s4-automotor masurat calea

8/17/2019 S4-Automotor Masurat Calea

1/141


2/141

TMC - EM130, nr. 146 C F R S.A. Draft Issue 27M 05

Instrucţiuni pentru măsurare, analiză şi interpretare a informaţiilor aferente căii şi liniei de contact, prelevate de TMC

GM_Instr-TMC_L+E_27M05.doc Printed on : Sunday, 27 March 2005; 4:38:56 PM Page 2 of 141

DESCRIERE GENERALĂ A

AUTOMOTOR DE DIAGNOZĂ A CĂII ŞI A LINIEI DE CONTACT- TMC - EM 130, nr. 146

2nd Revizion_25Nv04, Revised acc to DTrafic+AFER remarks_10D-4

3rd Revizion_12Dec04, modif. Acc. DirTeh +AferII

4th Revizion_5 Martie, modif. Acc. Dif Contributions in Group

Final Draft 27 Martie 2005

CFR SA / România


3/141




CUPRINSCAPITOL 1 - GENERALITĂŢI DESPRE TMC ŞI INSTRUCŢIUNILE SALE...................6

SECŢIUNEA 1 SCOPUL INSTRUCŢIUNILOR PROVIZORII ...................................................................................... 6 SECŢIUNEA 2 DESTINAŢIA INSTRUCŢIUNILOR PROVIZORII ............................................................................... 6 SECŢIUNEA 3 DESTINAŢIA TMC....................................................................................................................... 7 SECŢIUNEA 4 PREZENTAREA GENERALĂ A TMC..............................................................................................7 SECŢIUNEA 5 PRINCIPALELE DATE TEHNICE ALE TMC .................................................................................... 9 SECŢIUNEA 6 VEDERE GENERALĂ A AUTOMOTORULUI TMC-EM130, NR 146.............................................. 10 SECŢIUNEA 7 PRECIZIA DE MĂSURARE A PARAMETRILOR .............................................................................. 11

CAPITOL 2 - MĂSURAREA GEOMETRIEI CĂI..................................................................12

SECŢIUNEA 1 MĂSURAREA ECARTAMENTULUI .............................................................................................. 12 SECŢIUNEA 2 MĂSURAREA DIRECŢIEI ŞI CURBURII ÎN PLAN ORIZONTAL .......................................................12 SECŢIUNEA 3 MĂSURAREA NIVELULUI ÎN LUNG ( NIVELUL LONGITUDINAL).................................................. 12 SECŢIUNEA 4 MĂSURAREA NIVELULUI TRANSVERSAL................................................................................... 12 SECŢIUNEA 5 MĂSURAREA TORSIUNII ............................................................................................................ 13 SECŢIUNEA 6 MĂSURAREA DECLIVITĂŢII....................................................................................................... 13

CAPITOL 3 - INTERPRETAREA MĂSUR ĂTORILOR GEOMETRIEI CĂII..................13

SECŢIUNEA 1 CONVENŢII GENERALE ŞI DEFINIREA UNOR NOŢIUNI SPECIFICE ............................................... 13 SECŢIUNEA 2 DEFECTELE GEOMETRIEI CĂII .................................................................................................. 14

CAPITOL 4 - GRAFICELE PARAMETRILOR GEOMETRIEI CĂII................................16

SECŢIUNEA 1 R EALIZAREA GRAFICELOR PARAMETRILOR GEOMETRIEI CĂII..................................................16 SECŢIUNEA 2 TIPĂRIREA GRAFICELOR PARAMETRILOR GEOMETRIEI CĂII .....................................................17

SECŢIUNEA 3 R EPARTIZAREA PARAMETRILOR PE GRAFICE ŞI DENUMIRILE ACESTORA ................................. 18 SECŢIUNEA 4 ZONA DE SUPRAPUNERE FORMATE A3, PENTRU REALIZARE GRAFIC-BANDĂ .......................... 18 SECŢIUNEA 5 I NFORMAŢII MARCATE PE PARTEA STÂNGĂ A FORMATULUI GRAFICULUI A3 .......................... 19 SECŢIUNEA 6 A NTETUL AFIŞAT / TIPĂRIT PE FORMATELE GRAFICELOR .........................................................20 SECŢIUNEA 7 STRUCTURA NUMELUI ATRIBUIT FIŞIERELOR DE DATE ŞI CELOR DE RAPOARTE ......................21

CAPITOL 5 - RAPOARTELOR REALIZATE DE TMC .......................................................24

SECŢIUNEA 1 Î NTOCMIREA RAPOARTELOR PARAMETRILOR GEOMETRIEI CĂII............................................... 24 SECŢIUNEA 2 R APORTUL DEFECTELOR GEOMETRIEI CĂII - RD..................................................................... 31 SECŢIUNEA 3 PREZENTAREA ŞI ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN R APORTUL DEFECTELOR RD................. 33 SECŢIUNEA 4 R APORTUL R EPERELOR /PUNCTELOR FIXE RPF........................................................................ 33 SECŢIUNEA 5 R APORTUL DE Î NSUMARE/SUMĂ CFR (CFR – S) .....................................................................34 SECŢIUNEA 6 R APORTUL INDICELE DE CALITATE A CĂII ......................................................................34 SECŢIUNEA 7 CRITERII DE ANALIZĂ ŞI VERIDICITATEA DATELOR MĂSURATE CU TMC ................................ 38

CAPITOL 6 - ANALIZE DATE ŞI IMAGINI VIDEO, ÎN OFFBOARD.............................38

SECŢIUNEA 1 A NALIZA GEOMETRIEI CĂII, ŞINELOR ŞI VIDEO, EFECTUATĂ ÎN OFFBOARD ........................... 38

CAPITOL 7 - BAZA DE DATE DE TRASEU - ”FACILITY”...............................................41

SECŢIUNEA 1 PREZENTAREA BAZEI DE DATE ”FACILITY” ............................................................................. 41 SECŢIUNEA 2 I NFORMAŢII DETALIATE INCLUSE ÎN BAZA DE DATE ”FACILITY” ............................................. 41 SECŢIUNEA 3 SINCRONIZAREA POZIŢIEI DIN CALE PRIN LOCALIZĂRI GPS....................................................41

CAPITOL 8 - UZURILE ŞINELOR ŞI POZIŢIA VERTICALĂ A ACESTORA ...............43

SECŢIUNEA 1 PREZENTARE GENERALĂ ŞI FUNCŢII ......................................................................................... 43 SECŢIUNEA 2 PARAMETRI ŞINELOR DETERMINAŢI DE SISTEMUL KLD - TMC............................................... 44 SECŢIUNEA 3 GRAFICUL VARIAŢIILOR VALORILOR PARAMETRILOR GEOMETRIEI ŞINELOR .......................... 44 SECŢIUNEA 4 GRAFICELE SUPRAFEŢELOR TRANSVERSALE ALE ŞINELOR ......................................................45


4/141


5/141




SECŢIUNEA 2 GARAREA TMC PE DURATA ÎNTRERUPERII CURSELOR DE MĂSUR ĂTORI ................................. 93 SECŢIUNEA 3 PERSONALUL NOMINALIZAT PENTRU MĂSUR ĂTORI, LA SECŢII/DISTRICTE L ......................... 94 SECŢIUNEA 4 PERSONALUL DIN REŢEA CE ÎNSOŢEŞTE TMC ÎN CURSELE DE MĂSUR ĂTORI ........................... 94 SECŢIUNEA 5 MĂSURI DE ÎNTREPRINS ÎN URMA MĂSUR ĂTORILOR ................................................................94 SECŢIUNEA 6 APLICAREA PREZENTELOR INSTRUCŢIUNI DE PERSONALUL DIN SECŢII ŞI DISTRICTE L..........96 SECŢIUNEA 7 DATE ŞI MĂSUR ĂTORI PREDATE PERSONALULUI LOCAL ÎN CURSA DE MĂSUR ĂTORI............... 97 SECŢIUNEA 8 TRATAREA DE CĂTRE PERSONALUL LOCAL A MĂSUR ĂTORILOR .............................................. 97 SECŢIUNEA 9 I NTERPRETAREA MĂSUR ĂTORILOR ŞI ACŢIUNI DE ÎNTREPRINS ................................................ 97 SECŢIUNEA 10 METODE DE INTERPRETARE A CALITĂŢII CĂII .......................................................................... 98

CAPITOL 15 - COMPARTIMENTE DE ANALIZĂ ŞI DIAGNOZĂ...................................100

SECŢIUNEA 1 DOTĂRILE ŞI ORGANIZAREA SPAŢIILOR DE STOCARE A DATELOR ŞI IMAGINILOR VIDEO....... 100 SECŢIUNEA 2 COMPARTIMENTULUI DE DIAGNOZĂ DIN CENTRALUL CFR SA ............................................. 100 SECŢIUNEA 3 COMPARTIMENTE DE MĂSUR ĂTORI ŞI DIAGNOZA CĂII, LA REGIONALE CF............................ 101 SECŢIUNEA 4 ACTIVITATEA SCF ”I NFORMATICĂ CFR” - SA AFERENTĂ TMC ........................................... 102

CAPITOL 16 - OBLIGAŢIILE PERSONALULUI CARE CONDUCE TMC......................104 SECŢIUNEA 1 OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ÎN TIMPUL PARCURSULUI ......................................................... 104 SECŢIUNEA 2 TRATAREA EVENIMENTELOR AFERENTE CIRCULAŢIEI ŞI EXPLOATĂRII TMC........................104 SECŢIUNEA 3 PROTECŢIA MUNCII ŞI CĂII ÎN TIMPUL EFECTUĂRII DE ACTIVITĂŢI AFERENTE TMC ............. 104

CAPITOL 17 - ANEXA 1 - PĂR ŢI HARD ÎN STRUCTURA TMC CA VEHICUL ...........105

SECŢIUNEA 1 TMC CA VEHICUL FEROVIAR .................................................................................................. 105 SECŢIUNEA 2 ŞASIUL ....................................................................................................................................105 SECŢIUNEA 3 SISTEMUL DE RULARE ............................................................................................................. 105 SECŢIUNEA 4 CAROSERIA TMC.................................................................................................................... 106 SECŢIUNEA 5 SISTEMUL DE TRACŢIUNE ....................................................................................................... 108 SECŢIUNEA 6 SISTEMELE DE FRÂNARE ......................................................................................................... 109 SECŢIUNEA 7 SISTEMUL DE ALIMENTARE PNEUMATICĂ............................................................................... 109 SECŢIUNEA 8 SISTEMUL ELECTRIC AL TMC ................................................................................................ 110 SECŢIUNEA 9 CIRCUITUL DE 3 X 400/ 230 V / 50 HZ C.A. ............................................................................. 110 SECŢIUNEA 10 ECHIPAMENTUL DE ILUMINAT ................................................................................................ 110 SECŢIUNEA 11 SISTEMUL DE AVERTIZARE ŞI INSTALAŢIA OM MORT .............................................................111

