabil activitatea micilor întreprinzători, care nu-şi pot permite suportarea unor cheltuieli considerabile la etapa iniţierii unui proces de judecată, sau, odată iniţiat, îi pot aduce în pragul unei stări de insolvabilitate.” Această constatare este eronată.


155. În p.5.2 „Abordarea acestor probleme prin prisma îmbunătăţirii procedurii de insolvabilitate contribuie direct la crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea durabilă a economiei Republicii Moldova prin: vărsările la buget pentru asigurări sociale şi în medicină de către administratorii insolvabilităţii; eficienţa şi calitatea administrării patrimoniului debitorilor nu va mai condiţiona reducerea capitalului întreprinderilor în insolvabilitate; existenţa unei proceduri de insolvabilitate bine reglementată şi a unui sistem eficient de administrare a patrimoniului debitorului va constitui un factor ce va spori atractivitatea din perspectiva investiţiilor străine.” Aceste „speranţe” sunt eronate.


156. P.5.3 necesită a fi revizuit conceptual. Textul nu corespunde exigenţelor unei strategii.

156. Se acceptă.

157. La Pilonul 7 ar fi oportună examinarea posibilităţii identificării a celei de a patra direcţii strategice, care să privească controlul legalităţii (sau controlul executării legilor). Ar fi oportună discutarea posibilităţii instituirii unei subdiviziuni în cadrul Cancelariei de Stat, care periodic să efectueze controlul executării legilor de către toate instituţiile puterii executive. Totodată, pentru fiecare instituţie ar trebui să fie stabilite proceduri de autoevaluare periodică şi mecanisme eficiente de neadmitere a încălcării legislaţiei.

157. Nu se acceptă. Propunerea specificată este prevăzută în p. 7.1.1. al SRSJ. Mai mult ca atît,mecanismul de monitorizare aprocesului de implementarea legislaţie deja a fost creat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1181 din 22 decembrie 2010.

158. Se propune în pilonul 7 examinarea posibilităţii instituirii unui moratoriu legislativ de 4 ani sau oricare alt termen rezonabil pentru toate proiectele de legi, care vor fi

158. Nu se acceptă. Propunerea specificată este prevăzută în p. 7.2.2. al SRSJ.

56

elaborate şi adoptate în vederea implementării SRSJ.

38. Consultant Naţional în cadrul PNUD, Proiect

Suport Tranzitoriu pentru Administraţia Publică (Zinaida Guţu)

159. Pilonul 2, Domeniu de intervenţie specifică 2.1.5 se propune o nouă redacţie: Perfecţionarea legislaţiei procesual penale în vederea umanizării legislaţiei, înlăturării contradicţiilor existente între aceasta si standardele existente în domeniul protecţiei drepturilor omului si libertăţilor fundamentale.

159. Nu se acceptă. Umanizarea şi liberalizarea politicilor penale este vizat de domeniul de intervenţie specifică 2.5.1.

160. La Pilonul 2, Domeniul de intervenţie specifică 2.1. se propune includerea următorului indicator: Studiu cu privire la implementarea în legislaţia penală a conceptului de justiţie restaurativă elaborat si recomandări formulate.

160. Nu se acceptă. Propunerea are un caracter prea detaliat şi va fi luată în consideraţie în procesul de elaborare a Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

161. Pilonul 5, Domeniul de intervenţie specifică 5.1.2. şi 5.1.3. se propune includerea Consiliului Superior al Magistraturii ca şi instituţie responsabilă. La acelaşi punct la indicatorul nivelului de implementare nr. 4 se propune includerea judecătorilor şi avocaţilor.

161. Se acceptă.

162. Pilonul 5, Domeniul de intervenţie specifică 5.1.4. se propune o nouă redacţie Instituirea/îmbunătăţirea mecanismelor de executare a hotarîrilor arbitrale şi a acordurilor (tranzacţiilor) de împăcare încheiate prin negociere/mediere la faza prejudiciară. La acelaşi domeniu se propune includerea Consiliului Superior al Magistraturii , Uniunii Avocaţilor şi a donatorilor externi ca şi instituţii responsabile. Indicatorul de implementare a legislaţiei nr. 2 se propune redarea într-o nouă redacţie: Mecanisme de executare a hotarîrilor arbitrale şi a acordurilor (tranzacţiilor) de împăcare instituite/îmbunatăţite şi promovate.


39.

Institutul pentru Reforme Penale

(Igor Dolea)

163. La fig.1, etapa 1: sunt absente menţiuni despre metodologia aplicată la elaborarea strategiei. Se propune menţionarea acestora.

163. Se acceptă.

164. La scopul şi obiectivele strategiei se propune menţionarea actorilor principali din sectorul justiţiei şi reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale cu care au

164. Se acceptă.

57

fost organizate consultări.

165. La scopul şi obiectivele strategiei lit.c probabil se are în vedere eficienţa şi independenţa fazei pre-judiciare în procesul penal, sau şi în contravenţional şi nu civil. Ar fi raţional de indicat acest fapt.

165. Se acceptă.

166. La scopul şi obiectivele strategiei, printre factorii determinanţi este necesar de introdus şi „Imparţialitatea sectorului de justiţie”

166. Se acceptă. A se vedea obiectivul strategic al Pilonului I din SRSJ.

167. Imparţialitatea este necesară de menţinut şi în obiectivele strategice punct.1

167. Vezi comentariile de la pct. 166.

168. La p.2 al obiectivelor de suplinit sau de înlocuit sintagma „investigaţie pre-judiciară”.

168. Nu se acceptă. Noţiunea este oferită în Partea I a SRSJ.

169. Se propune comasarea pilonului nr.I cu pilonul nr.VII 169. Nu se acceptă. Respectarea drepturilor omului nu ţine doar de sistemul judecătoresc şi nu se limitează doar la acesta din urmă, deoarece asigurarea respectării drepturilor omului presupune implicarea mai multor actori ai sectorului justiţiei. Din aceste considerente se insistă asupra menţinerii separate a acestor doi piloni.

170. Se propune redenumirea pilonului nr. 4 „Drepturile omului” în funcţie de obiectivele care le urmăreşte.


171. P. 2.4 ţine mai mult de organizarea activităţii sistemului de justiţie, decât de justiţie penală propriu zisă. Se propune de plasat acest punct la pilonul I, IV sau VII.

171. Nu se acceptă. Deoarece domeniile specifice de intervenţie incluse în Direcţia strategică 2.4. ţin mai mult de activitatea organelor de urmărire penală precum şi de eficientizarea activităţii acestora, ceea ce impune necesitatea menţinerii lor în Pilonul II din SRSJ.

172. Se propune comasarea p.2.2. şi 2.3. care urmăresc, în principiu, acelaşi obiectiv.

172. Nu se acceptă. Obiecţia nu este clară.

173. La pilonul 2 se propune a se introduce cîteva puncte suplimentare cum ar fi : Perfecţionarea mecanismului de asigurare a securităţii raporturilor juridice în justiţia penală; Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracţiunilor; Optimizarea sistemului de soluţionare alternativă a cauzelor penale.

173. Se acceptă parţial. Asigurarea securităţii raporturilor juridice indiferent de domeniu va fi asigurată conform domeniului de intervenţie specifică 1.2.4. Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracţiunilor este prevăzută în domeniul de intervenţie specifică 2.5.4.

58

În ce priveşte optimizarea sistemului de soluţionare alternativă a cauzelor penale, urmează a se vedea domeniul de intervenţie specifică 2.5.2.

174. Se propune ca p. 1.1. 12 de al trece la pilonul „Justiţia Penală” la pilonul „Respectarea drepturilor omului”.


175. P. 1.2.6. nr. 2 din indicatorii nivelului de implementare „Numărul hotărârilor judecătoreşti irevocabile casate redus”. Se propune a introduce aceste sintagme la rezultatele scontate. În aspect general, punct. 1.2.6. este expus vag. În situaţia acceptării propunerii de a include la pilonul Justiţia Penală, a punctului propus: asigurarea securităţii raporturilor juridice, punctul respectiv va avea câţiva indicatori de implementare care vor fi expuşi la pilonul 2.

175. Nu se acceptă. Propunerea privind indicatorulde implementareeste mult prea specific şi urmează a face obiectul Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ. În ce priveşte asigurarea securităţii raporturilor juridicea se vedea domeniulde intervenţie specifică 1.2.4.

176. La p. 1.2.11 se impune necesară determinarea în strategie dacă instanţele specializate vor fi acceptate ca şi concept. În cazul când va exista o altă viziune asupra sistemului judecătoresc, punctul respectiv va fi necesar de exclus.

176. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specific respectiv a fost revizuit.

177. Se propune includerea la pilonul 2 a cîteva puncte suplimentare: 2.6. Perfecţionarea mecanismului de asigurare a securităţii raporturilor juridice în justiţia penală; 2.6.1. Asigurarea aplicării uniforme a normelor penale în funcţie de fapta comisă. Indicatorii nivelului de implementare: - Un studiu elaborat; - Proiect de modificare a Codului Penal.


178. Se propune includerea: 2.6.2. Reevaluarea statutului Hotărârilor Curţii Supreme de Justiţie în cauzele concrete şi acordarea acestora statutului de hotărâri obligatorii pentru instanţele inferioare. Indicatori: - Studiu elaborat;

178. Nu se acceptă. Măsura propusă are un caracter prea detaliat şi va fi inclusă în Planul de acţiuni concret pentru realizarea SRSJ.

59

- Proiect de modificare a Codului de Procedură Penală. Rezultatele scontate: - Pedepse penale compatibile; - Aplicarea uniformă a legilor şi, ca o consecinţă, încredea în justiţie.

179. Se propune includerea: 1.7. Consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor

victimelor infracţionale 1.7.1. Examinarea posibilităţilor compensării victimelor infracţiunilor 1.7.2. Reevaluare. mijloacelor procesuale de participare a victimei în procesul penal

I Indicatori: - Studiu elaborat şi recomandări - Proiect de modificare a cadrului legislativ Rezultate scontate:

- Garantarea respectării drepturilor victimelor infracţiunilor

179.Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 2.5.4.

180. Se propunerea includerea: 2.8. Optimizarea sistemului de examinare alternativă a cauzelor penale; 2.8.1. Lărgirea spectrului de proceduri simplificate; 2.8.2. Elaborarea mecanismului de aplicare a medierii penale. Indicatori: - Studiu elaborat; - Modificarea legislaţiei procesual penale. Rezultatele scontate: - Eficientizarea procedurilor; - Respectarea termenilor; - Optimizarea costurilor.

180. Se acceptă. A se vedea domeniile de intervenţie specifică 2.5.4. şi 2.5.3.

181. Pilonul 6 Se propune includerea la p. 6.1.1 indicatorii nivelului de implementare un proiect de modificare a Constituţiei.

181. Nu se acceptă. Constituţia Republicii Moldova nu conţine prevederi referitoare la criteriile de selectare a judecătorilor la Curtea Constituţională, din aceste considerente nu este necesară elaborarea unui proiect de

60

modificare a Constituţiei.

40. Cristi Danileţ Expert Consiliul

Europei

182. Terminologia folosită nu e consecventă sau e insuficient explicată. Ar fi util ca în partea introductivă să se explice ce anume se înţelege prin „sistem de justiţie”, „sectorul justiţiei”, „sistemul judecătoresc”, „domeniul justiţiei”, „organele de drept” – expresii care apar pe parcursul documentului. Am observat că si în limbajul obişnuit nu e clar ce înseamnă aceşti termeni. Evident, dacă Strategia îşi propune să privească toate structurile care contribuie principal sau auxiliar la înfăptuirea justiţiei, expresia „sectorul de justiţie” sau poate chiar „sectorul juridic” este una adecvată (de ex, Camera de Comerţ nu face justiţie, Ombudsman nu face justiţie, dar au atribuţii legate de sectorul juridic).

182. Se acceptă parţial. În partea generală a SRSJ au fost inclusă clarificarea unor expresii utilizate în Strategie.

183. Astfel, strategia ar trebui să plece de la enunţarea problemelor din sistemul de justiţie moldovean (care să cuprindă obligatoriu constatările din Raportul sectorial), după care să arate în linii mari soluţiile prescrise, descriind direcţiile generale de acţiune şi obiectivele specifice fiecărei direcţii, iar în final să arate cum anume va fi asumată strategia şi coordonată realizarea ei.

183. Se acceptă parţial. Strategia a fost scrisă în baza analizei tuturor rapoartelor efectuate până la moment, inclusiv Raportul sectorial ca cel mai recent şi comprehensiv raport. Direcţiile specifice au fost determinate exact în baza problemelor evidenţiate în rapoartele respective. Dar strategia nu poate enunţa toate acele probleme din nou, care ar fi doar o repetare inutilă a problemelor constatate. Fiecare direcţie strategică a fost completată cu explicaţii succinte a stării actuale şi a problemelor de la care s-a pornit. Cât priveşte soluţiile, strategia într-adevăr doar stabileşte soluţiile în linii mari şi descrie direcţiile generale de acţiune (domeniile specifice) fiecărei direcţii strategice.

184. Or, deocamdată, nici Strategia, nici Planul de acţiune nu corespund unei asemenea structuri logice. Toate acestea pot face ca documentul să pară insuficient de nerealist, căci nu este estimat în mod corect nici ce trebuie de făcut, nici în cât timp, nici cu ce resurse.

184. Cât priveşte structura logică a strategiei, aceasta cuprinde următoarele elemente:

- Scop; - Obiective (7) – care sunt elaborate pentru fiecare dintre cei 7

piloni ai reformei. Pilonii reprezintă domeniile principale de reformare;

- Direcţii strategice – fiecare pilon are de la 3 până la 5 direcţii strategice;

- Domenii specifice de intervenţie – fiecare direcţie strategică

61

conţine câteva domenii specifice de intervenţie; - Fiecare domeniu specific conţine termeni limită de realizare,

instituţia responsabilă şi indicatorii nivelului de implementare.

Planul de acţiuni va fi elaborat ulterior. Planul va fi elaborat în formă de tabel, cu măsuri de realizare, instituţia responsabilă, termenul de realizare, resursele de alocat şi indicatorii nivelului de implementare.

