plan de lectie chistul ovarian

CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010

Grecu Nicoleta | 1

Plan de lecţie

Chistul de ovar In ovar se pot dezvolta tumori dure ( fibromul de ovar) sau maligne (cancerul primitiv

ovarian sau metastatic, de obicei secundar cancerelor digestive).

Se pot dezvolta şi o serie de tumori cu potentă endocrină care mărind secreţia hormonală

ovariană se manifestă prin acţiunile specifice ale acestor hormoni, tumorile granuloase sau ale

tecii - feminizate şi adenoblastomul masculinizat.

între tumorile solide maligne şi cele chistice benigne există un tip intermediar: tumorile

vegetante ale ovarului. Chistul de ovar este o tumoare care se dezvoltă pe seama ovarului. Ea

reprezintă numeroase variaţii în ceea ce priveşte dimensiunile, conţinutul, benignitatea. Caracterul

clinic comun al acestor tumori ovariene este existenţa unei pungi în care se găseşte o colecţie mai

mică sau mai mare de lichid.

Sunt trei tipuri de chisturi ovariene :

> dremoid

> mucoid

> seros

Chistul dermoid Chistul dermoid este o formaţiune embrionară, anexată ovarului încă din stadiile primitive

de dezvoltare. Dimensiunea acestui chist este variabilă, de obicei nu depăşeşte mărimea unei

portocale, dar uneori poate fi cât un cap de adult.

Sediul este obişnuit unilateral, dar deseori este bilateral. Consistanţa lor este inegală, având

părţi dure şi părţi moi. Conţinutul lor este foarte variabil fiind în general constituit dintr-o

substanţă grăsoasă de aspectul untului topit, de culoare gălbuie în care se găsesc diverse ţesături,

părţi de organe sau chiar organe : peri, dinţi, unghii, rudimente de ochi, urechi, substanţă nervoasă

sau ţesut glandular ( epifiza suprarenală, tiroida, glanda mamară etc). aproape că nu există organ

care să nu fi fost identificat cu excepţia ovarului sau testicolului, care nu s-au găsit niciodată.

Acest fapt este luat ca o dovadă că dezvoltarea se face din celulele somatice primitive şi niciodată

din cele sexuale.

Peretele acestui chist este caracteristic : el are aspectul pielii, perfect şi complet

reprezentată cu toate straturile ei, formaţiunile ei, inclusiv glandele sudoripare, sebacee, peri.

Chistul dermoid se poate infecta şi supura sau canceriza. El poate de asemenea să coexiste

cu sarcina.

Chistul mucoid Este relativ frecvent: în orice caz el reprezintă aproape o treime dintre toate tumorile

ovariene. Provine fie din insule epitaliale cilindrice de origine embrionară, care rămân în ovar,

fie este o altă varietate de formaţie embrionară ca şi chistul dermoid, constituită numai din ţesut

mucoidal.

Capacitatea lui variază în limite foarte mari de la câţiva mililitri până la câţiva zeci de

litri.

De obicei unilaterale sunt formate dintr-o pungă mare principală şi alte câteva mai mici.

In interior prezintă mici vegetaţii, cu atât mai numeroase cu cât există mai multe pungi.

Conţinutul este format dintr-o substanţă vâscoasă mucoidă cu diverşi fermenţi

asemănători cu cei din intestin : pepsina, ripaza, etc.


Grecu Nicoleta | 2

Peretele este format în general din două straturi: unul experior fibros în care se găsesc

vasele sale şi altul intern, epiteliul.

Dezvoltarea sa în ovar este lentă, dar continuă, el ajungândprin distensie şi compresiune

să distrugă complet substanţa ovariană.

Chistul seros

Provine din epiteliul de înveliş al ovarului sau din resturile provenite din transformările

succesive pe care le suferă ovarul în cursul dezvoltării lui embrionare. De obicei conţine o

singură cavitate.

Dimensiunile variază în limite foarte mari ca şi ale celui mucoid. Peretele este foarte subţir format

la interior dintr-un epiteliu cu un singur strat de celule, obişnuite, nesecretante. Rareori prezintă

mici vegetaţii.

Semnele clinice ale chisturilor ovariene Chisturile de ovar se pot observa la orice vârstă dar apar de obicei între 30 - 40 de ani, cu

excepţia chistului dermoid care poate apărea din copilărie.