CAPITOL 18 - ANEXA 2- SISTEME DE MĂSUR Ă ŞI ECHIPAMENTE HARD/SOFT...112

SECŢIUNEA 1 COMPONENŢĂ GENERALĂ ŞI PARAMETRI MĂSURAŢI .............................................................112 SECŢIUNEA 2 ELEMENTE PRIMARE AFERENTE FUNCŢIILOR DE MĂSURARE.................................................. 113 SECŢIUNEA 3 TRADUCTORI DE MĂSUR Ă CE PRELUCREAZĂ SEMNALE PRIMARE .......................................... 114

SECŢIUNEA 4 Î NREGISTRAREA GRAFICĂ ....................................................................................................... 115 SECŢIUNEA 5 MĂSURAREA DISTANŢEI PARCURSE DE TMC ŞI CONTROLUL AVANSULUI GRAFICELOR ........ 115 SECŢIUNEA 6 SISTEMUL DE CALCULATOARE................................................................................................ 116

CAPITOL 19 - ANEXA 3 - TMC CA VEHICUL FEROVIAR...............................................117

SECŢIUNEA 1 CONDIŢIILE TEHNICE CE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ TMC CA VEHICUL FEROVIAR ........ 117 SECŢIUNEA 2 SUBANSAMBLURIŞI PĂR ŢI, A CĂROR DEFECTARE INTERZIC IEŞIREA TMC DIN REMIZĂ........ 117 SECŢIUNEA 3 R EVIZII ŞI REPARAŢII DE ÎNTREŢINERE CURENTĂ EXECUTATE DE PERSONALUL TMC .......... 118 SECŢIUNEA 4 ALTE CONDIŢII LA REVIZIILE ŞI REPARAŢIILE TMC ...............................................................119 SECŢIUNEA 5 DEFECŢIUNI IVITE ÎN PARCURS ŞI MĂSURI LUATE DE PERSONALUL TMC.............................. 119 SECŢIUNEA 6 R EVIZIA AUTOMOTORULUI TMC............................................................................................ 119 SECŢIUNEA 7 VERIFICAREA INSTALAŢIEI PNEUMATICE ŞI CELEI DE FRÂNĂ A TMC .................................... 120

SECŢIUNEA 8 R EMIZAREA AUTOMOTORULUI TMC...................................................................................... 121 CAPITOL 20 - ANEXA 4 - MĂSUR ĂTORI REPETATĂ PE ACELAŞI SECTOR............123

SECŢIUNEA 1 MĂSUR ĂRI PE SECTOR DE LINIE PRINCIPALĂ, CHITILA TITU, KM..................................... 123 SECŢIUNEA 2 MĂSUR ĂTORI PE SECTOR DE LINIE DE MARE VITEZĂ CIULNIŢA DOR MĂRUNT .............. 136


6/141




Art. 1 - (1)

CAPITOL 1 - GENERALITĂŢI DESPRE TMC ŞI INSTRUCŢIUNILE SALE

Sec ţ iunea 1

Scopul instrucţ iunilor provizoriiPrezentele instrucţiuni provizorii au fost elaborate de CFR SA - Direcţia Linii,

cu scopul de a trata în mod unic toate aspectele privind măsur ătorile cu TMC şi aspectelor aferentemenţionate mai jos.

(2) - Reglementarea procedeelor de verificare a geometriei căii şi liniei de contact (LC), cusistemele de măsur ă ale Automotorului de Diagnoza Căii şi a Liniei de Contact, tip EM 130 - denumitîn continuare TMC;

(3) - Reglementarea în mod unitar a acţiunilor de rutină aferente organizării, programării şiexploatării în cursele de măsur ători efectuate cu TMC;

(4) - Descrierea sistemelor de măsur ă a căii şi a linie de contact (LC), instalate peAutomotorul de Diagnoza Căii şi a Liniei de Contact, tip EM 130 - denumit TMC, sau automotor;

(5) - Realizarea clasificării liniilor din punct de vedere al calităţii geometriei căii, stabilită pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de TMC;

(6) - Prelevarea şi înregistrarea datelor privind geometria căii, şinelor şi LC, inclusivimaginile video aferente acestora pe reţeaua feroviar ă CFR SA;

(7) - Stabilirea limitelor defectelor şi a reglementarea modului de interpretare a diagramelorşi rapoartelor înregistrate în timp real de către TMC în cursele de măsur ă;

(8) - Stabilirea modului de prelucrare, ulterioar ă în compartimentele regionale şi în CentralulDirecţiei Linii, cu echipamentele specifice din dotare, a datelor şi informaţiilor înregistrate în fişierelede date şi pe casetele video;

(9) - Stabilirea atribuţiilor personalului implicat în exploatarea TMC şi celui din reţea, careare sarcini specifice în domeniul măsur ării geometriei căii/şinelor/LC, precum şi în organizareaactivităţilor aferente;

(10) - Reglementarea modului de organizare a curselor de măsur ători cu TMC, periodicitateaacestora în funcţie de categoriile liniilor măsurate;

(11) - Stabilirea funcţiilor membrilor echipajului de deservire a TMC, de a fixa r ăspunderileşi activităţile acestora privind exploatarea TMC la măsur ători şi în domeniul întreţinerii în stare defuncţionare a TMC, respectiv în efectuarea altor activităţi conexe acestor domenii de activitate.

Sec ţ iunea 2 Destinaţ ia instrucţ iunilor provizorii

Art. 2. Prezentele instrucţiunile provizorii sunt destinate tuturor salariaţilor CFR, care:

a) au atribuţii de supraveghere a stării căii, verificarea, întreţinerea şi repararea căii şi a linieide contact, care valorifică datele şi informaţiile furnizate de sistemele de măsur ă TMC;

b) care programează şi organizează activităţile aferente operaţiilor de colectare de cătreTMC, a datelor şi informaţiilor specifice privitoare la geometria căii şi LC;

c)

deservesc, conduc, sau revizuiesc şi întreţin nemijlocit în stare de funcţionare automotorulTMC, sau organizează, urmăresc şi rezolvă aspecte legate de aceste activităţi;

d) Sistemele de măsur ă TMC pun la dispoziţia personalului cu atribuţii în domeniulîntreţinerii căii un mijloc rapid prin care să poată cunoaşte pe întreaga lungime a


7/141




Art. 3 - (1)

Art. 4 - (1)

sectoarelor de cale şi LC valorile parametrilor prelevate în condiţii dinamice, cu liniaîncărcată la valoarea maximă a sarcinii pe osie. Sistemele de măsur ă a şinelor, furnizează date despre gradul de uzur ă a şinelor şi poziţia reală a lor sub sarcină.

Sec ţ iunea 3 Destinaţ ia TMC

TMC este destinat colectării de informaţii înregistrate sub formă numerică şiimagini video, care corelate cu alte informaţii stocate în baze de date, cum ar fi IRIS. SE creează condiţii aplicabile la supervizarea şi verificarea eficientă a stării căii şi LC, la momente optime.

(2) - Totodată se pun la dispoziţia factorilor de decizie şi specialiştilor din domeniulîntreţinerii şi reparaţiei căii şi a LC, date utile pe baza cărora aceştia să poată lua decizii oportune

pentru asigurarea de condiţii de siguranţa circulaţiei trenurilor privitoare la starea căii şi LC.

(3) - Pe baza datelor furnizate se vor putea planifica priorităţile optime de întreţinere şi

reparaţii a căii şi LC.

Sec ţ iunea 4 Prezentarea general ă a TMC

TMC este destinat colectării de informaţii înregistrate sub formă numerică şiimagini video, care corelate cu alte informaţii stocate în baze de date, cum ar fi IRIS, creează condiţiide supervizare şi verificare eficientă a stării căii şi liniei de contact.

(2) - Totodată se pun la dispoziţia factorilor de decizie şi specialiştilor din domeniulîntreţinerii şi reparaţiei căii şi a LC, date utile pe baza cărora aceştia să poată lua măsuri rapide

pentru asigurarea siguranţei circulaţiei trenurilor.

Art. 5 - (1)

TMC este un vehicul feroviar de tip greu, echipat cu sisteme de măsur ă moderne, care în timp ce se deplasează autopropulsat pe calea ferată, cu viteze până la 140 km/h,verifică calea şi LC, realizând în timp real funcţii combinate de măsurare prelevarea şi înregistrare adatelor numerice aferente valorilor parametrilor geometriei căii, şinelor şi LC.

(2) - Simultan TMC înregistrează imaginea video a panoramei căii, respectiv a sistemuluiLC, iar separat realizează în timp real înregistr ări video ale elementelor componente situate pe fiecare

parte a căii, prelevând imagini video ale şinelor, traverselor, sistemelor de prindere, prismei căii etc.

Art. 6. TMC în timpul circulaţiei măsoar ă geometria căii în condiţii de încărcare şi solicitarea acesteia, similare cu cele create de locomotive, respectiv vagoane încărcate, în circulaţie.