185. Strategia omite dintre obiective tocmai Ministerul Justiţiei, deşi aceasta este una dintre instituţiile cu atribuţii foarte importante legate de justiţie, ceea ce este în contradicţie cu scopul declarat al Strategiei, acela de a propune o reformă a întregului sistem. Mai mult, trebuie să se ţină cont că odată cu sistemul de răspundere a magistraţilor trebuie revizuite si reglementărilor aplicabile si legislativului si executivului, aşa cum prevede Recomandarea nr. (84) 15 privind răspunderea publică adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei.

185. Se acceptă parţial. A se vedea Pilonul 7, Domeniul de intervenţie specifică 7.1.3.

186. Partea I a strategiei (recomandări): În acest context, cred că o strategie reală ar trebui să plece de la explicarea unor noţiuni fundamentale precum statul de drept (supremaţia legii), apoi a importanţei separaţiilor puterilor publice, după care să arate rolul si locul justiţiei între acestea. Si de aici să dezvolte cerinţele oricărei justiţii sănătoase: Independenţa, Imparţialitatea, Integritatea. În paragraful al treilea se vorbeşte de instituţiile ce acţionează conjugat în realizarea actului de justiţie. Eu as fi mai grijuliu la modul de folosire a unor sintagme: „actul de justiţie” nu îl realizează (înfăptuieşte) decât instanţele judecătoreşti prin intermediul judecătorilor. Celelalte instituţii contribuie la funcţionarea sistemului de justiţie, si eventual contribuie la realizarea justiţiei, dar nu realizează ele însele justiţia. Oricum, enumerarea ar trebui să fie limitativă si nu exemplificativă, indicându-se exact care sunt instituţiile la care se va referi Strategia.

186. Se acceptă parţial. Strategia nu se vrea a fi in tratat de teorie generală a dreptului unde să fie incluse toate noţiunile din materia dreptului constituţional.

62

187. Figura 2 este o încercare de a arăta documentele strategice de până acum. La prima vedere, multitudinea unor astfel de documente sperie: dacă au fost elaborate atât de multe strategii, totuşi ce nu a mers de mai este nevoie de încă o strategie? Ce aduce această strategie? Ce se va întâmplă cu celelalte strategii dacă prezenta se va aproba? Aceste lucruri trebuie explicate.

187. Se acceptă. În Partea I a SRSJ s-au făcut modificările de rigoare.

188. Figura 3 care arată factorii determinanţi ai reformelor în sectorul de justiţie pare mai degrabă o teorie menită să educe publicul în materie de strategii, decât să releve soluţii. Oricum, ideea că Neîncrederea în Justiţie şi Percepţia de corupţie în justiţie ar fi factori care ar impune reformarea nu este tocmai reală (repet că Strategia se vrea una holistică, însă această imagine pare a se referi doar la judecători; astfel, nu reiese dacă s-au făcut sondaje de opinie cu privire la corupţia din celelalte sectoare ale domeniului de justiţie ca să se facă afirmaţia referitoare la percepţia de corupţie). Reforma trebuie să se impună ca urmare a nevoii indivizilor de a le fi apărate drepturile. Cred că Strategia nu pune accent tocmai pe acest rol al justiţiei: nevoia de apărare a drepturilor si libertăţilor fundamentale ale oamenilor si de restabilire a ordinii de drept. Or, integritatea sistemului si al personalului din justiţie e doar o componentă care să ajute la îndeplinirea acestui scop.

188. Se acceptă. În Partea I a SRSJ s-au făcut completările şi explicaţiile de rigoare.

189. Paragraful unu de pe pag.6 face referire la percepţia cetăţenilor. Din nou, pare o teorie. Strategia ar trebui să plece de la date concrete, dacă ele există, altfel pare speculativă – de exemplu, statistica din paragraful următor nu este lămuritoare, căci se referă la (ne)încrederea populaţiei în justiţie, dar nu se explică ce a înţeles populaţia sondată prin „justiţie” (de regulă, cei mai mulţi se limitează la judecători, dar unii răspund că justiţie e şi ce face procurorul, şi judecătorul de instrucţie, şi ministrul justiţiei şi chiar CSM) şi nici dacă există sondaje pentru celelalte

189. Se acceptă parţial. Au fost făcute precizările necesare.

63

instituţii propuse spre reformare în prezenta Strategie. Apoi, trebuie să fie clar că viziunea cetăţenilor se bazează pe două componente: percepţia (formată pe baza informaţiilor publice, inclusiv a zvonurilor) şi experienţa (bazată pe implicarea proprie în acte incorecte). Ar trebui pus mai mult accent pe a doua componentă, şi de insistat mai ales pe părerea justiţiabililor, şi nu a populaţiei ne-litigante.

190. Cât priveşte mediul de afaceri, paragraful de la pag.6-7 este fără sens. El nu arată care este de fapt problema. Se întrezăreşte doar că ar fi vorba de lungimea duratei proceselor în litigii comerciale, dar lucrurile trebuie precizate în mod clar.

190. Se acceptă parţial. Au fost făcute precizări suplimentare.

191. Paragraful al treilea de pe pag.7, conţine o sintagmă de început care schimbă cu totul înţelesul frazei: „cu regret”. Propun a se analiza eliminarea acestei sintagme din conţinutul frazei, dacă se doreşte să se arate că este legitimă critica formulată de UE si de societatea civilă.

191. Se acceptă. Au fost făcute rectificările de rigoare.

192. Nu ştiu cât este de relevant să aflăm etapele administrative fireşti ale elaborării strategiei. Mai degrabă cred că ar trebui insistat pe ce modele s-a bazat si ce evaluări de nevoi a avut în vedere. Remarc însă să se încearcă a se găsi un rol în gestionarea prezentei strategii pentru „Consiliul coordonator pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept”. Dacă într-adevăr Strategia se vrea una globală, holistică, pentru toate instituţiile implicate în organizarea si realizarea justiţiei, atunci acum este momentul potrivit de a clarifica statutul şi rolul pe care Consiliul îl va juca în implementarea Strategiei, precum si modul si măsura în care în care Consiliul îşi va asuma responsabilitatea pentru deciziile luate pe parcursul implementării Strategiei. Acum, el pare a patrona tot ce se concepe în Republica Moldova în materie de drept (justiţie?) fără a avea un rol executiv, iar de implementare s-ar ocupa altcineva. Dar Strategia propune ca

192. Se acceptă parţial. Etapele de elaborare, explică o parte din metodologia aplicată la elaborarea SRSJ.

64

la nivelul Ministerului Justiţiei să fie centrul de coordonare, ceea ce mi se pare corect. După mine, ministrul trebuie să răspundă în faţa Parlamentului de modul în care este implementată Strategia şi asta ar fi suficient.

193. Strategia „descoperă” 4 factori, 5 platforme, 7 piloni. Nu se lămureşte înţelesul acestor concepte. Cred că ar trebui revizuit acest mod teoretic de a prezenta expunerea de motive în conţinutul Strategiei, care nu ar trebui decât să expliciteze problemele cu care se confruntă ţara şi sistemul de justiţie. Aici se vorbeşte de „platforme”, ideea care nu mai este reluată ulterior. Mai mult, aceste platforme reunesc chestiuni diferite: de ex, pct. `a` reuneşte o modalitate (dialog) si un scop (îmbunătăţire legislaţie), pct. `b`-`e` sunt scopuri (remarc la pct. d. o greşeală: nu poate fi vorba de executarea justiţiei, ci a hotărârilor judecătoreşti), pct. `f` din nou reuneşte un mijloc (realizare/întărire? Instituţii) si un scop (combaterea corupţiei – din nou nimic de prevenirea ei). Urmează trei paragrafe care după mine definesc acelaşi lucru: unul care stabileşte scopul SRSJ, altul care menţionează schematic cerinţele pe termen lung (care par mai degrabă a fi principii ale reformei), si ultimul care enumără obiectivele. Ar trebui lămurit acest aspect şi enunţat într-un singur paragraf ce anume îşi propune strategia: până la urmă ea trebuie să răspundă la întrebarea: „cum trebuie să fie un sistem de justiţie pentru a se asigura supremaţia legii?”

193. Se acceptă parţial. Versiunea revăzută a SRSJ nu conţine referinţe la „platforme”. Partea generală a SRSJ a fost completată cu următorul paragraf: Strategia cuprinde următoarele elemente:

- Scop; - Obiective (7) – care sunt elaborate pentru fiecare dintre cei 7

piloni ai reformei. Pilonii reprezintă domeniile principale de reformare;

- Direcţii strategice – fiecare pilon are de la 3 până la 5 direcţii strategice;

- Domenii specifice de intervenţie – fiecare direcţie strategică conţine câteva domenii specifice de intervenţie;

- Fiecare domeniu specific conţine termeni limită de realizare, instituţia responsabilă şi indicatorii nivelului de implementare.

Planul de acţiuni va fi elaborat ulterior. Planul va fi elaborat în formă de tabel, cu măsuri de realizare, instituţia responsabilă, termenul de realizare, resursele de alocat şi indicatorii nivelului de implementare.

194. 1.1. Asigurarea accesibilităţii şi independenţei Ar fi indicată o mai bună sistematizare a „Domeniilor de intervenţie specifice”: trebuie să se facă un punct distinct privitor la independenţa justiţiei (ca cerinţă a statului de drept), apoi să se continue cu accesul la justiţie (ca cerinţă a justiţiei ca serviciu public).

194. Nu se acceptă. Sistemul judecătoresc rămîne ca prim pilon. Pilonul 3 include accesul la serviciile conexe sistemului de justiţie. Sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti este inclus în pilonul 3, pentru că o parte din probleme ţine de organizarea profesiei executorilor judecătoreşti.

65

După mine, pct. 1.1 ar trebui divizat. Un punct să rămână cel cu independenţa, un altul să privească accesul la justiţie.

195. 1.2. Şi as muta tot ce ţine de promptitudinea justiţiei, la pct. 1.2 referitor la eficientizarea activităţii în instanţe: - stabilirea numărului optim de judecători, de dosare alocate acestora într-un interval de timp, de personal auxiliar; - angajarea de personal suficient; - introducerea procedurilor de case management si de court management.

195. Nu se acceptă. Direcţiile strategice şi domeniile de intervenţie specifică ale SRSJ au fost prioritizate şi aranjate în succesiunea problemelor identificate în Raportul de evaluare al echipei de experţi a Uniunii Europene. Modificarea propusă ar genera restructurarea conceptuală şi structurală a întregii SRSJ, iar rezultatul scontat practic va fi acelaşi („schimbarea termenilor nu va produce şi schimbarea sumei”).

196. Pct. 1.1.11 trebuie precizat. Consider că e periculos să se propună revizuirea rolului şi competenţelor CSM fără a se scrie în ce ar consta acesta. Amintesc că din conţinutul instrumentelor europene elaborate de Comisia de la Veneţia, Comitetul Miniştrilor si Consiliul Consultativ al judecătorilor Europeni, CSM trebuie sa protejeze independenţa justiţiei, dar şi sa garanteze eficienţa şi calitatea acesteia. Aşadar, CSM pare sa asigure un echilibru între independenţă şi responsabilitate.

196. Nu se acceptă. Direcţia strategică în care este inclus acest domeniu de intervenţie specifică este orientată spre asigurarea „independenţei sistemului judecătoresc”, respectiv, nu este necesară o precizare suplimentară privitor la acest aspect. La fel, acest domeniu de intervenţie va fi detaliat în planul de acţiuni, urmînd ca în acesta să fie precizate anumite aspecte specifice.

197. De asemenea, trebuie precizat pct. 1.1.10: la ce mecanisme s-a gândit Ministerul pentru a limita încălcării de către unele instanţe ale limitei puterii judecătoreşti? În situaţia în care asemenea cazuri sunt reale (deşi nu se indică în Strategie existenţa unei asemenea probleme), soluţiile trebuie indicate în mod clar tocmai pentru a nu fi ele însele modalităţi de încălcare a independenţei justiţiei. Probabil cel mai indicat ar fi sesizarea Curţii Constituţionale în caz de conflict între puteri, modalitate la care să aibă acces inclusiv CSM şi preşedintele curţii supreme.

197. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică 1.1.10. a fost exclus din Strategie.

198. Uneori se confundă obiectivul cu măsura. Astfel, la pct. 1.1.2 obiectivul este „caracterul real, necesar si rezonabil al cheltuielilor de judecată” (practic „accesul la o justiţie acceptabilă ca si cost”), iar măsura ar fi „revizuirea cuantumului si modului de calculare a cheltuielilor” (care e pusă ca Domeniu de intervenţie, adică obiectiv) si o altă

198. Se acceptă.

66

măsură este „micşorarea taxei pentru cei care au apelat anterior la mediator” (care acum apare în paranteză, într-un mod neinspirat). La fel, la pct.1.1.4: obiectivul pare a fi finanţarea corectă a sistemului, iar măsurile să fie cele ce apar acum în paranteză.

199. Unele domenii de intervenţie ar trebui aşadar redefinite, pentru a face mai clar scopul punerii lor în tabel (de altfel, la sfârşitul fiecărei părţi din Plan apar enumerate nişte „rezultate” – tocmai ele îmi par a fi exact acele obiective care după mine trebuie să fie în prima coloană din tabel).

199. Nu se acceptă. Rezultatele sunt obţinute nu în urma implementării doar a unui domeniu specific, ci în urma tuturor sau a majorităţii domeniilorde intervenţie specifică incluse în direcţia strategică şi sunt din acest considerent incluse pentru fiecare direcţie strategică.