Dezvoltarea lor este foarte lentă şi cea mai mare parte a evoluţiei este mută, ele fiind

descoperite întâmplător la un examen ginecologic. Creşterea continuă sfârşeşte însă prin a

comprima organele vecine (rect, vezică).

Semnele funcţionale subt puţine, ele constând în special din tulburări menstruale,

amenoree, hipomenoree, dismenoree, mai rar menometroragii.

In cursul dezvoltării chisturile trec prin două stadii : pelvin şi abdominal.

In stadiul pelvin

Prin examen vaginal se constată prezenţa unei tumori latero-uterine mobile, despărţită de

uter printr-un şanţ de separare, iar mişcările imprimate uterului nu se transmit şi tumorii. Ele nu

sunt dureroase.

In stadiul abdominal

In acest stadiu, chistul este mărit de volum, deformează peretele abdominal, produce o circulaţie

colaterală şi prin însăşi masa lui uneori gigantă, păroduce tulburări diverse : digestive, respiratorii

( dispnee).

El se poate remarca la simpla inspecţie a abdomenului şi poate fi pus în evidenţă prin

palpare sau percuţie.

Evoluţie Se face loarte lent şi pentru a trece din primul în cel de al doilea stadiu sunt necesari de obicei mai

mulţi ani. Cu vremea produce însă o alterare a stării generale şi o slăbire progresivă. Moartea se

produce prin uremie, caşexie, anasarcă, insuficienţă cardiacă, dacă nu se face tratament şi dacă nu

survine o complicaţie care poate grăbi evoluţia.

COMPLICAŢII

Torsiunea Chistul de ovar, fiind de obicei pediculat se poate torsiona. Torsiunea se produce în special

la cele de dimensiuni nu prea mari şi cu pediculi lungi.

Semnele torsiunii sunt: dureri abdominale violente, febră, greţuri, vărsături, mărirea bruscă

de volum a chistului.

Torsiunea poate duce la moartea rapidă prin sincopă, hemoragie produsă prin ruperea

vaselor sau gangrena chistului.

Uneori fenomenele dramatice iniţiale se calmează progresiv lăsând o sensibilitate locală

marcată.

Compresiunea Chistul de ovar poate da prin compresiunea organelor vecine fenomene dureroase,

tulburări vezicale, dispeptice. In cazurile extreme poate duce la ocluzie ( suprimarea tranzitului

intestinal) sau anurie şi uremie ( prin blocarea ureterelor).


Grecu Nicoleta | 3

Ruptura Este o complicaţie rară care se traduce printr-o durere abdominală puternică, însoţită de

semne de şoc : tahicardie,, dispnee, hipotensiune, paloare.

Ca urmare a rupturii unui chist se pot produce : peritonită, dacă conţinutul este septic,

grefarea vegetaţiilor intrachistice pe petitoneu sau ascită în cazul unor chisturi voluminoase.

Chistul infectat care corectează aderenţele cu organele vecine : vezică, rect, vagin, se

poate deschide în unu din aceste organe prin care îşi evacuează conţinutul.

Hemoragia interchistică

Această hemoragie se produce de obicei ca urmare a unei torsiuni

Infecţia

Se face pe cale hematogenă cu punct de plecare intestinal ( enterococ sau colibacil) sau pe

cale exogenă (printr-o puncţie septică).

Febra, frisoanele, alterarea stării generale, fenomenele dureroase locale sunt semne

obiţnuite ale acestei complicaţii.

Cancerizarea

Transformarea malignă a chistului nu este rară, ea putându-se observa la oricare dintre

varietăţile descrise. Apariţia ascitei, de cele mai multe ori sangvinolente, anunţă apariţia acestei

transformări.

In acosiere cu o sarcină, chistul riscă să se torsioneze şi pe de altă parte, să constitue un

obstacol pentru naştere.

Diagnostic diferenţial şi prognostic Diagnosticul se face pe baza semnelor locale şi generale descrise. Funcţia se va evita pe

cât posibil, din cauza riscurilor infectioase. Radiografia permitediferentierea faţă de o sarcină

extrauterină, de un fibrom.

Chistul ovarian trebuie deosebit de o sarcină extrauterină de un fibrom, de o inflamaţie

anexială sau de un hidrosalping.

In stadiul abdominal, ascita, fibromul gigant, trebuie eliminat pe baza semnelor particulare

şi a anamnezei care este diferită în fiecare din aceste afecţiuni. Diagnosticul este în general

benign.

