PLAN DE LECTIE

DISCIPLINA: GEOGRAFIE (SAPT.IV)

CLASELE : a X-a A,

UNIT. DE INVATAMANT: LICEUL TEHNOLOGIC ,,AUREL PERSU’’TG. MURES

PROFESOR: CZINKA OVIDIU

TITLUL LECTIEI: PROBLEME DE GEOGRAFIE POLITICA

MATERIALE DIDACTICE:MANUALUL, TABLA,HARTA

PROBLEME ACTUALE DE GEOGRAFIE POLITICA

Lumea contemporană se confruntă cu o serie de probleme politice care ţin de relaţiile dintre state. Aceste probleme se referă la:

- conflictele interne sau externe;

- utilizarea apelor oceanice;

- interesul pentru regiunile polare;

- transporturile marine prin strâmtori şi canale;

- păstrarea şi cultivarea identităţii proprii a statelor în condiţiile globalizării;

- colaborarea internaţională pentru abordarea în comun a unor probleme ale lumii contemporane etc.

1. Conflictele interne: au cauze de natură etnică, religioasă, lingvistică sau economică. Dintre statele care se confruntă cu probleme interne grave putem aminti: Sudan (Darfur), Sri Lanka (talimii), Filipine, Peru, Mexic, Etiopia, Somalia, Iran, Columbia, Angola, Rusia (Cecenia) etc.

2. Conflictele externe: pot opune două state care îşi dispută regiunea comună de frontieră sau state situate la distanţe foarte mari unele faţă de altele. Cauzele care deschid conflictele externe pot fi de natură istorică, etnică, religioasă sau economică. Exemple: – conflictul dintre Iran şi Irak; Irak şi SUA; India şi Pakistan; Coreea de Nord şi Coreea de Sud.

3. Utilizarea apelor oceanice: ridică probleme datorită resurselor existente în zona litorală, precum şi din cauza resurselor situate în largul mărilor şi oceanelor. Pentru a reduce la minim riscul apariţiei unor conflicte au fost trasate limite clare ale apelor marine în care fiecare stat, cu ieşire la mare, îşi poate exercita suveranitatea. Aceste delimitări sunt:

- marea teritorilă (22 km depărtare faţă de ţărm), care intră în domeniul suveranităţii statului respectiv:

 - zona contiguă (de la 12 la 24 mile marine), unde statele nu îşi exercită suveranitatea deplină, dar pot realiza un anumit control;

PROF. CZINKA OVIDIU, GEOGRAFIE UMANA, CLASA X-a LICEU TEHONOLOGIC 1

- zona economică exclusivă (până la o distanţă de 200 de mile marine de la linia ţărmului), în care statul are dreptul de exploatare economică a resurselor naturale;

- zona mărilor adânci (situată dincolo de 200 de mile marine), care constituie un bun al întregii omeniri; este denumită şi „zona economică liberă” sau „marea liberă”.

4. Interesul pentru regiunile polare poate fi explicat prin aducerea în discuţie a unor exemple concrete: Arctica, un ocean acoperit de banchiză, prezintă un interes strategic deosebit datorită poziţiei pe care o are între principalele puteri nucleare mondiale (SUA şi Rusia). Bazele militare înconjoară Oceanul Arctic, făcând din acestă regiune polară un spaţiu al zonei confruntării militare ipotetice. Antarctida, deşi este considerată o regiune denuclearizată, demilitarizată şi liberă tuturor statelor pentru cercetări ştiinţifice, a fost împărţită în mai multe sectoare de către state care nici măcar nu se află în imediata sa apropiere: Norvegia, Franţa, Marea Britanie. Pe lângă acestea au apărut noi state ale căror revendicări (Chile, Argentina) se suprapun sectoarelor deţinute de alte state.

5. Transporturilor marine prin strâmtori şi canale: – accesul la resurse mai îndepărtate şi la un transport maritim sigur face din strâmtori şi canale locuri privilegiate de trecere, cu o însemnătate strategică în creştere. Dintre strâmtorile şi canalele cu rol strategic putem aminti: str. Giblartar, str. Ormuz, str. Malacca, str. Bering, str. Calais; canalele Panama şi Suez.

6. Păstrarea şi cultivarea identităţii proprii a statelor în condiţiile globalizării. Globalizarea este un proces care presupune rezolvarea problemelor actuale ale lumii contemporane prin participarea activă a tuturor statelor. Această abordare comună a problemelor omenirii poate duce la pierderea identităţii culturale şi politice a statelor. Există numeroase state care au adoptat un comportament negativ faţă de procesul de globalizare, sprijinind: terorismul internaţional, conflictele inter-ţări, lipsa unei voinţe politice pentru dezvoltare.

7. Colaborarea internaţională pentru abordarea în comun a unor probleme ale lumii contemporane

Principalele probleme ale lumii contemporane care impun un efort comun pentru rezolvarea lor sunt: deşertificarea, schimbările climatice, poluarea aerului şi a apelor, hazardele naturale, tehnologice şi antropice, reducerea suprafeţelor forestiere, evoluţiile geodemografice, subdezvoltarea, dezvoltarea durabilă, păstrarea biodiversităţii, conflictele, supraînarmarea şi proliferarea armelor de distrugere în masă, utilizarea resurselor naturale, agricultura şi alimentaţia, dezvoltarea urbană, comunicaţiile etc.

PROF. CZINKA OVIDIU, GEOGRAFIE UMANA, CLASA X-a LICEU TEHONOLOGIC 2