200. Indicatorii nivelului de implementare constituie de asemenea un amestec între măsuri de realizare a obiectivelor propuse si indicatorii propriu-zişi. Astfel, la pct. 1.1.9: revizuirea celor trei instituţii ce Țin de cariera judecătorului sunt măsuri, iar indicatori sunt adoptarea actelor normative (legi sau regulamente) incidente. Apare prea des necesitatea elaborării unui studiu si de a se formula recomandări (am arătat mai sus de ce acest studiu nu cred că mai este necesar, cel puţin în punctele deja analizate în Raportul sectorial sau în studiile făcute de Fundaţia Soros; oricum, existenţa unei strategii pleacă de la prezumţia existenţei deja a unor studii de evaluare), ceea ce constituie o măsură, iar efectuarea de propuneri de modificare poate fi un indicator. Deşi, dacă Strategia va fi aprobată de Parlament, indicatorul nu trebuie limitat doar la „formularea de propuneri legislative” (ceea ce de regulă este ceea ce face executivul), ci indicatorul trebuie să fie chiar „adoptarea unui act normativ”.


201. În primul rând în limba română eficienţă si eficacitate sunt sinonime (primul provine din engleză, celălalt din franceză). Aşadar, folosirea lor în acelaşi context trebuie evitată.

201. Se acceptă.

67

202. Pct. 1.2.1 pare a se suprapune peste pct. 1.1.3. 202. Nu se acceptă. Obiecţia nu este clară. Sînt două domenii de intervenţii specifice distincte, care se referă la instituţii diferite. Eventual, ar fi vorba de o obiecţie făcută la o versiune mai veche a SRSJ.

203. Pct. 1.2.3. care poate fi reintitulat „Implementarea unui sistem complex de e-justiţie” si care să reunească drept măsuri ceea ce acum e ca obiectiv la pct. 1.2.3 si 1.2.4.

203. Se acceptă parţial. Pct. 1.2.3. reformulat. Pct. 1.2.4. nu este legat de e-justiţie, respectiv rămâne un pct. separat.

204. Pct. 1.2.4. Indicatorul 4 trebuie să se refere si la controlarea sistemului de distribuire aleatorie. Dar aceasta este o măsură, nu un indicator. Indicator poate fi numărul de inspecţii efectuate, sau numărul de nereguli identificate. La fel, acelaşi lucru referitor la control pentru indicatorul nr. 6.

204. Nu se acceptă. Includerea unor astfel de indicatorii este în contradicţie cu structura logică a SRSJ.

205. Pct. 1.2.5. ar trebui să se intituleze „Unificarea practicii judiciare”, iar ca măsuri trebuie indicate exact mecanismul. Acesta poate fi unul legal (instanţa supremă să soluţioneze întrebări prejudiciale din partea instanţelor inferioare pentru interpretarea unor norme de drept – după modelul întrebării prejudiciale adresate Curţii UE de la Luxemburg) sau administrativ (trebuie publicate hotărârile relevante ale instanţelor superioare; preşedinţii de instanţe să organizeze întâlniri periodice cu judecătorii pentru a discuta practica instanţelor de control judiciar).

205. Nu se acceptă. Pct. 1.2.4. prevede acest lucru.

206. Pct. 1.2.6 ca obiectiv nu mi se pare clar. Indicatorul 2 nu pare a avea legătură cu acest obiectiv, ci cu cel al creşterii pregătirii profesionale.

206. Se acceptă. Pct. 1.2.6. a fost inclus la direcţia strategică 1.3.

207. Pct. 1.2.7 pare a fi legat de harta judiciară, deci de pct. 1.1.1. La fel pct. 1.2.11 (propun specializarea judecătorilor în materie administrativă).


208. Pct. 1.2.8 e legat de o justiţie accesibilă, cuprinsă la pct. 1.1.


209. Pct.1.2.9 Ține de pct.1.3. Indicatorii 1 si 2 nu sunt necesari. Ar trebui adăugat si o nouă măsură: găsirea de

209. Se acceptă parţial. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 1.3.3.

68

criterii pentru repartizarea judecătorilor pe diverse specializări.

210. Pct. 1.3.1. „Domeniul specific” reia practic „Domeniul strategic”. Indicatorii 1 si 2 sunt de fapt măsuri.

210. Se acceptă parţial. Domeniul de intervenţie specifică 1.3.1. va avea următorul cuprins: „Reformarea Institutului Naţional de Justiţiei”. De asemenea, indicatorul 2 va avea următorul cuprins: „Sistemul de pregătire iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor modificat şi efectiv aplicat”.

211. Nu îmi e clar ce urmăresc pct. 1.3.3 si 1.3.9. Poate e vorba de o completă măsurare a performanţei, ceea ce ar însemna o abordare trilaterală: - performanţa individuală; - performanţa instituţiei; - performanţa sistemului de justiţie.

211. Nu se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică 1.3.3. prevede modificarea actualului sistem de accedere în funcţia de judecător, care constă din două sisteme diferite administrate de Colegiul de Calificare şi de Institutul Naţional de Justiţie, iar Domeniul de intervenţie specifică 1.3.9. prevede introducerea unei noi funcţii în personalul auxiliar al instanţelor de judecată şi anume a funcţiei de asistent judiciar în vederea asigurării unui suport judecătorului.

212. Pct. 1.3.7: Pct. 3 de la indicatori reia cerinţa obiectivului (numit în strategie domeniu de intervenţie specific). După mine, domeniul de acţiune ar trebui să fie „responsabilizarea judecătorilor”, un obiectiv să fie „eliminarea imunităţilor si privilegiilor”, iar o măsură să fie „eliminarea imunităţii contravenţionale”.

212. Nu se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 1.3.9. în versiunea modificată.

213. Pct. 1.3.9. Indicatorul 3 ar trebui să fie „ocuparea posturilor vacante cu referenţi”.

213. Se acceptă.

214. Pct. 2.1.1. Nu înţeleg de ce reforma MAI ţine de Strategia de justiţie. Poate este acceptabil dacă MAI se ocupă si de poliţia judiciară (dacă acum poliţia judiciară este nu sub autoritatea procurorilor, ci a structurii administrative de interne). Oricum, poate fi inclus la pct. 2.1.3.

214. Nu se acceptă. Ministerul Afacerilor Interne este unul din organul de urmărire penală şi reforma acestuia este direct legată de reformarea justiţiei penale.

215. Pct. 2.1.5. La instituţiile responsabile nu cred că intră în responsabilitatea Serviciului Vamal sau al ONG-urilor compatibilizarea legislaţiei interne cu standardele internaţionale.

215. Se acceptă parţial. ONG-urile au fost excluse din tot textul SRSJ din rubrica instituţii responsabile. În ce priveşte Serviciul Vamal ţinem să precizăm că, acesta este un organ de urmărire penală, potrivit art. 253 din Codul de procedură

69

penală şi urmează a fi menţinut în calitate de instituţie responsabilă pentru domeniul respectiv.

216. Pct. 2.2.5. Eliminarea unor procuraturi speciale ar trebui întregită cu specializarea în acele domenii a unor procurori.

216. Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 2.2.5.

217.Pct. 2.2.6. trebuie să se refere si la personalul auxiliar din procuraturi.

217. Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică 2.2.6. în noua redacţie.

218. Pct. 2.2.7, 2.2.8 si 2.2.9 pot fi reunite într-un singur punct „Consolidarea statutului procurorilor”. Reamintesc că în 2010 Comisia de la Veneţia a întocmit un studiu european cu privire la standardele aplicabile în materie de organe de urmărire penală.

218. Nu se acceptă. Domeniile de intervenţie specifice menţionate au fost reformulate şi în principiu corespund direcţiilor de reformă trasate de Programul de activitate a Guvernului, precum şi sugestiilor altor experţi internaţionali şi Procuraturii Generale.

219. Pct.2.4.2 ar trebui întregit de unul nou „Interoperaţionalizarea bazelor de date” (nu îmi e clar dacă pct.3.3.3 se referă deja la aceasta).

219. Se acceptă parţial. Domeniul de intervenţie specifică 2.4.2. se completează în final cu cuvintele „şi interoperaţionalizarea bazelor de date”.

220. Pct. 2.5.2. Denumirea acestui punct este incorectă gramatical si ilogică.

220. Domeniul de intervenţie specifică menţionat a fost exclus.

221. Justiţia pentru minori cred că necesită o abordare distinctă, cel puţin dată fiind importanţa pe care acest sector o are la nivel ONU si nu numai. În prezent, strategia îşi propune doar „2.5.4. Consolidarea sistemului justiţiei pentru minori, inclusiv prin asigurarea specializării actorilor acestui sistem”, iar mijloacele de realizare ar fi „1. Cursuri integrate pentru procurori şi avocaţi; 2. Echipe multidisciplinare (avocaţi, asistenţi sociali, pedagogi, procurori) create în sectoare / raioane pilot;

221. Se acceptă. A se vedea Pilonul IV, Direcţia strategică 6.3.

222. Din nou se atinge problema accesului la justiţie, deşi acesta a fost abordat la pct.1.1. De aceea, pct. 3.1 eu l-as vedea în Pilonul 1.

222. Nu se acceptă. Pilonul 3 este dedicat aspectelor ce ţin de accesul la servicii juridice/avocat, accesul la serviciile acordate de alte profesii conexe sistemului de justiţie şi executarea hotărârilor judecătoreşti. Este adevărat că aceste aspecte ar putea fi incluse în pilonul 1, dacă l-am redenumi „Accesul la justiţie”. Dar, autorii Strategiei intenţionat au separat sistemul judecătoresc de alte aspecte ce ţin de asigurarea

70

accesului efectiv la justiţie dat fiind complexitatea şi similitudinea măsurilor ce urmează a fi întreprinse referitoare la sistemul judecătoresc, pe de o parte, şi similitudinea măsurilor ce ţin de asigurarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor prestate de profesiile conexe sistemului de justiţie, precum şi consolidarea organelor de autoadministrare ale acestor profesii.

223. Trebuie reaşezat domeniul general 3.2, care nu are legătură nici cu accesul la justiţie, nici cu executarea hotărârilor judecătoreşti (excepţie: referirea la executori). Poate că ar trebui un pilon distinct: aşa cum există unul pentru instanţe, unul pentru organele penale, un pilon ar putea fi pentru serviciile conexe.

223. Nu se acceptă. Pilonul 3 vizează în special consolidarea profesiilor juridice conexe sistemului de justiţie. Executarea hotărârilor a fost inclusă în pilonul 3 din considerentul similitudinii de măsuri ce ţin de consolidarea profesiei executorilor judecătoreşti.

224. Pct. 3.2.5. Indicatorul 2 ar trebui să se refere si la instruirea continuă în comun.

224. Se acceptă parţial. Domeniul de intervenţie specifică 3.2.5. va avea următoarea redacţie „3.2.5. Asigurarea instruirii iniţiale şi continue a reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului de justiţie, inclusiv instruirea continuă în comun prin extinderea rolului INJ în acest proces”.

225. Remarc că fiecare pilon a avut referiri distincte la integritate. Ar trebui sistematizate cu toate în Pilonul 4.

225. Nu se acceptă. Pilonul 4 înglobează măsurile esenţiale cu privire la integritate.

226. Nu am găsit referire la reglementările cu privire la conflictele de interese – poate deja există în Republica Moldova. Se ştie că regimul conflictelor de interese presupune reglementarea interdicţiilor, incompatibilităţilor şi declaraţiilor, aşadar abordarea integrităţii sub aspect preventiv trebuie să acopere obligatoriu, în afara chestiunilor de management, chestiunea conflictului de interese tratată în mod complex. Ar trebui introdus sistemul declaraţiilor de rudenie (se declară rudele din justiţie) si de interese (se declară organizaţiile sau societăţile din care face parte). De reţinut că declaraţiile de avere, interese, rudenie se pot cere doar agenţilor publici, nu şi celor din profesiile liberale (avocaţi, notari, executori).

226. Se acceptă. În Pilonul IV, Direcţia strategică 4.1., Domeniul de intervenţie specifică 4.1.2. a fost reformulat astfel încît acesta va prevedea fortificarea mecanismului de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţiilor de interese personale, de control al conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor a persoanelor care exercită o funcţie de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. De asemenea au fost revăzuţi şi indicatorii nivelului de implementare. De asemenea, se cere a fi precizat că Parlamentul Republicii Moldova la 28 iulie curent a adoptat cadrul legal necesar pentru a asigura crearea instituţiei responsabile de controlul declaraţiilor de interese personale şi declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, controlul

71

respectării dispoziţiilor legale cu privire la conflictul de interese şi a regimului juridic al incompatibilităţilor (în persoana Comisiei Naţionale de Integritate), precum şi pentru declararea intereselor personale şi a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.

227. Pct. 4.1.6. Indicatorul 2 îl văd ca o măsură. Interceptarea telefoanelor fără autorizare din partea unui judecător nu e permisă de CEDO. De aceea, propun eliminarea punctului 4.1.6.

227. Se acceptă. A se vedea noua redacţie a domeniul de intervenţie specifică 4.1.6.

228. Pct. 4.1.7. Relevanţa poligrafului nu e confirmată ştiinţific. Propun eliminarea acestui punct. Oricum, el nu se regăseşte în nici o ţară din Europa. Pentru aceleaşi motive, propun eliminarea pct. 4.3.2. si 4.3.3.

228. Nu se acceptă. Legislaţia Republicii Moldova şi anume Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, prevede deja posibilitatea verificării la detectorul comportamentului simulat în raport cu candidaţii la funcţia publică.

229. Pct. 4.1.8. Nu îmi e clar la ce se referă „securitatea internă” – poate fi vorba de protecţia informaţiilor confidenţiale, de protejarea fizică a magistraţilor, de paza instituţiilor. Ar trebuie lămurit acest aspect.

229. Nu se acceptă. Noţiunea de „securitate internă” se referă la anumite subdiviziuni din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuraturii Generale, Serviciului Vamal şi nu este necesară o clarificarea suplimentară în acest sens.

230. Pct. 4.3.4. Pentru implementarea sistemului de whistleblower, indicatorul trebuie să fie „adoptarea legii” (dacă ea nu există în prezent) si „internalizarea ei prin modificarea regulamentelor interne ale instituţiilor publice.

230. Se acceptă.

231. Pct.5.1.1. Cred că nu e vorba doar de reformarea instanţelor economice, ci chiar de desfiinţarea lor. Oricum, măsura trebuie întregită cu cea a specializării judecătorilor în acest domeniu.

