MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

Proiect de lecţieTema: Calitatea stilului de viata

Subiect: Ce este stresul?

Grup tinta: CLASA XI-a

S30

Obiective:

1. Interes pentru învăţare permanentă

2. Orientare spre o viaţă de calitate.

3. Recunoasterea semnelor stresului si descifrarea semnificatiilor acestora.

Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul

Mijloace si materiale de lucru:coli flipchart, carioci, chestionare, fisa de lucru „Semnele stresului”.

Forme de organizare : frontala, individuala.

Scenariul activitatii:

1. Exercitiu de spargere a ghetii:Voi lua un pahar de apa si ma voi plimba prin sala...in liniste. Toata lumea astepta o intrebare de genul - este pe jumatate plin sau pe jumatate gol. La un moment dat s-a oprit, a ridicat paharul si si-a intrebat auditorii : " Cat de greu este acest pahar cu apa ".Fiecare va face unele aprecieri.Raspunsul va fi urmatorul : Greutatea absoluta nu conteaza. Conteaza cat timp il vei tine ridicat. Un minut - nici o problema. O ora - o durere de brat . O zi - iti paralizeaza bratul. In fiecare din aceste 3 cazuri greutatea paharului nu se schimba. Se schimba doar timpul ... si cu cat e mai lung, cu atat mai greu este. Stresul si grijile din viata sunt asemenea paharului cu apa. Daca te gandesti putin la ele ...nu se intampla mare lucru. Daca te gandesti mai mult la ele...incepe sa te doara sufletul. Daca te gandesti tot timpul la ele - iti paralizeaza mintea...nu mai poti sa faci nimic. De aceea este important sa te eliberezi de stres. Cand ajungi acasa pe seara...lasa-ti grijile deoparte. Nu le purta cu tine in noapte. Pune paharul jos !

2. Se prezinta elevilor coala de flipchart cu definitia stresului si informatii generale despre stress. Se cere elevilor sa identifice modul in care stressul le poate afecta viata .

3. Se prezinta elevilor pe coala de flipchart faptul ca sursele de stress sunt diferite de la individ la individ si ca este important modul in care fiecare interpreteaza evenimentele din viata personala.

4. Se aplica chestionarul -Rezistenta la stress.

5. Se explica elevilor ca atunci cand ne confruntam cu o problema care ne afecteaza cel mai bine este sa ne canalizam energia pe gasirea unei solutii si nu pe accentuarea emotiilor negative. Ne putem influenta modul de a reactiona la stress printr-o atitudine pozitiva, axata pe solutii. Se cere unor elevi sa mearga prin clasa cu umerii lasati in jos, cu capul aplecat si privirea in pamant. Sunt intrebati cum s-au simtit? Dupa care sunt rugati sa mearga cu capul sus si privirea inainte. Se va face o paralela intre cele doua situatii.

6. Pentru rezolvarea unor probleme , de multe ori avem nevoie de timp. De multe ori avem

impresia ca nu-l avem. Vom face un mic experiment ca sa vedem de unde putem gasi timp

in plus. Se ia un borcan mare, pe care il vom umple încet, cu pietre de dimensiuni mai mari.

Apoi ii voi intreba pe elevi , dacă borcanul este plin. Voi lua pietricele mai mici pe care le voi

turna în borcan, scuturându-l uşor. Voi lua apoi de pe masă nisip, pe care il voi turna

printre pietrele şi pietricelele din borcan, scuturându-l uşor. Nisipul va umple spaţiul rămas

liber.Nisipul reprezintă lucrurile cele mai mărunte, care completează restul din cele dorite.

Dacă veţi pune în borcan mai întâi nisipul, nu va mai rămâne loc pentru pietrele mari şi

pietricele. La fel si în viata, daca îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei

avea niciodata timp pentru lucrurile importante pentru tine.

Informatii generale

Stres – definitie

Stresul este un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si sarcini pe care le percepe ca fiind dificile sau amenintatoare.

Etimologia cuvantului „stres”

Cuvantul stres vine de la vechiul cuvant francez estrece sau „ingustime, opresiune”, el insusi provenind din latinescul stringere care inseamna „a strange”. Cuvantul a traversat Canalul Manecii pentru a desemna constrangerea. Astfel este denumita presiunea la care sunt supuse anumite piese mecanice (precum o grinda sau un arc de pod). Incepand cu secolul al XVI-lea, gasim cuvantul stres in limba engleza pentru a desemna incercarea sau mahnirea.

Stres si factori de stres

De multe ori, se utilizeaza un acelasi cuvant pentru a desemna mai multe realitati. Astfel, se vorbeste deseori despre stres pentru a desemna, de fapt, cauzele stresului: un calculator in pana, un sef dificil nu constituie un stres, ci sunt factori de stres. Stresul sau, mai exact, reactia de stres reprezinta ansamblul de manifestari care au loc in interiorul, nostru ca urmare a actiunii factorilor de stres.