Art. 7. TMC măsoar ă, înregistrează, analizează şi furnizează informaţii sub formă grafică,sub formă de rapoarte şi sub formă video, pentru parametrii prezentaţi mai jos:

a) nivelul longitudinal pe şina din dreapta căii - denivelările longitudinale (în lungul căii);

b) nivelul longitudinal pe şina din stânga căii - denivelările longitudinale (în lungul căii);

c) direcţia (poziţia căii în plan orizontal) pe şina din dreapta căii - defectele de direcţie;

d) direcţia (poziţia căii în plan orizontal) pe şina din stânga căii - defectele de direcţie;

e) ecartamentul (lărgimea căii) - defectele de ecartament constau în diferenţelor, în plus sauîn minus, dintre valorile măsurate şi valoare nominală a ecartamentului căii;

f)

nivelul transversal al căii - denivelările transversale (în curbe se raportează la supraînălţare);g) torsiunea căii;

h) curbura căii în plan orizontal (1/R);


8/141




Art. 11 - (1)

Art. 12 - (1)

i) declivitatea căii;

j) secţiuni transversale prin ambelor şine ale căii;

k) uzura verticală (uzura pe suprafeţele de rulare ale ambelor şine ale căii);

l) uzura laterală (uzura pe suprafeţele laterale ale ciupercii ambelor şine ale căii);

m) înclinarea şinelor ( înclinarea în plan vertical a ambelor şine ale căii);

n) poziţia km/hm/m/cm, aferentă fiecărui element al căii întâlnit în timpul măsur ătorii;

o) înălţimea statică şi dinamică a firului de contact LC;

p) zigzagul, respectiv deviaţia laterală statică şi dinamică a firelor de contact ale LC;

q) aliniamentul şi înclinaţia / gradientul înălţimii firului de contact şi lungimea ancor ării;

r) distanţa relativă verticală şi orizontală între fire de contact transversale şi/sau paralele;

s)

poziţia stâlpilor LC şi lungimea şi deschiderea între stâlpii succesivi;t) temperatura ambientală a aerului;

u) viteza de deplasare a TMC în timpul măsur ării;

v) marcarea km/hm corespunzători bornelor kilometrice/hectometrice, data şi ora/ minutul/secunda la care s-au efectuat măsur ătorile;

w) marcarea poziţiilor geografice din cale în coordonate de poziţionare generală pe globGPS (Global Positioning System);

x) marcarea poziţiei elementelor caracteristice căii şi LC denumite în continuare ”PUNCTEFIXE”, respectiv ”REPERE FIXE” din cale, această categorie incluzând: treceri la nivel

cu calea ferată, poduri, tuneluri, aparate de cale, semnale, peroane, punctelecaracteristice ale curbelor etc;

y) înregistrarea video a căii, a împrejurimilor căii, şi a liniilor din vecinătatea căii măsurate,respectiv şanţurile, lucr ările de artă, vegetaţia de pe păr ţile laterale ale căii;

z) inspectarea video a ansamblului liniei de contact şi înregistrarea pe bandă video în sistemdigital a panoramei LC şi componentelor acesteia;

Art. 8. Înregistrarea video, în sistem digital, a celor două şine ale căii furnizând detalii privind suprafeţele şinelor, prinderile şinelor, traversele, forma prismei căii, granulaţia şi colmatarea pietrei sparte etc.

Art. 9.

TMC elaborează şi tipăreşte în timp real, pe hârtie format A3 diagramele valorilor parametrilor prezentaţi în Art. 7 de la a) până la z).

Art. 10. Pentru defectele geometriei căii TMC întocmeşte mai multe rapoarte, printre careRAPOARTUL DEFECTELOR geometriei căii, numit prescurtat RD, iar pentru defectele geometrieiLC acesta întocmeşte RAPOARTUL DEDEFECTELOR, numit prescurtat RD.

Gradul defectului este dat de mărimea depăşirii valorii nominale a parametruluigeometric măsurat, cuprinsă între două valori limită prestabilite. Valoarea defectului variază întrelimita inferioar ă şi limita superioar ă (f ăr ă însă să atingă valoarea limitei superioare).

(2) - Categoriile principale de rapoarte sunt redate în Art. 53a), b) şi c), iar principaleleinformaţii cuprinse în rapoartele defectelor geometriei căii sunt prezentate în, Art. 58a) - c), Art. 59a)- j); Art. 62a) până la i).

Lucr ările de întreţinere a căii şi în special cele executate cu maşini grele, sau


9/141



operaţiunile de intervenţie la LC, de ex. reglare fir de contact etc., pot fi rapid şi uşor verificate.


Art. 13 - (1)

(2) - Măsur ătorile manuale sunt greoaie şi costisitoare din punct de vedere manoper ă,durează mult timp şi nu se efectuează, prin solicitarea căii sub sarcină în condiţiile reale de circulaţiea locomotivelor, respectiv, vagoanelor cu încărcătur ă maximă, ca în cazul TMC.

Măsur ătorile efectuate cu TMC în curbe la nivel, ecartament, săgeată, uzur ă verticală şi orizontală, vor înlocui măsur ătorile periodice manuale, care se efectuează în prezentconform instrucţiunilor CFR.

(2) - În cazul neclarităţii rezultatelor furnizate de TMC, pe zonele respective se vor efectuaverificări prin măsur ători manuale, cu evidenţierea acestora în condicile districtelor de linii.

Sec ţ iunea 5 Principalele date tehnice ale TMC

Tabelul 1 Principalele caracteristic tehnice la TMC:

Denumirea Caracteristicii Valoarea nominală

Ecartament 1 435 mmLungime inclusiv aparate ciocnire (lungimea peste tampoane) 26 800 mmLăţimea totală 2 860 mmÎnălţimea peste nivelul planului de rulare al căii(incluzând pantograful coborât)

4 220 mm

Înălţimea în interiorul cabinei aprox. 2 100 mmAmpatament boghiu (distanţa între osiile boghiurilor) 2 500 mm

Ampatament automotor (distanţa între pivoţii boghiurilor) 20 000 mmDiametrul roţilor nominal/uzat la maxim 920 / 845 mm

Numărul osiilor motoare 2 buc.Greutatea totală aprox. 82 tSarcina maximă pe osie aprox. 21,5 tViteza maximă autopropulsat max. 140 km/hViteza max. admisă, la remorcare 140 km/hViteza de măsurare pentru cale, şină şi geometria liniei decontact şi inspecţia video

Până la 140 km/h(depinzând de condiţiile căii)

Sistemul de frânareFrână automată cu aer, conductă generală, frânare indirectă/directă

Frână de garare cu acţionareautomată şi eliberare pneumatică

Raza min. a curbei în circulaţie 150 m

Raza min. a curbei în circulaţie pe linii de garare (autopropulsat)80 m (doar pt. viteze <20 km/h)

Înălţimea de la nivelul şinei la axa cârligului de tracţiune 1050 ±15 mm

Înălţimea de la nivelul şinei la centrul tampoanelor 1050 ±15 mm

Tipul tamponului, conform cu prevederile UIC UD 190.347 H

Tipul cârligului de tracţiune, conform cu prevederile UIC 3fWg000.05.001.001-DB

Poate circula autopropulsat sau în componenţa trenului şi asigur ă şuntarea celor 2 şine, când circulă pe bloc de linie automat


10/141




Sec ţ iunea 6 Vedere general ă a automotorului TMC-EM130, nr 146

F A

Ă

F A

Ă

F i g u

r a n r . 1

P R E Z E N T A R E A S

C H E M A T I C Ă A T M C

( V e d e r e î n P l a n L a t e r a l

ş i V e d e r e î n P l a n O r i z o n t a l

D R E

A P T A

S T Â N G

A

S P A T E

S P A T E


11/141




Art. 14 - (1)

Sec ţ iunea 7 Precizia de mă surare a parametrilor

Sistemele de măsur ă de pe automotorul TMC, în afara faptului că măsoar ă şi

înregistrează un mare număr de parametri privind calea şi linia de contact, valorile a cestora suntdeterminate cu o precizie foarte bună, care este practic constantă în condiţiile reale din timpulmăsur ătorilor. parametri ai geometriei căii, înregistraţi de sistemele de măsur ă ale TMC, cu preciziacorespunzătoare de determinare a valorilor acestora, , de mai jos:

(2) - Principalii parametrii aferenţi geometriei căii, parametri aferenţi geometriei liniei decontact şi precizia corespunzătoare de determinare a valorilor acestora, sunt prezentate în Tabelul 2:

Tabelul 2 Principalii Parametri şi precizia de determinare a valorilor acestora

Parametrul căii sau liniei de contact Precizia de determinare a valorii parametrului

PARAMETRII AFERENŢI GEOMETRIEI CĂII

Nivelul în lung ± 1 mm

Nivelul în lung ± 1 mm

Direcţie / Săgeţi; ± 1 mm

Ecartamentul; ± 1 mm

Torsiunea măsurată pe baze diferite în gama 1,5-19,5 m;± 1 mm pentru lungimea bazei < 5m;

+ 1,0mm+0,01% din diferenţa între lungimeabazei - 5m, pentru lungimea bazei > 5m

Nivelul transversal (supraînălţarea) ± 2 mm

Curbura ± 1 mm

DeclivitatePrecizia medie pătratică de măsurare a

unghiului de rotaţie în jurul axe transversale

0.03%Viteză ± 1 mm

PARAMETRI AFERENŢI GEOMETRIEI LINIEI DE CONTACTÎnălţimea conductoarelor liniei de contact ± 10 mm.

Zigzag – ul conductoarelor ± 7 mm.

Detectarea stâlpilor 95 %

(3) - Demonstrarea practică a preciziei cu care sistemele de măsur ă furnizează valorile parametrilor măsuraţi, prezentată detaliat în Anexa 4, s-a efectuat prin analiza comparativă agraficelor măsur ătorilor înregistrate în şase curse, pe acelaşi sector de cale.

(4) - În Anexa 4 se analizează valorile următorilor parametri:

a) ecartamentul căii;

b) nivelul în lung pe firul stâng, respectiv pe firul drept al căii;

c) direcţia pe firul stâng, respectiv pe firul drept al căii.

(5) - Prin aplicarea unui algoritm şi a unui program de analiză MATLAB, s-au luat înconsiderare toate valorile prelevate la fiecare 25 cm, în şase curse de măsur ători diferite, efectuate peacelaşi sector de cale de lungime 120 m, parcurs în sensuri diferite cu diferite viteze, cu oprire, sauf ăr ă oprire în timpul cursei, iar TMC parcurgând sectorul fiind orientat normal, sau rotit cu 180º.

(6) - Prin calculul valorii Abaterii Standard, respectiv a indicilor de calitate TQI, pentru

fiecare din parametrii şi comparându-le între ele se constată că precizia de măsurare a sistemelor demăsur ă a geometriei căii, se încadrează în limitele prevăzute, de regulă, pentru liniile de mare viteză.


