Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentruPomicultură Piteşti MărăcineniContract: 322/13.10.2015Anul începerii: 2015Anul finalizării: 2018Durata: 39 luni Denumirea proiectului: ADER 3.2.2. Ameliorarea speciilorpomicole în vederea creşterii siguranţei şi securităţiialimentareDenumirea fazei: Experimentarea în câmp şi laborator amodelului şi soluţiei propusePersoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTACDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: madalinabutac@yahoo.com

PLAN SECTORIAL 2015‐2018MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

OBIECTIVUL PROIECTULUI• Obiectivul prioritar al proiectului este crearea de soiuri noi de pomi şi arbuşti fructiferi productive, cu fructe de calitate superioară, rezistente la boli şi dăunători, în vederea protecţiei mediului şi a consumatorilor, toate acestea având ca efect creşterea siguranţei şi securităţii alimentare.

OBIECTIVELE FAZEI II/2016•Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale;•Determinări privind rezistenţa la factorii de mediu (ger);•Înregistrarea fenofazelor de fructificare;•Studii privind cerinţele consumatorilor (Degustări de fructe);•Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor.

PARTENERICOORDONATOR PROIECT:

• Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni• Director proiect: Dr. ing. Mădălina BUTAC

PARTENER 1:

• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa• Responsabil proiect: Dr. ing. Corina GAVĂT

PARTENER 2:

• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi• Responsabil proiect: Dr. ing. Elena IUREA

PARTENER 3:

• Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea• Responsabil proiect: Dr. ing. Mihai BOTU

PARTENER 4:

• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti• Responsabil proiect: Dr. ing. Valeria PETRE

PARTENER 5:

• Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole Bucureşti

• Responsabil proiect: Dr. ing. Marian VINTILĂ

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei II/2016

Nr.crt

Parteneri /acronim Rezultate preconizate Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect ICDP Mărăcineni

‐Menţinerea biologică şi culturală a câmpurilor experimentale; 

‐ Observaţii şi determinări privind rezistenţa la ger a mugurilor de rod şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la măr, prun, cireş, 

piersic, cais, migdal, alun, lonicera şi corn;

‐ Studii privind cerinţele consumatorilor (degustări de 

fructe); ‐ Aprecierea capacităţii de păstrare 

a fructelor de măr

Aprecierea rezistenţei la ger şiparcurgerea fenofazelor de fructificarela măr, prun, cireş, lonicera şi corn.Aprecierea capacităţii de păstrare amerelor. Degustări de fructe (mere).

2 Partener 1 – SCDPConstanţa

Aprecierea rezistenţei la ger şiparcurgerea fenofazelor de fructificarela piersic, cais şi migdal.

3 Partener 2 – SCDPIaşi

Aprecierea rezistenţei la ger şiparcurgerea fenofazelor de fructificarela cireş şi vişin.

4 Partener 3 – UC SCDPVâlcea

Aprecierea rezistenţei la ger şiparcurgerea fenofazelor de fructificarela alun.

5 Partener 4 – SCDPVoineşti

Aprecierea rezistenţei la ger şiparcurgerea fenofazelor de fructificarela măr.

6 Partener 5 –ICDIMPH Bucureşti

Aprecierea capacităţii de păstrare a merelor.

• Studiile şi determinările s‐au efectuat astfel: pentru măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi la ICDP Piteşti – Mărăcineni – coordonatorul de proiect; pentru alun la SCDP Vâlcea – partener 3; pentru piersic și cais la SCDP Constanța – partener 1; pentru cireș şi vişin la SCDP Iași – partener 2; pentru măr la SCDP Voinești – partener 4; în laboratoarele de la HORTING Bucureşti – partener 5 –pentru aprecierea capacităţii de păstrare la fructe.

• Astfel, în această etapă s‐au efectuat următoarele observații și determinări:1. Aprecierea rezistenţei la ger prin recoltarea a 100 muguri de rod din diferite părţi ale coroanei (baza, centru şi partea superioară a coroanei), secţionarea lor şi calculul procentului de muguri distruşi.2. Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare după Fleckinger (stadii reper). Astfel s‐a notat:– Începutul umflarea mugurilor – momentul când se depărtează vizibil marginile solzilor şi apar 

dungi de cloare mai deschisă între solzi;– Începutul dezmuguritului – momentul când mugurii crapă şi apar vârfurile verzi ale frunzelor

3. Studii privind cerinţele consumatorilor prin efectuarea unei degustări de fructe la măr de către studenţii de la Facultatea de Horticultură din Piteşti, precum şi producători şi consumatori din Voineşti, conform fişei de degustarea specifice merelor.4. Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor prin analiza însuşirilor externe (mărime, formă, culoare) şi interne (conţinut în substanţă uscată solubilă şi fermitate pulpă) ale fructelor periodic, astfel încât să se poată stabili cu exactitate momentul optim de consum al fructelor, ca de altfel, data calendaristică până la care un anumit soi poate fi păstrat în depozitul frigorific, astfel încât calitatea să nu afectată. 

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE

• Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale.• În câmpurile experimentale unde sunt amplasate genotipurile luate în studiu în 

acest proiect s‐au efectuat următoarele lucrări de menţinere a stării biologice şi culturale:  lucrări ale solului (arat, discuit); tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor; tăieri de formare şi fructificare.

• Pentru perioada de repaus, în plantaţiile de pomi şi arbuştilor fructiferi s‐au întreprins o serie de acţiuni, care au avut ca efect reducerea rezervei biologice de boli şi dăunători.  

• Tratamentele fitosanitare s‐au efectuat conform buletinelor de avertizare elaborate de Laboratorul de Protecţia Plantelor din cadrul Institutului. Astfel, în lunile februarie şi martie s‐au aplicat două tratamente fitosanitare. Pentru reducerea rezervei hibernante de dăunători, în toate parcelele experimentale, s‐au efectuat tratamente fitosanitare cu produsul Confidor Oil în concentraţie de 1,5%. Pentru prevenirea infecţiilor cu Phodosphaerae leucotrycha, la măr şi păr, s‐au efectuat două tratamente fitosanitare cu Kocide 2000 – 0,3% şi cu Shavit 25 EC – 0,05%. Pentru prevenirea infecţiilor cu Monilia spp., la prun, cireş şi vişin, s‐a efectuat un tratament cu produsul Chorus 50 în concentraţie de 0,05%.

REZULTATE OBŢINUTE  COORDONATOR PROIECT – ICDP PITEŞTI MĂRĂCINENI

• Particularităţile meteorologice ale intervalului 1 ianuarie ‐ 22 martie 2016 şi influenţa acestora asupra proceselor de creştere şi fructificare ale pomilor la Piteşti – Mărăcineni

Determinări privind rezistenţa la factorii de mediu (ger)

Parametrii meteorologici

Ianuarie 2016 Februarie 2016 Martie 2016

Temperatura medie lunară

‐2,4 5,7 6,5

Media maximelor 4,1 11,9 12,0Media minimelor ‐7,3 0,9 1,5Maxima zilnică 

absolută13,8 

(11 ianuarie)22,2 

(16 februarie)16,7 

(21 martie)Minima zilnică 

absolută‐17,3

(20 ianuarie)‐5,6 

(7 februarie)‐4,3 

(17 martie)Umiditatea relativă a 

aerului (%)76 76,2 73,3

Precipitaţii atmosferice (suma lunară, mm)

30,6 26,9 42,4

• În general, speciile de pomi cultivate în ţara noastră sunt bine adaptate la condiţiile climatice din cursul unui an. Pentru a face faţă temperaturilor reduse din timpul iernii, pomii trec printr‐o perioadă de acomodare, care presupubne transformări biochimice ce au ca efect modificări ale conţinutului celular. Pomii fructiferi pot rezista chiar şi la temperaturi extreme care tind spre ‐30oC, mai ales dacă trecerea la aceste temperaturi se face lent. În aceste două luni (ianuarie, februarie, 2016), temperaturile nu au fost foarte scăzute, însă au fost oscilaţii de temperatură de la zi la noapte, cu repercursiuni asupra pomilor fructiferi, însă nu foarte grave (crăparea scoarţei trunchiului la cireş şi prun). Crăparea scoarţei la prun

• În luna martie, pomii fructiferi s‐au aflat în faza de umflare avansată şi apariţia sepalelor, astfel că singura specie care a avut de suferit de pe urma acestor temperaturi negative a fost cireşul. Gradul de afectare a variat în limite largi, de la 2% (genotipurile Tentant, Ponoare, HC 7/22, HC 15/14, HC 7/25, HC 3/77) la 55% la soiul Regina . S‐a observat că soiurile străine au prezentat un procent mai mare de muguri distruşi decât soiurile româneşti. Astfel, soiurile româneşti, creaţii ale programului autohton de ameliorare genetică, confirmă încă o dată, faptul că selecţia lor s‐a făcut corect, în condiţiile specifice ale  mediului de cultură din România. De asemenea, s‐a constatat faptul că la unele soiuri, mugurii au fost afectaţi parţial, respectiv, doar o floare din mugure a fost distrusă de ger, celelalte două flori fiind viabile .