231. Se acceptă. A se vedea noua redacţie a domeniului de intervenţie specifică 5.1.1.

232. Pct. 6.2 s-ar putea redenumi ca „Consolidarea instituţiei Avocatului parlamentar”.

232. Se acceptă parţial. Direcţia strategică 6.2. a fost redenumită „Consolidarea capacităţii Centrului pentru Drepturile Omului şi instituţiei avocatului parlamentar”

233. Pct. 6.3. trebuie redenumit „Respectarea drepturilor omului în privinţa persoanelor private de libertate”. Compatibilizarea legislaţiei interne cu standardele internaţionale în materia drepturilor omului (ONU si CoE)

233. Se acceptă parţial. A se vedea redacţia nouă a Direcţie strategice 6.3. În ce priveşte examinarea posibilităţii includerii acestei direcţii strategice în Pilonul VII, ţinem să precizăm că, acest lucru nu este

72

trebuie să fie o măsură. De analizat dacă nu cumva se suprapune sau ar putea fi cuprins în obiectivul de la pct. 7.2.

oportun din considerentul că, domeniul de intervenţie specifică 7.2. are o abordare mult mai largă incluzînd armonizarea legislaţiei în toate domeniile la standardele europene, pe cînd domeniile de intervenţie specifică din Direcţia strategică 6.3. se referă la respectarea drepturilor omului într-un domeniu mult mai specific.

234. Pilonul 7 : Se propune crearea unor grupuri de lucru permanente pentru fiecare pilon. Nu cred că e nevoie de astfel de monitori sectoriali, căci s-ar crea un sistem birocratic si iresponsabil. O singură unitate de monitorizare la Ministerul Justiţiei e suficientă si poate funcţiona cu 3-4 oameni. Aceştia vor trebui să ceară raportări regulate de la fiecare instituţie implicată, care e imposibil ca în prezent să nu aibă asemenea structuri pentru gestionarea diverselor proiecte.

234. Nu se acceptă. Obiectivul Strategiei este de asigura o implicarea mult mai largă a tuturor actorilor din sectorul justiţiei prin urmare abilitarea doar a Ministerului Justiţiei cu competenţa de monitorizare pare a fi excesivă, ţinînd cont de capacităţile instituţionale. Ministerul Justiţiei va avea rolul de coordonator al procesului de implementare a Strategiei.

41. Tamar Tomashvili Expert Consiliul

Europei

235. Ar fi recomandabil ca Partea 1 a SRSJ de asemenea să prezinte în linii generale câteva dintre realizările majore, precum şi lacunele reformelor întreprinse în conformitate cu documentele strategice anterioare (cel puţin 2008-2011).

235. Se acceptă. Partea descriptivă a SRSJ a fost completată cu modificările de rigoare.

236. SRSJ accentuează importanţa unei implicări mai mari a Parlamentului Republicii Moldova în procesul de reformă; aşadar, SRSJ va fi dezbătută şi adoptată de către Parlament. Din aceste considerente, este recomandabil de a nota acest aspect/fapt fie la etapa 3 sau 4 a procesului de elaborare

236. Se acceptă.

237. SRSJ, precum şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia trebuie să fie un document viu care să fie actualizat cu regularitate (din cauza necesităţilor actuale). Prin urmare, SRSJ explicit trebuie să prevadă posibilitatea de actualizare după o anumită perioadă de timp. Acest aspect ar putea fi menţionat în Partea 2.


238. Dat fiind faptul că reforma sistemului judiciar este de o importanţă supremă, ar fi recomandabil de a lua în considerare repetată problema dacă platforma “b” (de la partea 3 a Strategiei) să aibă un caracter limitat şi doar să abordeze „eficienţa instanţei judecătoreşti”, în timp ce

238. Conceptul de „platformă” şi comentariile adiţionale la aceasta a fost exclus.

73

obiectivele pe termen lung de asemenea pun accent pe principiile independenţei şi transparenţei.

239. Se recomandă de adăugat in partea 3 un alineat care să sublinieze aplicarea reformelor din sectorul justiţiei şi obiectivele lor într-un mod nediscriminatoriu faţă de toate persoanele, luând în considerare interesele persoanelor strămutate intern, minorităţilor naţionale şi ale persoanelor cu dezabilităţi.

239. Nu se acceptă. De fapt, aplicarea nediscriminatorie a prevederilor SRSJ se prezumă şi nu este necesară includerea unui alineat separat care ar face referire la acest lucru.

240. Includerea unui alineat introductiv la Partea a 4 a Strategiei, care să ghideze cititorul care face cunoştinţă pentru prima dată cu aceasta în proces şi să explice legătura dintre obiective, direcţii strategice şi domenii de intervenţie.

240. Se acceptă. A se vedea Partea 4 a SRSJ modificată.

241. Proiectul Strategiei menţionează faptul că cadrul de timp este de cinci ani, ar fi util dacă autorii Strategiei ar putea explica motivul din care au ales acest cadru, precum şi ciclul de raportare.

241. Se acceptă. A se vedea Partea 7 a SRSJ modificată.

242. Este în mod special apreciat faptul că în calitate de piloni ai sistemului sunt identificate respectarea drepturilor omului şi combaterea corupţiei. Deşi expertul este de părerea că, asemănător cu pilonul 7 „sector responsabil, bine coordonat şi gestionat”, aceştia doi (drepturile omului şi combaterea corupţiei) sunt piloni orizontali, care urmează să fie raţionalizaţi în toate celelalte direcţii strategice (de ex., sistemul judecătoresc, justiţia penală, etc.). Aceasta este de asemenea clar din lista domeniilor de intervenţie specifice, pe când conformarea cu standardele ce ţin de drepturile omului se regăsesc în câteva domenii de intervenţie.

242. Nu se acceptă. Direcţiile strategice ale SRSJ au fost prioritizate în raport cu problemele identificate în Raportul de evaluare al echipei de experţi a Uniunii Europene. Modificarea propusă ar genera restructurarea conceptuală şi structurală a întregii SRSJ, iar rezultatul scontat practic va fi acelaşi („schimbarea termenilor nu va produce şi schimbarea sumei”).

243. Ar fi apreciat faptul dacă indicatorii ar fi evaluaţi prin creşteri sau diminuări, în anumite procentaje ( fiind adecvate în conformitate cu un reper iniţial valabil). Autorităţile moldoveneşti ar trebui de asemenea să ia în considerare faptul că ar trebui să aplice rapoartele interne şi externe în calitate de indicatori adiţionali de performanţă; se face referire la rapoartele Ombudsmanului naţional, GRECO,

243. Nu se acceptă. Recomandarea respectivă este acceptabilă însă ea urmează a fi aplicată în procesul de elaborare a Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

74

OECD, TI, Comisiei de la Veneţia (la subiectul amendamentelor legale), CPT, Comitetelor ONU etc. În acest caz, se va acorda o atenţie sporită ciclurilor de raportare, întrucât unele dintre instituţiile susmenţionate prezintă rapoarte statale specifice, o dată în fiecare 3 sau 4 ani.

244. Ar trebui explorată ideea (probabil în ultima etapă, pe parcursul întocmirii Planului Anual de Activitate) de a indica timpul cadru pentru fiecare indicator de performanţă, în particular dacă aceştia sunt în conexiune cu calendarul bugetar, proiectele de lege şi dezbaterile din Parlament. Acest lucru ar facilita procesul de monitorizare pentru Ministerul Justiţiei.

244. Se acceptă. Se va ţine cont de recomandare la elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

245. A desemna instituţia/ile responsabilă/responsabile de fiecare indicator de performanţă, atunci când este vorba de mai multe instituţii responsabile: acest aspect este important în mod particular pentru evitarea ambiguităţii printre instituţiile responsabile / donatori externi şi ONG-uri. Mai degrabă decât să se prevadă împuternicirea Secretariatului General al Unităţii de a identifica instituţia /instituţiile responsabilă /responsabile de fiecare indicator, ar fi recomandabil de făcut acest lucru (identificarea responsabililor) în momentul adoptării Strategiei, chiar în faza iniţială.

245. Potrivit practicii Republicii Moldova, instituţia care figurează prima în rubrica „instituţii responsabile” , aceasta este instituţia care va răspunde pentru implementarea sau neimplementarea domeniul de intervenţie specifică. Totodată, ONG-urile şi donatorii externi au fost excluşi din lista instituţiilor responsabile.

246. A presupune includerea Parlamentului Republicii Moldova în calitate de instituţie responsabilă, dacă e necesar: în toate direcţiile strategice, SRSJ prevede revizuirea legislaţiei sau adoptarea unor amendamente la diverse legi, inclusiv şi , dar nu numai, la Constituţia Republicii Moldova. Aceste amendamente şi modificări vor fi promovate în cadrul Parlamentului, dar ar putea rămâne şi intacte, daca Parlamentul nu va fi implicat în proces de la bun început pentru a-şi asuma partea sa de responsabilitate.

246. Nu se acceptă. Conform practicii Republicii Moldova, nu se prevede în calitate de instituţie responsabilă Parlamentul Republicii Moldova, deoarece în cazul în care este vorba de adoptarea unui act normativ, responsabilitatea Parlamentului se prezumă, iar adoptarea Strategiei de asemenea implică responsabilitatea acestuia.

247. Domeniu de intervenţie 1.1.1 vizează optimizarea hărţii dislocării instanţelor; ea include unii indicatori de

247. Se acceptă. Se va ţine cont de recomandare la elaborarea Planului de acţiuni

75

performanţă care se referă la elaborarea studiilor şi la harta. Expertul este de părerea că aceşti doi indicatori de performanţă pot fi îmbinaţi într-o analiză implicativă comună a numărului de instanţe vizavi de numărul de raioane şi numărul necesar de judecători vizavi de numărul populaţiei care locuieşte în fiecare raion.

pentru implementarea SRSJ.

248. Domeniul de intervenţie 1.1.3 are scopul de a facilita accesul populaţiei la instanţele judecătoreşti. Autorii Strategiei ar trebui, de asemenea, să prevadă desemnarea /nominalizarea fiecărui judecător raportor, pentru fiecare instanţă.


249. În ceea ce priveşte domeniul de intervenţie 1.1.4, ar fi recomandabil de a promova o formulare mai concretă a indicatorului, de ex., dezvoltarea unităţilor bugetare în cadrul instanţelor individuale sau a unui departament respectiv, gestionat de Consiliul Superior al Magistraturii, responsabil de elaborarea bugetelor instanţelor, independent de Ministerul Justiţiei.

249. Se acceptă. Se va ţine cont de recomandare la elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

250. Referitor la domeniile de intervenţie 1.1.5 şi 1.1.6 expertul a menţionat: ”În cazul în care bugetele anuale sunt pregătite de către departamente /unităţile financiare special desemnate ale Consiliului Suprem al Magistraturii şi /sau al instanţelor, e important pentru fiecare instanţă să desemneze o persoană responsabilă de problemele de management. E cunoscut în general faptul că judecătorii nu îndeplinesc funcţii manageriale, deoarece exercită funcţii juridice importante; instanţele trebuie să desemneze manageri sau şefi ai administraţiei, cărora li se va încredinţa exercitarea acestor obligaţiuni. În plus, managerii instanţelor trebuie să fie împuterniciţi să întreţină o legătură strânsă cu departamentele /unităţile financiare ale organului consultativ (Consiliul Superior al Magistraturii); ultimii sunt bine familiarizaţi cu necesităţile şi obiectivele reformei ca să aibă concomitent capacitatea de a transforma aceste

250. Se acceptă. Propunerea formulată are un caracter mult prea detaliat şi urmează a fi luată în consideraţie la elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

76

necesităţi ale instanţelor şi obiectivele respective în dosare bugetare.”

251. Domeniul de intervenţie 1.1.7 este unul important pentru creşterea independenţei Sistemului Judiciar, susţinerea carierei profesionale a judecătorilor, în scopul promovării simţului echităţii printre candidaţi; în acest sens, ar fi recomandabil să se stabilească nişte criterii „clare, transparente şi obiective”, precum şi „bazate pe merite”, după cum se stipulează în Concluzia Nr. 1 a Consiliului Consultativ al Judecărilor Europeni (CCJE). În acelaşi timp, primul indicator de performanţă ar trebui uşor modificat, pentru a include o desfăşurare a evaluării cu eventuale recomandări, în locul anchetei.

251. Se acceptă.

252. Unele domenii de intervenţie (1.1.6, 1.1.7) menţionează crearea/revizuirea instituţiilor existente, responsabile de finanţarea, numirea, promovarea şi demiterea judecătorilor, precum şi de înlesnirile, detaşarea sau transferul acestora, aceste capacităţi ar trebui să ţină de competenţa unei singure instituţii independente, cu o reprezentare substanţială a judecărilor care va constitui instrument administrativ al sistemului judiciar (această instituţie ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă pentru evaluările calitative de rigoare); Probabil, autorii Strategiei ar trebui să încerce să adauge o arie de intervenţie adiţională, menită să dezvolte o instituţie judiciară independentă, după cum e stipulat în Concluzia 10 a CCJE, pe când ariile de intervenţie rămase se vor referi la perfecţionarea regulamentelor şi procedurilor existente. Această propunere poate fi pusă în concordanţă cu domeniul 1.1.11, căreia i se acordă prioritate în timpul enumerării problemelor concrete, abordate anterior.

252. Se acceptă parţial. Vezi redacţia modificată a domeniului de intervenţie 1.1.9.

253. În domeniul de intervenţie 1.1.9, primul indicator de performanţă implică evaluarea situaţiei existente, mai degrabă decât dezvoltarea expertizei. În plus, e dificil de

253. Se acceptă.

77

înţeles din care cauză numărul de preşedinţi de instanţe ţine de al treilea indicator de performanţă; în afară de cazul în care există un acord general în cadrul sistemului judiciar precum că numărul preşedinţilor instanţelor trebuie să varieze (să crească sau să descrească), sistemul Judiciar va risca să nu corespundă acestui indicator. S-ar impune o redactare de tipul: „numărul X de preşedinţi şi preşedinţi delegaţi selectaţi conform noilor criterii, în anul X”.