12/141



CAPITOL 2 - MĂSURAREA GEOMETRIEI CĂI


Art. 15 - (1)

Art. 16 - (1)

Art. 17 - (1)

Art. 18 - (1)

Sec ţ iunea 1 M ă surarea ecartamentului

Automotorul este echipat cu un sistem de măsur ă optic non-contact cu laser,care scanează suprafeţele laterale verticale ale ciupercilor celor două şine dinspre interiorul căii,

poziţionând continuu spoturile fasciculele laser la – 14 mm (minus 14 mm), sub nivelul suprafeţei derulare a ciupercii şinei, pentru determinarea ecartamentului şi a direcţiei căii.

(2) - Pentru măsurarea ecartamentului se însumează valoarea semi-ecartamentelor din stângacăii cu cel din dreapta ei şi suma acestora este comparată cu valoarea ecartamentului nominal al căii.

(3) - Diferenţa pozitivă/negativă constituind valoarea defectului de ecartament(lărgire/îngustare) al căii în punctul respectiv din cale.

(4) - La măsurarea ecartamentului căii în curbele cu supralărgire limitele de la care sestabilesc defectele sunt deplasate pe diagrame, încât valoarea supralărgirii nu este inclusă înmărimea/valoarea defectului.

Sec ţ iunea 2 M ă surarea direcţ iei ş i curburii î n plan orizontal

Sistemele de măsurare ale TMC cuantifică unghiurile de rotire a TMC şivalorile acceleraţiilor pe cele trei axe spaţiale, care compuse dau traiectoria rezultantă de deplasare aunui punct a cărui poziţii succesive descriu o curbă în spaţiul tridimensional, care reprezintă modelarea matematică a şinei.

(2) - Direcţia unei şine date se calculează din proiecţia şinei/curbei pe planul căii pe care seaplică o coardă glisantă şi se măsoar ă săgeţile rezultate în punctele succesive.

(3) - Direcţia este unicul parametru de geometria căii, care nu poate fi calculat numai dindatele iner ţiale, deoarece a trebuie să combine informaţiile proiecţiei curbei spaţiale cu informaţiilesemi-ecartamentului.

(4) - Evoluţia valorilor săgeţilor orizontale poate fi reprezentată grafic pentru diferitelungimi de coardă cuprinse (între 3-150 m).

(5) - Prin raportarea valorii săgeţilor orizontale, astfel obţinute, la o linie de referinţă trasată ca o medie a săgeţilor măsurate, se obţin defectele de direcţie – coturile.

Sec ţ iunea 3

M ă surarea nivelului î n lung (nivelul longitudinal)

Nivelul în lung al ambelor şine ale căii rezultă din proiecţia în plan vertical acurbei spaţiale şi determinarea valorilor săgeţilor verticale, măsurate pe o coardă glisantă, aplicată pe

proiecţia în plan vertical a curbei spaţiale descrise de sistem.

(2) - Evoluţia valorilor săgeţilor verticale poate fi reprezentată grafic pentru diferite lungimide coardă cuprinse (între 3-150 m).

(3) - Defectele de nivel se stabilesc ca diferenţe între nivelul în lung nominal şi proiecţia în plan vertical a curbei spaţiale.

Sec ţ iunea 4

M ă surarea nivelului transversal Nivelul transversal al căii într-un punct, se calculează ca diferenţa de nivel a

celor două şine.


13/141




Art. 19 - (1)

Art. 20 - (1)

(2) - În curbe diferenţa de nivel între suprafeţele de rulare ale ciupercii celor două şine alecăii prestabilită în funcţie de rază şi elementele de trafic poartă denumirea de supraînălţare.

(3) - Defectele nivelului transversal al căii sunt stabilite ca diferenţe între nivelul nominal

(zero în aliniamente, supraînălţarea prescrisă în curbe) şi nivelul transversal măsurat al căii.

(4) - Nivelul transversal în aliniamente şi curbe se măsoar ă informativ (nu se punctează).Acesta însă contribuie la calcularea indicelui de calitate a căii.

Sec ţ iunea 5 M ă surarea torsiunii

Torsiunea este valoarea dintre diferenţele de nivel transversal,măsurate/calculate la o anumită distanţă, numită baza de măsur ă a torsiunii.

(2) - Torsiunea căii este calculată continuu din parametrul nivel transversal, la o lungime a bazei de măsur ă preselectabile (sau variabile în trepte de 0,5 m, în intervalul de la 1,5 m la 19,5 m, în

cazul torsiunii ORE).

Sec ţ iunea 6 M ă surarea declivităţ ii

Declivitatea este măsura variaţiei nivelului/înclinării în lung a căii, care semăsoar ă prin determinarea cu precizie a unghiului de rotire a ramei de măsur ă a TMC, în jurul axeisale transversale, care este perpendicular ă pe axa longitudinală a căii.

(2) - În diagrame rampele sunt reprezentate deasupra liniei de referinţă, având semnul plus(+), iar pantele sub linia de referinţă cu semnul - .

(3) - Declivitatea se măsoar ă informativ (nu se punctează).

CAPITOL 3 - INTERPRETAREA MĂSUR ĂTORILOR GEOMETRIEI CĂII

Sec ţ iunea 1 Convenţ ii generale ş i definirea unor noţ iuni specifice

Art. 21. În vederea parcurgerii şi descifr ării în mod unitar a graficelor, rapoartelor şi chiar aimaginilor video, este necesar să se definească şi să se stabilească unele convenţii, care să facilitezeexplorarea şi înţelegerea de către specialişti a materialelor scrise, sau prezentare pe ecranulmonitorului, rezultate din analizele efectuate de către sistemele TMC.

Art. 22.

Unele convenţii la definirea polarităţii valorilor parametrilor reprezentaţi pe grafice sunt:a) polaritatea valorilor Parametrilor Geometriei Căii şi LC, reprezentaţi pe diagramă, se va

interpreta ca pozitivă în cazul valorilor situate în stânga linei de referinţă, respectiv canegativă în cazul valorilor situate în dreapta acesteia. Face excepţie interpretarea valorilorecartamentului, care sunt considerate pozitive când sunt situate în dreapta linei dereferinţă, respectiv negative când sunt situate în ştanga acesteia;

b) graficele parametrilor direcţie, supraînălţare şi curbura, privite pe linia de referinţă însensul crescător al kilometrajului, sunt situate în dreapta acesteia în cazul curbelor destânga invers;

c) săgeţile parametrului direcţie au valori negative pe curbele de stânga, şi se reprezintă pe

grafice la dreapta liniei de referinţă ”ZERO”, respectiv săgeţile au valori pozitive pecurbele de dreapta şi se reprezintă pe grafice la stânga liniei de referinţă ”ZERO”;

d) parametrii din plan vertical, se măsoar ă determinând săgeţile pe verticală la mijlocul corziisimetrice (metoda măsur ării în trei puncte), respectiv la o anumită distanţă de la mijlocul


14/141




corzii asimetrice amplasate pe curba spaţială;

e) săgeţile punctelor înalte au valori pozitive şi se reprezintă pe grafice la dreapta liniei dereferinţă ”ZERO”, iar săgeţile joantelor/punctelor căzute au valori negative şi se reprezintă

pe grafice la stânga liniei de referinţă ”ZERO”;f) valorile parametrilor sunt absolute când se măsoar ă valoarea instantanee a amplitudinii

sale faţă de linia de referinţă ”ZERO”, ca ecartamentul, denivelarea transversală, respectivvalori relative măsurate ca variaţii faţă de o medie, ca în cazul direcţiei/nivelului etc.

Art. 23. La linia de contact se convin următoarele convenţii, vezi şi Capitol 9 - Secţiunea 1:

a) a Zigzagul firului de contact se măsoar ă ca valoare negativă, când firul este pe parteastângă faţă de axa căii şi ca valoare pozitivă dacă este pe partea dreaptă faţă de centrul căii

b) înălţimea firului LC se măsoar ă faţă de planul de rulare al căii fiind pozitivă când valoareatotală depăşeşte 5750 mm, valoare considerată ca înălţime de referinţă ”ZERO”, astfel:

c) dacă valoarea pozitivă cu care înălţimea firului de contact depăşeşte 5750 mm sereprezintă pe grafice la stânga liniei de referinţă ”ZERO;

d) valorile înălţimii cu care aceasta se situează sub valoarea liniei de referinţă ”ZERO, sereprezintă pe grafice cu valori negative, la dreapta liniei de referinţă ”ZERO”.

Art. 24. Definiţiile polarităţii valorilor Parametrilor Geometriei Căii şi LC sunt redate mai jos:

a) stânga corespunde păr ţii din STÂNGA a căii privită în sensul crescător al kilometrajului;

b) dreapta corespunde păr ţii din DREAPTA a căii privită în sensul crescător al km-trajului;

c)

curburile/curbele de stânga au valori negative şi sunt prezentate pe grafice la dreapta linieide referinţă ”ZERO”, iar curburile şi supraînălţările curbelor de dreapta au valori pozitiveşi sunt reprezentate pe grafice la stânga liniei de referinţă ”ZERO”;

d) supraînălţările curbelor de stânga au valori negative şi sunt reprezentate pe grafice ladreapta liniei de referinţă ”ZERO”, iar supraînălţările curbelor de dreapta au valori

pozitive şi sunt reprezentate pe grafice în stânga liniei de referinţă ”ZERO”;

e) direcţia se poate măsura cu coardă simetrică (metoda măsur ării prin trei puncte), sau cucoardă asimetrică plasate pe o curbă spaţială;

Sec ţ iunea 2 Defectele Geometriei C ă ii

Art. 25. Pentru facilitarea consultării de către specialiştii din reţeaua CFR SA a rapoartelorelaborate de TMC, s-au adaptat denumirile tradiţionale ale parametrilor căii, precum şi prescurtărileacestora, respectiv indicii de clasificare a gravităţii defectelor.

Art. 26. Defectele geometriei căii cu denumirea simbolică, indicii de gravitate şi numelecorespunzătoare ale parametrilor, sunt prezentate mai jos:

a) C2 – C6, coturi - pentru direcţia căii în aliniamente şi curbe cu raza de peste 1000 m;

b) L2 – L6, lărgiri - pentru ecartamentului căii;

c) I2 – I3, îngustări - pentru ecartamentului căii;

d) A2 – A4, cocoaşe (puncte ridicate) - pentru nivelul longitudinal al căii;

e) J2 – J4, lăsături (joantele căzute) - pentru nivelul longitudinal al căii;

f) V2 – V6, denivelare transversală locală pe una din şinele căii pe aliniamente şi curbele


15/141




circulare - pentru torsiunea în baza de 7,5 m;

g) N3 – N4, denivelare încrucişată pe aliniamente şi curbele circulare - pentru torsiunea în bază de 7,5 m;

h) R2 – R6, denivelare transversală locală pe una din şinele căii pe curbele de racordare - pentru torsiunea în bază de 7,5 m.