Muguri de rod distruşi de ger (soiul de cireş Regina)

Muguri afectaţi parţial de ger(soiul de cireş Daria)

• La prun, temperaturile scăzute din luna martie nu au afectat mugurii de rod.

Muguri de rod viabili la prun(soiul Andreea)

• În această fază s‐au derulat doar două fenofaze de fructificare, şi anume umflarea mugurilor de rod şi dezmuguritul la majoritatea pomilor fructiferi, precum şi începutul înfloritului la speciile de Lonicera şi Corn.

• Aceste fenofaze, de regulă se declanşează în luna martie, după repaus, temperatura având un rol primordial în evoluţia lor. Fenofazele sunt dependente, pe de o parte, de satisfacerea nevoilor de frig ale soiului (deci temperatură scăzută pentru formarea gameţilor şi înlăturarea stării de „dormans”), iar pe de altă parte, de satisfacerea nevoilor lui de căldură pentru începerea vegetaţiei (temperatură deasupra pragului biologic). Umflarea mugurilor de rod are loc când temperatura aerului atinge 8oC, considerată ca prag biologic pentru majoritatea speciilor pomicole.

• În unele zile ale lunilor februarie şi martie, temperaturile medii  au depăşit 8oC (3, 15, 16, 17, 23, 24, 29 februarie, 1, 7, 8, 10 martie), acestea având ca efect o declanşare mai timpurie a fenofazei de umflare a mugurilor de rod cu aproximativ 10 zile faţă de normala zonei.

• Astfel, la măr, umflarea mugurilor s‐a declanşat în a doua decadă a lunii martie (10 –12 martie). 

• La hibrizii de păr obţinuţi din 14 combinaţii hibride, umflarea mugurilor şi dezmuguritul s‐a produs cu aproximativ 12 zile mai devreme decât normala zonei. 

Înregistrarea fenofazelor de fructificare

Nr. crt.

Soiul  Umflarea mugurilor de rod

1 Golden Lasa 10.032 Ariwa 11.033 Rustic 10.034 Goldrush 11.035 Dalinette 12.03

Nr. crt.

Soiul  Umflarea mugurilor de rod

Dezmugurit

1 Monica x 21/44 P 5.03 13.032 Monica x 12/44 P 4.03 13.033 Cure x orizont 4.03 13.034 Xenia x Paradise 3.03 13.035 12/72 P x Monica 4.03 14.036 Euras x 12/72 P 4.03 14.037 12/72 P x Packams Triumph 5.03 14.038 Packams Triumph x 12/72 P 5.03 14.039 Ervina x Passe Crassane 4.03 13.0310 Ervina x Packams Triumph 4.03 14.0311 Ervina x Paramis 4.03 14.0312 Euras x 21/44 P 4.03 14.0313 Monica x Euras 5.03 14.0314 Cu miezul roşu x Angelys 5.03 14.03

Fenofazele de fructificare la unele soiuri de măr, martie 2016

Fenofazele de fructificare la unii hibrizi de păr, martie 2016

• Şi la prun, aceste două fenofaze s‐au declanşat cu aproximativ două săptămâni mai devreme (umflare muguri de rod ‐ 4 martie; dezmugurit – 16 martie), simularea fenoclimatică arătând o înflorire în prima decadă a lunii aprilie la prun, în condiţiile în care înflorirea normală la prun are loc la data de 15 aprilie. 

Nr. crt.

Soiul  Umflarea mugurilor de rod

Dezmuguritul

1 Romaner 6.03 18.032 Zamfira 6.03 18.033 Elena 6.03 18.034 Jubileu 50 4.03 16.035 Ivan 4.03 16.036 Iulia 6.03 18.037 Dani 6.03 18.038 Geta 6.03 19.039 Carpatin 4.03 17.0310 Leo 07 3.03 16.0311 Piteştean 4.03 16.0312 Silvia 3.03 16.0313 Roman 4.03 17.0314 Andreea 6.03 19.0315 Agent 6.03 19.0316 Tita 2.03 16.0317 Record 6.03 19.0318 Romanţa 6.03 20.0319 Cacanska Lepotica 2.06 17.0320 Jojo 7.03 21.0321 Tuleu gras (Mt) 7.03 21.03

Umflare avansată a mugurilor de rod(soiul de prun Tita, 15.03.2016)

Buton alb la prun (soi diploid, 18.03.2016)

Nr. crt. Genotipul Umflarea mugurilor de rod

Dezmugurit

1 Rubin 5.03 15.032 Daria 5.03 16.033 Severin 5.03 14.034 Superb 4.03 14.035 Izverna 4.03 14.036 Spectral 4.03 14.037 Sublim 4.03 14.038 Tentant 5.03 14.039 Ponoare 5.03 15.0310 HC 15/14 5.03 15.0311 HC 7/22 6.03 15.0312 HC 7/25 6.03 15.0313 HC 2/18 4.03 14.0314 HC 3/77 4.03 15.0315 HC 10/74 4.03 15.0316 Stella 3.03 12.0317 Kordia 4.03 14.0318 Lapins 3.03 13.0319 Viola 4.03 13.0320 Vanda 4.03 13.0321 Techlovan 4.03 12.0322 Regina 4.03 12.03

La cireş, ca şi la prun, cele două fenofaze s-au declanşat cu aproape două săptămâni mai devreme, preconizându-se, de asemenea o înflorire foarte timpurie, în funcţie şi de evoluţia condiţiilor climatice din zile următoare ale lunilor martie şi aprilie.

• Lonicera, în condiţiile de la ICDP Pitesti‐Mărăcineni, a marcat pornirea în vegetaţie începând cu prima decadă a lunii februarie. Dintre cele 22 de selecţii luate in studiu două (SL 59 şi SL 63) au început fenofaza de pornire în vegetaţie în a doua decadă a lunii februarie (16 februarie). Fenofaza de dezmugurit a început la data de 19  februarie cu selecţiile SL 67 şi SL 39, iar sfârşitul acestei fenofaze a fost marcat de patru selecţii: SL 59, SL 63, SL30 şi SL 34 la data de 24 februarie. Din cele 22  selecţii de lonicera luate în studiu, la aproximativ jumătate dintre ele, respectiv 13, butonii florali şi‐au făcut apariţia la data de 3 martie. Aceasta fenofază a debutat mai întâi la 4 selecţii  (SL 62, SL 67, SL 68 şi SL 45). Primele frunzuliţe si‐au făcut apariţia la selecţia SL 31 la data de 15 martie, iar la selecţia SL 59 apariţia primelor frunzuliţe s‐a produs la 29.03.2016, respectiv la o diferenţa de 14 zile intre cele două selecţii.