254. Referitor la domeniul de intervenţie 1.1.10 ar fi important ca cadrul juridic propus să nu afecteze independenţa judecătorilor, în particular drepturile lor de a interpreta faptele. Cât despre dezvoltarea unui „mecanism” ce ar exclude posibilitatea instanţelor de a-şi depăşi împuternicirile, autorii Strategiei ar trebui să ţină cont de faptul că judecătorii nu vor fi obligaţi să raporteze despre reuşitele cazurilor lor cuiva din afara sistemului judiciar cât timp hotărârea instanţei nu ar trebui să fie supusă nici unei revizuiri, în afara procesului de apel.

254. Se acceptă. Domeniul de intervenţie vizat a fost exclus.

255. Domeniul de intervenţie 1.1.12 ţine de principiul egalităţii armelor şi şi-ar găsi mai bine locul în direcţia strategică ce se referă la reforma justiţiei penale. În calitate de materie de principiu, acesta va impune amendamente legislative la Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova şi monitorizarea procesului de implementare.

255. Domeniul de intervenţie vizat a fost exclus.

256. La domeniul de intervenţie 1.2.1 conceptul de transparenţă sporită este relevant atât pentru instituţiile judiciare consultative, cât şi pentru instanţele judecătoreşti. Prin urmare, ar trebui să fie argumentat faptul că domeniul de intervenţie nu se va limita doar la autoadministrare, înglobând şi cadrul instanţelor. În acest caz, se recomandă de a adăuga un indicator de performanţă care ar cere instanţelor să plaseze hotărârile /sentinţele pe paginile lor web.

256. Nu se acceptă. Transparenţa activităţii instanţelor de judecată este acoperită de domeniul de intervenţie specifică 1.2.3. Publicarea hotărîrilor judecătoreşti este de fapt o obligaţie legală a instanţelor judecătoreşti conform prevederilor Legii cu privire la organizarea judecătorească (art. 10) şi nu este necesar ca obligaţia respectivă să fie inclusă în calitate de indicator de performanţă.

257. Domeniul de intervenţie 1.2.2 are un obiectiv limitat – 257. Se acceptă.

78

a revedea transparenţa şi eficienţa în procesul de administrare a justiţiei, în timp ce al treilea indicator de performanţă are o extensiune mai largă, monitorizând operarea sistemului judiciar ca un tot întreg şi îi evaluează transparenţa şi eficienţa. Ar trebui modificat fie domeniul de intervenţie, fie indicatorul de performanţă. Sugestia expertului este în favoarea extinderii domeniului de intervenţie, pentru a îngloba întreg sistemul judiciar.

Toţi indicatorii au fost revizuiţi şi completaţi.

258. În contextul domeniului de intervenţie 1.3.1: dezvoltarea sistemului de instruire bazat pe implementarea necesităţilor directe şi metodologiei de instruire continuă, constituie o parte integrală a oricărei instituţii academice care efectuează pregătirea profesională pentru persoanele care acced la sectorul justiţiei sau sunt deja angajate în el. De aceea, orice domeniu de intervenţie ar trebui să aibă scopul de a dezvolta un sistem de evaluare anuală a necesităţilor, care ar permite instituţiilor de profil ( în cazul dat, Institutului Naţional de Justiţie) să actualizeze încontinuu informaţia despre necesităţile de instruire continuă (un exemplu elocvent este atunci când Departamentul de Resurse Umane, aflat în autoadministrare faţă de serviciile de sistemul judiciar şi organele de urmărire penală, este împuternicit să pregătească un raport anual referitor la necesităţile de instruire continuă, care este expediat instituţiilor de profil).

258. Se acceptă.

259. Referitor la domeniul de intervenţie 1.3.3, evaluarea periodică a performanţelor actorilor are ca scop de a spori eficienţa actorilor justiţiei şi e plasată reuşit la Compartimentul 1.2 mai degrabă decât să fie parte a Compartimentului 1.3, abordând pregătirea profesională a actorilor justiţiei. În plus, pentru a identifica corect indicatorii de performanţă, ar fi recomandabil să se revadă cele mai reuşite practici existente pentru a stabili dacă evaluarea performanţelor necesită doar un cadru de


79

reglementare sau şi dezvoltarea instrumentelor adiţionale şi metodologiei ( evaluarea se face de către colegi sau de către Preşedinţi etc.,) La fel, evaluarea performanţelor este legată în mod direct de promovarea oportunităţilor în cariera juridică. Ar fi util de creat o legătură între aceste două părţi, în cadrul uneia dintre domeniile de intervenţie. În ceea ce priveşte pregătirea profesională a actorilor justiţiei şi (evaluarea performanţelor) apartenenţa acesteia la Compartimentul 1.3, conectivitatea lor este necesară pentru a motiva organizarea trainingurilor relevante, care ar avea scopul de a perfecţiona competenţele judecătoreşti. Ar fi recomandabil ca evaluarea performanţelor să urmeze aceeaşi linie strategică, fiind utilizată în mod special doar pentru scopurile sus menţionate (planificarea instruirii continue a judecătorilor) şi să nu fie asociată cu răspunderea disciplinară a judecătorului.

260. La elaborarea domeniului de intervenţie 1.3.4 ar trebui să se ţină cont de cele mai bune practici şi de standardele CE ( Concluzia Nr. 10 a CCJE, Observaţia Nr. 494/2008 a Comisiei de la Veneţia).


261. Ariile de intervenţie 1.3.5 şi 1.3.6 ar trebui să conţină un indicator de performanţă iniţial comun, implicând expertiza CE a instituţiilor de control judecătoresc şi a mecanismelor de răspundere disciplinară. În al doilea rând, în cazul 1.3.5 ar fi regretabil dacă revizuirea instituţiilor de control judiciar (şi determinarea împuternicirilor acestora) ar fi limitată doar spre un obiectiv – evitarea suprapunerii competenţelor şi ar exclude revizuirea integrală a împuternicirilor. La fel ca şi în cazul ariei de intervenţie 1.3.3, expertul consideră că evaluarea performanţelor în sistemul judiciar este bine încadrată în Compartimentul 1.2, care se referă la transparenţă, eficienţă şi eficacitate; este corect de presupus că sistemul judiciar ar trebui să evalueze gradul de

261. Se acceptă parţial. Rapoartele de evaluare, inclusiv de CE vor fi aplicabile în raport acţiunile din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei, din aceste considerente nu este necesară includerea unui aşa indicator specific în Strategie.

80

satisfacere a clienţilor cu servicii juridice; totuşi, rezultatele constatării sunt relevante în mod preponderent pentru sporirea eficienţei şi eficacităţii sistemului judiciar.

262. Domeniul de intervenţie 2.2.2 se propune ca şi în cazul selectării, numirii şi promovării judecătorilor, ar fi recomandabil ca aria de intervenţie dată să prevadă stabilirea criteriilor clare, transparente şi obiective, în concordanţă cu standardele de respectare a drepturilor omului ale CE.

262. Se acceptă.

263. Se recomandă ca direcţia strategică 2.2.6. din moment ce nu include nici o arie de intervenţie care ar promova adoptarea standardelor etice (de ex., Codul de Etică al Procurorului) ca mecanism important în perfecţionarea profesionalismului, să se ţină cont de această propunere, precum şi să se facă legătura între violarea standardelor etice (Codul Etic) şi răspunderea disciplinară a procurorului


264. La p. 2.4.2. în ceea ce priveşte uniformizarea statisticilor în sistemul justiţiei penale ar trebui să includă informaţii provenite din anchetă, din urmărirea penală, din statisticile de birou, din instituţiile penitenciare şi de la serviciile de probaţiune; de aceea, Ministerul Justiţiei va trebui, de asemenea, să fie inclus în proiect, în calitate de instituţie responsabilă, atât timp cât instituţiile penitenciare şi serviciile de probaţiune sunt în subordonarea sa.

264. Se acceptă.

265. La p. 2.5.1. ar fi recomandabil de a schimba formularea acestei arii de intervenţie, excluzând termenul „continuă” , înainte de liberalizarea politicilor penale , fiindcă orice proces de liberalizare ar trebui să se bazeze pe evaluarea situaţiilor existente şi necesităţilor reale sau reformularea restului frazei în modul următor: prin promovarea utilizării sancţiunilor alternative şi măsurilor neprivative de constrângere”.

265. Se acceptă. A se vedea redacţia domeniului de intervenţie specifică 2.5.1. în redacţie nouă.

81

266. Domeniul de intervenţie 2.5.2. ar trebui să cuprindă promovarea alternativelor de pre şi post proces, discretizarea urmăririi penale, diversiunii, modificărilor în intervalele de condamnare, etc. De asemenea, e dificil de înţeles din ce cauză această arie de intervenţie e separată de aria 2.3.1, care împărtăşeşte aceleaşi scopuri.

266. Se acceptă. Domeniul de intervenţie respectiv a fost exclus.

267. Pentru domeniul de intervenţie 3.1.3. se sugerează o direcţie din două: sau se fac mai specifice aceste servicii, sau se asigură indicatori concreţi de performanţă, care vor include: i) crearea unei unităţi interne /unui serviciu intern de monitorizare şi evaluare a performanţelor; ii) efectuarea anchetelor anuale despre calitatea satisfacerii serviciilor juridice, printre clienţii SGLA.

267. Se acceptă.

268. La domeniul de intervenţie 3.1.5. se recomandă de a modifica această arie de intervenţie şi de la delimita scopul ei la organizarea campaniei de conştientizare a problemei de către public, menite să promoveze cultura legală. Acest indicator de performanţă va fi modificat ulterior, citându-se numărul activităţilor efectuate şi date din ancheta anuală de percepţie publică

268. Se acceptă. A se vedea indicatorii de implementare la domeniul de intervenţie 3.1.3.

269. Direcţia strategică 3.3. se limitează la cauzele non-penale şi non-administrative, lăsând această arie strategică limitată la executarea hotărârilor judecătoreşti în cazuri civile. Este regretabil că executarea deciziilor Curţii Europene de Justiţie este omisă din conceptul acestei direcţii strategice; ar fi recomandabil de a extinde domeniul acestei arii strategice în direcţiile sus-menţionate

269. Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie 3.3.1.

D 270. La domeniul de intervenţie specific 4.1.1. se sugerează să se promoveze un indicator care ar obliga instituţiile responsabile de Administrarea Civilă /Publică şi/ sau Departamentele pentru Drepturile Omului de la respectivele agenţii de stat să dezvolte şi să implementeze noul sistem electronic de prezentare a declaraţiilor de venit.

270. Se acceptă. Deja, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 28 iulie curent, Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate, instituţie responsabilă de verificarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate a tuturor persoanelor care exercită o funcţie de demnitate publică, procurorilor, persoanelor cu funcţie de

82

În plus, autorităţile Republicii Moldova trebuie să consolideze sistemul de audit şi să dezvolte o metodologie comună pentru instituţiile responsabile de auditul financiar al tuturor agenţiilor de stat şi autonomiilor locale, inclusiv şi mecanismul intern de audit;

răspundere şi funcţionarilor publici, inclusiv şi a judecătorilor. Această Comisie va avea o activitate permanentă şi cel mai important este că va fi un organ independent în raport cu toate autorităţile şi instituţiile publice, ceea ce îi va permite să realizeze un control mai obiectiv al acestor declaraţii. În acest context, nu mai este necesară crearea unor grupuri separate pentru verificarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. Totuşi, pentru a oferi domeniului de intervenţie specifică un nivel mai ridicat de claritate acesta a fost reformulat. (A se vedea redacţia domeniului de intervenţie specifică 4.1.2.)

271. La domeniul de intervenţie specific 4.1.2., ar fi judicios de a împărţi această arie de intervenţie în două: prima arie ar explora cadrul legislativ (de ex., criminalizarea mituirii active şi pasive, oferirea şi primirea mitei, mituirea în favoarea unei terţe persoane şi mituirea printr-un intermediar, responsabilitatea penală a oamenilor legii ec.,), pe când a doua arie ar pune în vizor mecanismele rigide de coerciţie, ancheta penală explicită prin luarea în surprindere şi urmărirea penală a corupţiei.

271. Nu se acceptă. Nu este necesară detalierea, deoarece detaliile ţin de obiectul planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

272. La domeniul de intervenţie specific 4.1.3. s-ar putea, de asemenea, elabora o legislaţie care ar obliga toţi funcţionarii publici (de ex., actorii justiţiei) să raporteze controlorilor orice dovezi sau suspiciuni întemeiate de activitate ilegală, inclusiv şi de corupţie.

272. Nu se acceptă. Nu este necesară detalierea, deoarece detaliile ţin de obiectul planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

273. Direcţia strategică 4.3. , la fel ca şi aria de intervenţie 4.1.7, unele arii de intervenţie din această direcţie strategică trebuie să fie reexaminate în mod grijuliu, pentru a i) prevedea garanţii juridice adecvate împotriva abuzului de putere şi ii) pentru a fi în concordanţă cu regulamentele referitoare la drepturile omului. Ar fi binevenită o arie de intervenţie despre regimul avertizorilor de integritate.

273. Nu se acceptă. Nu este necesară detalierea, deoarece detaliile ţin de obiectul planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ. În ce priveşte avertizorii urmează a fi văzut domeniul de intervenţie specifică 4.3.4.

274. Ca recomandare, ca şi în cazul sistemului judiciar, aria de intervenţie 6.2.2 ar putea pretinde să asigure

274. Se acceptă.

83

independenţa financiară a NHRP printr-o modificare în legislaţie care ar asigura că finanţarea Centrului pentru Drepturile Omului şi Ombudsmanului nu este altceva decât o alocare de fonduri făcută în anul trecut. Indicatorul de performanţă relevant ar putea fi un amendament la Legea consultativă a NHRP.

275. Domeniul de intervenţie 6.3.1. este similar cu 2.5.1 şi are scopul de a încuraja aplicarea măsurilor neprivative de constrângere şi sentinţelor alternative privaţiunii de libertate, după cum o prevăd standardele privind respectarea drepturilor omului. În acest caz, ar fi recomandabil de a specifica aplicarea lor în conformitate cu jurisprudenţa deoarece organismele legislativ şi executiv ale Curţii sunt cele mai dezvoltate, în această direcţie.