(4) - Depăşirea unor grade a defectelor poate duce la limitarea vitezei de circulaţie,conform...

(5) - LIMITELE DEFECTELOR PARAMETRILOR GEOMETRIEI CĂII şi punctajeleaferente sunt prezentate în tabelele 1 – 4, de mai jos.

Tabelul 3 Direcţia căii

50-80 81-100 101-120 peste 120

C2 10 11,5-16,0 8,0 - 16,0 8,0 - 11,5 8,0 - 11,5

C3 100 16,0 - 21,5 16,0 - 21,5 16,0 - 21,5 11,5 - 16,0

C4 1000 21,5 - 15,0 21,5 - 15,0 21,5 - 15,0 16,0 - 25,0

C5 1500 25,0 - 28,5 25,0 - 28,5 25,0 - 28,5 25,0 - 28,5

C6 2000 peste 28,5 peste 28,5 peste 28,5 peste 28,5

DEFECTELE PRIVIND SĂGEŢILE (DIRECŢIA CĂII), ÎN ALINIAMENT ŞI ÎN CURBE CU RAZA ≥1000 m

ObservaţiiIntervalele valorilor defectelor în funcţie de grad şi viteză [mm]

Tipul şi graduldefectului

Numărul de punctecorespunzătoare

defectului

Viteza de circulaţie a liniei în km / h

Tabelul 4 Ecartamentul căii

R > 500 m

100-200 201-250 251-300 301-400 401-500

L2 10 10 -15 15-20

L3 100 15 - 20 35-40 35-40 30-35 25-30 20-25L4 1000 20 – 25 35-40 30-35 25-30L5 1500 25- 30 35-40 30-35L6 2000 peste 30 peste 40 peste 40 peste 40 peste 40 35-40I2 10 -4I3 100 -9

Domeniul valorilor RAZEI CURBEI pe care-i situat defectul, în [m]Observa-

ţiiTipul şi

gradul

defectu-lui

Numărul depuncte

corespunză-

toare

defectului

Defecte situate în

ALINIAMENT

Intervalele valorilor defectelor în funcţie de valoarea razei [mm]

R = 100 - 500 m

DEFECTELE PRIVIND ECARTAMENTUL CĂIIDefecte în CURBE cu RAZA (R):

Tabelul 5 Nivelul longitudinal al căii

Observaţii

Tipul şi gradul defectului A4 A3 A2 J2 J3 J4

Intervalele valorilor defectelor în [mm] 22,5 14 8 12 18 26

Numărul de puncte corespunzătoare defectului 1000 100 10 10 100 1000

FECTELE DENIVELĂRII ÎN LUNG (NIVELUL LONGITUDINAL) PE FIECARE ŞINĂ A CĂII, în [


16/141




Tabelul 6 Torsiune căii

Intervalul de Pantă Intervalele în [mm] R 2 10 1:1200-1:600 6,0-12,5

V2 10 1:1200 - 1:600 6,0 - 12,5 R 3 100 1:600-1:400 12,5-18,5

V3 100 1:600 - 1:400 12,5 - 18,5 R 4 1000 1:400-1:300 18,5-25,0

V4 1000 1:400 - 1:300 18,5 - 25,0 R 5 1500 1:300-1:240 25,0-31,0

V5 1500 1:300 - 1:240 25,0 - 31,0 R 6 2000 peste 1:240 peste 31,0

V6 2000 peste 1:240 peste 31,0

N3 100 Nu depăşesc 1:300 18,5-31,0N4 1000 Nu depăşesc 1:300 peste 25,0

V5 1500 Defect în formă de

V6 2000 Defect în formă de

Defectul de tip N la care unul din vârfuri depăşeşte limita 1:300 dar nu atinge limita1:240 se consideră defect V5. Celălalt vârf se punctează ca defect de tip V

Defectul de tip N la care unul din vârfuri depăşeşte limita de 1:240 se consideră defectV6. Celălalt vârf se punctează ca defect de tip V

Distanţa pe verticală între două vârfuri vecine de sens contrar faţă de linia de referinţă, ce depăşeşte limitele de 1:1200

Defecte privind torsiunea căii pe por ţiuni f ăr ă

supraînălţare sau cu supraînălţare prescrisă constantă

DEFECTELE PRIVIND TORSIUNEA CĂII în [mm] ŞI PANTELE CORESPUNZĂTOARE

Tipul şigradul

defectului

Numărul de punctecorespunzătoare

defectului

Defecte privind torsiunea căii pe por ţiuni cusupraînălţare prescrisă variabilă

CAPITOL 4 - GRAFICELE PARAMETRILOR GEOMETRIEI CĂII

Sec ţ iunea 1 Realizarea graficelor parametrilor geometriei că ii

Art. 27 - (1) Sistemul de măsur ă TMC permite întocmirea graficelor fiecărui parametru

aferent geometriei căii, într-un mod asemănător celor trasate de peniţele vagoanelor mecanice demăsur ă, care sunt reglementate în instrucţia 329.

(2) Graficele parametrilor se redactează pe file format A3, care în caz de interes deosebitasupra unei anumite por ţiuni de cale, se pot pune succesiv în ordinea tipăririi şi potforma banda asemănătoare cu cea cunoscută de specialiştii din domeniu.

(3) Pe fondul colii se trasează linii de referinţă asemenea celor de pe banda de la vagoanelemecanice, iar de o parte şi de alta a acestor linii de referinţă se trasează caroiajul ceindică limitele de prag aferente categoriei de gravitate a defectelor.

(4) Figura 2 prezintă un extras dintr-un asemenea grafic, efectuat din datele înregistrate pe

traseul Bucureşti Nord-Constanţa, la între Km 3+000 şi Km 4+150, în data 29.04.2004.(5) În acest grafic se pot vedea trasate caroiajele ce reprezintă limitele pragurilor

categoriilor de gravitate a valorilor defectelor diferiţilor parametri.

Art. 28. Când graficul se rulează pe ecranul calculatorului, atât în timp real cât şi înOffBoard, se pot citi valorile parametrilor în orice punct de pe ecran marcat cu mouse-ul.

Art. 29. Astfel la partea de sus în stânga ecranului, în cazul plasării săgeţii mouse-lui într-unanumit punct pe linia de referinţă a graficul oricărui parametru, apar afişate următoarele valoriaferente parametrului respectiv:

a)

poziţia kilometrică din cale, corespunzătoare plasării pe grafic vârful săgeţii mouse-lui;b) valoarea absolută maximă a amplitudinii parametrului, redată cu semnul aferent pe o

lungime de cca. 10 m;

c) valoarea absolută minimă a amplitudinii parametrului, redată cu semnul aferent pe o


17/141




Art. 37 - (1)

lungime de cca. 10 m;

d) valoarea absolută medie a amplitudinii parametrului, redată cu semnul aferent pe aceeaşilungime de cca. 10 m.

Art. 30. Se poate dimensiona mărimea şi poziţia pe ecranul monitorului, a ferestrei în care setrasează graficele parametrilor pe ecran.

Art. 31. Graficul fiecărui parametru afişat, se poate amplasa în orice poziţie pe suprafaţaactivă de afişare pe ecran, adică linia de referinţă se poate glisa la stânga/ dreapta, iar liniile de prag,respectiv curba valorilor parametrului se mută şi ele în mod corespunzător.

Art. 32. În timpul efectuării măsur ătorilor şi derulării pe ecranele a graficelor, respectiv arapoartelor întocmite, se pot schimba oricând de către operator următoarele:

a)

culoarea de trasare a oricărui dintre graficele parametrilor (culoarea poate fi aleasă dintr-o paletă de 16 variante);

b) culoarea de fond a ferestrei pe care se trasează graficele;

c) valoarea factorului de scar ă de reprezentare pe grafic a valorilor amplitudinilor parametrilor;

d) culoare prestabilită pentru liniile de prag;

e) afişarea sau nu, a oricăruia dintre parametri disponibili în lista de calcul.

f) Configurarea graficelor pe diagrama derulată pe monitor, precum şi schimbarea culorilorşi a scărilor de reprezentare în timp real, nu afectează configuraţia tipărită a diagramei.

Art. 33.

Un extras dintr-un grafic al valorilor parametrilor geometriei căii, faţă de liniile dereferinţă aferente, este prezentat în Figura 3 de mai jos.

Art. 34. În Figura 17 se prezintă un grafic care arată evoluţia valorilor parametrilor ce redauuzurile şinelor , precum şi poziţia pe verticală a acestora.

Art. 35. Por ţiunile graficelor din afara liniilor de limite ale pragurilor, se trasează pediagramă colorat diferit de culorile cu care se trasează por ţiunile de grafic ce se situează pe fâşiacreată între pragul pozitiv şi cel negativ.

Art. 36. Por ţiunile din grafice ce reprezintă defectele, adică păr ţile din grafice ce depăşescliniile de prag, sunt reprezentate pe ecranele monitorului cu o culoare diferită de cea prin care setrasează graficul între liniile de prag. De regulă se alege culoarea roşie, ca să fie uşor de observat.

Sec ţ iunea 2 Tipă rirea graficelor parametrilor geometriei că ii

La tipărirea graficului pe file de format A3, în colţul din stânga sus, a filei, sescrie poziţia km-trică de la care începe derularea graficului pe pagina respectivă.

(2) În colţul din dreapta sus, se marchează numărul paginii din setul de pagini aferentegraficului rulat din runda de măsur ători, sau din fişierul respectiv analizat în OffBoard.

(3) Figura 2 prezintă un extras dintr-un grafic, efectuat din datele înregistrate pe traseulBucureşti Nord-Constanţa, la între Km 3+000 şi Km 4+150, în data 29.04.2004.

(4) În acest grafic se pot vedea trasate caroiajele ce reprezintă limitele pragurilorcategoriilor de gravitate a valorilor defectelor diferiţilor parametri.


18/141




Art. 38 - (1)

Art. 39 - (1)

Art. 41 - (1)

La tipărirea graficului pe file de format A3, în colţul din stânga sus, a filei,se marchează poziţia km/hm/m-trică de la care începe graficul pe pagina respectivă, iar în dreaptasus, apare numărul paginii din setul de pagini aferente graficului rulat din fişierul respectiv.