08.feb

09.feb

10.feb

11.feb

12.feb

13.feb

14.feb

15.feb

16.feb

17.feb

SL -5

7 A

SL59

SL62

SL 6

3

SL 6

4

SL 6

6

SL 6

7SL

68

SL 6

9

SL 7

0

SL 7

2SL

74

SL30

SL31

SL32

SL34

SL38

SL39

SL40

SL45

SL50

SL15

Inceputul umflariimugurilor

16.feb

17.feb

18.feb

19.feb

20.feb

21.feb

22.feb

23.feb

24.feb

25.febSL

-57

A

SL59

SL62

SL 6

3

SL 6

4

SL 6

6

SL 6

7

SL 6

8

SL 6

9

SL 7

0

SL 7

2SL

74

SL30

SL31

SL32

SL34

SL38

SL39

SL40

SL45

SL50

SL15

Inceput dezmugurit

27.feb

28.feb

29.feb

01.mar

02.mar

03.mar

04.mar

05.mar

06.mar

07.mar

08.mar

SL -57 A SL59SL62SL 63SL 64SL 66SL 67SL 68SL 69SL 70SL 72SL 74SL30SL31SL32SL34SL38SL39SL40SL45SL50SL15

Aparitia butonilor florali

06.mar

11.mar

16.mar

21.mar

26.mar

31.mar

05.apr

SL -57 A SL59SL62SL 63SL 64SL 66SL 67SL 68SL 69SL 70SL 72SL 74SL30SL31SL32SL34SL38SL39SL40SL45SL50SL15

Aparitia primelor frunzulite

Fenofaza de dezmugurit la Lonicera

• Cornul ca şi lonicera porneşte în vegetaţie încă de la începutul decadei a II‐a a lunii februarie. Astfel umflarea mugurilor s‐a declanşat mai întâi la 12 feb 2016, la următoarele 6 selecţii (MH‐4, MH‐2, TG Jiu 20, MH 7 şi 6 şi B46. La selecţia MH‐1 şi B‐51 începutul umflării mugurilor s‐a declanşat la aproximativ 4 zile faţă de cele 6 selecţii care au marcat debutul acestei fenofaze. Deschiderea butonilor florali la selecţiile de corn luate in studiu s‐a produs la aproximativ 7‐10 zile de la fenofaza anterioara, dar a fost marcată doar de selecţiile MH‐7 şi MH‐6. Această fenofază   s‐a produs după data de 01.03.2016 la trei selecţii (FXIII, F49 şi F52) din cele 32 luate in studiu. Fenofaza de început de înflorit s‐a produs mai întâi la biotipul MH 7, la 21 februarie 2016, fiind urmata de 4 biotipuri la data de 25 februarie (MH‐5, MH ‐4, MH ‐3 şi B53). La majoritatea biotipurilor în perioada 25 februarie – 6 martie şi‐au făcut apariţia primele flori, cu excepţia biotipului B51, la care apariţia primelor flori s‐a produs abia la 21 martie 2016.

• Spre deosebire de celelalte fenofaze, inceputul cresterii lăstarilor s‐a produs la majoritatea biotipurilor in a treia decada a lunii martie, in a doua decadă a lunii martie aceasta manifestându‐se doar la două selecţii MH4 şi MH3.

Fenofaza de înflorit la corn

10.feb

11.feb

12.feb

13.feb

14.feb

15.feb

16.feb

17.feb

MH-

5M

H-4

MH-

3M

H-2

MH-

1TG

. JIU

-1TG

.JIU

20

TG.J

IU 9

B-51

B-50

B-40

MH-

10M

H-9

MH-

8M

H-7

MH-

6FX

IIIF

53 F52

F49

F54

B46

B53

B47

Mur

es 2

2F-

VII

F-X

F-29

3F-

47F-

60F-

54F-

51

Inceputul umflarii mugurilor

10.feb

15.feb

20.feb

25.feb

01.mar

06.mar

MH-

5M

H -4

MH -

3M

H-2

MH-

1T G

. JIU

- 1T G

. JI U

20

T G. J

I U 9

B -5 1

B -5 0

B -4 0

MH -

1 0M

H -9

MH -

8M

H -7

MH -

6F X

II IF

53 F 52

F 49

F 54

B 46

B 53

B 47

Mu r

e s 2

2F -

V II

F -X

F -2 9

3F -

4 7F -

6 0F -

5 4F -

5 1

Deschiderea butonilor florali

05.feb

10.feb

15.feb

20.feb

25.feb

01.mar

06.mar

11.mar

16.mar

21.mar

26.mar

MH-5MH-4MH-3MH-2MH-1

TG. JIU-1

TG.JIU 20

TG.JIU 9B-51B-50B-40

MH-10MH-9MH-8MH-7MH-6FXIIIF 53 F52 F49 F54B46

B53B47

Mures 22F-VII F-X

F-293F-47F-60F-54F-51

Inceput inflorit

13.mar

15.mar

17.mar

19.mar

21.mar

23.mar

25.mar

27.mar

MH-

5M

H-4

MH-

3M

H-2

MH-

1TG

. JIU

-1TG

.JIU

20

TG.J

IU 9

B-51

B-50

B-40

MH-

10M

H-9

MH-

8M

H-7

MH-

6FX

IIIF

53 F52

F49

F54

B46

B53

B47

Mur

es 2

2F-

VII

F-X

F-29

3F-

47F-

60F-

54F-

51

Inceput cresterii lastarilor

Studii privind cerinţele consumatorilor (Degustări de fructe)Soiul / Evaluare Idared Golden 

LasaDalinette Ariwa Rustic Goldrush

Caracteristici exterioare fruct (1‐9)

6,3 6,9 6,8 6,5 7,2 5,8

Caracteristici pulpă (1‐9) 5,7 6,5 5,5 6,7 4,5 6,2

Gust și aroma (1‐9) 5,0 6,3 5,5 6,7 4,8 6,2Punctaj 17,0 19,3 17,8 19,9 16,5 18,2

Consumatorii din ţara noastră preferă merele aromate, cu fermitate medie. Cu toate acestea în urma degustărilor, efectuate de studenţii de anul IV, de la Facultatea de Horticultură, din cadrul Universităţii din Piteşti, s-au remarcat soiurile: Ariwa, Golden Lasa și Goldrush care au obținut un punctaj total mai mare de 18 = potential comercial bun. Soiul românesc Rustic a avut un punctaj total de 16,5, având un punctaj foarte bun pentru aspect și un punctaj relativ bun pentru gust, aroma, fermitate și suculență

• Calitatea merelor în cursul depozitării se deteriorează progresiv, în funcţie de condiţiile de depozitare. De aceea, analiza însuşirilor externe şi interne ale merelor trebuie evaluate periodic, astfel încât să se poată stabili cu exactitate momentul optim de consum al fructelor, ca de altfel, data calendaristică până la care un anumit soi poate fi păstrat în depozitul frigorific, astfel încât calitatea să nu afectată. 

Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor

Nr.crt.

Soiul Greutate medie

(g)

± faţă de Ct 1

± faţă de Ct 2

± faţă de Ct 3

Calibru(mm)

1 Rustic 160,0 ‐44,4 +15,2 +68,0 75‐802 Golden Lasa 156,4 ‐48,0 +11,6 +64,4 65‐703 Goldrush 125,6 ‐78,8 ‐19,2 +33,6 65‐704 Dalinette®

Choupette160,0 ‐44,4 +15,2 +68,0 70‐75

5 Dalinbel 156,8 ‐47,6 +12,0 +64,8 70‐756 Ariwa 155,2 ‐49,2 +10,4 +63,2 65‐707 Florina (Ct 1) 204,4 0 +59,6 +112,4 75‐808 Idared (Ct 2) 144,8 ‐59,6 0 +52,8 70‐759 Golden Delicious

(Ct 3)92,0 ‐112,4 ‐52,8 0 60‐65

Greutatea medie şi calibrul fructelor la soiurile de măr studiate

Indicele de formă şi volumul fructelor la soiurile de măr studiate

Nr.crt.