TRATAMENT

Tratamentul chisturilor de ovar este numai chirurgical, intervenţia constând în extirparea

precoce a lor. Se va căuta ca operaţia să fie cât mai conservatoare, adică să se păstreze cât mai

mult din parenchimul ovarian sănătos. Recidivele sunt excepţionale, ca şi mortalitatea operatorie.


Grecu Nicoleta | 4

DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA MULLER

HILDEGARD

Grila pentru culegerea datelor Date fixe Nume.Muler

Prenume. Hildegard

Vârsta. 46 ani

Data naşterii. 5 noiembrie 1962

Naţionalitatea: maghiară

Limba vorbită: româna şi maghiara

Religia: reformată

Alergii: nu are

Date variabile Domiciliul. Str. Satu Mare

Condiţii de locuit: bune

Prezentarea persoanei Este o femeie în vârstă de 46 ani cu o greutate de 60 kg si 1,65 m înălţime, are ochi

căprui şi păr şaten. Este căsătorită, trăieşte împreună cu soţul si are o fată şi un băiat. Este o fire

comunicativa, citeşte cu plăcere cărţi şi reviste şi îi place să dezlege integrame. Este interesată de

boală şi de evoluţia bolii ei, nu este consumatoare de alcool, nu fumează dar bea cafea. Se

adaptează uşor mediului spitalicesc.

Retoric Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că a mai avut spitalizare în antecedente, la vârsta

de 25 ani a fost operată de apendicită. Menarha a avut-o la 14 ani. Doamna a avut trei avorturi în

anii 1990, 1993, 1997, din care primul a fost avort spontan. In anul 2001 a fost internată pe secţia

de ginecologie a Spitalului judeţean cu diagnosticul de anexită în partea stângă.

Motivele internării Boala actuală a debutat insidios în urma cu 7 zile cu durere în fosa iliacă dreaptă şi dureri

lombare. Bolnava se prezintă la medicul de familie de unde primeşte trimitere la medic de

specialitate pentru consult. In urma consultului la ginecolog, i se depistează un chist ovarian drept.

După ce i se opreşte hemoragia se internează în spitalul judeţean pe secţia de ginecologie în data

de 12 martie 2009

Anamneză asistentei medicale A luat pacienta în îngrijire în data de 12 martie 2009. Pacienta acuză durere în fosa iliacă

dreaptă şi dureri lombare.

Diagnostic nursing Disconfort din cauza durerii în fosa iliacă dreaptă şi regiunea lombară.

Diagnostic medical Chist ovarian drept torsionat, hemoragie abundentă.

Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că sunt alterate următoarele

nevoi:

> nevoia de a bea şi a mânca ;

> nevoia de a dormi;

> nevoia de a elimina ;

> nevoia de a evita pericolele.