275. Se acceptă parţial. Domeniul de intervenţie specifică 2.5.1. a fost reformulat.

276. La domeniul de intervenţie 6.3.1., indicator nr. 2 de performanţă ar trebui pus în conexiune cu dezvoltarea mecanismului analitic bazat pe module specifice, permiţând recepţionarea şi analiza informaţiei despre practicile judiciare existente, adică aplicarea măsurilor de constrângere şi sancţiunilor.

276. Nu este clară obiecţia.

277. La domeniu de intervenţie 6.3.2. în afară de condiţiile materiale, este important de a crea garanţii procedurale adiţionale contra torturii şi tratamentului inuman în interiorul locurilor de detenţie.

277. Se acceptă. Propunerea este acoperită de domeniul de intervenţie specifică 6.5.5.

278. Ar trebui să identifice noi indicatori de performanţă, pentru aria de intervenţie 6.3.3 care vor include atât numărul angajaţilor care au beneficiat de traininguri specializate, cât şi exemple de legislaţie modificată. Aşadar, aria de intervenţie şi indicatorii de performanţă trebuie divizaţi în două domenii.

278. Se acceptă. Nu este necesară detalierea, deoarece detaliile ţin de obiectul planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

279. La domeniul de intervenţie specifică 6.3.4. ar putea fi incorporate în direcţia strategică propusă de SRSJ următoarele:

1. Orice politică de toleranţă zero contra torturii şi

279. Nu se acceptă. Propunerile respective au un caracter mult prea specific, din aceste considerente ele vor face obiectul planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

84

tratamentului inuman impune investigaţii efective ale tuturor acuzaţiilor , inclusiv şi deschiderea anchetei în timp util, examinările criminalistice şi intervievarea martorilor;

2. Din cât e informat un expert, există o unitate specială în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, împuternicită să investigheze acuzaţiile de tortură şi de tratament inuman. Această directivă strategică a SRSJ ar putea consolida capacitatea de instituire a Unităţii sus-menţionate;

3. Consolidarea capacităţii angajaţilor profesionişti ar putea include expertiza legislaţiei şi procedurilor existente, dezvoltarea unui cadru legal obligatoriu /specific ( în CPP, regulamentele interne ale Ministerului /Procurorului General etc.,) pentru investigarea cazurilor de tortură şi pentru identificarea şi analiza acuzaţiilor /plângerilor vizavi de numărul cazurilor iniţiate şi anchetate, etc.

280. 7.1.1 şi 7.1.4 ambele domenii de intervenţie ţin de monitorizarea procesului de implementare a reformelor. Ar părea relevant de unit aceste două arii de intervenţie în una

280. Se acceptă.

281. La 7.1.3 ar fi recomandabil ca indicatorul de performanţă să fie unul mai specific, care ar înregistra într-o listă durata unui X număr de întruniri pe an ale Consiliului consultativ.

281. Se acceptă. A se vedea indicatorii nivelului de implementare de la domeniul de intervenţie specifică 7.1.1.

282. La 7.1.5 această arie de intervenţie este destul de largă; ea include atât consolidarea capacităţilor unor persoane desemnate în mod special şi care sunt responsabile de reforme, cât şi consolidarea capacităţilor întregului personal. În timp ce prima se regăseşte în aria de intervenţie 7.1.6, cea din urmă este o parte a direcţiilor strategice respective, analizate mai sus.

282. Nu se acceptă. Domeniile de intervenţie specifică vizate de obiecţia formulată au scopuri diferite, unul din ele se referă la consolidarea capacităţilor în interioră, iar al doilea la consolidarea capacităţilor din exterior, ceea ce determină menţinerea lor în puncte separate.

283. La 7.3. vând la bază experienţa existentă, ar fi recomandabil (după cum e menţionat în primul indicator de

283. Nu se acceptă. Indicatorii nivelului de implementare propuşi urmează a fi incluşi în

85

performanţă) de a crea un format în care donatorii ar coopera cu instituţiile guvernamentale, în conformitate cu Declaraţia de la Paris despre Eficienţa Ajutoarelor

Planul de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

284. La 7.3. autorii SRSJ trebuie să ia în considerare faptul că în cursul monitorizării ei vor cere rapoarte de la donatori precum si vor solicita prestări de servicii din partea ONG-urilor; aşadar, ar fi recomandabil de : i) a desemna instrumente acceptabile de monitorizare a donatorilor şi ii) a include donatorii în lista instituţiilor responsabile.

284. Nu se acceptă. Practica de elaborare a documentelor de politici nu admite includere donatorilor străini în calitate de instituţii responsabile, deoarece implicarea acestora în anumite proiecte şi acordarea asistenţei rămîne la latitudinea lor.

285. Din punct de vedere tehnic, cât timp ONG-urile vor fi incluse în aria de intervenţie 7.3.2, ar fi recomandabil de a amenda numirea direcţiei strategice pentru ca ea să includă prevederi despre societatea civilă, separate de asistenţa donatorilor din exterior

285. Se acceptă.

286. La pilonul 7 se recomandă Grupului de Lucru să desemneze unul sau mai mulţi raportori, care ar conduce activităţile Grupurilor de Lucru şi ar acorda asistenţă subdiviziunilor relevante ale Ministerului Justiţiei în administrarea procesului; în plus, expertul consideră că grupurile de lucru ar trebuie să fie deschise faţă de participarea reprezentanţilor relevanţi ai mediului academic şi membrilor parlamentului în activităţile lor;

286. Se acceptă. Clarificările necesare au fost făcute în Partea a VII –a a SRSJ.

287. În cadrul pilonului 7 ar fi bine dacă această parte a SRSJ ar prevedea, de asemenea, o relaţie de colaborare cu Consiliul Coordonator, Grupurile de Lucru şi subdiviziunile relevante ale Ministerului Justiţiei


288. Pilonul 7 prevede că în timp ce mandatul general al grupurilor de lucru este stabilit, competenţele Consiliului Coordonator sunt limitate la un paragraf ce se referă la evaluarea punerii în aplicare a rapoartelor. În caz că Consiliul Coordonator are statut de guvernant, ar fi bine să se reitereze competenţele sale încă o dată în partea 7; În mod similar, ar fi recomandabil de a menţiona că fiecare grup de lucru va avea un mandat prescris şi un mod de operare


86

stabilit şi adoptat de către Consiliul de Coordonare.

289. Se remarcă faptul că Consiliul Coordonator va evalua procesul şi atingerea obiectivelor, fără a menţiona regularitatea evaluărilor. Se recomandă ca Pilonul 7 să menţioneze în mod direct cadrul temporal al evaluării procesului – de ex. o dată sau de două ori pe an.


290. Recomandarea pentru pilonul 7 - procedura ar fi mai uşoară dacă preşedintele sau un membru al unei subdiviziuni a Ministerului Justiţiei ar fi desemnat în mod formal de către Consiliul Coordonator pentru a coordona întregul proces; acesta ar trebui să fie o punte de legătură între Consiliu, grupurile de lucru, donatori şi sectorul judiciar, si să aibă capacităţile necesare pentru a putea realiza managementul proiectului. Dacă e posibil, această persoană ar trebui angajată în mod permanent, doar pentru administrarea reformei SRSJ.


291. Preconizarea organizării unei conferinţe anuale deschise, la care SRSJ şi un raport anual de evaluare al progreselor este prezentat şi discutat, înainte de a lărgi spectrul ONG-urilor, mediului academic şi universităţilor, reprezentanţilor guvernării centrale şi locale, partidelor politice şi asociaţiilor profesionale. În mod similar, autorităţile moldoveneşti ar dori să opteze pentru dezvoltarea unei Strategii de proiect separate, care ar conduce grupurile specifice prin variate campanii informaţionale, variate ateliere şi mese rotunde. De asemenea, ar fi important ca orice iniţiative luate de actorii justiţiei să se refere la raioanele în care autorităţile centrale moldoveneşti deţin un control efectiv asupra teritoriului.

291. Se acceptă.

42. Evaluarea sub-sectorului:Ordinea de drept şi administraţia justiţiei pentru o programare sectorială

292. Se propune modificări minore la nivel lingvistic şi stilistic sub prisma folosirii unor termeni similari celor folosiţi de către UE şi de a face distincţie mai clară între termenii utilizaţi, cum ar fi obiective specifice (la moment regăsite în strategie ca şi „direcţii strategice”, dar de asemenea

292. Se acceptă. A se vedea modificările operate în Partea descriptivă a SRSJ.

87

(ENPI Action/Moldova) Dovydas Vitkauskas, Stanislav Pavlovschi, Erica Svandize

„domenii specifice de intervenţii”) de rezultatele scontate (la moment definite ca şi „intervenţii specifice”, dar şi ca „rezultate”).

293. Se propune ca strategia să fie în mod corespunzător detaliată prin a include o listă de activităţi şi o foaie de parcurs a implementării acestora, fiind însoţit de un calendar detaliat al modalităţilor sugerate pentru obţinerea obiectivelor specifice şi a rezultatelor scontate ale strategiei.

293. Se acceptă. Propunerea respectivă va fi luată în consideraţie în procesul de elaborare a planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

294. Se propune ca fiecare element constitutiv al strategiei inclusiv şi activităţile propuse acestuia de a fi evaluate (eventual la o distinctă etapă) în ceea ce priveşte costurile financiare prognozate, şi prezentate în raport cu proiecţiile MTBF pe fundalul fiecărui bloc/instituţie sectorială.

294. Activităţile propuse vor fi luate în consideraţie la etapa elaborării Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ

295. Se propune omiterea p.1.1.10 din moment ce Moldova nu este (încă) la etapa unde activismul judiciar ar putea fi considerat o ameninţare de la distanţă a echilibrului puterilor; sugestiile privind instrumentele de reglementare specificate în p. 1.1.10. pot fi considerate ca descurajante pentru instanţe judecătoreşti de la un exerciţiu perfect valabil în interpretarea legislaţiei şi în dezvoltarea unui organism coerent de jurisprudenţă.

295. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică vizat a fost exclus.

296. Se propune în p. 1.3.7. înlăturarea frazei din paranteze cu scopul de a păstra un domeniu de aplicare mai larg decît reforma sistemului de imunitate judiciară.

296. Se acceptă. A se vedea domeniul de intervenţie specifică revizuit.

297. P. 2.4. and 2.4.2. (în special) sînt prea înguste din moment ce acestea nu includ instanţele judecătoreşti; statistica trebuie să fie compresibilă şi să includă sistemul judiciar.

297. Se acceptă. Curtea Supremă de Justiţie care are competenţe în domeniul de centralizare şi generalizare a datelor statistice a fost inclusă în calitate de instituţie responsabilă.

298. P. 3.2. nu reflectă diferenţele şi particularităţile stadiului actual de avansare a profesiilor relevante şi a organismelor lor de administrare/autoadministrare. Se recomandă să se dezvolte în continuare aceste aspecte prin a le face specific-profesionale; specificul stării de lucru şi a necesităţilor specifice respectivelor profesii.

298. Se acceptă. A se vedea descrierea la direcţia strategică 3.2.

88

299. P. 4.1., 4.2. şi 4.3. trece cu vederea un rol mai general al sectorului justiţiei; a instrumentelor judiciare şi a mecanismului de drept penal în combaterea corupţiei în diverse sectoare; strategia este limitată în combaterea corupţiei în sectorul justiţiei, în timp ce este un obiectiv cheie - şi nu ar trebui să constituie doar aspectul acestei probleme complexe.

299. Nu se acceptă. Denumirea Strategiei implică faptul că, aceasta se referă limitativ doar la sectorul justiţiei, lăsînd Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei posibilitatea de a include şi alte aspecte legate de prevenirea şi combaterea corupţiei la nivel naţional în alte domenii care nu cad sub incidenţa SRSJ.

300. P. 4.1.6. este mai degrabă reducţionist din moment ce prevede doar interceptarea convorbirilor telefonice decît despre o gamă mai largă de tehnici. Mai mult ca atît, lista părţilor interesate nu este suficient de amplă, omiţînd inter alia Consiliul Superior al Magistraturii şi a Procuraturii Generale, în continuare nefiind nimic despre eficienţa procedurilor şi politicilor aplicabile. În concluzie, atît înţelegerea cît şi claritatea lipseşte în acest sens.

300. Obiecţia nu este clară prin urmare este dificil să fie acceptată.

301. P. 6.1. nu prevede discuţii privind posibilitatea sesizării individuale a Curţii Constituţionale, reconsiderarea compoziţiei sale şi a sistemului de votare.

301. Se acceptă parţial. În ce priveşte posibilitatea sesizării individuale, aceasta cade sub incidenţa domeniului de intervenţie specifică 6.1.3. care implică revizuirea subiecţiilor cu drept de sesizare. Reconsiderarea compoziţiei Curţii Constituţionale ţine de domeniul de intervenţie specifică 6.1.1., iar revizuirea sistemului de votare – domeniul de intervanţie specifică – 6.1.2.

302. P. 6.2. ar putea fi redenumit pentru claritate , cu referire numai către instituţia Ombudsmanului, deoarece referirile generale la „mecanismele de protecţia drepturilor omului” poate fi confundată să implice un anumit rol al sistemului judiciar în acest sens (în timp ce sistemul judiciar în mod clar nu face obiectul acestui capitol).

302. Se acceptă. Denumirea direcţiei strategice 6.2. a fost reformulată.

303. La p. 6.3.3. şi 6.4. se recomandă sublinierea necesităţii dezvoltării penitenciarelor şi a infrastructurii, politicilor de reabilitarea şi reintegrarea socială şi a modalităţilor de arest.

303. Nu se acceptă. De fapt, propunerile respective deja şi-au gasit reflectare în Direcţia strategică 6.4., care vizează consolidarea sistemului penitenciar şi a sistemului de probaţiune.