Soiul Înălţime fruct (mm)

Diametru fruct(mm)

Raza fruct(mm)

Indice formă(If)

Volum(ml)

1 Rustic 58,228 78,000 39,000 0,746 239,1242 Golden Lasa 54,912 65,694 32,847 0,835 159,9643 Goldrush 59,874 66,646 33,323 0,898 179,5104 Dalinette® Choupette 54,074 66,146 33,073 0,817 159,6975 Dalinbel 57,692 75,674 37,837 0,762 223,0046 Ariwa 57,104 67,710 33,855 0,843 176,7167 Florina (Ct 1) 65,575 71,272 35,636 0,920 224,8438 Idared (Ct 2) 62,860 73,114 36,557 0,859 226,8189 Golden Delicious

(Ct 3)53,862 58,952 29,476 0,913 126,352

• Culoarea fructelor contribuie în mod esenţial la aspectul comercial al merelor, iar împreună cu mărimea şi forma reprezintă elementele de atracţie pentru consumatori, mijlocul cel mai eficient de a atrage cumpărătorii.

• Determinarea atributelor cromatice face posibilă identificarea diferitelor faze de maturare a fructelor. Pentru a aprecia modificările de culoare ale epidemei fructelor de‐a lungul perioadei de păstrare s‐au făcut măsurători în 6 momente diferite (interval de 14 zile între momentul determinării) pe eşantioane de fructe din fiecare soi în parte.  S‐a avut în vedere realizarea unei medii pentru cele 2 feţe ale fructului (umbrită şi însorită), astfel încât să crească acurateţea datelor înregistrate. 

Culoarea epidermei

• La soiul Dalinette® Choupette, cu epiderma de culoare roşie, valorile medii calculate pentru unghiul de culoare (h) şi indicele de culoare (C*) au fost pozitive, cu diferenţe mici de la o perioadă de evaluare la alta 

• La soiurile cu epiderma bicoloră (Dalinbel, Rustic, Ariwa, Florina, Idared), parametrii de culoare au avut valori pozitive, cuprinse între 24 şi 33 pentru unghiul de culoare, respectiv 53‐88 pentru indicele de culoare

Evoluţia culorii epidermei la soiul Dalinbel

Evoluţia culorii epidermei la soiul Rustic

Evoluţia culorii epidermei la soiul Ariwa

Evoluţia culorii epidermei la soiul Florina

Evoluţia culorii epidermei la soiul Idared

• Pentru soiurile cu epiderma verde ‐ gălbuie (Goldrush, Golden Lasa şi Golden Delicious), unghiul de culoare a înregistrat valori negative, în scădere, pe toată perioada de păstrare în depozitul frigorific, dovadă a virării culorii de la verde spre galben

GOLDRUSH

GOLDEN LASA

GOLDEN DELICIOUS

• Fermitatea nedistructibilă determinată în cadrul prezentei experienţe este corelată cu grosimea epidermei fructului, astfel că, dintre soiurile studiate, Dalinbel şi Florina au înregistrat la sfârşitul celor 10 săptămâni de păstrare, valori ale fermităţii sub 7 kgf/cm2,  respectiv 7,06 kgf/cm2 la soiul Dalinbel şi 6,96 kgf/cm2 la soiul Florina. Se consideră că sub valoarea de 7 kgf/cm2, merele s‐au depreciat din punct de vedere calitativ, pierderea fermităţii fiind asociată cu depăşirea momentului de consum. Astfel pentru cele 2 soiuri facem recomandarea ca perioada optimă de consum a merelor să fie, cel mult, până la mijlocul lunii ianuarie.

• Soiurile Ariwa, Dalinette® Choupette şi Goldrush şi‐au păstrat fermitatea pe toată perioada de evaluare, dovadă că păstrarea lor în depozitul frigorific poate continua şi în lunile calendaristice următoare (februarie, martie). 

• Celelalte două soiuri martor, 'Idared' şi 'Golden Delicious', au înregistrat valori medii apropiate ale fermităţii, ambele soiuri fiind cunoscute ca având epiderma fructelor subţire

Fermitatea nedistructibilă

Evoluţia fermităţii la soiurile de măr studite

• Pentru soiurile studiate, cea mai mare valoare medie a conţinutului în substanţă uscată solubilă s‐a înregistrat la soiul Golden Delicious (14,158%), urmat fiind de soiul Ariwa, cu 14,098%.

• Pentru toate soiurile studiate se remarcă o creştere a conţinutului în substanţă uscată solubilă la primele 2‐3 evaluări, adică până în luna decembrie, urmată de o scădere lentă a acestui indice de calitate.

• Excepţie a făcut soiul Goldrush, la care s‐a observat o creştere progresivă a conţinutului în substanţă uscată solubilă, de la 11,15% la prima evaluare din 10 noiembrie 2015 până la 14,45% la ultima evaluare din 19 ianuarie 2016. Putem recomanda, ca, perioada de consum a fructelor depozitate din soiul Goldrush, să înceapă cel mai devreme în luna ianuarie, respectiv după 3 luni de depozitare, astfel încât să fie perceput corect de către consumatori gustul acestui soi. 

• O altă precizare o facem pentru soiul Rustic, ale cărui fructe şi‐au pierdut progresiv şi constant conţinutul în substanţă uscată solubilă, valoarea înregistrată la prima evaluare fiind de 12,75%, iar la ultima evaluare de 10,80%. În concluzie, păstrarea prelungită a fructelor din acest soi duce la deprecierea calităţii, prin modificarea gustului

Substanţă solubilă uscată totală

Evoluţia conţinutului în substanţă uscată solubilăla soiurile de măr studite

RUSTIC

DALINETTE

GOLDRUSH

• Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale

• În câmpurile experimentale de piersic, cais şi migdal au fost executate lucrări de arat şi de discuit, tăieri de fructificare și de formare a coroanelor începând cu luna noiembrie şi tratamente fito‐sanitare (un tratament cu Alcupral și unul cu zeamă bordeleză în concentrație de 0,5%  în faza de dezmugurire a pomilor fructiferi).

REZULTATE OBŢINUTEPARTENER 1 – SCDP CONSTANŢA

Luna

Temperatura (0C) Umiditatea relativă a aerului(%)

Precipitații(mm)Medie Maximă Minimă

Octombrie 2015 12,41 17,05 7,74 86 78,70

Noiembrie 2015 9,81 15,37 4,21 85 72,70

Decembrie 2015 3,70 8,55 ‐1,16 90 2,90

Ianuarie 2016 ‐1,10 3,81 ‐5,98 89 60,40Februarie 2016 7,59 12,22 2,93 88 27,90Martie 2016 7,11 12,10 2,09 90 15,60Medii/Sume 6,59 11,52 1,64 88 258,2

Date medii lunare ale principalelor elemente climatice - SCDP Constanta,1 octombrie 2015 - 22 martie 2016

Din punct de vedere climatic, în iarna anului 2015-2016 au fost înregistrate temperaturi medii negative de -1,10°C doar în luna ianuarie atipică este temperatura minimă și maximă a lunii martie cu amplitudini mari de temperatură de la o zi la alta, caisul și migdalul fiind având un repaus scurt și înflorirea timpurie sunt puternic afectați.

• Până la data întocmirii raportului de fază, la piersic s‐a înregistrat înflorirea la soiurile Springcrest, Cardinal și Raluca și dezmuguritul mugurilor floriferi la soiurile Redhaven și Southland. Rezistența la ger a fost notată cu 1 la toate soiurile, fiind foarte bună în condițiile iernii 2015‐2016.

Nr.crt.

Denumireagenotipului

Rezistența la ger(nota)

Începutulumflării mugurilor floriferi(data)

Înfloritul (data)Începutul Sfârșitul Intensitat

ea(nota)

1 Springcrest 1 7.03 14.03 nu a avut încă loc

5

2 Cardinal 1 10.03 16.03 nu a avut încă loc

5

3 Raluca 1 11.03 16.03 nu a avut încă loc

5

4 Redhaven 1 15.03 nu a avut încă loc

‐

5 Southland 1 19.03 nu a avut încă loc

‐

Evoluția fenofazei înfloritului la câteva selecții de piersic și nectarin la Valu lui Traian 2016

Nr.crt.