Grecu Nicoleta | 5

Analiza şi interpretarea datelor

Nevoile

fundamentale

Diagnostic de

îngrijire

Manifestări si

dependenta

Simptome de

dependentă

A mânca şi a bea - alterarea stării de

nutriţie

- pacienta îngrijită

insuficient

-slăbiciune

A dormi si a se

odihni

-insomnie -dificultate de a

dormi,

- treziri frecvente

-stres -

durere -

nervozitate

A elimina - constipaţie - scaun la 3 - 4 zile - tranzit întârziat \

A evita pericolele -anxietate

-frică

-nelinişte,

- teama de operaţie

- facies crispat

-nelinişte faţă de

diagnostic şi de

tratament j

Stabilirea priorităţilor > Calmarea durerii

> Să fie alimentată corespunzător

> Să nu fie constipată

> Să liniştesc pacienta

> Să informez pacienta despre starea ei

Plan de îngrijire preoperater, pe perioada 12 - 13. 03. 2009

Diagnostic de

îngrijire

Obiective Intervenţii Evaluare

1

Autonome Delegate

Durere în

fosa iliacă

dreaptă

-diminuarea

durerii în

următoarele

ore

-îi pun punga cu gheata pe locul

dureros

- stau de vorbă cu pacienta, o

încurajez, îi spun că după

intervenţia chirurgicală se va

simţi mai bine

5

Algocalm in

fi; IM

- durerea scade

din intensitate

Alimentare

insuficientă

-bolnava să fie

echilibrată

nutriţional

-îi explic bolnavei despre

importanţa unui regim

echilibrat

-bolnava este

\ echilibrată

nutriţional

Constipatie -sa combat

constipatia, să

aibă scaun

spontan

-o sfătuiesc să consume

lichide călduţe şi să facă

plimbări

- îi spun să evite alimentele

condimentate

Ulei de

ricin, o

linguriţa

In ziua

! următoare

pacienta a avut

scaun

Insomnie din

cauza durerii

şi a tricn

-asigurarea

unor condiţii

optime pentru

un somn liniştit

-Calmez durerea

-rog celelalte paciente din

salon să creeze un climat de

linişte

Scobutil

fi

Papaverin

a

fi

-pacienta s-a

liniştit şi a

adormit

după

administrare


Grecu Nicoleta | 6

diazepam

tbl

a

calmantelor

Anxietate din

cauza

intervenţiei

chirurgicale

-pacienta saşi

exprime

sentimentele de

nelinişte în

legătură cu

intervenţia

chirurgicală

-evaluez nivelul de anxietate al

pacientei şi încerc să identific

motivele fricii sale: anestezia,

durerea

-planific o întâlnire cu o

asistentă din sala de operaţie sau

serviciul de terapie intensivă

i

Lipsa de -informarea -discut cu pacienta despre -bolnava este

cunoştinţe pacientei boala ei, răspund la receptivă la

despre boala ei întrebările puse şi o asigur sfaturile mele şi

ca va primi îngrijirile

necesare şi că se va face bine

pune întrebări în

legătură cu boala

ei

Pregătire preoperatorie

Pregătire psihică Stau de vorbă cu pacienta şi îi explic necesitatea intervenţiei

chirurgicale. încerc să o liniştesc spunâindu-i că nu are de ce să-i fie frică. Pun

pacienta în legătură cu alte bolnave cu evoluţie pozitivă a bolii postoperatorie.

Explic pacientei procedeele pre şi postoperatorii ca: sala de trezire, terapie

intensivă, medicaţia, repaus la pat, poziţiile bolnavei în pat, clisma, îi explic

pacientei că în timpul operaţiei va fi anesteziată şi nu va simţi nimic.

Pregătirea fizică Până în preziua operaţiei administrez corect medicaţia prescrisă de medic

iar seara administrez o tabletă de diazepam pentru asigurarea somnului. Efectuez

clisma evacuatorie cu o seara înaintea intervenţiei chirurgicale şi în dimineaţa

intervenţiei chirurgicale. în dimineaţa intervenţiei chirurgicale pacienta

efectuează toaleta generală, iar apoi fac toaleta parţială şi dezinfectarea locală,

rog pacienta să-şi taie unghiile scurt şi să le menţină curate. în preziua operaţiei

îi recomand pacientei un regim alimentar lichidian iar dimineaţa suprimarea

alimentaţiei.

Bolnava va urina înainte de a fi dusă la sala de operaţie.

La ora 92° bolnava este dusă în sala de operaţie, pregătesc patul fără

pernă până la sosirea ei în salon.

Îngrijiri postoperatorii imediate Pacienta este adusa în salon la ora 12°°, o aşez în pat în decubit dorsal fără pernă, măsor şi

înregistrez funcţiile vitale.

TA: 110/70 Puls: 94 batai / min T:

37,4 ° C

Stabilirea priorităţilor postoperator -calmarea durerii postoperator -observarea

funcţiilor vitale -sedarea pacientei -prevenirea

complicaţiilor -toaleta corecta a plăgii -

acordarea îngrijirilor igienice


Grecu Nicoleta | 7

Plan de îngrijire postoperttor 13 -22 martie 2009

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

îngrijire

Autonome Delegate

Durere la |

nivelul plăgii 1

operate

-calmarea

durerii

-îi sugerez pacientei să

aibă răbdare că durerea va

scădea din intensitate

după administrarea

analgezicelor

Algocalmin

f II; im

durerea scade

din

intensitate după

30 min de la

administrare a

| analgezicelor

Mucoasa

cavităţii bucale

uscată

Menţinerea

mucoasei

umede

- umezesc buzele cu

tampon umezit în ceai

amar

Bolnava se j

simte mai bine

j

| Restricţie în

mobilizare

i

-ajut pacienta în

efectuarea

mişcărilor

-ajut pacienta să

efectueze mişcări

uşoare ale membrelor -

ridic bolnava în

poziţie şezândă a doua zi

după intervenţie

-după |

mişcările |

efectuate |

pacienta se

simte

i confortabil

Dificultate în a se

alimenta

Reluarea

alimentaţiei

In ziua 0 o servesc cu

puţin ceai amar

In zilele 1 - 2 o

servesc cu lichide, ceai

amar şi compot Ură

zahăr

Bolnava

respectă

regimul |i

| Insomnie din 1

cauza

i durerilor

i

-asigurarea

condiţiilor

corespunzatoa -re

în timpul

somnului

-calmez durerea -solicit

înţelegerea celorlalte

paciente din salon,

determinindu-le să creeze

un climat de linişte

Fenobarbital

fî, i.m.