304. P.6.3. nu prezintă posibilitatea introducerii unor organe independente pentru reclamaţii ale poliţiei - ceea ce a fost

304. Nu se acceptă. Activitatea propusă va fi luată în consideraţie la etapa elaborării

89

adus la cunoştinţă şi evidenţiat în Raportul CPT din 2009, în Raportului nostru de evaluare, şi mai mult ca atît va fi susţinută ca şi acţiune finanţată de UE (Reform of the Pre-Trial Set-Up) aprobată ca şi parte componentă a Action Fiche 2011-2013.

Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

305. P.7 Strategia ar putea împrumuta mai multe sugestii din obiectivele strategice şi a rezultatelor scontate menţionate în paragraful 267 al Raportului de evaluare cu tot cu memorandumul de înţelegere sugerat între părţile interesate şi alte instrumente care să asigure ca toate elementele „coordonării”- şi anume conducerea, stabilitatea, desconcentrarea, proactivitatea şi abilităţi de monitorizare – sunt eficient incorporate în noul mecanism creat.

305. Nu se acceptă. Activităţile propuse vor fi luate în consideraţie la etapa elaborării Planului de acţiuni pentru implementarea SRSJ.

43. Cancelaria de Stat 306. Consideră că, sub aspect structural, partea a doua a Strategiei urmează a fi exclusă, deoarece acest compartiment nu conţine informaţii relevante caracteristice unui document de politici şi nici nu corespunde cerinţelor prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007.

306. Nu se acceptă. Partea a doua a fost reformulată astfel incît să corespundă sub aspect structural rigorilor prevăzute pentru documentele de politici.

307. Recomandă unificarea părţii 3 şi 4 din proiect, astfel încît obiectivele generale şi cele specifice (direcţiile strategice) să fie expuse într-un singur compartiment, asigurînd, în acelaşi timp, unificarea terminologiei utilizate (platforme/piloni).

307. Nu se acceptă. Strategia este structurată în aşa fel încît ideiile sunt expuse după logica „de la general la specific”. De asemenea din considerentul că structura SRSJ este fundamentată pe cei 7 piloni considerăm necesară descrierea acestora într-o secţiune separată a Strategiei.

308. În plus, considerăm inutilă includerea la finalul fiecărui compartiment a descrierii privind conţinutul următoarei părţi.

308. Nu se acceptă. În vederea argumentării alegerii direcţiilor strategice, precum şi a domeniilor specifice de intervenţie pentru fiecarea Pilon, este necesar iniţial să se descrie condiţiile care au generat intervenirea în domeniile selectate, iar ulterior să se descrie soluţiile propuse.

309. Unele direcţii prioritare indicate în figura 5, precum şi în continuare în text, urmează a fi reformulate pentru a clarifica esenţa acestora. Vorbim aici, spre exemplu, de direcţiile prioritare 1.1 şi 1.2 ale Pilonului 1, care în felul în

309. Se acceptă. A fost detaliat că direcţiile strategice asigurarea accesibilităţii şi independenţei şi sporirea transparenţei şi eficienţei se referă la sistemul judecătoresc, pentru a evita orice interpretări.

90

care sunt formulate nu oferă o imagine clară vis-a-vis de scopul acestora.

310. În partea 5 a proiectului au fost incluse domenii de intervenţie specifice în care acţiunile necesare a fi întreprinse, în mare parte sunt deja realizate, fapt ce ridică întrebări privind oportunitatea includerii acestora în proiectul Strategiei. Drept exemplu avem domeniul 1.1.3. Propunem revizuirea domeniilor de intervenţie şi excluderea (după caz) a celor în care activităţile au fost deja realizate.

310. Se acceptă. Au fost operate un şir de revizuiri şi ajustări a domeniilor de intervenţii specifice. Spre exemplu, la p.1.1.3 s-a precizat că este vorba de reformarea şi consolidarea structurilor şi sistemelor de interacţiune cu publicul.

311. În cazul domeniului 1.3.4, indicatorul 3, este neclar şi propunem să fie reformulat.

311. Se acceptă.

312. Dat fiind că în prezent este în proces de implementare Concepţia de reformă a Ministerului Afacerilor Interne, propunem excluderea domeniului de intervenţie 2.1.1 care este prevăzut în Concepţia nominalizată.

312. Nu se acceptă. Potrivit indicatorilor de implementare este prevăzută nu elaborarea unei concepţii de reforme, dar implementarea efectivă a acesteia. Pentru a asigura un caracter coordonat al reformelor din sectorul justiţiei, considerăm necesară păstrarea acestui domeniu de intervenţie.

313. Propunem examinarea oportunităţii păstrării domeniului de intervenţie 2.1.3 deoarece acesta se regăseşte în opinia noastră in secţiunea 2.2.

313. Se acceptă. Referinţa la organele procuraturii a fost exclusă din p. 2.1.3 al proiectului.

314. La domeniul de intervenţie 2.4.3, indicatorii pot fi formulaţi în unul singur.

314. Se acceptă parţial. A se vedea redacţia nouă a indicatorilor nivelului de implementare.

315. Domeniile 2.5.1 şi 2.5.2 propunem a fi combinate în unul singur, iar cuvîntul „continuă” propunem să fie exclus.

315. Se acceptă.

316. Domeniul 2.5.3 este formulat neclar fapt ce împiedică înţelegerea sensului acestuia. În cazul în care sunt cunoscute anumite probleme care împiedică aplicarea procedurilor simplificate, este binevenită formularea unui domeniu de intervenţie cît mai exact. În acelaşi timp, propunem ca în procesul de definitivare a proiectului, să fie revizuite domeniile de intervenţie care sînt formulate ambiguu şi nu permit înţelegerea esenţei şi obiectului acestora. Recomandarea respectivă derivă din faptul că în cazul unor

316. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică 2.5.3 a fost precizat, fiind stabilit că simplificarea procedurilor, va implica şi aplicarea metodelor de soluţionare alternativă a cauzelor.

91

formulări prea generale, la etapa elaborării planurilor de acţiuni de implementare a Strategiei vor fi întîlnite greutăţi în ceea ce priveşte acţiunile ce urmează a fi realizate în cazul fiecărui domeniu de intervenţie în parte.

317. Deşi elaborarea Strategiei a fost iniţiată de către Guvern, se recomandă ca priorităţile specificate în documentul de politici să nu fie prezentate doar ca priorităţi ale Guvernului (a se vedea pag.28). În mod similar la pct.5.3.

317. Se acceptă.

318. În contextul prevederilor pct.3.2, se recomandă includerea activităţilor privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici care activează în sistemul judiciar

318. Nu se acceptă. Dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici din cadrul sistemului judiciar este abordată în cadrul Pilonului I al SRSJ, iar Pilonul III se referă la reprezentanţii profesiilor liberale, conexe întregului sector al justiţiei.

319. La pct.5.1.1, primul indicator ar putea fi omis, avînd în vedere că acţiunea respectivă a fost deja realizată.

319. Se acceptă.

320. În opinia noastră, chestiunea privind înregistrarea agenţilor economici nu este un factor decisiv şi un domeniu important de intervenţie care merită a fi evidenţiat în Strategia pentru reformarea justiţiei.

320. Nu se acceptă. Înregistrarea agenţilor economici, ţinerea oricăror registre electronice, asigurarea accesului la acceste informaţii, sînt activităţi importante care pot avea repercursiuni asupra procesului de înfăptuire a justiţiei şi, implicit a activităţii agenţilor economici.

321. La pct.6.1 considerăm incorectă afirmaţia potrivit căreia rapoartele anuale de activitate ale Curţii Constituţionale nu sunt făcute publice.

321. Se acceptă.

322. În cazul instituţiei avocatului parlamentar, propunem includerea domeniului criterii de performantă, dat fiind nivelul scăzut al capacităţilor identificat de autor în analiza situaţiei.

322. Se acceptă.

323. În partea a 7-a a proiectului, propunem ca după elaborarea planurilor de acţiuni pe fiecare pilon, să fie elaborat Planul integral de implementare a Strategiei pentru a exclude astfel dublări sau scăpări şi care să fie monitorizat de către Ministerul Justiţiei. Menţionăm că în opinia noastră, crearea şi menţinerea în regim permanent a grupurilor de

323. Se acceptă. Partea 7 a fost revăzută.

92

lucru pentru fiecare pilon ar putea fi inutilă dat fiind faptul că după finalizarea elaborării Planului de acţiuni, rolul grupurilor de lucru va dispărea. Pe de altă parte, în cazul apariţiei anumitor dificultăţi în procesul de implementare, Ministerul Justiţiei va putea solicita întrunirea grupurilor de lucru după caz pentru soluţionarea problemelor apărute.

324. Proiectul Strategiei necesită a fi perfecţionat, de asemenea, sub aspect redacţional (pag.6, 7, 18, 21, 23, 30, 33, 48, 51).

324. Se acceptă.

44. Ministerul Economiei 325. Conţinutul proiectului Strategiei se apreciază ca unul consistent şi desfăşurat, totodată considerăm oportun de perfecţionat structura acestuia în conformitate cu prevederile hotărîrii de Guvern nr.33 din 11.01.2007 „Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici”.

325. Se acceptă parţial. A se vedea varianta revăzută a proiectului Strategiei, în special în partea descriptivă.

326. Concomitent menţionăm, că proiectul în cauză urmează a fi însoţit de un proiect de lege privind aprobarea Strategiei respective. În acest context remarcăm că conform art.10, alin.(11) al Legii nr.780 din 27.12.2001 „Privind actele legislative”, strategiile pe direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului se aprobă prin acte legislative care, de regulă, fac parte din categoria legilor ordinare.

326. Se acceptă.

327. La compartimentul 6.4. al proiectului Strategiei (Consolidarea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar), şi în particularitate, din pct. 6.4.3. care prevede asigurarea continuităţii procesului de probaţiune individualizat începînd cu etapa presentinţială şi terminînd cu serviciile post-asistenţă, considerăm oportună excluderea Ministerului Economiei din lista instituţiilor responsabile pentru realizarea obiectivului propus, reieşind din lipsa competenţei în domeniu vizat.

327. Se acceptă.

328. În cele din urmă remarcăm, că conform art.22, alin.(3) al Legii nr.780 din 27.12.2001 „Privind actele legislative”, proiectul în cauză urmează a fi supus, în mod obligatoriu,

328. Nu se acceptă. Acest proiect de politici nu conţine prevederi cu caracter normativ, prin urmare nu implică necesitarea expertizării anticorupţionale a

93

unei expertize anticorupţie pentru a se verifica dacă corespunde standardelor anticorupţie naţionale şi internaţionale, precum şi pentru a preveni apariţia de noi reglementări care favorizează sau pot favoriza corupţia.

acestora.

45. Camera de Comerţ şi Industrie

329. Un element negativ specific întregii activităţi a structurilor statale este lipsa de control eficient a felului după cum o structură sau alta, un funcţionar public de orice nivel îşi onorează obligaţiunile, fapt care, în consecinţă, reduce nivelul responsabilităţii pentru sectorul încredinţat. Aceasta referindu-se mai mult la organele de drept şi judiciare cu un anumit grad de imunitate la capitolul „control”, activitatea lor fiind subordonată legii.

329. Nu se acceptă. Proiectul strategiei prevede reformarea unor actori din cadrul sectorul justiţiei prin întreprinderea unor acţiuni ce se referă la ridicarea profesionalismului personalului ce activează în aceste instituţii, diminuîndu-le imunitatea pînă la o imunitate doar funcţională, precum şi a dezvoltării capacităţilor instituţionale ale acestora.

330. Se propune elaborarea unui mecanism bine închegat de control, inclusiv din partea societăţii civile, a actului de justiţie, cum se respectă legea şi cum se face dreptatea.

330. Se acceptă. A se vedea partea II Procesul de elaborare şi implementare a Strategiei (varianta modificată), care include detalii privind implicarea societăţii civile în procesul de monitorizare a implementării Strategiei.

331. Se propune revizuirea legilor cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, care sunt funcţiile lor şi de ce răspund, sunt ele independente, etc?

331. Se acceptă. A se vedea domeniile de intervenţie 1.1.9 şi 2.2.3.

332. Se cere revăzută politica de cadre a statului în sectorul justiţiei, în primul rînd a procesului de selectare şi amplasare a judecătorilor.

332. Se acceptă. A se vedea domeniile de intervenţie specifică 1.1.6. , 1.3.4., 2.2.2., 3.2.4., etc.

333. Nu se crede corectă şi intenţia Procurorului de a exclude pe deplin din activităţile în materia civilă. În caz contrar, în anumite situaţii, cum ar putea procurorul să reprezinte interesele societăţii, să apere ordinea legală, să protejeze interesele minorilor, altor categorii de cetăţeni şi chiar interesele statului?

333. Se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică în acest sens a fost exclus.

334. Se propune elaborarea unui program aparte în domeniul medierii şi arbitrajului: e prea puţin ca statul doar să elaboreze legi, trebuie să întreprindă acţiuni concrete ca ele să fie promovate, realizate.


94

335. În materie penală, în procesul de combatere a criminalităţii, se cere mai pe larg aplicat principiul oportunităţii, mai ales în faza urmăririi penale, dîndu-i posibilitatea procurorului, în dependenţă de gravitatea infracţiunii, circumstanţele săvîrşirii crimei, personalitatea infractorului, să decidă intentarea dosarului penal sau refuzului în urmărirea penală, transmiterea dosarului în judecată sau încetarea urmăririi cu eliberarea sub condiţie de răspundere penală. Este vorba de extinderea împuternicirilor discreţionare a procurorului în acest proces.

335. Propunerea are un caracter prea detaliat şi urmează a fi inclusă în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei. Totuşi, strategia conţine sub formă de concept propunerea făcută în acest sens. A se vedea domeniu de intervenţie specifică 2.2.4.

336. Ministerul justiţiei ar trebui să revitalizeze obligaţiunea de altă dată: de a organiza măsuri care ar contribui la formarea culturii juridice a populaţiei fie prin emisiuni televizate şi radiofonice, fie prin intermediul ziarelor şi revistelor, fie la întîlniri directe cu cetăţenii ţării.