Denumireagenotipului

Rezistența la ger(nota)

Începutulumflăriimugurilorfloriferi(data)

Înfloritul (data)Începutul Sfârșitul Intensitatea

(nota)

1 Ceres 2 07.03 07.03 19.03 4

2 Traian 1 09.03 08.03 21.03 5

3 Danubiu 2 07.03 16.03 27.03 4

4 Elmar 1 15.03 17.03 29.03 5

5 Sirena 1 17.03 15.03 29.03 4

Evoluția fenofazei înfloritului la câteva soiuri de caisla Valu lui Traian 2016

La cais, reiese că rezistența la ger a fost notată cu 1 -fiind considerate ca fiind foarte rezistente soiurile Traian, Elmar și Sirena și cu nota 2- rezistente –soiurile Danubiu și Ceres. În condițiile climatice ale anului 2016, începutul înfloritului s-a înregistrat pe data de 7.03 la soiul Ceres și pe data de 8.03 la soiul Traian. Soiul Elmar, soi brevetat în anul 2014 a avut ca perioadă de înflorire intervalul 17.03-29.03.

Soiul de cais Amiral-07-03.2016 Selecție de cais la data de 07.03 2016

• Începutul umflării mugurilor floriferi la soiurile de migdal studiate a avut loc în intervalul 25.02‐28.02. Înflorirea s‐a declanșat pe data de 2.03 la soiul Sandi (soiul cu înflorirea cea mai timpurie) și cel mai târziu la soiul Ferragnes pe data de 11.03. Intensitatea înfloritului a fost notată 3 la soiul Preanîi, fiind considerată mai puțin abundentă.

Evoluția fenofazei înfloritului la câteva soiuri de migdalla Valu lui Traian 2016  

Nr.crt.

Denumirea genotipului

Rezistența la ger(nota)

Începutulumflării mugurilor floriferi(data)

Înfloritul (data)Începutul Sfârșitul Intensitatea

(nota)

1 Sandi 2 25.02 2.03 21.03 52 Preanîi 2 27.02 5.03 24.03 33 Feragness 1 30.02 11.03 25.03 54 Autofertil 1 1 27.02 9.03 25.03 55 Autofertil 2 1 28.02 9.03 25.03 5

Soiul de migdal Sandi 07.03.2016 Soiul de migdal Preanîi 07.03.2016

• Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale

• Combaterea bolilor şi dăunătorilor s‐a făcut la avertizare, iar tehnologia de cultură a fost cea specifică culturii cireşului. În cursul experimentării, solul dintre rândurile de pomi va fi întreţinut  înierbat, efectuându‐se lucrări de tocare a masei vegetative care a rămas pe interval. Pe rândul de pomi se vor efectua lucrări cu discul lateral cu palpator. 

• Tăierile la pomi s‐au efectuat în uscat în luna martie, urmând ca în perioada de vegetaţie să se intervină pentru eliminarea unor uscături sau ramuri rupte acolo unde este cazul. 

PARTENER 2 – SCDP IAŞI 

• Înregistrarea fenofazelor de fructificare• Referitor la cantităţile de precipitaţii înregistrate în perioada ianuarie‐martie 

2016, acestea au fost insuficiente în comparaţie cu mediile multianuale. Cantitatea de precipitaţii înregistrată în luna ianuarie a fost de doar 16,6 l/mp, în februarie 23 l/mp, în martie până la data de 21.03 au fost 6,6 l/mp, valori mai scăzute comparativ cu media multianuală, de 35,3 l/mp (ianuarie) 32,2 l/mp (februarie) şi respectiv 33,2 l/mp (martie).

• Cea mai scăzută valoare a temperaturii pe perioada ianuarie ‐ martie a fost de ‐7,5°C înregistrată la data de 3 ianuarie. Luna februarie a înregistrat o temperatură medie lunară mult mai mare (4,8°C) comparativ cu media multianuală de pe perioada 2005‐2015 (‐1,2°C). De menţionat că în prima jumătate a lunii martie (1.03‐14.03) temperaturile minime înregistrate au fost pozitive, iar în a doua jumătate a lunii (15.03‐20.03) temperaturile minime înregistrate au fost sub 0°C. Astfel cele mai scăzute temperaturi au fost înregistrate în zilele de 17 martie (‐2,4°C), 19 martie (‐3,5°C) şi 20 martie ( ‐4,5°C), temperaturi care nu au provocat pagube la mugurii floriferi ce aparţin celor două specii de cireş şi vişin. 

Luna

Temperaturamedie 

multianuală 2005 – 2015

‐ oC‐

Precipitaţii medii 

multianuale2005‐2015

‐mm‐

Temperatura oC 2016Precipitaţii

‐mm

Nr. zile cu precipitaţii

2016

U.R.‐%‐2016Media Maxima Minima

I ‐1,9 35,3 ‐3,1 13,3 ‐17,5 16,6 12 82II ‐1,2 32,2 4,8 19,7 ‐5,0 23,0 11 76III 4,8 33,2 5,7 17,4 ‐4,5 6,6 5 68

Media 1,7 100,7 2,5 19,7 ‐17,5 15,4 9 75

Caracterizarea climatică la SCDP Iaşi (pe perioada ianuarie – martie 2016)

SoiulÎnceputulumflăriimugurilor

Începutuldezmuguritului

Soiurile şi elitele hibride de cireşStella 11.03Bucium 10.03Anda 9.03Marina 4.03George 8.03

HC. R5.P10 5.03 22.03HC. 841703‐2 6.03HC. 872509 11.03HC. 885302 8.03

Soiurile de vişinDe Botoşani 2.03

Mocăneşti 6/7 9.03Meteor Korai 11.03

Parcurgerea fenofazelor de fructificare la genotipurile luate în studiu

La cireş, începutulumflării mugurilor s‐aînregistrat cel mai devremela soiul Marina pe 4 martie,iar cel mai târziu la soiulStella şi selecţia hibridă HC.872509 pe 11 martie.Începutul dezmugurituluis‐a înregistrat doar laselecţia hibridă timpurieHC. R5P10 pe data de 22martie.

La vişin începutulumflării mugurilor s‐aînregistrat cel mai devremela soiul De Botoşani pe 2martie şi cel mai târziu lasoiul Meteor Korai pe 11martie.

Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale• În scopul menţinerii stării biologice şi culturale a materialului biologic aflat în câmpurile 

experimentale luate în studiu în acest proiect s‐au efectuat următoarele lucrări de întreţinere: lucrări ale solului; tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor; tăieri de fructificare (în colecţii şi culturi de concurs).

• Tratamentele fitosanitare s‐au efectuat conform buletinelor de avertizare elaborate de Oficiul Fitosanitar Vâlcea. 

• Pentru combaterea bolilor la nuc, alun şi castan comestibil s‐au efectuat tratamente fitosanitare în perioada de iarnă, până la pornirea în vegetaţie, folosind următoarele fungicide pe bază de cupru: sulfatul de cupru (zeamă albastră) conc. 3% şi zeamă bordeleză (Bouillie Boredelaise WDG) conc. 1%, într‐un volum de apă de 1000 L/ha. 

• Pentru prevenirea şi combaterea Păduchelui din San José, a formelor hibernante ale acarienilor, păduchilor de frunză şi a altor păduchi ţestoşi s‐a efectuat un tratament, cu produsul Confidor Oil SC conc.1,5%, într‐un volum de apă de 1000 L/ha, atunci când temperatura aerului a depăşit 10ºC. 

• Pe durata aferentă fazei 2 a proiectului au fost efectuate tăieri de fructificare în colecţia de nuc şi în cea de castan comestibil precum şi în culturile de concurs.