Sec ţ iunea 3 Repartizarea parametrilor pe grafice ş i denumirile acestora

În partea de sus a graficului (pe verticală), deasupra zonei/liniei de zero, veziFigura 2, se marchează denumirile abreviate ale parametrilor geometriei căii şi viteza de circulaţie aTMC în timpul măsur ătorilor, precum şi scările de reprezentare a valorilor amplitudinilor acestora.

Art. 40. Denumirile prescurtate şi în extenso ale acestora, pentru principalii parametri posibilde prezentat pe grafice sunt redate mai jos, după cum urmează:

a) Ddr = Direcţia măsurată pe şina din dreapta, reprezentată la scara 1 : 2, având de o parte side alta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor de gradul 3;

b) Ddr = Direcţia măsurată pe şina din stânga, reprezentată la scara 1: 2, având de o parte side alta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor de gradul 3;

c) h = supraînălţarea, prezentată la scara 1:4, având trasate de o parte şi de alta a liniei dereferinţă, liniile reprezentând limitele defectelor de gradul 3;

d) E = ecartamentul căii, măsurat la osia #1, reprezentat la scara 1:2, având de o parte si dealta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor de gradul 3;

e) NLdr = Nivelul în lung măsurat pe şina din dreapta căii, reprezentat la scara 1:2, avândde o parte si de alta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor degradul 3;

f) NLst = Nivelul în lung măsurat pe şina din stânga căii, reprezentat la scara 1:2, având de o parte si de alta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor de gradul 3;

g) T2,5 = Torsiunea măsurată pe bază de lungime 2,5 m, reprezentată la scara 1:4, avândde o parte si de alta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor degradul 3;

h) T7,5 = Torsiunea măsurată pe bază de lungime 7,5 m, reprezentată la scara 1:4, avândde o parte si de alta a liniei de referinţa, liniile reprezentând limitele defectelor degradul 3;

i) 10000/R = Curbura căii, reprezentată ca valoare 10.000/R (unde R = raza caii), la scara1:1, încât valoarea razei se obţine prin împăr ţirea lui 10.000 la valoarea citită pe grafic.

j) Decl = declivitatea căii reprezentată la scara 1:1;

k) Vit = viteza de deplasare a TMC, în timpul măsur ării, reprezentată la scara 1: 10.

Sec ţ iunea 4 Zona de suprapunere formate A3, pentru realizare grafic-band ă

Se pot realiza por ţiuni continue de grafic, sub formă de bandă, pe care să sereprezinte continuu lungimi mult mai mari decât un km de cale măsurată, care-i reprezentat pe fiecareformat A4.

(2) - Realizarea graficului bandă este facilitată de banda orizontală gri de la partea de sus afiecărui format A3 pe care sun trasate graficele. este editată o bandă gri, de lăţime 20 mm care estetrasată orizontal pe toată lungimea formatului A3.

(3) - Graficele de pe fila anterioar ă se repetă pe zona transversală a benzii gri, astfel încât


19/141



având locul marcat foarte precis, prin suprapunerea filelor A3 consecutive la reperele marcate, sefacilitează realizarea graficului sub formă de bandă, pe por ţiunea de cale dorită.


Art. 45 - (1)

(4) - Banda constituită din mai multe pagini consecutive A3, este asemănătoare cu banda

clasică continuă, pe un anumit sector de cale ce se doreşte să fie studiat în ansamblu.

Sec ţ iunea 5 Informaţ ii marcate pe partea stâ ngă a formatului graficului A3

Art. 42. Pe partea stângă a graficului sunt înscrise o serie de informaţii şi se afişează şi oserie de semne grafice şi linii care facilitează interpretarea graficelor parametrilor.

Art. 43. Informaţiile marcate/înscrise pe partea stângă a formatelor A3 a graficelor sunturmătoarele:

a) poziţia kilometrică sau hectometrică, marcate cu linii orizontale pe toată lungimea

formatului.b) kilometrul înscris pe bandă este urmat de lungimea ultimului km măsurat, care poate fi

mai mare sau mai mică de 1000m.

c) lungimea km este încadrată în paranteze triunghiulare şi este poziţionată încât vârfulultimei paranteze atinge linia de marcare a km.

d) numele reperelor fixe şi poziţia lor km-trică se pot introduce de operator în timp real de latastatura calculatorului client, de la care măsoar ă, de la cutia cu butoane, sau automat dincalculator (din baza de date a traseului, numită ”Facility”, vezi Art. 82 - (1), (2) - şi (3) - .

Art. 44. Operatorul poate să corecteze poziţiile km/hm-trice măsurate de TMC, efectuândsincronizarea cu kilometrajul afişat pe teren, astfel:

a) orice alt reper nominalizat şi introdus de operator, incluziv diferite informaţii sunt afişatetot pe marginea stângă a graficului;

b) reperele şi punctele fixe, care sunt materializate prin înscrierea denumirii acestora, sau prin simbolurile corespunzătoare, ca de exemplu poduri, tuneluri, treceri la nivel, aparatede cale, punctele caracteristice ale curbelor etc.;

c) Lungimile reperelor fixe, sau a por ţiunilor limitate de punctele caracteristice alecurbelor, sunt materializate prin trasarea pe grafic a unei linii continue îngroşată,

paralelă cu margine din stânga a graficului/monitorului, sau a formatului pe care se

tipăreşte graficul;d) Scara de reprezentare a lungimilor este 1:5000 pe latura mică a formatului A3;

Coordonarea măsur ătorilor din baza de date determină crearea unui nou fişierde câte ori se schimbă numărul liniei măsurate, la ieşirea/intrarea într-o altă regională/secţieL/ districtL; se crează fişier nou şi la schimbarea firului de circulaţie, sau oricând doreşte operatorul.

(2) - Marcarea cu ajutorul datelor din baza de date a poziţiei kilometrice din cale, respectiv a poziţiei reperelor şi punctelor fixe, permite verificarea corectitudinii înscrierii datelor în baza de dateIRIS.

(3) - În rapoartele reperelor sau punctelor fixe poate apărea marcarea dublă a aceloraşirepere/puncte fixe, aceasta se realizează odată prin marcare automată din baza de date şi odată carezultat al marcării de către operator prin sincronizarea corespunzătoare a locaţiei cu poziţia reală,din cale.


20/141




(4) - Marcarea dublă facilitează verificarea locaţiilor corecte ale reperelor/pactelor fixe dincale, care au fost introduse în baza de date de traseu prin intermediul încărcării ace4astora în baza dedate IRIS.

(5) - Corectitudinea locaţiei unui reper din cale se poate verifica şi pe o a treia cale, adică cuajutorul coordonatelor GPS, care se înregistrează la fiecare 25 cm parcur şi în cursa de măsur ători.

Figura 2 Ex. de Grafic cu caroiaje km3,00 – km4,15, Buc - C- ţ a_29.04.04, fi şier 800_L121_1_01

Sec ţ iunea 6

Antetul afiş at / tipă rit pe formatele graficelor

Art. 46 - (1) Pentru facilitarea identificării rapide a oricărei file A3, pe care sunt tipăritegrafice ale parametrilor, sau a unei file A4, pe care sunt tipărite diferite rapoarte, la partea superioar ă acestor formate se tipăreşte un antet.

(2) - Antetul conţine date şi informaţii care se înregistrează odată cu informaţiile prelevatedin cale, care facilitează localizarea în spaţiu şi timp a măsur ătorilor cu ocazia analizei ulterioare, saua întocmirii graficelor şi rapoartelor aferente.

Art. 47. Aceleaşi date apar în zonele menţionate ale formatelor tipărite, sau pe ecranele

monitoarelor, cu ocazia rulării/ analizării/ compar ării fişierului în OffBoard, după înregistrare.Categoriile de informaţiile conţinute în antet sunt:

a) ruta de măsurare, de ex. Bucureşti – Cluj;

b) numărul liniei de circulaţie pe care pe care TMC efectuează măsur ătorile, de ex. în cazul


21/141




rutei Bucureşti – Cluj, numărul liniei de circulaţie poate fi la un moment dat L300, L316,L200 etc;

c) regionala CFR, căreia-i apar ţine tronsonul de linie pe care TMC efectuează măsur ătorile;

d) secţia L, căreia-i apar ţine tronsonul de linie pe care TMC efectuează măsur ătorile;

e) districtul L, care întreţine sectorul de linie pe care TMC efectuează măsur ătorile;

f) numărul firului de circulaţie, sau numărul liniei din staţie pe care TMC efectuează măsur ătorile;

g) numele Centrului de Electrificare (CE), pe raza căruia TMC efectuează măsur ătorile.Acesta se menţionează separat, deoarece de regulă, limitele CE nu coincid cu limitelesecţiilor L, sau cele ale districtelor L;

h) viteza de circulaţie a sectorului de linie pe care TMC efectuează măsur ătorile. Aceasta

poate fi schimbată la crearea unui nou fişier. Viteza liniei poate fi schimbată manual, încadrul aceluiaşi fişier de date (f ăr ă extensie), sau în mod automat din baza de date la poziţia unde este prevăzută o schimbare de viteză;

i) data calendaristică în care s-au efectuat măsur ătorile şi a fost creat/salvat fişierul de date;

j) denumirea codificată a fişierului de date, care are întotdeauna extensia *.DAT, ce esteadăugată automat de sistemul de măsur ă la numele fişierului introdus de către operator.

k) Informaţiile din antetul de mai sus la punctele a) – j), în cazul rulării graficelor pe ecranulmonitorului, sun prezentate în partea de jos a formatului, ca în Figura 3.

Art. 48. Informaţiile enumerate mai sus, se refer ă la fişierul care se înregistrează, sau din care

s-au extras datele cu ocazia analizei în timp real, respectiv la identificarea por ţiunii de cale măsurată,şi coordonatele de timp privind înregistrarea fişierului.

Sec ţ iunea 7 Structura numelui atribuit fiş ierelor de date ş i celor de rapoarte

Art. 49. Antetul include şi numele codificat al fişierului în care se înregistrează datelemăsurate pe un anumit sector de cale.