336. Se acceptă. Ministrul Justiţiei precum şi vice-miniştrii se deplasează în teritorii acolo unde au întîlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale, de asemenea au audienţe lunare cu cetăţenii. A se vedea deasemenea domeniul de intervenţie 3.1.3.

46. Ministerul Apărării 337. Domeniul de intervenţie specifică 4.1.6 din tabel urmează a fi exclus, drept motiv servind următoarele considerente. Constituţia Republicii Moldova în art.30 stipulează că, statul asigură secretul convorbirilor telefonice. De la această prevedere se poate deroga prin lege în cazurile cînd această derogare este necesară în interesele securităţii naţionale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice şi în scopul prevenirii infracţiunilor. Interceptarea convorbirilor telefonice în cadrul măsurilor operative de investigaţii se efectuează în strictă conformitate cu prevederile alin. (2) art. 303 al Codului de procedură penală cu autorizarea judecătorului de instrucţie. Mai mult ca atît, acceptarea unei astfel de acţiuni ar viola prevederile art.17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966, la care Republica Moldova a aderat în 1990, ratificînd acest act internaţional prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28.07.90.

337. Se acceptă parţial. Măsura de interceptare a convorbirilor telefonice nu este o măsură de activitate operativă de investigaţie care ar necesita o autorizaţie, ci este o măsură de profilaxie şi protecţie a actorilor din sectorul justiţiei orientată spre diminuarea riscurilor „justiţiei telefonice”, precum şi la sporirea responsabilităţii acestora în procesul de exercitare a atribuţiilor funcţionale. Mai mult ca atît, interceptarea convorbirilor telefonice urmează a fi realizată cu informarea acestora ceea ce exclude riscul încălcării exigenţelor din domeniul drepturilor omului.

95

47. Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice şi Corupţiei

338. Propune introducere la Capitolul IV, Direcţia strategică 4.1., a unui punct nou 4.1.2.1 în următoarea redacţie: „4.1.2.1 Expertiza anticorupţie a întregului cadru normativ din Republica Moldova, în scopul identificării normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia şi elaborării recomandărilor pentru excluderea sau diminuarea efectelor acestora.”

338. Nu se acceptă. Domeniul de intervenţie specifică 7.2.2. prevede „îmbunătăţirea procesului de creaţie legislativă în vederea asigurării stabilităţii, clarităţii şi previzibilităţii legislaţiei”, ceea ce implică indirect şi expertiza anticorupţie. Din aceste considerente nu este necesară includerea în Pilonul IV, Direcţia strategică 4.1. a unui nou domeniu de intervenţie specifică. Mai mult ca atît, măsuri vizavi de expertiza anticorupţie sunt prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie. În vederea evitării dublării normelor din documentele de politici considerăm inoportună includerea aceloraşi măsuri şi în SRSJ.


(10.08.2011)

339. Prezenta Strategie, în contextul art. 13¹al Legii privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, reprezintă un document de politici care determină direcţiile principale ale reformei justiţiei. În acest sens este de menţionat că în conformitate cu prevederile pct. 20 al Hotărîrii Guvernului nr. 33 din 11.01.2007 „Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici”. În cazul dat, documentul de politică reprezintă un rezultat al grupurilor de lucru interinstituţionale şi este adecvat că proiectul să fie prezentat în comun cu setul de materiale uzual în procesul de avizare către autorităţile interesate.

339. Se acceptă. La momentul prezentării proiectului de Strategie Guvernului spre examinare şi aprobare ulterioară, toate actele adiacente acestuia vor corespunde tuturor rigorilor reglementate în acest sens.

340. Se propune de a delimita cadrul de reformare a justiţiei, conform aceloraşi practici ale unor state europene (spre ex. Serbia, Bosnia Herţegovina) în două capitole separate: I. Reforma justiţiei (fundamentată pe următoarele principii-cheie: independenţă, transparenţă, responsabilitate şi eficienţă) şi II. Reforma instituţională conexă justiţiei (cuprinzînd strategiile şi concepţiile instituţionale de reformare, aflate în conexiune directă cu reforma judiciară: cu referire la Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, organele Procuraturii, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Justiţia penală, profesiile conexe sistemului justiţiei.)

340. Nu se acceptă. Strategia şi-a propus reformarea întregului sector al justiţiei, ceea ce presupune întregul spectrul al instituţiilor din acest domeniu, inclusiv a relaţiilor lor instituţionale. Mai mult ca atît, Strategia a fost întocmită nu în baza criteriului instituţional, ci pe problemele existente în sectorul justiţiei. Prin urmare, nu găsim oportună fragmentare acestui document integru în careva capitole, or reforma în sectorul justiţiei nu trebuie să aibă un caracter fragmentar.

96

341. Indicatorii nivelului de implementare, în special în partea ce ţine de modificarea şi completarea cadrului normativ, nu sunt clar definiţi şi urmează a fi formulaţi, după caz, prin indicarea expresă a actului legislativ sau normativ supus amendării, revizuirii, modificării, completării sau abrogării sau a specificarea noului proiect ce urmează a fi elaborat.

341. Nu se acceptă. Proiectul Strategiei îşi propune o abordare mai generală, pe cînd în Planul de acţiuni urmează să se revină cu detalii pentru fiecare acţiune.

342. Direcţia Strategică 4.3. nu a făcut referire la cercetările obligatorii a faptelor nedenunţate de către angajaţii sistemului justiţiei a cazurilor de corupţie, care le-au devenit cunoscute, reglementarea necesară, reieşind din prevederile art. 17 lit. d) al legii nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenire şi combaterea corupţiei.

342. Nu se acceptă. Strategia nu este documentul care trebuie să dubleze careva norme legale deja prevăzute şi nici să constituie o platformă pentru asigurarea implementării unor acte normative. Acest document prevede doar direcţii strategice şi domenii de intervenţii ale viitoarei reforme în sectorul justiţiei, detaliile privind măsurile de implementare urmează a fi detaliate în Planul de acţiuni.

343. Prevederile domeniilor de intervenţie 1.3.8. şi 2.2.9. pe de o parte, 2.4.1. şi 4.1.5. , pe de altă parte, este oportun de a fi uniformizate, în măsura în care atît titlul domeniilor cît şi indicatorii nivelului de implementare, să stipuleze o limitare a imunităţii judecătorilor şi procurorilor, exclusiv în partea ce ţine de exercitarea atribuţiilor funcţionale, şi respectiv să specifice oportunitatea distribuirii electronice, atît sesizărilor cu privire la comiterea infracţiunilor, cît şi a cauzelor penale preluate în gestiune.

343. Se acceptă. A se vedea domeniile de intervenţii specifice referitor la imunităţile funcţionale 2.2.10 şi 1.3.9., iar cu privire la distribuirea electronică a sesizărilor şi cauzelor penale la 1.2.2. şi 2.4.1.

344. La domeniul de intervenţie 2.1.1. cuvintele „Consolidarea instituţională a ” de substituit cu cuvintele „Optimizarea cadrului instituţional, organizaţional şi funcţional” în vederea ajustării titlului la obiectivul-cheie al reformării, statuat la pct. 4. al Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1109 din 06.12.2010.

344. Se acceptă.

345. La indicatorul nivelului de implementare nr.1 al domeniu de intervenţie 2.1.1. după cuvîntul „implementată” de completat cu cuvintele „prin realizarea integrală a

345. Se acceptă. În partea ce ţine de conjugarea la plural al indicatorului 2. În partea ce ţine de indicatorul 1 al domeniului de intervenţie specifică 2.1.1 se

97

Planului de acţiuni”, întru conformarea cuprinsului indicatorului la prevederile pct. 2 alin. 2 al Planului de acţiuni pentru implementarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 439 din 16.0.2011, iar cuprinsul indicatorului nr. 2 de conjugat la plural, căci implică mai multe proiecte.

acceptă parţial, propunerea este una prea detaliată pentru a fi inclusă în prezenta Strategie, or în acest sens va fi elaborat un Plan de acţiuni.

346. La domeniul de intervenţie 2.2.4. după cuvîntul „competenţelor” de completat cu cuvintele şi „responsabilităţilor”.

346. Nu se acceptă. Competenţa implică şi responsabilităţile pe care le are o instituţie, este o chestie de redacţie.

347. La domeniul de intervenţie 2.4.3. cuvintele „Modificarea indicatorilor de performanţă” de substituit cu cuvintele „Revizuirea criteriilor de evaluare a performanţei” şi respectiv ajustat corespunzător şi cuprinsului primului indicator al nivelului de implementare.

347. Nu se acceptă. A se vedea redacţia nouă a domeniului de intervenţie 2.4.3.

348. La compartimentul instituţii responsabile al domeniului de intervenţie 2.5.5. de completat lista cu „Ministerul Afacerilor Interne”, iar indicatorul nr.2 după cuvîntul „procurori” de completat cu cuvintele „poliţişti”, deoarece în cadrul MAI funcţionează o subdiviziune specializată pentru organizarea, dirijarea şi supravegherea activităţii inspectorilor pentru minori – Secţia pentru minori din cadrul Direcţiei generale poliţie ordine publică a Departamentului poliţiei, al cărei colaboratori pot fi implicaţi nemijlocit în activitatea echipelor multidisciplinare în vederea contribuirii la consolidarea sistemului justiţiei pentru minori.

348. Se acceptă.

349. La domeniul de intervenţie 4.1.6. după cuvintele „funcţionarilor publici” de completat cu cuvintele „dacă din probele acumulate sau din materiale de investigaţie operativă rezultă o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea acestora”, în vederea respectării reglementărilor art.135. alin. (1) al Codului de procedură penală al Republicii Moldova.

349. Nu se acceptă. Vezi comentariile expuse la pct. 55 din prezenta sinteză.

98

350. Este necesar ca indicatorii nr. 1 şi 2 la domeniul 4.1.6. să prevadă oportunitatea investirii unităţilor responsabile de asigurarea securităţii interne din cadrul subdiviziunilor nominalizate, cu atribuţii de interceptare a convorbirilor telefonice, în contextul atît a prevederilor art. 14 al Legii nr. 90 – XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei şi a legislaţiei naţionale relevante, cît şi a prevederilor tratatelor internaţionale la care republica Moldova este parte.

350. A se vedea redacţia domeniului de intervenţie specifică 4.1.5.

351. La compartimentul instituţiilor responsabile ale domeniilor de intervenţie 4.2.2. şi 4.3.1., cuvintele „Academia de Poliţie” de substituit cu „Academia „Ştefan cel Mare”.

351. Se acceptă.

352. Titlul domeniului de intervenţie 2.1.3. de expus în următoarea redacţie: „Determinarea exactă a competenţelor organelor procuraturii, organele de urmărire penală, organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii şi au funcţia de constatare a infracţiunilor, precum şi ale apărării în vederea înlăturării dublărilor de competenţă şi optimizării funcţionalităţii acestora.”

352. Nu se acceptă. Propunerea are un caracter mult mai detaliat şi va luat în considerare la elaborarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei.

353. Cu referire la oportunitatea completării direcţiilor strategice cu noi domenii de intervenţie, propunem următoarele: 1.1.14. Perfecţionarea sistemului de securitate în sediile instanţelor judecătoreştii; instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii; indicatori ai nivelului de implementare: 1. Grupuri de lucru formate. 2. Proiecte de acte normative elaborate şi adoptate. 3. Noi tehnologii de securitate instalate (detectoare de metal la intrare şi ieşire, camere de luat vederi);

353. Se acceptă. A se vedea în 1.1.11. în varianta actualizată a proiectului Strategiei.

354. 3.3.6. Crearea cadrului normativ corespunzător ce ar prevedea acţiunile comune ale executorului judecătoresc şi ale angajaţilor Serviciului poliţiei judecătoreşti al Ministerului Afacerilor Interne în procesul executării documentelor

354. Nu se acceptă. Această propunere este acoperită de prevederile domeniului specific de intervenţie 3.3.2.

99

executorii; instituţii responsabile: similare domeniului de intervenţie 3.3.5.; indicatori ai nivelului de implementare: „Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi adoptat”.

355. 6.3.7. Perfecţionarea cadrului legal privind deţinerea persoanelor în izolatoare de detenţie provizorie ale MAI. Menţionăm, că în acest sens de către MAI a fost elaborat proiectul de lege pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

355. Domeniul de intervenţie specifică vizat a fost exclus.

356. 6.4.10. Consolidarea parteneriatelor dintre serviciul de probaţiune şi subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne în vederea mobilizării forţelor la stabilirea persoanelor aflate în căutare (în special, condamnaţii care se eschivează de la executarea pedepsei penale ce nu este legată cu privarea de libertate): instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne; indicatori ai nivelului de implementare: 1. Acord de colaborare elaborat şi implementat.2. Consilieri de probaţiune şi colaboratori ai MAI mobilizaţi.

356. Se acceptă parţial. Această propunere este una detaliată, dar care se va lua în considerare la elaborarea Planului de acţiuni. La domeniul de intervenţie 6.5.4. va fi inclus ca instituţie responsabilă şi MAI.

357. Stabilirea termenelor limită pentru domeniile de intervenţie propuse spre completare, considerăm că acestea urmează a fi determinate şi coordonate cu celelalte instituţii responsabile de către Ministerul Justiţiei, sub egida căruia a fost elaborată şi va fi implementată prezenta Strategie.

357. Se acceptă. Stabilirea termenilor limită va fi coordonată cu toate instituţiile responsabile la momentul elaborării Planului de acţiuni.

49. Asociaţia obştească „Uniunea Notarilor din

Republica Moldova”

358. Proiectul Strategiei nu conţine un compartiment aparte consacrat rolului avocaturii şi notariatului în reformarea sistemului judiciar.

358. Nu se acceptă. A se vedea pentru detalii în Pilonul 3 al Strategiei, în particular Direcţia strategică 3.2. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului de justiţie (avocaţi, notari, mediatori, executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratori ai procedurii de insolvabilitate, traducători/interpreţi)

sinteza obiecюiilor єi propunerilor la proiectul ... · extinderii sau restrîngerii imunităţii...

Documents