PARTENER 3 – UC – SCDP VÂLCEA

• Inregistrarea fenofazelor de fructificare• În cazul soiurilor de alun analizate, înfloritul florilor mascule s‐a produs cel mai devreme la 

10 decembrie (TGDL), apoi la 20 decembrie (soiul TGDL din Slovenia) şi la 30 decembrie  (Tonda Romana şi Tonda Gentile Romana) şi cel mai târziu la 14 februarie (Clark) şi 16 februarie (Roverd). Sfârşitul înfloritului s‐a încadrat între 10 februarie (Tonda di Giffoni) şi 17 martie (Cozia, Romavel, Uriaş de Halle, Clark şi Segorbe).

• Începutul înfloritului florilor femele s‐a petrecut între 10 decembrie (Tonda Romana) şi 20 februarie (Willamette), iar sfârşitul înfloritului florilor femele între 30 decembrie (Tonda Romana) şi 17 martie (Roverd, Tonda Gentile Romana, Tonda di Giffoni şi Extra Giaghli). 

• Pe durata derulării etapei 2 a proiectului, în perioada 25 decembrie 2015 – 21 martie 2016, cea mai scăzută temperatură înregistrată  de staţia meteo a Oficiului Fitosanitar Vâlcea la Bujoreni a fost de ‐13,6ºC (1 ianuarie 2016) şi cea mai ridicată de 23,1ºC (16 februarie 2016), iar precipitaţiile au însumat 63,8 mm.

• Ca atare, speciile pomicole nucifere studiate, în condiţiile de la Bujoreni (Vâlcea), nu au fost afectate de geruri puternice. 

• Datorita temperaturilor ridicate de la începutul lunii martie s‐a observat faptul că un soi de nuc de origine americană (Payne) a dezmugurit în jurul datei de 8 martie, cu aproape o lună mai devreme decât în alţi ani. O parte importantă dintre mugurii micşti (40%) au fost afectaţi în data de 17 martie, din cauza scăderii temperaturii până la ‐2,9ºC (temperatură înregistrată de staţia meteo). În fapt, temperatura reală a fost mai scăzută având în vedere locaţia unde se află plantaţia (în lunca Oltului), faţă de amplasamentul staţiei.

Muguri micşti de nuc afectaţi de temperaturi negative după dezmugurit (soiul Payne).

Soi Fenologie flori mascule Fenologie flori femeleÎnceputînflorit

Sfârşitînflorit

Începutînflorit

Sfârşitînflorit

Vâlcea 22 02.01.2016 01.03.2016 10.01.2016 10.02.2016Romavel 07.02.2016 17.03.2016 14.02.2016 20.02.2016Cozia 25.01.2016 17.03.2016 16.02.2016 03.03.2016Uriaşe de Vâlcea 07.01.2016 26.02.2016 09.02.2016 10.03.2016Arutela 08.01.2016 26.02.2016 09.02.2016 10.03.2016Roverd 16.02.2016 06.03.2016 16.02.2016 17.03.2016T.G.D.L. 10.12.2015 26.02.2016 28.12.2015 02.02.2016Uriaş de Halle 13.01.2016 17.03.2016 10.02.2016 10.03.2016Ennis 10.01.2016 01.03.2016 16.02.2016 03.03.2016Lewis 08.01.2016 29.02.2016 02.02.2016 03.03.2016Clark 14.02.2016 17.03.2016 16.02.2016 10.03.2016Willamette 12.01.2016 12.02.2016 20.02.2016 10.03.2016Tonda Gentile Romana 30.12.2015 17.02.2016 16.02.2016 17.03.2016Tonda Romana 30.12.2015 20.02.2016 10.12.2015 30.12.2015Tonda di Giffoni 04.01.2016 10.02.2016 02.02.2016 17.03.2016TGDL (Slovenia) 20.12.2016 20.02.2016 10.02.2016 03.03.2016Negret 10.01.2016 08.03.2016 16.02.2016 03.03.2016Negret IRTA® N‐9 01.01.2016 20.02.2016 10.02.2016 03.03.2016Gironell 10.01.2016 29.02.2016 16.02.2016 10.03.2016Sant Pere 03.01.2016 29.02.2016 30.01.2016 20.02.2016Ratoli 07.01.2016 29.02.2016 16.02.2016 10.03.2016Pauetet 15.01.2016 29.02.2016 14.02.2016 10.03.2016Corabel 08.01.2016 29.02.2016 09.02.2016 10.03.2016Segorbe 04.01.2016 17.03.2016 02.02.2016 03.03.2016Pallaz 12.01.2016 08.03.2016 16.02.2016 03.03.2016Extra Giaghli 04.01.2016 29.02.2016 14.02.2016 17.03.2016Closca Molla 10.01.2016 08.03.2016 16.02.2016 03.03.2016Fertile de Coutard (Barcelona) 11.01.2016 06.03.2016 14.02.2016 03.03.2016Istarska Okrogloplodna Leska 04.01.2016 29.02.2016 14.02.2016 10.03.2016Jemstegaard 5 06.01.2016 01.03.2016 10.02.2016 03.03.2016Lungi de Spania (sin. Du Chilly) 15.01.2016 20.02.2016 10.02.2016 03.03.2016

Fenologia înfloritului unor soiuri de alun la UCv-SCDP Vâlcea în iarna 2015/2016

• Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale. • La specia măr, baza de selecţie este compusă din genotipurile existente în câmpurile 

experimentale de la SCDP Voineşti, laboratorul de ameliorare: câmp de selecţie, pepiniera de hibrizi şi microculturi de concurs. 

• Baza de selecţie o reprezintă:‐ 2163 genotipuri disponibile selecţiei după calitatea fructelor, obţinute din 18 combinaţii hibride 

efectuate în anii 2005, 2007 şi 2008;‐ 1468 genotipuri existente în pepiniera de hibrizi rezultate din efectuarea a 23 combinaţii hibride în 

anii 2012, 2013 şi 2014;‐ 15 elite altoite pe portaltoiul M9, existente într‐o microcultură de concurs înfiinţată în anul 2009; 

pomii au fost plantaţi la distanţa de 3,5x1m (2857 pomi/ha); fiecare genotip selecţionat are un număr de câte 10 pomi, reprezentând o variantă;

‐ 8 genotipuri selecţionate, altoite pe portaltoiul M9, care urmează să fie plantate într‐o microcultură de concurs în primăvara anului 2016;

• La specia păr baza de selecţie o reprezintă:‐ 140 hibrizi din generaţia anului 2000, obţinuţi din 5 combinaţii hibride;‐ 300 hibrizi obţinuţi din generaţia anului 2007 şi generaţiile anilor 2010 – 2013;‐ 8 selecţii altoite pe portaltoi franc. În anul 2016 s‐au efectuat lucrările specifice, respectiv tăieri şi fertilizări, în vederea menţinerii stării 

biologice şi culturale corespunzătoare. 

PARTENER 4 – SCDP VOINEŞTI

• Determinări privind rezistenţa la factorii de mediu (ger)• Condiţiile climatice din luna decembrie 2015, au debutat cu temperaturi pozitive, cu maxime absolute 

cuprinse în perioada 1‐8 decembrie între 9,3 şi 16,10C. În decada a II‐a a lunii decembrie, temperaturile au înregistrat o uşoară scădere până în data de 15 decembrie şi mai mult în zilele de 16 – 18 decembrie cu temperaturi maxime absolute de 2,8 – 5,9oC. În această perioadă, totuşi temperaturile minime absolute au fost negative, cu nopţile reci, atingând temperatura de ‐5,20C, în data de 18 decembrie 2015. După data de 19 decembrie 2015, temperaturile maxime absolute au început să crească, de la 12,90C până pe data de 27 – 28 decembrie 2015, când s‐au înregistrat temperaturi maxime absolute de 21, respectiv 19,40C. Temperaturile nocturne au fost scăzute, dar în anumite zile au fost pozitive cuprinse între 0 şi 20C. În această perioadă mugurii de rod la speciile pomicole, inclusiv la măr şi păr, au crescut în dimensiune, fiind înregistrat fenomenul de umflare parţială a mugurilor.