Componentele stresului

1. Sursele de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, sau conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului.Categorii de surse de stres

Scoala- schimbarea scolii, inceputul sau sfarsitul scolii; Familia- probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui

membru al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie; Propria persoana- nemultumirea fata de aspectul fizic, de anumite

caracteristici de personalitate; Decizia pentru cariera; Starea de boala fizica sau psihica; Situatie financiara precara;

Pierderea locului de munca; Dezastre naturale; Lipsa de prieteni, singuratatea, conflicte; Abuz fizic, emotional sau sexual.

Nota: Lista poate continua

Chestionar: Ce îţi dă viaţa peste cap?

Stresul este aşa de înrădăcinat în viaţa noastră, încât toată lumea îl simte. Multe persoane susţin că au experimentat un nivel foarte riscat de stres majoritatea timpului. Stresul ridicat ne afectează sentimentul de fericire, productivitatea şi performanţa la locul de muncă. Totuşi, de multe ori

facem ca nivelul de stres să crească fără a fi necesar din cauza percepţiilor noastre despre lumea din jur. Acest chestionar te va ajuta să afli unde greşeşti în acest sens.

Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi notaţi pe scală cât de mult vă identificaţi cu fiecare:Acordati-va urmatorul punctaj pentru fiecare afirmatie:

1- nu; 2-nu prea; 3- nu foarte mult; 4- putin; 5- da.

1. Orice faci, trebuie făcut bine.2. Dacă nevoile celorlalţi le consider mai importante decât ale mele, voi putea să apelez

la ei atunci când am nevoie de ajutor.3. Dacă lucrurile nu se întâmplă cum îmi doresc, devin imediat nerăbdător(oare)4. Nu merită să te dai peste cap pentru a-ţi atinge scopul.5. Trebuie să fiu o persoană utilă, creativă, productivă sau viaţa mea nu are sens.6. Nu suport să fac o greşeală.7. Nu pot avea realizări importante fără să muncesc foarte mult.8. Dacă ceea ce fac nu dă rezultate imediate, renunţ.9. Fiecare trebuie să aibă un plan rezonabil, înainte de a demara un proiect. 10. Sunt departe de a fi perfect(ă).11. Modul în care mă văd depinde în mare măsură de ceea ce cred alţii despre mine.12. Ceilalţi ştiu că trebuie să îmi reamintească ce trebuie să fac, pentru ca eu să fac acel

lucru.13. Vreau să am controlul la ceea ce se întâmplă în jurul meu.14. Deseori mă întreb ce ar spune ceilalţi despre ceea ce fac.15. Dacă fac o greşeală este posibil ca oamenii să creadă ce este mai rău despre mine.16. Ceea ce cred ceilalţi despre mine este mai important decât ceea ce cred eu.17. Nu pot fi fericit decât dacă îi fac şi pe ceilalţi fericiţi.18. Oamenii trebuie să se simtă jigniţi de critici.19. Ar trebui să îmi pot rezolva problemele repede şi uşor.20. Dacă nu am succes, oamenii nu mă plac.21. Este imposibil să găseşti timp pentru planificare.22. Planificarea personală este inutilă; 23. Este întotdeauna necesar să încerci să găseşti cea mai bună soluţie.24. Pentru a fi fericit(ă) trebuie să fiu recunoscut(ă) de cei din jur

80-120:.Poţi fi stresat(ă) doar pentru că insişti să fii bun(ă) la toate. Eşti prea dur(ă) cu tine şi îţi stabileşti obiective superioare – doar acestea te mulţumesc. Urăşti greşelile şi faci tot posibilul să le eviţi; în mod ironic, acest lucru are chiar efectul opus. Cu siguranţă gândurile de tipul "îmi doresc să nu o fi făcut" sau "nu pot numi asta un succes", nu îşi sunt străine.

56-79 Încearcă să nu fii aşa dur(ă) cu tine, fii mai calm(ă). Concentrează-te pe lucrurile la care eşti bun(ă) cu adevărat şi, cel mai important, scapă de obiectivele prea pretenţioase. Nu trebuie să fii perfect(ă), este suficient să fii bun(ă). Dacă greşeşti ceva, gândeşte-te doar că fiecare poate face o greşeală, este perfect normal. În loc să îţi pară rău pentru greşelile tale, ar trebui să fii mai atent(ă) la succesele pe care le ai. Greşelile sunt ca să înveţi din ele.

24-55:O mare parte din ceea ce te deranjează este ţi se datorează. Devii stresat(ă) deoarece amâni problemele şi încerci rezolvarea lor atunci când este prea târziu. Ai tendinţa de a rezolva lucrurile în ultimul moment, mereu în grabă. Dacă este posibil, încerci să eviţi situaţiile dificile şi chiar dacă observi că problemele se agravează, nu încerci să le rezolvi decât prea târziu. Planificarea nu este punctul tău forte; se pare că tu consideri că nu are rost să planifici pentru viitor din moment ce va exista mereu ceva ce va schimba situaţia. Consideri că ceea ce nu este urgent nu merită atenţie, de aceea cauţi soluţii mai târziu, cazi pradă presiunii şi îi iriţi pe cei din jur. În astfel de condiţii, este greu să lucrezi eficient, performanţa ta poate scădea substanţial şi totul se adună şi te obligă să trăieşti sub un stres continuu. Încearcă să îşi ordonezi puţin viaţa, fă ceva la timp – s-ar putea să îşi placă.