Art. 50. Numele fişierului de date este dat de operator, iar când se măsoar ă cu baza de date,numele fişierului este asignat în mod automat. Structura codificată a numelui fişierului, de ex. fişierulnumit L300_L157_01_05, conţine următoarele informaţii:

a) numărul liniei (L300), pe care se deplasează TMC efectuând măsur ătorile, vezi şi Art.47 b);

b) numărul districtului L (L157), pe raza căruia este situată por ţiunea de linie măsurată deTMC, vezi şi Art. 47e). Numele codificat al districtului începe cu litera L, ce semnifică faptul că-i district de linie; prima cifr ă se alege din cifrele 1-8 şi indică numărul regionaleide căi ferate (nr. 1-> regionala Bucureşti, respectiv nr. 8 -> regionala Constanţa), înexemplul dat regionala Bucureşti;

c) cifra a 2-a indică numărul secţiei L în cadrul regionalei, în exemplul dat secţia L nr. 5, dincadrul regionalei Bucureşti;

d)

cifra a 3-a indică numărul districtului L, în ex. dat districtul L nr. 7, de pe raza secţiei Lnr. 5, apar ţinând regionalei nr. 1, adică Bucureşti;

e) cele 2 cifre din grupul al treilea indică numărul firului de circulaţie, sau numărul liniei dinstaţie pe care se măsoar ă. În exemplul. de mai sus, firul unu, sau linia una din staţie;


22/141




f) cifrele din ultimul grup reprezintă numărul curent al fişierului, în exemplul de mai susfişierul nr. 01 (unu). Oricărui fişier nou creat pe raza aceluiaşi district L, şi se va atribuinumărul succesiv numărului fişierului anterior. De câte ori TMC trece pe o linie, care are

alt număr, sau intr ă într-o altă secţiei L, numerotarea fişierelor reîncepe de la nr. 1 (unu),deci fişierul nou creat va primi nr. 01 (unu);

g) Cele patru grupuri de cifre din numele fişierului, combinate sau nu, cu litere, suntdespăr ţite prin liniuţe underscore.

Figura 3 Graficul de afi şare a geometriei c ăii pe un aparat de cale

Art. 51 - (1) Prin redarea valorilor de depăşire în culori diferite se facilitează apreciere stării căiidint-o privire, putând evalua pregnanţa depăşirilor, acestea fiind redate în culori vii, de regulă în roşu.

(2) - Din considerente economice graficele se tipăresc în alb-negru, dar mărimea defectelor, adică por ţiunile de curbe reprezentând depăşirile limitelor, sunt prezentate şi se pot citi din raportul defectelor, careîn documentaţia tehnică a TMC, este denumit RAPORTUL DEFECTELOR, sau RD (acesta se mainumeşte şi ”Raportul de Excepţii), care de asemenea se emite ori de câte ori se trasează un grafic.


23/141




(3) - Atât în timpul creării graficelor la bord, în timp real, cât şi în OffBoard, programul EMGraph, permite operatorului să aleagă diferite opţiuni de conţinut, formă şi culoare a graficelor

parametrilor afişate pe ecranele monitoarelor. Modificările se fac prin comenzi de la tastatur ă, sau cu

butoanele mouse-lui.(4) - În Figura 3 şi Figura 4 se prezintă un eşantioane din graficul trasat pe monitor pe linia

300 pe regionala Braşov în zona km 172-173 şi de pe regionala Bucureşti în zona Km 132-33.Acestea includ şi aparate de cale, curbe şi un pod (în Figura 4).

Figura 4

Graficul de afi şare a geometriei c ăii, în aliniament/curbă, cu relevare defectelor în roşu


24/141



CAPITOL 5 - RAPOARTELOR REALIZATE DE TMC


Art. 52 - (1)

Sec ţ iunea 1 Î ntocmirea rapoartelor parametrilor geometriei că ii

Pe lângă graficele elaborate şi derulate pe monitoare, respectiv tipărite în timp real,TMC în urma analizei valorilor parametrilor TMC întocmeşte şi diferite rapoarte. Rapoartele sunt derulate

pe monitoare putând fi şi tipărite la imprimantă, pentru analiza imediată a geometrici căii.

(2) - Aceleaşi rapoarte pot fi afişate pe ecranele, respectiv tipărite la imprimante, înOffBoard; tipărirea se efectuează pe hârtie format A3, iar pe grafice este redată evoluţiei valorilorfiecărui parametru selectat/ analizat/ afişat/ tipărit, vezi rapoartele din Figura 5, Figura 7, Figura 8, Figura 9, Figura 10 şi Figura 11.

Art. 53. Rapoartele principale întocmite în timp real, care pot fi înregistrate separat în

calculator, dar pot fi şi tipărite în timp real în cadrul raportului defectelor, acestea sunt:a) Raport Defectelor – RD în care se prezintă în Figura 5 şi Figura 6, iar în Figura 7, Figura

8, Figura 9 şi Figura 10 se prezintă rapoarte RD mixate cu alte elemente;

b) Raportul Reperelor/Punctelor Fixe RPF, care se pot vedea intercalate printre defectele dinrapoartele defectelor, prezentate în Figura 7, Figura 8, Figura 9 şi, Figura 10;

c) Raportul CFR Sumă, din care un extras este prezentat în Figura 7, Figura 8, Figura 9 şiFigura 10 pentru geometria căii şi în , pentru geometria şinelor;

(3) - Raportul cu Indici de Calitate - TQI-, este în Figura 8, Figura 9, Figura 10, Figura 13 şi Figura 14.


25/141




Figura 5 Raportul Defectelor, pe linia Bucureşti – Ghergani, Firul II


26/141




Figura 6 Raportul Defectelor, combinat cu repere/puncte fixe pe Bucureşti – Ghergani, Firul II

Figura 7

Raport Repere Fixe +Raportul Sumă +Raportul TQI, pe linia Bucureşti – Ghergani, Fir II

RAPORT DEFECTE PAGINA 261, 000 REGIONALA BUCURESTI LINIA 500

DISTRICT 122 CENTRU EL BUCUREŞTIFIR 1 VITEZA 120

DE LA Buc. Basarab PANA LA IaşiDATA 26.02.2004 FIŞIER 500_ 122_1_03.DAT

====================================================================--DE LA---PANA LA- LUNG. MAXIM DEFECT CLASA

FIR KM M KM M M PARAMETRU VALOARE --LOC.-- EXC DEF REST. VIT

====================================================================1 61, 000 FIŞIER 500_ 122_1_03.DAT1 61, 000 Sequence CRESCĂTOR1 61, 000 VITEZA 1201 61, 000 CENTRU EL BUCUREŞTI1 61, 000 ID: EM-130 CFR ROMÂNIA1 61, 000 CLASA 21 61, 477 T: TAPENUMBER: 1 [44.93017960|26.05295563| 142]1 61, 618 >>> SEMNAL [44.93055344|26.05466270| 142]1 61, 820 61, 822 2 DENIVELARE IN LUNG S 18 61, 821 2 A3 VN1 61,1007 Pornit >>> TRECERE LA NIVEL [44.93157959|26.05936813| 141]1 61,1018 Fine >>> TRECERE LA NIVEL ( 11 [44.93161011|26.05950165| 141]1 61,1035 Pornit >>> POD AERIAN [44.93165588|26.05970764| 141]1 61,1047 Fine >>> POD AERIAN ( 12) [44.93168640|26.05985260| 141]

CFR SUMMARY 61, 000 62, 000 DEFECTUL Nr.DEFECT Nr.PUNCTE LUNGIMEA3 1 100A-LUNGIM 2TOTAL PUNCTE 100LIMITARE DE VITEZA 120


27/141




1 61,1106 KM 62 [44.93184280|26.06056404| 141]

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| TQI (2.00) | E | hr | NLdr r | NLst r | T7.5 r | Ddrr | Dstr | TOTAL |--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

| 0 200 | 2.47 | 3.28 | 5.72 | 5.99 | 4.79 | 2.54 | 1.64 | 26.43 || 200 400 | 2.21 | 2.94 | 4.38 | 3.79 | 4.39 | 2.66 | 2.04 | 22.40 || 400 600 | 2.67 | 2.76 | 5.93 | 6.15 | 4.08 | 2.88 | 2.13 | 26.60 || 600 800 | 3.71 | 4.65 | 7.77 | 6.84 | 6.98 | 4.41 | 4.58 | 38.94 || 800 1000 | 3.80 | 3.92 | 7.78 | 8.35 | 6.05 | 3.35 | 3.42 | 36.66 || 1000 1106 | 2.60 | 4.38 | 4.35 | 5.73 | 6.51 | 2.94 | 3.36 | 29.87 || 61,0 62,0 | 3.23 | 3.67 | 6.28 | 6.34 | 5.50 | 3.21 | 3.01 | 31.24 |-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT DEFECTE PAGINA 263, 000 REGIONALA BUCUREŞTI LINIA 500

DISTRICT 122 CENTRU EL BUCUREŞTIFIR 1 VITEZA 120

DE LA Buc. Basarab PANA LA IaşiDATA 26.02.2004 FISIER 500_ 122_1_03.DAT

================================================================--DE LA-- -PANA LA- LUNG. MAXIM DEFECT CLASA

FIR KM M KM M M PARAMETRU VALOARE --LOC.-- EXC DEF REST. VIT

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| TQI (2.00) | E | hr | NLdr r | NLst r | T7.5 r | Ddrr | Dstr | TOTAL |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 200 | 2.01 | 2.78 | 3.77 | 3.78 | 4.20 | 2.38 | 2.41 | 21.33 || 200 400 | 2.70 | 3.15 | 6.16 | 5.89 | 4.74 | 2.60 | 3.43 | 28.67 || 400 600 | 2.86 | 2.71 | 7.03 | 5.27 | 4.24 | 2.56 | 3.93 | 28.60 || 600 800 | 2.88 | 4.21 | 10.11 | 9.98 | 6.09 | 2.32 | 2.82 | 38.40 || 800 943 | 2.77 | 3.88 | 10.56 | 10.89 | 5.24 | 2.52 | 2.97 | 38.83 |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 62,0 - 63,0 | 3.03 | 3.37 | 7.75 | 7.44 | 4.93 | 2.47 | 3.17 | 32.16 |