• După data de 29 decembrie 2015 s‐a produs o răcire bruscă, temperaturile diurne maxime au scăzut la ‐0,80C în data de 31.12.2015, cu minima absolută de ‐12,80C. Acestea au continuat să scadă până pe data de 6 ianuarie 2016, când s‐au înregistrat cele mai scăzute temperaturi, astfel: temperatura medie a fost cuprinsă între ‐6,10C şi ‐10,80C şi minime absolute cuprinse între ‐12,10C şi ‐15,90C, fapt ce a determinat revenirea la forma iniţială a mugurilor de rod.  

• În perioada 7 – 17 ianuarie 2016, temperaturile revin la valori pozitive cu maxime absolute de 0,1 –14,90C, după care urmează o perioadă cu răcirea bruscă, înregistrându‐se în perioada 18 – 25 ianuarie 2016 temperaturi minime absolute cuprinse între ‐14,20C şi ‐16,70C. După data de 26 ianuarie 2016 a avut loc o creştere cu maxime absolute cuprinse între 9,90C şi 16,20C cu nopţile reci cu temperaturi negative de ‐2,10C şi ‐9,60C. 

• Din datele prezentate rezultă că, minima absolută cea  mai  scăzută  din  luna  ianuarie a  fost  de  ‐16,70C fără să fie înregistrate afecţiuni de ger asupra mugurilor de rod la genotipurile de măr luate în studiu, chiar dacă au fost şi perioade când a existat pericol ca mugurii de rod să fie scoşi din repausul vegetativ. Faptul că nopţile au fost reci, procesul de reactivare a fost lent, astfel că temperaturile negative minime absolute nu au pus în pericol viabilitatea mugurilor de rod. 

• Studii privind cerinţele consumatorilor (Degustări de fructe)• Calitatea reprezintă un ansamblu de însuşiri şi caracteristici specifice unui produs. 

La mere, acest criteriu este foarte important în alegerea şi promovarea genotipurilor de măr, luate în studiu în culturi şi microculturi de concurs şi înscrierea acestora la ISTIS pentru testare în vederea omologării. 

• Conform cerinţelor pieţei care au în vedere îmbunătăţirea şi diversificarea consumului de fructe, prin creşterea continuă a calităţii sortimentelor cultivate la standarde internaţionale, mai ales că se pune problema promovării în cultură şi pentru consum a soiurilor de măr cu rezistenţă genetică la boli mai puţin poluate. 

• Pentru aprecierea organoleptică şi comercială a fructelor la genotipurile de măr cu rezistenţă genetică la boli, obţinute la SCDP Voineşti, s‐a făcut în anul 2016, o degustare organizată, la care au participat producători şi consumatori de mere din Voineşti, localitate cu tradiţie în cultura mărului. 

• La degustare s‐a folosit fişa de apreciere organoleptică a calităţii merelor, fiind acordate puncte de la 1 la 9 pentru fiecare element, respectiv: Aspectul exterior al fructului (forma, mărimea, culoarea) şi Caracterele pulpei (consistenţa, suculenţa, gustul, aroma).

• Punctajul obţinut pentru aprecierea calităţii merelor prin însumare au dat valoarea reală a calităţii celor 7 genotipuri cercetate, valoare care a fost comparată cu cea a calităţii fructelor soiului martor, Golden delicious (Mt).

Nr. crt. Soiul/ Genotipul

Aspectul exterior al fructului Caracteristicile pulpei TP

F M CP C S G A1 Golden delicious

(Mt) 6 7 7 6 6 7 7 46

2 H 1/78 7 8 7 7 7 7 7 503 H 1/59 6 9 8 6 6 7 6 484 H 1/113 6 5 7 7 7 7 7 465 H 1/7 7 3 5 7 6 6 7 416 H 4/37 8 7 8 8 8 8 8 557 H 11/35 6 7 7 6 6 6 6 468 H 14/311 6 5 6 6 6 7 6 42

Aprecierea vizuală şi organoleptică a fructelorunor genotipuri de măr la SCDP Voineşti (recolta 2015)

F = forma tipică; M = mărimea fructului; CP = culoarea pieliţei; C = consistenţa pulpei; S = suculenţa; G = gustul; A = aroma; TP = total puncte.Singurul genotip care excelează prin culoarea pieliţei, culoarea pulpei,culoarea pulpei, gust, consistenţă şi aromă, a fost H 4/37,care de fapt a fost şi omologat sub denumirea de Valery.

• Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor• În condiţii de păstrare în depozit cu răcire naturală, durata medie de păstrare a fructelor cu 

epoca de consum în lunile septembrie‐octombrie, a fost de 35 zile la H 8/86,  de 76 zile la H 10/38 şi H 1/Co5 cu epoca de consum în lunile septembrie‐noiembrie, de 81 zile la H 1/78 şi H 4/64 cu epoca de consum în lunile octombrie‐decembrie şi 152 zile la 5 genotipuri de măr, respectiv H 4/37, H 14/311, H 1/113, H 18/39 şi H 8/27, cu perioada de maturare a fructelor din luna octombrie până în luna decembrie şi până în luna martie anul următor.

Nr. crt. Genotipul

Data maturării fructelor

Data până la care se 

păstrează

Durata de păstrare Epoca de consum

1 H – 8/86 10.IX 15.X 35 septembrie‐octombrie

2 H – 10/38 15.IX 1.XII 76 septembrie‐noiembrie

3 H – 1/Co5 15.IX 1.XII 76 septembrie‐noiembrie

4 H – 1/78 25.IX 15.XII 81 octombrie‐decembrie5 H – 4/64 25.IX 15.XII 81 octombrie‐decembrie6 H – 4/37 10.IX 10.III 152 octombrie‐martie7 H – 14/311 10.IX 10.III 152 octombrie‐martie8 H – 1/113 10.IX 10.III 152 octombrie‐martie9 H – 18/39 10.IX 10.III 152 octombrie‐martie10 H – 8/27 10.IX 10.III 152 octombrie‐martie

• Aprecierea capacităţii de păstrare și procesare a fructelor• Păstrarea de scurtă sau lungă durată precum și conservarea legumelor și fructelor a 

constituit mijlocul principal prin care omul și‐a asigurat aceste produse pentru consum, prelungind perioada de consum a produselor proaspete sau permițând consumarea acestora sub formă conservată, în perioadele în care produsele proaspete nu erau disponibile.

• INDICATORII CHIMICI DE CALITATE• Principalii indicatori chimici care se iau în considerare și vor fi urmăriți la stabilirea calității 

materiilor prime utilizate, respectiv fructelor de cultivare furnizate de ceilalți 4 parteneri respectiv: ICDP Piteşti Mărăcineni ‐ CP – măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, arbuşti fructiferi şi căpşun; SCDP Constanţa ‐ P 1 – piersic, nectarin, cais şi migdal; SCDP Iaşi ‐ P 2 – cireş şi vişin; UC – SCDP Vâlcea ‐ P 3 – nuc, alun şi castan comestibil;  SCDP Voineşti ‐ P 4 – măr şi păr sunt:

• Apa se găseşte în proporţie mare în legume şi fructe, conținutul variind între 72 ‐ 91 %.• Glucidele sunt principala componentă a substanţei uscate. Produsele horticole conţin în 

primul rând glucoză, fructoză şi zaharoză.• Substanţele pectice sunt poliglucide cornplexe ce conțin acid galacturonic esterificat parţial 

cu alcool metilic şi asociat cu galactani, arabani, xilani etc.• Acizii organici se găsesc dizolvaţi în sucul celular şi combinaţi sub formă de săruri, esteri, 

glicozide etc. Aciditatea liberă, exprimată prin pH este un important indicator al procesului de gelificare, temrosterilizare, de valoarea lui depinde activitatea enzirmatică, pigmentaţia etc;

PARTENER 5 – HORTING BUCUREŞTI

• Enzimele sunt substanţe de natură proteică, cu o activitate catalitică ridicată şi după recoltare. Cele mai importante enzime pentru procesul de prelucrare sunt: enzimele pectolitice și  oxidoreductazele, sunt importante în tehnologia conservelor din legurne şi fructe întrucât ele pot produce modificări de culoare degradând polifenolii, antocianii etc., brunificarea enzimatică a ţesuturilor prin modificări asemănătoare cu cele prezentate la protide. In practică, se procedează la inactivarea enzimelor prin tratamente termice, modificări de pH etc.