-după

administrare a

calmantelor

pacienta a

adormit

Frica legată de

| insuficienta

cunoaştere a

plăgii operate

i

j

i

|

i j

-bolnava să-şi

exprime

sentimentele

negative şi

emoţiile pentru a

diminua

anexitatea

-stau de vorbă cu

pacienta pentru ca aceasta

să-si exprime ce o

îngrijorează, îi dau

explicaţii şi informaţii

privind evoluţia

postoperatorie -incurajez

pacienta arătându-i

semnele prezente care

arată o evoluţie bună fără

complicaţii

-bolnava este şi

mai liniştită

|

i Dificultatea în

acordarea

îngrijirilor

igienice

-menţinerea

tegumentelor în

stare curată

-efectuez toaleta

parţială a bolnavei la pat

-după

efectuarea

toaletei

bolnava se simte

mai confortabil

Prezenţa

plăgii

-îngrijire corectă

a plăgii

-efectuez toaleta

plăgii: în jurul plăgii cu

Toaleta plăgii -plaga are o

evoluţie bună


Grecu Nicoleta | 8

postoperatorie

postoperatorii benzină, pe plagă cu

tinctură de iod şi schimb

pansamentul - îi dau

explicaţii în privinţa

evoluţiei postoperatorii

spre

cicatrizare

Durere la

nivelul plăgii

operate

-calmarea

durerilor în

următoarele

zile

-asigur o poziţie cât mai

comodă -administrez

analgezice

Algocalmin fi -durerea scade

din intensitate

dar mai

persistă in

continuare

! Nu cunoaşte

regimul de viata

privind boala ei

-informaţiile

necesare

-o sfătuiesc ca în

următoarele 6 luni să evite

stresul şi eforturile

fizice mari

-pacienta este

! receptiva la

informaţiile

mele, este

liniştită în timpul

scoaterii firelor

Medicul hotărăşte

externarea

pacientei în data

de 22martie 2009

-pregătirea

pentru

externare

-îi pregătesc hainele şi

îii strâng lucrurile din

sertare

-îi dau documentaţia şi

sfaturi privind regimul

igieno-dietetic pe care

trebuie să-1 urmeze

-pacienta se

externează

mulţumită

Investigaţii paraclinice

Analize de urină:

- puroi -negativ

- zahăr -negativ

- albumina -negativ

-orobilinogen -negativ

- pigmenţi biliari -negativ

- sediment urinar - 8 10 leucocite

Analiza sângelui

- leucocite 4200

- hematocrit 43%

-VSH llm\h

- glicemie 4,65 mol\l

Analize biochimice

- timol 2u

- bilirubinemie T 0,6 mg%

-GTP 400 ukatzl

- creatinina 0,50 %


Grecu Nicoleta | 9

Evoluţie finală

Pacienta Muller Hildegard a fost internată în data de 12 martie 2009 din cauza durerilor în

fosa iliacă dreaptă şi în zona lombară, pe secţia ginecologie a Spitalului Judeţean Satu Mare.

La două zile după internare este supusă intervenţiei chirurgicale histerectomie bilaterală.

Am propus următoarele obiective:

a) Preoperator:

-calmarea durerii

- liniştirea pacientei

-informarea pacientei despre starea ei

b) Postoperator -calmarea durerii postoperator -

asigurarea condiţiilor de odihnă - restricţie în

imobilizare -urmărirea eliminărilor fiziologice -

rehidratarea pacientei -menţinerea tegumentelor

curate

In urma tratamentului administrat cu antialgice, analgezice şi prin acordarea îngrijirilor de

nursing, în data de 22. 03. 2009 în timpul vizitei medicale se hotărăşte externarea pacientei în stare

ameliorată cu următoarele recomandări:

repaus fizic şi sexual

evitarea efortului fizic

control periodic la medicul ginecolog.

plan de lectie chistul ovarian

Documents