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 63, 026 63, 034 8 TORSIUNEA 7.5m 21 63, 026 2 N3 VN1 63, 027 63, 033 6 DENIVELARE TRANSVERS 14 63, 033 2 DT3 VN1 63, 039 63, 040 1 DENIVELARE IN LUNG S - 23 63, 039 2 J3 VN1 63, 045 63, 047 2 DENIVELARE IN LUNG S 17 63, 046 2 A3 VN1 63, 045 63, 047 2 DENIVELARE IN LUNG D 19 63, 046 2 A3 VN1 63, 057 63, 059 1 DENIVELARE IN LUNG D -21 63, 058 2 J3 VN1 63, 057 63, 058 1 DENIVELARE IN LUNG S -20 63, 058 2 J3 VN1 63, 088 Pornit >>> APARAT CALE [44.93457413|26.07303238| 141]

1 63, 082 63, 083 1 TORSIUNEA 7.5m 14 63, 082 2 V3 VN1 63, 085 63, 090 5 DENIVELARE TRANSVERS 13 63, 089 2 DT3 VN1 63, 089 63, 093 4 TORSIUNEA7.5m - 15 63, 090 2 V3 VN1 63, 114 Fine >>> APARAT CALE ( 26) [44.93464279|26.07334709| 141]

1 63, 119 Pornit >>> TRECERE LA NIVEL [44.93465805|26.07340813| 141]

1 63, 134 Fine >>> TRECERE LA NIVEL ( 15 [44.93469620|26.07359314| 141]1 63, 179 Pornit >>> APARAT CALE [44.93481827|26.07414055| 141]

1 63, 176 63, 177 1 DENIVELARE IN LUNG D 16 63, 177 2 A3 VN1 63, 176 63, 178 2 DENIVELARE IN LUNG S 19 63, 177 2 A3 VN1 63, 208 Fine >>> APARAT CALE ( 29) [44.93489456|26.07449150| 141]

1 63, 221 Pornit >>> APARAT CALE [44.93492889|26.07464981| 141]1 63, 256 Fine >>> APARAT CALE ( 35) [44.93501663|26.07507515| 141]

1 63, 264 Pornit >>> APARAT CALE [44.93503952|26.07517242| 141]1 63, 274 63, 275 1 DENIVELARE IN LUNG S 15 63, 275 2 A3 VN1 63, 282 63, 283 1 TORSIUNEA 7.5m 15 63, 282 2 V3 VN1 63, 302 Fine >>> APARAT CALE ( 39) [44.93514252|26.07563591| 141]

1 63, 300 63, 303 3 TORSIUNEA 7.5m -15 63, 303 2 V3 VN1 63, 303 63, 308 5 DENIVELARE TRANSVERS -13 63, 307 2 DT3 VN1 63, 309 63, 312 2 TORSIUNEA 7.5m 15 63, 311 2 V3 VN1 63, 700 63, 701 2 DENIVELARE IN LUNG S 19 63, 701 2 A3 VN1 63, 700 63, 702 2 DENIVELARE IN LUNG D 21 63, 701 2 A3 VN1 63, 715 63, 716 1 DENIVELARE IN LUNG D 17 63, 715 2 A3 VN1 63, 715 63, 716 1 DENIVELARE IN LUNG S 17 63, 715 2 A3 VN


28/141


29/141




Figura 9 Raport CFR SUM Ă, combinat cu raport TQI, pe linia 500, km63 – km64

Figura 10

Raport CFR SUM Ă, combinat cu raport TQI, pe linia 500, km 263 – km 264Art. 54. Sistemele TMC de analiză a datelor permit elaborarea şi a altor rapoarte facilitând

stocarea informaţiilor şi altă formă decât forma specifică a fişierelor tip *.DATA.


30/141




Art. 55. Rapoartele transpun sub formă numerică informaţiile din fişierele, tip. În Figura 11 se prezintă un raport în , ce poate fi importat în Excel.

Figura 11 Exemplu de fi şier UpLoad, pe linia 300, km 141- km 142

Art. 56 - (1) Se poate seta unui timp de aşteptare pentru defectele afişate pe ecran, încât undefect, înainte să fie trimis la tipărire, să r ămână afişat pe ecran, o perioadă de timp limitată, setabilă, încât


31/141



operatorul să poată lua decizia asupra unui defect eronat, sau un reper fix introdus greşit.


Art. 57 - (1)

(2) - Timpul admis pentru ştergerea acestor defecte sau repere fixe eronate, este posibildeterminat de valoarea tipului, în [s] stabilit pentru întârzierea tipăririi la imprimantă, care poate ficrescu sau diminuat de către operator.

(3) - Rapoartele sunt realizate din datele furnizate, prin analizarea valorilor instantanee alefiecărui parametru. Cu programul de editare a defectelor permite tipărirea şi stocarea acestora într-unfişier separat, realizat în format , putând fi ulterior importat în Word/Excel.

Sec ţ iunea 2 Raportul Defectelor geometriei că ii - RD

Raportul Defectelor, denumit în continuare RD, conţine informaţii organizateîntr-o formă ordonată corespunzătoare derulării km-trajului pe calea măsurată.

(2) - Pe ecranele monitoarelor RE rulat în timp real la bordul TMC, sau în timpul analizelorulterioare în OffBoard defectele se redau colorate, totuşi toate rândurile din RD, atât defectele, cât şiRPF, se tipăresc numai în negru.

(3) - RD evidenţiază pentru fiecare parametru analizat intervalul pe care valorarea acestuiadepăşeşte valoarea limitei de prag, respectiv locaţia în care defectul are valoarea maximă pe intervalulcorespunzător, precum şi alte informaţii ce facilitează consultarea acestora.

Art. 58. Denumirile prescurtate ale categoriilor de informaţii incluse în fiecare coloană, sunt prezentate pe primul rând al RD, chiar sub antetul fiecărei file a RD, care sunt:

a) titlul Raport Defecte, care este marcat sus la mijlocul filei;

b)

în colţul dreapta sus este numărul paginii în RD curent;c) sub titlu sunt redate o serie de informaţii ce constituie antetul RD, iar în rândul 2 se redă

poziţia km-trică unde începe prezentarea datele pe fila respectivă de RD;

Art. 59. Antetul fiecărei file RD (vezi Figura 12, de mai jos) include date generale, identicecu cele din antetul fiecărei file A3, pe care se imprimă graficul, respectiv cucele din partea stânga-josa ecranului monitorului pe care se rulează graficele geometriei căii, care sunt:

a) nr. regionalei;

b) nr. liniei, sau a direcţiei pe care se efectuează măsur ătoarea;

c) nr. secţiei L;

d)

nr. districtului L;

e) numele centrului de electrificare pe raza cărora măsoar ă TMC;

f) nr. firului de cale pe care se măsoar ă şi căruia i se efectuează RD;

g) viteza de circulaţie a TMC în timpul măsur ătorii;

h) numărul districtului L pe raza căruia începe măsur ătoarea şi a celui pe raza căruia setermină măsur ătorile în cursa respectivă;

i) data la care s-au efectuat măsur ătorile;

j) numele fişierului în care se stochează datele geometriei căii măsurate, care nu este identiccu cel al fişierului în care se salvează Raportul Defectelor.

Art. 60. RD, precum ;i celelalte rapoarte întocmite de programele de la bordul TMC, saucele de analiză în OffBoard, se editează pe coloane sub formă tabelar ă, vezi Figura 8, Figura 9, Figura 10, Figura 13 şi Figura 14.


32/141




Figura 12 Raport RD + Puncte Fixe + Raport Sumă, tip CFR


33/141




Art. 63 - (1)

Sec ţ iunea 3 Prezentarea ş i organizarea informaţ iilor î n Raportul Defectelor RD

Art. 61. În raportul RD informaţiile, prezentate pe coloane verticale, sunt corelate cu modul

de desf ăşurare a măsur ătorilor şi conţin detalii asupra fiecărui defect, a cărui valoare depăşeştelimitele de referinţă, faţă de care se analizează parametrii geometrie căii.

Art. 62. Denumirile prescurtate ale categoriilor de informaţii incluse în fiecare coloană, sunt prezentate pe primul rând al RD, chiar sub antetul fiecărei file a RD, care sunt:

a) Coloana 1: < FIR >, redă numărul firului de circulaţie, pe care se efectuează măsur ătorilecurente, sau numărul liniei din staţie;

b) Coloana 2: , redă poziţia km/hm/metrică de la care valoarea parametruluidepăşeşte linia de prag, fixată pentru declararea defectelor parametrului analizat;

c)

Coloana 3: < PÂNĂ LA KM/M >, redă poziţia km/hm/metrică la care valoarea parametrului analizat revine sub valoarea fixată pentru declararea defectelor pentru parametrul analizat;

d) Coloana 4: < LUNG M >, redă lungimea, de regulă în [m], pe care se extinde defectul,adică lungimea din cale, pe care valorile parametrului depăşesc limita de prag fixată;

e) Coloana 5: < PARAMETRU >, redă numele parametrului, scris în extenso, care are undefect. Tot în această coloană se scrie şi numele Reperelor Fixe, care dacă a fostsincronizat din baza de date „Facility” se marchează cu o steluţă în partea dreaptă, iar dacă a fost introdus manual este f ăr ă steluţă;

f)

Coloana 6: < VALOARE MAXIMĂ >, redă valoarea maximă a defectului, reprezintă valoarea cea mai mare a amplitudinii parametrului pe intervalul pe care s-a declarat defectul;

g) Coloana 7: < DEFECT LOC >, redă poziţia km/m-trică la care parametrul analizat,respectiv defectul are valoare maximă;

h) Coloana 8: < CLASA >, redă categoria/clasa de precizie a cărei limite de prag suntluate ca referinţe pentru efectuarea analizei valorilor parametrilor măsuraţi. Această coloană numită iniţial ”CLASA”, pentru măsur ătorile efectuate cu TMC la CFR, până la încadrarea liniilor în clase, a fost împăr ţită în 2 sub-coloane; în prima numită ”EXC”, se menţionează numărul clasei de referinţă; în a doua numită ”DEF”, semenţionează denumirea simbolică a defectului şi gradul defectului, şi numărul limitei

de prag, care a fost depăşită de valoarea defectului. Denumirile sunt cele cunoscute laCFR, din instrucţia 329 (care se refer ă la măsur ătorile efectuate cu vagoanele mecanicede măsur ă a defectului căii), de ex. C4, V3, L5, A3, N3, R3 etc;

i) Coloana 9: < REST VIT >, menţionează viteza recomandat�

s4-automotor masurat calea

Documents