• Vitaminele se află în produsele horticole în cantităţi importante. In cursul industrializării, vitaminele se pierd cantitativ în proporţii variabile cu nivelul temperaturii, pH‐ului și a regimul de închidere. 

• Taninurile participă la fomarea gustului astringent, au acţiune fungitoxică şi frânează activitatea microorganismelor. 

• Pigmenţii ‐ natura pigmentaţiei este importantă pentru procesul de prelucrare industrială. De exemplu, pentru deshidratare şi compoturi sunt preferate produsele de culoare galbenă, deoarece produsele finite sunt mai aspectuoase, iar pigmenţii flavonici nu atacă ambalajele. Pigmenţii antocianici participă la aspectul atrăgător al sucurilor şi dau o rezistenţă mai mare la păstrare având acţiune fungitoxică. In cursul depozitării produselor, au loc modificări de culoare, cauzate de activitatea unor enzime: polifenoloxidaza, peroxidaza, catalaza etc. fapt pentru care ele sunt inactivate tehnic sau chimic în timpul prelucrării.

• Substanţele volatile conferă legumelor şi fructelor aroma şi mirosul caracteristic, proprietăţi care sunt larg folosite la aromatizarea conservelor. Fiecare specie se caracterizează printr‐o fracţiune sau un compus predominant care dă aroma şi mirosul specific.

• INDICATORI TEHNOLOGICI DE CALITATE• Alături de indicatorii chimici de calitate, aprecierea calităţii materiei 

prime se face printr‐o serie de indici tehnologici indispensabili pentru industria conservelor din legume şi fructe. In principal, aceştia se referă la:

‐ starea sanitară, care se caractertzează prin gradul de turgescenţă, curăţenie şi încărcătură microbiană. 

‐ fermitatea structotexturală este importantă pentru procesele care urmăresc păstrarea formei iniţiale a materiei prime în conserve;

‐ suculența, influențează randamentul la presare și strecurare;‐ culoarea, gustul şi aroma contribuie esenţial la aspectul comercial al 

produselor conservate, selectează de multe ori tipul de conservare. • Aceşti indicatori, alături de fermitate se realizează la parametrii optimi 

prin respeetarea momentului de recoltare la maturitatea industrială care corespunde cu realizarea insuşirilor cerute de tehnologiile de prelucrare.

• CALITATEA PRODUSULUI FINIT• Din punct de vedere al consumatorului, calitatea unui aliment reprezintă sinteza aşa 

ziselor calităţi parţiale ale acestuia, care constau în: ‐ Calitatea igienică (sau sanitară) este dată de faptul că un aliment nu trebuie să fie 

nociv, respectiv nu trebuie să prezinte toxicitate chimică şi bacteriologică (să fie caracterizat prin absenţa microorganismelor periculoase). 

‐ Calitatea nutriţională şi dietetică reprezintă acea aptitudine a unui aliment de a satisface nevoile fiziologice necesare existenţei oamenilor. Aspectul cantitativ este valoarea energetică, exprimată în kilocalorii sau kilojouli; aspectul calitativ este dat de compoziţia alimentelor, şi în special de echilibrul dintre proteine, lipide, glucide şi de originea lor (animală, vegetală, biologică). 

‐ Calitatea organoleptică este aptitudinea alimentului de a produce plăcere celor care‐l consumă. Aceasta rezultă din senzaţiile vizuale, tactile, gustative şi olfactive, care variază de la un individ la altul în funcţie de obiceiurile alimentare. 

‐ Calitatea de folosire este dată de comoditatea în utilizare a alimentului şi de uşurinţa de preparare şi conservare. 

‐ Calitatea reglementată este dată de obligaţia produsului alimentar de a respecta normele în vigoare impuse de statul român sau de ţările importatoare în materie de igienă, de preţ, de ambalare, de etichetare etc. 

‐ Calitatea comercială este dată de capacitatea produsului de a se vinde. 

CONCLUZII

● În această fază s‐au efectuat: lucrări de menţinere biologică şi culturală a câmpurilor experimentale; observaţii şi determinări privind rezistenţa la ger a mugurilor de rod şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la măr, păr, prun, cireş, lonicera şi corn; studii privind cerinţele consumatorilor (degustări de fructe); aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor de măr prin analiza însuşirilor externe (mărime, formă, culoare) şi interne (conţinut în substanţă uscată solubilă şi fermitate pulpă) ale fructelor periodic, astfel încât să se poată stabili cu exactitate momentul optim de consum al fructelor, ca de altfel, data calendaristică până la care un anumit soi poate fi păstrat în depozitul frigorific, astfel încât calitatea să nu afectată.

● În ceea ce priveşte rezistenţa la ger a mugurilor de rod, s‐a constatat faptul că doar la cireş s‐au înregistrat pierderi ale mugurilor de rod, care au variat de la 2% la 55%. Dintre soiurile de cireş, cele de origine străină au fost ceva mai sensibile la ger, decât soiurile româneşti.

● Referitor la parcurgerea fenofazelor de fructificare la măr, prun, cireş (umflarea mugurilor de rod şi dezmuguritul) s‐a observat faptul că, urmare a temperaturilor ridicate din luna februarie, aceste două fenofaze s‐au declanşat cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât normala zonei. La cais şi migdal, până la data actuală s‐au derulat toate fenofazele de fructificare, iar la piersic s‐au derulat fenofazele de umflare a mugurilor, dezmugurit şi început de înflorit. La alun, atât florile femele, cât şi cele mascule au înflorit la începutul lunii ianuarie, iar sfârşitul înfloritului a avut loc în decada a doua a lunii martie. La arbuştii fructiferi (Lonicera şi corn), fenofaza de umflare a mugurilor de rod s‐a declanşat în luna februarie, în limite normale, până în momentul de faţă derulându‐se toate fenofazele de fructificare.

● Pentru a studia cerinţele consumatorilor, s‐au invitat studenţii de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii din Piteşti la o degustare de fructe în luna ianuarie 2016, folosind următoarele soiuri: Idared, Golden Lasa, Dalinette, Ariwa, Rustic, Goldrush. Cel mai mare punctaj pentru caracteristicile exterioare ale fructelor (mărime, formă, culoare) l‐a obţinut soiul Rustic (nota 7,2), urmat de Golden Lasa (nota 6,9) şi Dalinette (nota 6,8). Din punct de vedere al caracteristicilor pulpei, Ariwa a avut cel mai mare punctaj pentru toţi parametrii (fermitate și suculenţă) înregistrând punctajul de 6,7 fiind urmat foarte aproape de soiurile Opal (nota 6,5) și Goldrush (nota 6,2). La partenerul 4 – SCDP Voineşti, singurul genotip care a excelat prin culoarea pieliţei, culoarea pulpei,  culoarea pulpei, gust, consistenţă şi aromă, a fost H 4/37, care de fapt a fost şi omologat sub denumirea de Valery.

● În ceea ce priveşte capacitatea de păstrare a merelor, calitatea merelor în cursul depozitării s‐a deteriorat progresiv, în funcţie de condiţiile de depozitare. De aceea, analiza însuşirilor externe şi interne ale merelor s‐a evaluat periodic, astfel încât să se poată stabili cu exactitate momentul optim de consum al fructelor, ca de altfel, data calendaristică până la care un anumit soi poate fi păstrat în depozitul frigorific, astfel încât calitatea să nu afectată. Astfel, soiurile Ariwa, Dalinette şi Goldrush s‐au păstrat cel mai bine în depozit (Coordonator proiect), precum şi hibrizii H 1/78; H 4/64; H 4/37; H 14/311; H 1/113; H 8/39; H 8/27 de la partenerul 4 – SCDP Voineşti.

● Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza 2 de execuţie s‐au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor în fazele următoare.